CE banner 1160x100 NEW

work on comp healthAngajatorii din R. Moldova vor trebui să asigure o serie de condiţii minime de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la calculator, începând cu 1 ianuarie 2017

O hotărâre în acest sens a fost publicată la 8 iulie curent în Monitorul Oficial.

Astfel, angajatorii vor fi obligaţi să efectueze analiza posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile de securitate şi sănătate în muncă pe care aceştia le creează lucrătorilor, în special cu privire la posibilele riscuri pentru vedere, probleme fizice şi probleme de tensiune nervoasă. După aceasta, angajatorii vor trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a remedia riscurile profesionale constatate:

- posturile de lucru create după 1 ianuarie 2017 să îndeplinească cerinţele minime;

- posturile de lucru existente înainte de 1 ianuarie 2017 să fie adaptate astfel încât să corespundă cerinţelor minime, în termen de cel mult un an de la data menţionată;

- lucrătorii să fie informaţi cu privire la toate aspectele de securitate şi sănătate în muncă aferente postului de lucru şi, în special, cu privire la măsurile care sunt puse în aplicare în conformitate cu cerinţele minime. 

- fiecare lucrător să fie instruit cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori este schimbată substanţial organizarea postului de lucru.

Printre cerinţe se regăseşte faptul că angajatorii vor trebui să planifice activităţile lucrătorilor astfel încât activitatea zilnică la monitor să fie întreruptă periodic, prin pauze sau schimbări de activitate, care să reducă suprasolicitarea lucrătorilor în faţa monitorului.

Pentru protecţia ochilor şi a vederii, angajatorul va asigura lucrătorilor examinarea oftalmologică înainte de a începe lucru la monitor, prin examinarea oftalmologică la cererea angajatului la angajare, la intervale stabilite de actele normative în vigoare și atunci când lucrătorii vor simți dificultăţi vizuale cauzate de lucrul la monitor. Dacă în urma examenului oftalmologie vor fi depistate dereglări vizuale, angajatorul va fi obligat să pună la dispoziţie aparate de corecţie normale sau de corecţie speciale, cheltuielile fiind suportate în întregime de către angajator.

Utilizarea echipamentului de lucru nu trebuie să prezinte riscuri profesionale pentru lucrători, în hotărâre fiind stipulate şi cerinţele tehnice privind ecranul, tastatura, masa sau suprafața de lucru şi scaunul angajatului.

Durata generală a zilei de muncă la monitor va trebui să fie de 8 ore, totodată se va admite activitatea în schimburi cu durata de 12 ore. Pentru asigurarea capacităţii optime de muncă şi menţinerea sănătăţii, în afară de pauza obligatorie pentru prânz, în decursul zilei de muncă se vor efectua pauze suplimentare, care se vor include în timpul de muncă.

Astfel, în ziua de muncă de 8 ore, pauzele reglementate se vor acorda după 2 ore de la începutul schimbului şi după 2 ore după prânz, cu durata de 15 minute fiecare, iar în ziua de muncă de 12 ore, pauzele reglementate vor trebui să fie efectuate în primele 8 ore ca şi pauzele din ziua de 8 ore, iar în ultimele 4 ore, după fiecare oră câte 15 minute. Nu se va admite activitatea la monitor mai mult de 2 ore fără pauze reglementate.

În scopul combaterii monotoniei, suprasolicitărilor neuropsihice, oboselii aparatului vizual şi celui locomotor, al menţinerii capacităţii maxime de muncă, în timpul pauzelor reglementate lucrătorilor li se recomandă exerciţii fizice pentru ochi şi relaxare psihologică.

De notat că hotărârea nu se va aplica cabinelor şoferilor la vehicule sau cabinelor de control la utilaje; sistemelor pentru prelucrarea informaţiei numerice de la bordul mijloacelor de transport; sistemelor pentru prelucrarea informaţiei numerice prevăzute în special pentru uz public; sistemelor portabile care nu se utilizează un timp îndelungat la un post de lucru; maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricăror echipamente cu un afişor mic de date sau măsuri necesare utilizării directe a echipamentului.

Sursă: eco.md


mini 1375888443 abrikosAroma intensă și deosebit de plăcută de cais fac ca acesta să fie unul din cele mai apreciate fructe de masă, constituind totodată și o materie primă valoroasă pentru industria alimentară. Din ele se prepară gem, compot, marmeladă, dulceață, suc, sirop, nectar, caisată, ele au numeroase utilizari în cofetarie (inghetate, sufleu, serbet, prajituri, creme, etc.). În acest articol vom încerca să analizăm o parte din produsele autohtone fabricate pe bază de cais sau care au în componența lor aroma sau gustul acestor fructe.

Domeniul prelucrării fructelor și legumelor

Gemurile, magiunurile și dulcețurile fabricate din caise sunt destul de răspândite în țara noastră. Pe lângă numeroasele rețete de casă, companiile producătoare oferă și ele un mare asortiment de producție de acest gen. În acest context am putea gemul de caise fabricat de SA Orhei-Vit sub brandul Vita, precum și cele fabricate de SA Alfa Nistru sau Fabrica de Conserve din Călărași.

La categoria compoturi și sucuri avem o varietate mai mare de produse. Aici am putea specifica compotul de caise de la Natur Bravo, fabricat sub brandul Delicios. Din categoria sucurilor SA Orhei-Vit propune: nectarul din mere și caise “Naturalis”, sucul de morcov, caise și mere “Vita Premium” și acelați produs cu dovleac în loc de morcov. SA Alfa Nistru produce de asemenea compot de caise, precum și nectar de mere și caise “Premium”. Tot aici am putea specifica și un produs mai deosebit - e vorba de Topping-ul (siropul) de Caise produs de compania Triodor din raionul Telenești.

Din domeniul fructelor procesate am putea numi caisele uscate, produse și comercializate sub brandul “Balance” de compania Neutron Plus, preum și caisele (jumătăţi) rapid congelate de la SA Alfa Nistru.



Dulciuri și cofetărie

Pe piața autohtonă de dulciuri există o multitudine de bomboane, ciocolate, copturi și alte produse de desert care utilizează arome sau adaosuri cu gust de cais. Astfel, cel mai mare producător de dulciuri din țară, SA Bucuria oferă consumatorilor produse pe bază de cais cum ar fi Gloria Caprice și Gloria-Frutellia (cu cremă de caise), bomboanele Inspirație, Vara, caramela Fruticela, precum și setul de bomboane din prune şi caise uscate cu umplutură de migdale întregi, acoperite cu glazură clasică de ciocolată (6 bucăți în cutie de carton). Compania Rifero propune consumatorilor faimoasele caise în ciocolată, un produs foarte apreciat nu doar la noi, dar și peste hotarele țării.

Cel mai mare producător de patiserie din Moldova, SA “Franzeluța” oferă și el o varietate de produse pe bază de cais cum ar fi fursecurile ”Farmec” cu umplutura cu aroma de caise, checul “Delicat” de formă ovală cu adaos de caise deshidratate în aluat şi pe suprafaţă, foitajul cu caise si morcov, tort ”Cu Caise” și multe altele. Am remarca și biscuiții Savoarea Nucilor de la Dulcinella ce au ca ingrediente de bază magiun de caise și miez de nucă și tot aici vom numi și brânzica Big Lapik Caise fabricată de compania Lapmol.



Băuturi Alcoolice

Și aici avem o varietate de produse interesante, fabricate în Moldova, din care am putea evidenția Rachiul special de caise Nimorinka, produs din distilat de caise după metoda tradițională. Fără adaosuri și aromatizatori. Pentru obținerea unei sticle de 0.5 l s-au utilizat 6 kg de caise. Un al produs este rachiul de caise de clasă premium, Crideni Silver DE CAISE de la compania Mold Nord, produs printr-o dublă distilare a fructelor fermentate. De asemenea am putea numi Lichiorul de desert fabricat sub brandul Perfect (produs după o rețetă elaborată de specialiștii fabricii; are un gust ușor, plăcut și fin de vișină proaspătă) sau lichiorul Tornado fabricat de compania Maurt.



Duminică, 17 Iulie 2016 04:38

Pokemon GO face furori la nivel mondial

pokemon go japan field testJocul produs de Niantic in colaborare cu Nintendo a adus deja peste 9 miliarde de dolari profit pentru compania japoneza, - scrie startupcafe.ro referitor la similarweb.com.

Utilizatorii petrec in joc mai mult timp decat petrec folosind aplicatiile unor platforme sociale cum ar fi Instagram sau Snapchat.

13343111 1228136603872142 859370257344893023 nAdina Sima şi Dan Bergan au investit în urmă cu doi ani suma de 20.000 de euro într-o afacere cu dulciuri din Capitală - atelierul DulceBun - , iar dacă în primul an de activitate abia şi-au recuperat investiţia, pentru anul acesta estimează vânzări cu 75% mai mari şi au în plan extinderea echipei.

„Am lucrat nouă ani în publicitate şi marketing înainte să-mi redescopăr pasiunea pentru dulciuri, să investesc în pregătirea mea şi în laboratorul de cofetărie. Ţin minte că în trecut făceam dulciuri pentru prieteni şi vecini“, a spus Adina Sima, managing partner al firmei Buttercup Sweets, care administrează brandul de dulcuri DulceBun.

Investiţia iniţială de 20.000 de euro a provenit din resursele acţionarilor, iar banii au fost folosiţi pentru achiziţia unui cuptor profesional, o masă frigorifică, frigider şi alte materiale necesare pentru derularea activităţii.

„Cele mai apreciate dulciuri de anul trecut au fost macarons cu caramel sărat, tortul de morcov cu mousse de brânză, iar anul acesta am lucrat mai mult la dezvoltarea gamei de biscuiţi şi până acum câştigătorii au fost cei din gama short bread cu caramel sărat“, a mai spus Adina Sima.

Afacerea Buttercup Sweets a încheiat anul trecut cu afaceri de 20.000 de euro, iar fondatorii spun că voiau ca în primul an de activitate doar să-şi acopere investiţia, lucru care s-a întâmplat. Pentru anul acesta, ei estimează creşterea businessului până  la 35.000 de euro.

„Colaborăm cu agenţii de publicitate şi dezvoltăm produse speciale pentru campanii“, a mai precizat Adina Sima.

Produsele brandului DulceBun sunt realizate doar la comandă, iar preţurile variază între 80 şi 120 de lei per kg când vine vorba de torturi, macarons se vând cu câte 3,5 lei bucata iar cupcakes-urile au preţuri cuprinse între 10 şi 14 lei.

„Unul dintre cel mai frumoase şi grele proiecte a fost dezvoltarea de căsuţe de turtă dulce, care aveau un design ce permitea ca în cadrul acestora să intre câte un bec inteligent, care poate fi controlat prin telefon. Am avut o cerere de 100 de astfel de case, fiecare dintre ele având câte 16 mici decoraţiuni, câte 8 ferestre făcute din câte şase pătrăţele mici“, îşi aminteşte Adina Sima.

Anul trecut, în cadrul atelierului a activat un singur angajat, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, iar anul acesta acţionarii vor să mai angajeze doi cofetari. Totodată, planurile pentru anul acesta includ ca afacerea Dulce Bun să fie mai vizibilă în mediul online, având în vedere că în prezent se lucrează la site-ul atelierului de dulciuri.

Sursă: zf.ro

Foto: facebook.com

imipasa

Agenția pentru Protecția Consumatorilor a lansat astăzi aplicația online imipasa.md, prin care consumatorii vor putea depune sesizări privind încălcările drepturilor lor, - comunică mybusiness.md.

Platforma Îmipasă.md a fost concepută în 2015 de Laboratorul de inovații sociale MiLab – un proiect comun al PNUD Moldova și al Centrului de Guvernare Electronică. Proiectul este susținut financiar de Ambasada Britanică la Chișinău.

„Am acceptat cu entuziasm provocarea de a lansa această aplicație, în încercarea de a fi cât mai aproape de consumatori și nevoile acestora, astfel crescând încrederea cetățenilor în instituțiile statului. În același timp, Agenția pentru Protecția Consumatorului este conștientă de necesitatea unui echilibru între consumatori și operatorii economici, care sunt contribuabili importanți la bugetul de stat și fără care nici consumatorii nu ar avea bunurile necesare”, a declarat Iurie Eremia, directorul Agenției pentru Protecția Consumatorilor. Totodată, oficialul a îndemnat cetățenii să fie cooperanți cu inspectorii Agenției după ce depun o sesizare și să ofere informații suplimentare, dacă aceasta va fi necesar.

În cadrul unui eveniment public de lansare a platformei îmipasă.md, directorul APC, Iurie Eremia, și adjunctul coordonatorului rezident al Programului Națiunilor Unite în Moldova, Narine Sahakian, au semnat un acord de colaborare între instituții, care va permite lărgirea ariei de colaborare între acestea.

„În Moldova, economia subterană reprezintă cca 44% din Produsul Intern Brut, în timp ce în țările UE doar cca 18,5%. Principalele cauze sunt evaziunea fiscală și neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului. Prin astfel de aplicații, se va întări comunicarea între instituțiile statului și cetățeni, care vor putea primi și feedback de la autorități”, a declarat Narine Sahakian. Suplimentar, pe îmipasă.md, cetățenii vor putea lansa inițiative civice, ce vor fi premiate de Fondul de bună guvernare al Marii Britanii.

În prezent, consumatorii pot depune sesizări legate de termenul de valabilitate expirat al produselor, lipsa informației în limba de stat pe ambalajul acestora, diferența de preț între raft și casă sau fraude la cântărire. În curând și Serviciul Fiscal de Stat se va alătura platformei îmipasă.md, astfel că aici vor putea fi semnalate și nereguli legate fiscale, cum ar fi neeliberarea bonului de casă.
f50575595acfd1a54e27e6f64942cdd4
„Neonorarea obligațiilor fiscale nu trebuie tolerată și sper că vom putea asigura reducerea evaziunii fiscale și asigurarea condițiilor egale pentru toți agenții economici. În plus, acest proiect are și o componentă de educare a cetățeanului, care trebuie sa înțeleagă că doar prin implicare proprie își poate spori bunăstarea”, a spus, la rândul său, Adrian Timotin, director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat.

„Vrem o societate care-și încurajează cetățenii să respecte regulile și sper că, în viitor, aceștia vor avea cât mai puține motive să raporteze nereguli, dar pentru a ajunge acolo, implicarea în acest proiect și la nivelul comunităților e absolut necesară”, a spus Excelența Sa, Phil Batson, Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău.

Procesul de raportare este simplu și accesibil:

1.       Utilizatorul va raporta frauda pe platforma www.imipasa.md

2.       Instituția de resort va examina cererea

3.       Inspectorul responsabil de caz va publica statutul sesizării.

Astfel, fiecare cetățean care a raportat un caz fraudulos pe platformă va primi un răspuns de la instituția responsabilă în decurs de 30 de zile, fără a se deplasa la oficiul instituției pentru a depune o cerere sau pentru a afla statutul acesteia. Platforma este foarte ușor de utilizat, iar procesul de raportare durează mai puțin de 5 minute.

Valoarea totală a investițiilor în proiect a constitui 13 mii de dolari din partea PNUD și 10 mii de lire sterline din partea Marii Britanii.


Pe poza: Narine Sahakian și Phil Batson

Foto mybusiness.md



SV 1

Angajații Secției echipe mobile ”Centru” a Serviciului Vamal au contracarat o tentativă de plasare pe piață a 250 kg de cafea naturală nedeclarată, cu valoarea totală estimată la aproximativ 100 000 lei, - comunică mybusiness.md.

Marfa a fost reținută pe o stradă din municipiul Chișinău, urmare a verificării unor informații operative privind activitatea de contrabandă desfășurată de către un grup de cetățeni moldoveni. Aceasta era transportată de către un locuitor al capitalei, în vârstă de 48 de ani. După controlul fizic al compartimentului marfar al autovehiculului condus de acesta, inspectorii vamali au depistat o mie de pachete de cafea naturală, marca ”Lavazza”, fără acte de însoțire.

Cercetările în acest caz sunt continuate în vederea identificării tuturor persoanelor implicate în activitatea de contrabandă, infracțiune pasibilă de pedeapsă cu închisoarea pe un termen de la 3 la 10 ani, conform art. 248, alin. (5), lit. b) al Codului Penal al R. Moldova.

Foto: customs.gov.md

Kalmic smallbiz

Viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministrul Economiei, a avut o întrevedere cu reprezentanții mitingului de protest, organizat de Asociația Micului Business, în cadrul căreia a fost  discutată problema activității de întreprinzător în bază de patentă, - comunică mybusiness.md.

În cadrul întrevederii, viceprim-ministrul Octavian Calmîc, a specificat că ministerul Economiei pledează pentru necesitatea perfecționării cadrului de reglementare privind activitatea economică în bază de patentă în vederea asigurării concurenței loiale pe piață la capitolul micului business și creării condițiilor echitabile de impunere fiscală.

În context, Octavian Calmîc a menționat că ministerul Economiei deja a propus un șir de amendamente la legislația actuală, care vine să îmbunătățească climatul de afaceri din țară și este gata să propună modificări suplimentare la legislația fiscală și administrarea afacerii, care să permită un confort mai sporit micilor antreprenori din țară, inclusiv  deținătorilor de patentă, care urmează să se reorganizeze. ”În acest scop s-a propus ca întreprinderile mici și mijlocii să fie scutite de controale pe un termen de 5 ani și să achite un impozit unic de la cifra de afaceri de 2-3%,  să beneficieze de un sistem simplu de raportare fiscală și orice control efectuat să aibă un caracter consultativ”, a spus ministrul Economiei.

În scopul perfecționării legislației la capitolul dat, ministrul Economiei a propus deținătorilor de patentă organizarea, săptămâna viitoare, a unei mase rotunde, unde în baza studiului „Activitatea economică în bază de patentă: analiza de țară și bunele practici internaționale”, realizat de Institutul Național de Cercetări Economice, să fie discutate diferite soluții privind eficientizarea sistemului simplificat de impozitare, inclusiv prin examinarea experienței altor state. La sugestia deținătorilor de patentă va fi discutată experiența Letoniei.

Referindu-se la una din cerințele înaintate de protestatari, Octavian Calmîc a menționat că în termen de 10 zile Guvernul va prezenta avizul la inițiativa legislativă a unui grup de deputați privind prelungirea practicii comerțului în baza patentei de întreprinzător, dar decizia finală va fi luată de Parlament după examinarea tuturor pozițiilor.
Kalmic small2
Potrivit statisticilor Inspectoratului Fiscal principal de Stat,  în Republica Moldova activează în bază de patent 18295 de întreprinzători, dintre care peste 12 mii în domeniul comerțului. Conform datelor de la fisc,  în 2015, în bugetul de stat, de la eliberarea sau prelungirea patentei au fost acumulate circa 39 milioane de lei.

Iurie Tarai este moldoveanul care a „ provocat provocările”. A demonstrat că se poate atâta timp cât vrei. A creat în apropiere de satul Dolna, prima plantație de afini din Moldova. „ Lolly Berry” este numele pomușoarelor pe care le găsiți în supermarketurile țării și care nu ar trebui să lipsească din alimentația dvs zilnică. Pentru a afla secretele creșterii acestei afaceri, echipa Madein.md a realizat un interviu cu Iurie Tarai.




De când exsită plantația de afine și pe ce teritoriu se întinde?

În 2014 am achiziționat 30 de ha de pamînt, dintre care 10 le-am plantat cu afine. Anul acesta stîngem prima roadă. În Moldova să crești afine este o afacere destul de riscantă pentru că pot fi ani mai secetoși, apa nu e calitativă și nici solurile nu sunt potrivite, iar afinele au nevoie de umezeală, de soluri moderat acide, bine drenate, cu un conținut ridicat în materie organică. Folosind tehnologiile americane am reușit să creăm condițiile favorabile creșterii.


Ce soiuri de afin creșteți? Prin ce se caracterizează?

Creștem 4 soiuri de afine achiziționate din Polonia: Duke, Bluecrop, Bluegold, Brigitta. Perioada de recoltare ține de sfârșitul lui iunie și se întinde până în august. Peste 2 ani ne propunem să venim și cu alte soiuri, mai târzii, pentru a prelungi perioada până în octombrie. Am ales astfel soiurile pentru a întinde sezonul. Primul soi recoltat este Duke, urmat de Bluecrop, Bluegold și ultimul este Brigitta. Am plantat în așa fel ca, consumatorul să aibă posibilitatea de a savura din acest produs cât mai mult timp. După gust, soiurile sunt practic identice, însă cel mai dulce este Brigitta.
O tufa de afini se menține aproximativ 50 - 80 de ani și poate ajunge până la 2 metri. Americanii spun că această afacere nu este pentru noi, ci pentru nepoții noștri.

Cum e roada din acest an în comparație cu anii precedenți?

Anul acesta timpul a fost favorabil, ploile au coincis cu perioada de maturitate a plantelor și asta a favorizat foarte mult. Perioada de recoltare se începe la sfârșitul lui iunie și se termină la sfârșitul lui august. Prima strîngere o facem cu ajutorul forțelor de muncă umane. În viitorul apropiat, la a 3-a 4-a stîngere vom utiliza combinele, iar pomușoarele stânse de acestea vor merge la sucuri sau dulcețuri.




Este greu de crescut afinele în RM? Condiții climaterice, îngrijire, lupta cu dăunătorii? Ce fertilizatori sau îngrășăminte folosiți?

Este destul de greu pentru că trebuie să faci față anumitor provocări. Începând de la soluri nepotrivite, îngrășăminte și până la tehnologii necesare. Cu ajutorul torfului adus din Belarusia și a altor macroelemente, am creat condiții optime de creștere și dezvoltare a plantei. Vreau să menționez că toate aceste substanțe nu acționează asupra pomușoarelor, pentru că ele se alimentează diferit de celelalte plante. Afinele nu preiau nimic din sol cu rădăcinile. Rădăcinile plantei sunt predestinate creșterii unei ciuperci care realizează micoriza. Această asociație simbiotică între miceliile ciupercilor și a rădăcinilor, hrănesc planta cu substanțele necesare: azot, fosfor, potasiu etc. Fără micoriza planta nu ar crește și nu ar produce pomușoare. Există mai mulți dăunători specificați în literatură, dar care în Moldova încă nu s-au depistat: gărgărița florilor de afin, găgărița fructelor de afin, musca afinelor etc. Insectele noastre încă nu s-au familiarizat cu această plantă. Anul acesta nu am observat alți dăunători in  afară de “ aleonca ”. Este practic imposil să protejăm planta de acest dăunător, cu ajutorul capcanelor cu feromoni, încercăm să stopăm răspândirea pe tot teritoriul.


Unde vă comercializați producția? Cine vă sunt cei mai mari cumpărători?

O comercializăm în toate supermarketurile Chișinăului: Nr 1, Linella, Pegas, Fourchet, Metro, în afară de Fidesco. Cu piața externă nu colaborăm pentru că nu dispunem de cantități atât de mari.


Cooperați cu producătorii autohtoni de ducleață, sucuri, conserve?

Suntem unicii producători de dulceată de afine pe piața autohtonă. Pentru a colabora cu întreprinderi mai mari, avem nevoie și de o cantitate mai mare de pomușoare. Producătorii cer circa 50-100 de tone, la moment însă, noi nu putem satisface aceste cerințe.




Ce cunoașteți despre alți cultivatori de afine din țară? De ce atât de puțini fermieri se ocupă de creșterea lor?

În Moldova până când suntem doar noi, au fost mai multe încercări, dar nereușite. Posibil din frica unui eșec oamenii nu riscă. Pe lîngă solul special de care au nevoie, afinii cer și multă răbdare.

De ce această cultură este atât de căutată (solicitată) și de ce e atât de costisitoare?

Ai nevoie de o anumită tehnologie pentru a crește afini. Din cauză că nu crește pe toate solurile, persistă mereu cererea sporită de aceste pomușoare. De asta sunt atît de costisitoare. De asemenea sunt solicitate pentru că în ea se află aproximativ tot tabelul lui Mendeleev și este singurul fruct care poate fi dat bebelușilor, nu este acrișor, nu are semințe, nu este alergic.

Vă ocupați de congelarea/uscarea afinelor sau vi le procură cineva cu acest scop?

Nu ne ocupăm pentru că nu avem atât de multă producție, în al doilea rând pomușoarele trebuie consumate în stare proaspătă, doar astfel se păstrează proprietățile nutritive. O putem congela, însă dacă e vorba de prelucrare, mai ales dulceață, se pierde o bună parte din proprietăți. Facem dulceață conform unei tehnologii canadiene, pentru maturi fără zahăr, iar pentru copii adăugăm puțin pentru a crea un gust dulce-acrișor.

Sursă: madein.md




7822965 made in romania blue stampPreşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea prin care magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe lanţul scurt, iar supermarketurile vor funcţiona în continuare şi în weekend.

Potrivit legii, ‘lanţul scurt de aprovizionare este un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică la nivel local şi regional şi relaţii strânse între producători, procesatori şi comercianţi’.

Legea stabileşte că pe etichetele produselor din carne proaspătă trebuie trecută ţara de provenienţă a cărnii, iar pe produsele procesate din carne trebuie trecut procentul de carne din România conţinut de acestea.

Potrivit actului normativ, ‘comercianţii – persoane juridice autorizate au obligaţia ca pentru categoriile carne, ouă, fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volum de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse, provenite din lanţul scurt de aprovizionare’.

Legea vizează că excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de până la 2 milioane de euro, echivalentă în lei.

Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare va fi aprobă prin hotărâre de Guvern.

Sursă: AGERPRES

cf1f61235cb2d73c0ecd79490abc

Examenele s-au terminat, emoțiile s-au potolit, notele le cunoști! Acum faci calcule și încerci să alegi facultatea și universitatea care ți-ar oferi cunoștințele pe care le cauți... și gândul îți zboară la studiile din străinătate. Dar cum buzunarele părinților nu sunt elastice, s-ar putea să te dai bătut și să renunți la această idee. - Nu trebuie! Există o soluție și NEXUS ți-o arată: universitățile online cu studii gratuite. Învăța în străinătate fără să ieși din casă și fără să plătești un car cu bani!, - scrie nexus.md.

1. Institutul de tehnologie din Massachusetts – universitate de nivel internațional, perfectă pentru cei care sunt interesați de studii în domeniile IT, Fizică, Matematică,  Mecanică, Inginerie aplicată etc. Această instituție propune peste 1800 de cursuri online interactive, fără plată. Multe dintre acestea acordă dreptul de a primi certificatul MIT (Massachusetts Institute of Technology). Condițiile, termenele de depunere a dosarelor și alte informații, le găsești aici: http://ocw.mit.edu/index.htm

2. Open University – universitate britanică cu program de studii fără plată ”OpenLearn”. Cursurile cuprind diverse domenii, însă sunt mai mult bazate pe disciplinile umanitare. Dacă te interesează ofertelete, accesează: http://www.open.edu/openlearn/

3. Universitatea Carnegie Mellon – propune un set de cursuri pentru educație online în cadrul ”Open Learning Initiative”. Detaliile le găsești pe pagina lor oficială: http://oli.cmu.edu/

4. Universitatea Tufts – este un program educațional ”OpenCourseWare” pentru toți care doresc să primească acces la studii interactive peste hotare. 
Încearcă: http://ocw.tufts.edu/

5. Stanford – unul dintre liderii mondiali în domeniul studiilor moderne tehnice și umanitare. Cursuri interesante, lecții video și audio sunt prezentate prin intermediul accesării gratuite a aplicației iTunes U. Pe lângă aceasta sunt și cursuri accesibile prin intermediul platformei Coursera
Mai multe despre Universitatea Stanford, găsești aici: http://online.stanford.edu/courses/

6. Universitatea Berkeley din California – cursuri și lecții gratuite la teme absolut diferite. Încearcă: http://www.berkeley.edu/

7. Universitatea de stat din Utah – aici găsești o mulțime de lecții online, gratuite. Este disponibil un set de materiale la obiectele umanitare, însă sunt și specialități tehnice.  Interesează-te: http://ocw.usu.edu/education/index.html

8. Universitatea Kutztown din Pennsylvania – încă niște cursuri gratiute online pentru cei interesați. Accesează: http://www.kutztownsbdc.org/course_listing.asp

9. Universitatea din Queensland  – program educațional de studii online la diverse specialități. Detaliile le găsești pe: http://www.usq.edu.au/online

10. Universitatea Irvine din California – o extinsă bibliotecă online. Vezi dacă ți se potrivește: http://www.lib.uci.edu/collections