Compania Vioniservice SRL, care activează în satul Văsieni, raionul Ialoveni, a lansat un nou produs: semințe în ciocolată și arahide cu cafea în ciocolată. După cum a povestit managerul întreprinderii Nina Rotaru pentru mybusiness.md, ambalajul pentru deserturi este deja comandat. Dulciurile vor fi expuse în premieră la expoziția Food&Drinks la Centrul Internațional de Expoziții “Moldexpo”, în data de 25 mai a anului curent.

Deja de șase ani Vioniservice produce diverse dulciuri sub marca comercială Rifero. Totul a început de la prune uscate. După, antreprenorii au procurat aparate pentru glazură de ciocolată. Așa au început să producă prune uscate cu nuci în ciocolată, caise uscate în ciocolată, prune uscate fără sâmburi și cu nuci.

La începutul anului curent a fost lansată producția nucilor în ciocolată “Merit” sub aceeași marcă comercială Rifero.

Nina Rotaru afirmă, că anul 2016 este unul de succes pentru Rifero datorită încheierii parteneriatului cu o companie de distribuție engleză. Așa, Prune uscate cu nuci în ciocolată, Prune uscate în ciocolată și Caise uscate în ciocolată au apărut pe rafturile magazinelor din Londra.

În prezent produsele Rifero pot fi găsite în magazinele românești, ruseși și lituaniene, situate în cartierele londoneze Wembley, Colindale, Burnt Oak, East Ham.

La fel, acestea pot fi procurate în magazinele din Chișinău și alte orașe din Moldova.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Segmentul asigurarilor de viata din Moldova a inregistrat o dinamica de crestere de 9,3% in anul 2015, devansand astfel evolutia "simbolica" a asigurarilor generale, de doar 1,2%, potrivit datelor CNPF centralizate de catre www.xprimm.md.

Cu toate acestea, ponderea asigurarilor de viata in totalul primelor brute subscrise ramane la un nivel scazut - 7,12%. Prin comparatie, in Romania acest indicator se ridica la circa 20%, in timp ce in tarile CSI ponderea cea mai mare a asigurarilor de viata s-a inregistrat in Azerbaijan 27% si Kazahstan - 15%, in timp ce in Rusia a reprezentat 10%, in Belarus si Ucraina - 7%, iar in Georgia (non - CSI) - 6% (date pentru anul 2015).

Potrivit datelor oficiale publicate de CNPF, in anul 2015, primele brute subscrise de catre cei trei asiguratori locali care practica asigurari de viata s-au ridicat la 87,50 milioane lei (echivalentul a 4,19 milioane euro) fata de 80,03 milioane lei in anul 2014.

Vezi aici structura portofoliului per total piata

http://xprimm.md/

Un joc dezvoltat de studioul romanesc Stuck in Attic, fondat de trei tineri din Targu-Mures, a obtinut o finantare de 50.000 de dolari prin platforma de finantare participativa (crowdfunding) Kickstarter. Ce este "Gibbous - A Cthulhu Adventure" si care sunt urmatorii pasi ai proiectului dezvoltat de cei trei romani.

"'Gibbous - A Cthulhu Adventure', jocul dezvoltat de studioul romanesc Stuck in Attic este o scrisoare de dragoste 'point and click' adresata jocurilor de aventura clasice create de Lucas Arts, lui HP Lovecraft, Hitchock si multor altora. Este sumbru, insa amuzant, o combinatie intre Lovecraft si Day of the Tentacle", arata reprezentantii companiei.

Echipa din spatele proiectului este formata din Liviu Boar, Camelia Cuibus si Nicu Campian.

In Gibbous, o parodie simpatica a Mythos-ului lui Cthulhu, controlezi trei protagonisti care au de-a face cu sectanti ciudati, vechi ritualuri voodoo si cu insusi Cthulhu cel "mort". Totul se invarte in jurul temutului Necronomicon si a felului in care acesta afecteaza vietile protagonistilor - mai explica dezvoltatorii jocului.

Campania de pe Kickstarter a reusit sa isi atinga obiectivul de a strange 40.000 de dolari inca de duminica, cu patru zile inainte de incheierea ei.

"De atat a fost nevoie pentru ca proiectul sa mearga mai departe. Cele mai consistente donatii au venit chiar de Paste, intre 29 aprilie - 1 mai. Au fost donate sume intre 2.000 si 4.000 de dolari. Au fost extrem de apreciate portretele animate ale sustinatorilor realizate de artistii Stuck in Attic. Pe pagina campaniei de pe Kickstarter, fanii sunt permanent prezenti si interactioneaza cu creatorii jocului. Dupa atingerea pragului necesar dezvoltarii integrale a proiectului, donatiile au continuat sa curga. Suma stransa pana acum depaseste 50.000 de dolari, ceea ce inseamna alte doua obiective atinse: jocul va fi ultra fully voiced, orice text care apare pe ecran se va si auzi, si, de asemenea, va fi tradus in limbile franceza, italiana, germana si spaniola", au mai spus fondatorii startup-ului.

Urmatorii pasi in dezvoltarea proiectului ar fi: realizarea coloanei sonore (ale carei costuri se ridica la circa 55.000 de dolari), a animatiei totale (60.000 de dolari), documentare behind-the-scenes si posibilitatea adaugarii de comentarii in timpul jocului (pentru implementarea acestui lucru costurile ar fi de 65.000 de dolari).

Crowdfundingul este o forma de strangere de fonduri care se realizeaza online, pe platforme speciale, acreditate, unde antreprenorii isi listeaza proiectele (produse sau servicii). Aceste proiecte sunt finantate apoi de utilizatorii platformei, care pot fi atat persoane fizice cat si juridice, care doresc sa contribuie la punerea in practica a acelor proiecte. Fiecare platforma are propriul regulament de functionare.

Cele mai mari platforme de crawdfunding din lume sunt Kickstarter si Indiegogo.

http://www.startupcafe.ro/

În ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a finanțat 717 afaceri dezvoltate în Republica Moldova prin intermediul unui singur program „PARE 1+1”.

Sute de cetăţeni moldoveni care au plecat să muncească în străinătate au revenit acasă pentru a-şi pune pe roate afaceri. Şi-au dat o şansă doar atunci când au aflat că vor fi ajutaţi, absolut gratuit, să iniţieze o întreprindere mică cu bani europeni.

Sute de cetăţeni reîntorşi acasă

Ei au adus acasă un leu, iar Uniunea Europeană a mai pus unul pentru viitoarea afacere. Programul lansat în 2010 şi numit sugestiv „PARE 1+1” a devenit între timp cel mai popular, iar rezultatele sunt de invidiat: 380 de persoane migrante revenite la baştină şi 304 milioane de lei investite în economie timp de cinci ani.

Dintre cele 717 afaceri care au primit finanţare prin intermediul programului „PARE 1+1”, mai mult de jumătate au fost lansate de tineri. Aceştia şi-au făcut câte un business-plan, au fost instruiţi cum să devină buni manageri, au primit suportul financiar din partea UE şi s-au apucat de treabă.

Mulţi dintre ei s-au aventurat să-şi deschidă afaceri inovative pentru R. Moldova.

Broccoli crescut la Ialoveni

Andrei Cojuşnean este unul dintre tinerii care a demonstrat că se poate, chiar dacă mulţi au privit cu scepticism ideea sa de a creşte legume „exotice” pentru moldoveni: broccoli, conopidă, salată verde, rucola sau fenicul. În scurt timp, plantaţiile-minune au fost create în localitatea Malcoci din raionul Ialoveni, iar acum se întind pe o suprafaţă de 2,2 hectare.

„În primul an de activitate, investiţiile şi cheltuielile pe care le-am avut s-au ridicat la 700 de mii de lei. Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) mi-a oferit un grant de 200 de mii de lei prin programul „PARE 1+1”. O parte din tehnica agricolă o aveam de la părinţi, alte utilaje le-am cumpărat”, povesteşte Andrei despre cât l-a costat să-şi lanseze propria afacere.

Practici din Elveţia

Ideea de a creşte anume aceste legume i-a venit lui Andrei Cojuşnean încă pe când era student la Universitatea Agrară şi a participat la un program de schimb de experienţă în Elveţia.

Ulterior, a mai fost de două ori în această ţară, pentru a afla mai multe secrete din tehnologia de creştere a plantelor. A început să cultive legumele pe câmp deschis, doar pe sol natural şi în perioada caldă a anului, iar în câţiva ani a ajuns să-şi distribuie marfa în cele mai mari reţele de supermarketuri din republică. Vânzările se fac doar angro, prin intermediul persoanelor juridice, care le realizează mai departe consumatorilor.

„Mă bucur că pot să contribui la reducerea importului de legume măcar în perioada caldă a anului”, spune mândru tânărul, care îi asigură pe moldoveni cu legume ecologice, chiar dacă mulţi consumatori nici nu bănuiau că pot mânca salate, broccoli sau conopidă crescute la Ialoveni.

Din păcate, Andrei Cojuşnean nu mai creşte rucola, unul dintre cele mai benefice soiuri de verdeţuri pentru sănătatea omului. Problema este una birocratică. Planta nu a fost inclusă de autorităţi în „Catalogul Soiurilor de Plante”.

„Rucola se importă la noi, se vinde, însă ca să o cultivăm, noi nu avem dreptul. Nu putem obţine certificate de inofensivitate de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor. Nu au dreptul să le elibereze, pentru că soiul nu-i în catalog”, a explicat agricultorul.

Investiţii colosale pentru extinderea afacerii

Tânărul visează să-şi mărească suprafeţele cultivate şi să ajungă până la statutul de exportator, dar investiţiile necesare pentru extinderea afacerii sunt colosale. Calculele lui Andrei au arătat că ar avea nevoie de aproximativ un milion de euro. Pentru că legumele sunt uşor alterabile, agricultorul are nevoie de frigidere, de secţii moderne de spălare, sortare şi ambalare, pe care nu şi le-ar putea permite în viitorii câţiva ani.

Întrebat ce mesaj ar avea pentru moldovenii care ezită să-şi deschidă afaceri, având frică de riscuri, Andrei Cojuşnean l-a citat pe Thomas Jefferson: „Cred în noroc. Cu cât muncesc mai mult, cu atât am mai mult noroc”.

„De granturile oferite de UE pot beneficia doar cei care au asemenea noroc”, a concluzionat tânărul.

Granturi de 128 de milioane de lei

Potrivit datelor ODIMM, care a organizat recent o conferinţă naţională cu genericul „Programul PARE 1+1: rezultate şi noi provocări”, între anii 2010-2015, au beneficiat de granturi 389 de întreprinderi care activează în agricultură, 139 – în industrie şi 189 de afaceri în domeniul prestării serviciilor. Fiecare leu alocat în program a generat circa 2,7 lei investiţii în economia naţională. În total, UE a oferit granturi în valoare de 128 de milioane de lei, iar alte 217 milioane de lei au fost investiţii din remitenţele migranţilor.

„PARE 1+1 este cel mai rezultativ program și un exemplu de bune practici pentru ţările din regiune. Bugetul programului se majorează an de an. Pentru 2016, sunt prevăzute 40 de milioane de lei şi poate vor mai fi alocate încă zece milioane, rectificare, datorită donatorilor străini care se alătură la această iniţiativă”, a precizat Iulia Iabanji, director ODIMM.

Timp de cinci ani, au beneficiat de instruire peste 1 200 de moldoveni întorşi acasă şi rude ale acestora, care şi-au planificat afaceri. Peste 30% dintre beneficiarii programului au fost femei, în special din mediul rural.

ODIMM planifică să iniţieze în viitorul apropiat un nou program dedicat femeilor în business. În total, datorită „PARE 1+1”, au fost create 1 336 de locuri noi de muncă. Programul a atras cele mai multe remitenţe din Italia, Rusia, SUA, Grecia şi Marea Britanie, Irlanda, Portugalia şi Spania.

Perspective

În prezent, ODIMM are procesate 60 de cereri pentru instruire venite de la cetăţenii care vor să-şi lanseze afaceri prin programul „PARE 1+1”, iar alte 40 sunt cereri pentru finanţare. Instituţia planifică să dezvolte şi să extindă instrumentele de suport pentru IMM-uri şi să creeze noi scheme de finanţare, pentru a ţinti domeniile economiei care au potenţial de creştere.

Autorităţile vor să creeze pachete de susţinere separate pentru diferite tipuri de întreprinderi: afaceri noi lansate, afaceri inovative, întreprinderi mici şi mijlocii în dezvoltare şi companii mari cu potenţial de export.

Pirkka Tapiola, Ambasadorul Uniunii Europene în R. Moldova:

„Republica Moldova este o ţară care a pierdut mulţi cetăţeni sau poate că nu i-a pierdut. Aceasta este întrebarea-cheie la care căutăm răspuns. UE creează condiţii pentru ca oamenii să-şi dorească să se întoarcă acasă, să investească şi să utilizeze oportunităţile Acordului de asociere cu UE, care le oferă acces la cea mai mare şi bogată piaţă din lume. Acesta este şi obiectivul programului „PARE 1+1”. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt foarte importante pentru dezvoltare, pentru creştere, pentru crearea unei clase mijlocii şi au mare importanţă pentru dezvoltarea ţării. UE susţine şi alte programe de suport a IMM-urilor în Republica Moldova. Acordul de asociere prevede reforme în comerţul liber, iar bugetul de suport pentru Guvernul de la Chişinău în 2014-1016, pentru a crea noi afaceri prin programul naţional de dezvoltare a economiei, se ridică la 30 de milioane de euro”.

Sursă: ziarulnational.md

Este planificat ca salariile de funcție din sectorul real al economiei să fie diferențiate în raport cu calificarea, gradul de pregătire și gradul de răspundere al angajatului.

Potrivit autorului proiectului de lege, fostul ministru al Muncii, Asigurării Sociale şi Familiei, în prezent deputat, Valentina Buliga, practica aplicării cuantumului minim garant al salariului în sectorul real demonstrează că unii angajatori stabilesc pentru toţi angajaţii, neţinând cont de calificarea lor, pregătirea profesională şi obligaţiilor de serviciu, mărimea minimă a salarii, care până în 1 mai 2016 era de 1900 de lei, iar din această dată a fost majorat până la 2100 lei.

Acest lucru se face pentru a redue Fondul de salarii, din care sunt plătite impozitele şi taxele, precum şi plata salariilor neoficiale, acordate în plic. Potrivit amendamentelor propuse în Legea privind salarizarea, salariul minim garantat în sectorul real este drept bază pentru diferenţierea lefurilor de funcţie, stabilite în funcţie de calificare, nivelul de pregătire profesională şi competenţa angajatului, precum şi în corespundere cu dificultatea activităţilor (obligaţiilor) efectuate. În afară de aceasta, cuantumul minim garantat al salariului nu se va include plata pentru munca suplimentară, pentru munca prestată în program de noapte sau în zilele de sărbători, precum cea prestată în condiții nefavorabile, precum şi alte plăţo care poartă un caracter compensator sau promoţional. Mai este stabilit, de asemenea, că nivelul tarifului pentru categoria I de calificare (nivelul salarial I), stabilit în sectorul real prin negocieri colective la nivel de domeniu, cel puţin egal sau mai mare decât salariul minim garantat în sectorul real și stabilit anual de către guvern, iar la nivel de întreprindere - nu mai mic decât cel stabilit în domeniu.

Sursă: InfoMarket.md

Produsele marca by Bagy, în special ergo-rucsacurile pentru sugari sunt bine cunoscute nu doar consumatorii locali, dar și celor de peste hotare. Lansând cu șase ani în urmă propria producție, o tânără femeie de afaceri pe nume Olga Boieru a reușit pe parcurs să-și extindă și să diversifice gama de produse destinate părinților cu copii nou-născuți.

Tricourile pentru alăptare reprezintă noul produs marca by Bagy, prin intermediul cărora  mamele din Moldova care hrănesc bebelușii cu pieptul să poată arăta elegant și frumos. Aceste tricouri vărgate cu mâneci scurte și multicolore sunt cusute într-un stil sportiv, din vâscoză de bumbac elastic. Produsul se combină excelent cu blugii sau fusta, dar cel mai important, datorită unei tăieturi speciale, tricourile sunt foarte comfortabile pentru mame și ascund schimbările temporare parvenite în silueta corpului după naștere.

"Partea superioară a tricoului permite mamelor să hrănească copilul în stradă, ascunzându-le discret sânii de ochii trecătorilor. În timpul verii un astfel de tricou reprezintă o soluție perfectă, în special pentru acele mame care petrec mult timp cu copiii afară și au un stil de viață activ. Prin crearea acestor modele, am dorit ca femeia să se simtă nu doar confortabil, dar și să arate pe măsură" – povestește Olga Boieru.

Deocamdată, în vânzare a apărut doar seria de tricouri de dimensiunea M, dar în curând acestea vor fi produse în toate dimensiunile, de S la XXL. Produsele sunt comercializate în magainzul online, precum și la diverse târguri. Prețul unui astfel de tricou este de 350 lei.

După spusele Olgăi Boieru, la crearea unor astfel de accesorii a inspirat-o propria experiență.

Nici un alt producător autohton nu a fabricat sau comercializat produse de acest tip. Inițial, pentru a rezolva problema alăptării în stradă de către by Bagy au fost fabricate pelerine din stofe naturale (prețul - 250 de lei). Apoi au fost create și bluzele semisezon înfășurate (care se înfășoară pe corp). În cazul acestor produse o parte a bluzei se suprapune peste cealaltă și este fixată pe latură (prețul de 450-650 lei). Iar acum au apărut și aceste tricouri. În curând se prevede producerea unor modele mai feminine de tricouri înfășurate, cu mâneci scurte (prețul de 400 de lei). De altfel, așa tip de tricouri pot fi purtate și de femeile care nu alăptează.

http://madein.md/

În Zona Antreprenorială Liberă „Expo-Business-Chișinău” (or. Sîngera) va fi organizată producția de drone. Se planifică ca producția să fie lansată de compania SRL „Icevo Consulting” din Moldova, care a devenit noul rezident al ZAL „Expo-Business-Chișinău” în baza unui concurs.

După cum se scrie în cadrul unui comunicat al „Icevo Consulting” citat de Logos press, firma va iniția producția de drone timp de 12 luni. Volumul investițiilor pentru realizarea acestui proiect va constitui aproximativ 100-160 mii de dolari. Numărul angajaților va fi de 8 persoane, salariul mediu al acestora depășindu-l pe cel mediu pe țară.

Părțile componente ale dronelor vor fi procurate din străinătate, în special din China, iar ansamblarea lor va fi realizată în țara noastră. La etapa inițială volumul de producere anual va constitui circa 1 milion de dolari. Produsele fabricate vor fi, în principal, exportate.

În prezent, în lume există circa 10 milioane de utilizatori de drone. Aparatele de zbor nepilotate de dimensiuni mici sunt folosite atât de amatori, cât și de companiile specializate, iar domeniul de aplicare a acestora se extinde pe zi ce trece, se scrie în materialul citat.

Zona Antreprenoriatului Liber este amplasată în municipiul Chişinău și ocupă suprafaţa de 23,61 ha. Aceasta a fost creată cu scopul atragerii investiţiilor străine şi a tehnologiilor. Termenul funcţionării ei a fost stabilit până în anul 2025.

http://bani.md/

Foto: cdn2.isciencetimes.com

Companiile farmaceutice moldoveneşti califică drept nefondate acuzaţiile aduse de Consiliul Concurenţei, precum că nu şi-au onorat angajamentele contractuale de livrare în volum deplin şi în termen a medicamentelor instituţiilor medicale din ţară. Potrivit unui comunicat de presă emis din numele celor şase companii farmaceutice amendate cu 17,4 mil. lei de Consiliul Concurenţei, învinuirile aduse nu reflectă situaţia reală de pe piaţa autohtonă de medicamente şi contribuie la agravarea şi mai mult a stării de lucruri pe acest segment.  

„Deseori, deciziile privind desemnarea câştigătorilor licitaţiilor pentru achiziţionarea medicamentelor sunt anunţate cu mari întârzieri de Agenţia Medicamentului şi astfel companiilor li se acordă termene foarte restrânse pentru furnizarea preparatelor medicale. În particular, licitaţia pentru achiziţionarea medicamentelor pentru instituţiile medico-sanitare publice (IMSP) în anul 2015 a fost organizată de Agenţiei Medicamentului la 10.09.2014, în timp ce rezultatele acesteia au fost anunţate cu o întârziere de două luni, abia la 12.11.2014”, se spune în comunicat.

Acesta mai precizează că „este evident că decizia Agenţiei Medicamentului a fost emisă cu mare reţinere, fapt, care din start ne-a pus în situaţia de a nu ne încadra chiar şi în cei mai optimişti termeni de livrare a preparatelor medicale de la producător”.

„Întregul ansamblu de operaţiuni pentru livrarea unui medicament importat de la un producător din Republica Populara Chineză sau India include mai multe etape şi durează aproximativ 4-5 luni”. Astfel, timp de o săptămână are loc expedierea comenzii către producătorul de medicamente, emiterea ordonanţei de plată (cu achitarea în avans) şi efectuarea plăţii; în decurs de o lună are loc producerea propriu-zisă a medicamentului; alte două săptămâni sunt destinate carantinei şi analizei calităţii medicamentului; în jur de o săptămână durează furnizarea mărfii de la uzina producătoare şi încărcarea acesteia în containere pe vapor; timp de alte şase săptămâni marfa este transportată pe mare până în portul Odessa, Ucraina; timp de încă o săptămână are loc descărcarea mărfii în portul Odessa şi transportarea acesteia la Chişinău, iar în decurs a 2-4 săptămâni este desfăşurată analiza calităţii produselor medicale importate în Laboratorul pentru Calitate şi Control al Agenţiei Medicamentului. „În aceste condiţii, reieşind din faptul că câştigătorii licitaţiilor pentru achiziţionarea medicamentelor au fost anunţaţi la 12.11.14, medicamentele urmau să ajungă în spitalele ţării în luna aprilie 2015”, se mai menţionează în comunicatul emis de cele şase companii farmaceutice.  

În acelaşi timp, reprezentanţii companiilor farmaceutice afirmă că, la rândul lor, cele şase companii farmaceutice sunt în drept să înainteze pretenţii financiare faţă de instituţiile medicale de stat, care au acumulat datorii enorme pentru medicamentele livrate şi prin contractele încheiate s-au angajat să efectueze plăţile în termen de 20 de zile.
„În aceste condiţii, distribuitorii de medicamente creditează spitalele din R. Moldova şi sunt îndreptăţiţi să dea în judecată instituţiile medicale, care conform contractelor de achiziţii publice ar trebui să fie penalizate cu 0,1% din valoarea datoriei pentru fiecare zi întârziere de plată. În acest caz, penalitatea spitalelor ar însuma cifra de 18 mln lei”, mai spun companiile farmaceutice.
Aceleaşi surse au precizat că pe moment, restanţele de plată ale instituţiilor medico-sanitare publice faţă de furnizorii de medicamente menţionaţi constituie 148,8 mln lei, din care 120,23 mln lei reprezintă datoriile ce depăşesc termenul de plată contractual cu cinci luni, deşi în contracte este fixat un termen de plata de 20 zile bancare.

De asemenea, furnizorii de medicamente susţin că sunt expuşi unor riscuri financiare din cauza fluctuaţiilor valutare de pe piaţa internă.

Autoritățile moldovenești încearcă să găsească un cumpărător pentru pavilionul Moldovei de la expoziția internațională Milano Expo 2015. Dacă acest lucru nu va reuși el se va utiliza în scopuri social-culturale.

În 2015, Republica Moldova a participat la expoziția internațională Milano Expo. Pentru prima dată țara noastră a avut propriul pavilion. În perioada 1 mai - 31 noiembrie expoziția internațională a fost vizitată de circa 20 de milioane de vizitatori, iar pavilionul țării noastre a avut 10 mii de vizitatori.

În total pentru această expoziție s-au cheltuit 47 milioane de lei din bugetul statului, dintre care circa 30 de milioane au fost cheltuiți pentru construcția pavilionului.
La aceeași temă

În prezent pavilionul Republicii Moldova a fost demontat și se decide care va fi soarta acestuia. Valoarea bunului respectiv constituie circa 22 milioane de lei (aproape 1 mil de euro), iar conform  unor estimări ale Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) transportarea acestuia va costa circa 731mii de lei.

Se caută cumpărător pentru pavilionul Republicii Moldova

MIEPO a înaintat un proiect de lege care prevede scutirea de plata drepturilor de import pentru aceste bunuri și lansează un concurs de idei și proiecte pentru utilizarea proprietății rămase după Expo Milano 2015.

„Pavilionul Republicii Moldova  a fost deja demontat și este depozitat. A fost constituită o comisie pentru inventarierea acestor bunuri, care sunt pregătite pentru aducerea în Republica Moldova. Până acum noi am încercat să găsim un cumpărător în Europa, dar din toate anunțurile expediate am primit doar o ofertă din partea germanilor care au oferit doar 30 mii de euro pentru acest pavilion. O sumă destul de mică dacă luăm în considerație investiția de 30 de milioane de lei (8 milioane de lei au fost investiți în fundație care nu poate fi recuperată). Astfel, noi am dat startul unui concurs pentru a găsi o utilitate pentru acest pavilion. Există parteneri externi care ar putea să ne ofere o susținere pentru a găsi o utilitate acestui pavilion. Sperăm ca în decurs de o lună să avem mai mulți doritori de a utiliza acest pavilion”, a declarat directorul MIEPO,Vitalie Zaharia în cadrul ședinței Comisiei agricultură și industrie alimentară din 11 mai 2016

Reprezentanții MIEPO menționează că dacă pentru pavilion va fi oferit un preț bun el va fi vândut, iar dacă acest lucru nu va reuși va fi utilizat în scopuri social-culturale.

http://agora.md/

Vinurile din Moldova sunt promovate la greu peste ocean. Un utilizator AutoBlog.MD a surprins undeva în SUA o mașină Tesla Model S, una dintre cele mai dorite mașini ale momentului din lume, pe care erau lipite logo-urile a doi producători de vinuri din Moldova însoțite de un text foarte original.

„Cumpărați vin, nu benzină!” - anume asta a scris pe mașină, din câte se pare, un compatriot de-al nostru care comercializează în SUA vinuri moldovenești. Mesajul este foarte original din moment ce Tesla Model S este pusă în mișcare doar de electricitate. Astfel, cei care aleg să se deplaseze cu un asemenea model de mașină sunt stimulați ca de banii economisiți pe combustibil să procure vin de calitate.

Sursă: agora.md