În Moldova există în jur de 100 de întreprinderi care asigură marea parte din exportul țării și alte cca 300 de întreprinderi care ar fi „gata de export”, constată un studiu efectuat de GatewayBaltic și CPM Consulting privind piețele prioritare de export și instrumentele de promovare a exportului Republicii Moldova. Pentru a exporta, o companie trebuie să posede o serie de elemente esențiale. În primul rând, e nevoie de un produs pentru export; în al doilea – de competențe și resurse umane pregătite; cunoștințe de piață și planificare; instrumente de marketing B2B; activități de vânzări la export și, nu în ultimul rând, alocarea unui buget pentru aceste activități.

Mulți oameni de afaceri consideră că știu totul despre produsul propriu și preferințele clientului, pentru că activează în domeniu de mulți ani. Însă, potrivit lui Alexandr Fridman, renumit consultant de business, acestea sunt „cunoștințele unui crap”. Cine cunoaște mai bine situația într-un lac, peștele care înoată toată viața în apă sau un ihtiolog, savant specializat în pești? Desigur, peștele care e în interiorul lacului, are mai multă informație. Însă savantul are informații structurate și analizate cu metode specifice, care vor sta la baza unei decizii de business în privința acelui lac.

Tocmai de aceea, Proiectul Ameliorarea Competitivității II (PAC II), finanțat de Banca Mondială, își propune să sprijine, prin acordarea de granturi, serviciile de consultanță în domeniul îmbunătățirii managementului de afaceri și creșterii capacității de export a produselor și serviciilor moldovenești. „Avem resurse pentru cca 250 de granturi, care acoperă 50% din valoarea serviciilor de consultanță, fiecare companie beneficiar urmând să primească nu mai mult de 200 de mii de lei”, spune șeful Unității de implementare a PAC II, Aureliu Casian. Ajutând 250 de companii să înceapă să exporte sau să-și găsească noi piețe de desfacere, vom contribui la creșterea valorii adăugate produse în țară, a veniturilor operatorilor economici și bunăstării populației, precizează Aureliu Casian.

Companiile care vor dori să aplice pentru finanțare pot procura servicii ce vor îmbunătăți unul sau mai multe din elementele esențiale pentru exportatori. Printre acestea se numără, la nivel de produs, implementarea sistemelor de management a calității, elaborarea strategiei de preț, a ambalajelor și etichetelor; la nivelul proceselor de producție: reorganizarea procesului de producție, management logistic, analize de industrie sau studii tehnice, dezvoltarea infrastructurii IT, selectarea mașinilor/echipamentelor industriale, crearea unor sisteme informaționale computerizate, sisteme de producție computerizate. La nivel de servicii de îmbunătățire a managementului pot fi procurate servicii de planificare strategică, instruirea personalului pentru a obține abilități de vânzări la export, cum ar fi instruiri în organizarea prezentărilor, comunicare și tehnici de organizare a vânzărilor.

Alte servicii pot fi studii de piață sau strategii de export și de promovare. De asemenea, Proiectul finanțează procurarea unor instrumente de marketing și promovare, cum ar fi dezvoltarea strategiei de marketing, elaborarea mărcii comerciale și identității corporative, brand-lui de produs, a catalog-lui de produse, portofoliul-lui întreprinderii, paginii web, crearea unui magazin on-line etc. Mai multe detalii pot fi găsite pe site-ul www.uipac.md.

Ludmila Castraveț, consultant în management strategic la Stildin Grup SRL, care oferă servicii de certificare a managementului calității unui beneficiar în cadrul PAC II, împarte întreprinderile autohtone în două categorii. Prima, care au efectuat exporturi, cunosc complexitatea piețelor externe și sunt conștiente că nu pot cu forțe proprii să producă toate cercetările. Din a doua categorie fac parte întreprinderile care nu nu conștientizează necesitatea serviciilor de consultanță și, respectiv, nu alocă bani pentru aceasta. Or, un consultant extern, specializat, este mult mai obiectiv și poate veni cu propuneri mai radicale de îmbunătățire a proceselor într-o întreprindere, precizează Ludmila Castraveț.


„Serviciile de consulting pot fi comparate cu o examinare medicală. Înainte de prescrierea unui tratament adecvat, medicul trebuie să efectueze investigațiile necesare. Atunci când lansezi un produs, trebuie să te orientezi la ceea ce vrea consumatorul și să oferi produsul dorit, nu să-l convingi prin publicitate că are nevoie de produsul tău”, spune Dumitru Slonovschi, manager Magenta Consulting, care oferă cercetări de marketing și servicii de dezvoltare a afacerii…

Anatolie Palade, managing director la ProConsulting, recomandă producătorilor, atunci când aleg o companie de consultanță, să se uite în primul rând la portofoliul acesteia, recomandările altor clienți și calitatea serviciilor și abia după aceasta la preț. Prețul, de obicei reflectă nivelul de calificare al consultanților. Ar fi de dorit cât mai multe întreprinderi să înțeleagă necesitatea planificării în afaceri, că un business plan îi este necesar în primul rând managerului și nu băncii care acordă un credit sau donatorului care oferă un grant, precizează Anatolie Palade.

Companiile de consultanță oferă o gamă largă de servicii și specializări, în această categorie înscriindu-se cca 800 de întreprinderi, iar beneficiarii au la dispoziție diverse opțiuni de preț și calitate. Însă o bază de date unică, din care să-ți alegi un prestator de servicii, nu există. Organizația pentru Dezvoltarea IMM-urilor (ODIMM), a înregistrat pe site-ul său www.odimm.md peste 90 de prestatori de servicii de consultanță, însă mulți dintre aceștia sunt întreprinderi mici, specializate într-un domeniu îngust.

În sectorul privat trebuie cultivată cultura serviciilor consultanță. Practic toți managerii au nevoie de informații și cunoștințe care să-i ghideze în realitățile în schimbare, având în vedere și noile condiții de piață, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Comerț Liber cu Uniunea Europeană, spune fostul ministru al Economiei și președintele boardului companiei de consultanță Business Intelligence Service, Valeriu Lazăr. Pe de altă parte, pentru a asigura o calitate înaltă a serviciilor, este nevoie de consolidat sistemul de comunicare între consultanți și beneficiari, atât la nivel de industrii, cât și la nivel individual. La rândul lor, consultanții trebuie să cunoască necesitățile și așteptările întreprinderilor și să ofere un produs foarte aplicativ, or asta ar însemna o foarte înaltă calitate. Iar aceasta s-ar putea întâmpla dacă ar apărea o platformă unde să se discute și coordoneze problemele sectorului, este de părere Valeriu Lazăr.

SRL ”Fujikura Automotive MLD”, selectată în rezultatul unui concurs public drept rezident al Zonei Antreprenoriatului Liber ”Expo-Business-Chișinău”, va investi circa 3,2 milioane de  euro în deschiderea unei linii de producere a cablajelor pentru sectorul automotive. Conform planului, procesul de producție va începe în trimestrul III al anului 2016.

Conform proiectului, spre sfârșitul primului an de activitate întreprinderea va crea circa 700 noi locuri de muncă, cu o majorare ulterioară a acestora până la 900 de persoane. Pentru asigurarea calității adecvate a producției, compania SRL ”Fujikura Automotive MLD” planifică efectuarea unui program de instruire a personalului angajat în câmpul muncii atât în cadrul unui ciclu intern, cât și în cadrul întreprinderilor ”Fujukura Automotive” de peste hotare.  Toată producția întreprinderii este destinată clienților din Uniunea Europeană, comunică mybusiness.md.

Compania Fujikura  a fost fondată în anul 1885, cu sediul principal la Tokyo, iar la moment are deschise subdiviziuni în mai multe țări ale lumii. Vânzările efectuate de către Grupul Fujikura în anul 2015 au constituit 6,326 miliarde de dolari SUA, iar numărul angajaților ajungând la cifra de circa 54 mii de persoane.

Gigantul IT Microsoft îşi diversifică operaţiunile într-un mod cel puţin inedit. Firma fondată de Bill Gates este interesată de vânzările de marijuana, în scopuri medicale, - comunică money.ro.

Intenţiile celor de la Microsoft au fost făcute publice după ce consumul de droguri uşoare în scopuri medicale şi recreaţionale a fost legalizat în mai multe state americane.

Firma lui Bill Gates a încheiat deja un parteneriat cu o altă companie de software care oferă programe privind inventarul produselor obţinute din marijuana, plus consiliere juridică privind consumul şi distribuirea de droguri uşoare.

Potrivit unui comunicat al Microsoft, compania este dispusă să investească în vânzarea drogurilor uşoare, pentru că este o piaţă în plină dezvoltare.

Parlamentul a votat un proiect de lege ce prevede scutirea de taxe de import a materialelor din pavilionul Republicii Moldova în cadrul Expoziției Mondiale „Milano 2015”, - comunică agora.md.

În 2015, Republica Moldova a participat la expoziția internațională Milano Expo. Pentru prima dată țara noastră a avut propriul pavilion. În perioada 1 mai — 31 noiembrie expoziția internațională a fost vizitată de circa 20 de milioane de vizitatori, iar pavilionul țării noastre a avut 10 mii de vizitatori.

În total pentru această expoziție s-au cheltuit 47 milioane de lei din bugetul statului, dintre care circa 30 de milioane au fost cheltuiți pentru construcția pavilionului.

În prezent pavilionul Republicii Moldova a fost demontat și se decide care va fi soarta acestuia. Valoarea bunului respectiv constituie circa 22 milioane de lei (aproape 1 milion de euro), iar conform unor estimări ale Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) transportarea acestuia va costa circa 731 mii de lei.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor /MTID/, Agenția Națională Transport Auto (ANTA), în parteneriat cu Inspectoratul Național de Patrulare (INP) și Inspectoratul Național de Investigații (INI), au demarat astăzi o operațiune de verificare, dar și sancționare a taximetriștilor care transportă persoane fără licență de activitate, informează MOLDPRES.

Potrivit Serviciului de presă al MTID, în dimineaţa zilei de azi, viceministrul Sergiu Bucataru, colaboratori ai ANTA, precum și ai INP și INI, au mers într-o razie, care s-a desfășurat în mai multe locații din municipiul Chișinău. În timpul operațiunii au fost depistați mai mulți șoferi care transportau persoane fără a avea actele care le-ar permite să efectueze astfel de activități. Șoferii au fost amendați cu 120 de unități contravenționale și le-au fost retrase plăcuțele de înmatriculare ale autoturismelor.

“Acest fenomen pune în pericol siguranța traficului rutier, viața și sănătatea pasagerilor, dar și siguranța altor participanți la trafic, care se deplasează pe traseele din Republica Moldova“, a mai declarat viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Reprezentanții ANTA desfășoară frecvent astfel de verificări în parteneriat cu INP și INI pentru a combate acest fenomen. Controalele vor dura și în următoarele zile și se vor extinde în afara municipiului Chișinău.

Foto: mybusiness.md

Industria ușoară din Republica Moldova, fiind una din industriile de bază ale țării, se confruntă cu nevoia urgentă de a-și regândi strategia pentru a-și spori competitivitatea și a deveni un sector cu o dezvoltare durabilă al economiei naționale.

Aceasta este opinia expertului internaţional Heikki Mattila, specialist internațional în domeniul textilelor și a confecțiilor care a analizat împreună cu doi experți locali situația industriei ușoare din Moldova și au formulat o serie de recomandări pentru Asociația Patronală din Industria Uşoară (APIUS) precum și pentru Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO). Studiul a fost realizat cu suportul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova și a fost prezentat recent în incinta Centrului de Excelență și Accelerare în Design și Tehnologii din Industria Ușoară ZIPHouse.

Potrivit expertului Heikki Matilla, industria ușoară din Moldova se confruntă cu o serie de probleme stringente: dotarea insuficientă a întreprinderilor cu echipamente performante, ceea ce cauzează nivel redus al eficienței, lipsa lucrătorilor calificați, precum și prevalarea producerii articolelor cu valoare adăugată scăzută. Mai mult decât atât, Moldova nu dispune de materii prime de bază și utilaje pentru industria ușoară, acestea fiind doar importate. Astfel, în momentul efectuării operațiunilor vamale, companiile plătesc TVA integral pentru materiile prime și utilajele importate. Aceste cheltuieli suplimentare încetinesc capacitatea întreprinderilor de a trece la scheme de lucru cu valoare adăugată mai înaltă, care ar asigura un nivel mai înalt al profitului și surse proprii pentru o dotarea tehnică necesară. „Din păcate, Moldova nu este cunoscută în calitate de furnizor de textile. Din cauza instabilității financiare, țara nu este nici foarte atractivă. Cu toate acestea, Moldova are un avantaj competitiv clar și anume proximitatea față de țările Uniunii Europene - mare piață de desfacere și Turcia- mare furnizor de materii prime”, explică expertul.

„Studiul a fost realizat pentru a identifica problemele din sector și a oferi autorităților expertiza și recomandările necesare în vederea elaborării unei foi de parcurs pentru dezvoltarea competitivă a industriei ușoare a Republicii Moldova. Documentul va servi drept suport de bază pentru elaborarea unei politici – Cartea Albă a industriei ușoare. Aceasta va include acțiunile-cheie de îmbunătățire a mediului de afaceri, implementarea cărora va favoriza dezvoltarea durabilă și competitivă pe termen mediu și lung a acestui sector și va poziționa Moldova în tendințele regionale și globale de dezvoltare”, a declarat Doina Nistor, directorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova.

Viziunea de dezvoltare a industriei ușoare

Scopul pe termen lung al actorilor din domeniul industriei ușoare este de a internaționaliza brandurile moldovenești. Producătorii din acest sector dispun de un potențial enorm. Astfel, viziunea de dezvoltare a industriei ușoare din Republica Moldova se bazează pe 3 piloni:

• Producerea articolelor de îmbrăcăminte, articole de încălțăminte din piele cu valoare adăugată mai înaltă prin trecerea la scheme de producere: Produse Complete (FOB), Mărci Private (Private Label) și producerea și comercializarea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte sub marcă proprie (Own Label).
• Creșterea cotei de piață a mărcilor proprii pe piața internă și ieșirea la export.
• Îmbunătățirea imaginii industriei ușoare a RM, care va atrage valoare adăugată de la noi clienți.

Recomandări pentru crearea foii de parcurs a industriei ușoare

• Menţinerea numărului de companii şi a numărului de angajaţi în industrie;
• Creşterea investițiilor în dezvoltarea tehnologiilor, creșterea productivității, promovarea inovațiilor și a marketingului;
• Căutarea unor noi clienți pentru orientarea către Produse Complete și Mărci Private;
• Promovarea mai intensă a articolelor produse în Moldova pe piața internă, pentru a crește cota de piață, dar și penetrarea piețelor din vecinătate;
• Îmbunătăţirea imaginii Moldovei pentru a avea condiţii avantajoase la procurarea materiei prime;
• Încurajarea sectorului bancar în vederea oferirii unor credite mai atractive pentru companiile din industrie;
• Creșterea cotei de piață a articolelor produse și comercializate pentru a atrage forță de muncă calificată; 
• Creşterea nivelului de flexibilitate în ceea ce privește necesitățile producției pentru a oferi capacitate de producție companiilor de Fast Fashion și producerea articolelor personalizate din UE.

•    Industria ușoară din Republica Moldova (fabricarea produselor textile, a articolelor de îmbrăcăminte și a produselor și încălțămintei din piele) are în prezent 22 640 de angajați.
•    Cifra de afaceri a întreprinderilor industriei ușoare a constituit 4,0 miliarde lei în 2014. Pe când cifra de afaceri per persoană angajată a fost de doar 178,000 lei, datorită faptului că ponderea serviciilor CM (croit-cusut) cu valoare adăugată mică în exporturi a fost de 92% - în îmbrăcăminte, 84% - în încălțăminte, 99% - articole din piele și bunuri de călătorie.
•    Marja netă medie a companiilor din industria ușoară variază între 1.5% în textile și 10.6% - în bunuri și încălțăminte din piele.
•    În Moldova, în prezent, există 552 de companii înregistrate în sectorul industriei ușoare: 356 dintre acestea fabrică îmbrăcăminte, 76 - produc încălțăminte și articole din piele, iar 120 se specializează în textile. Actualmente nu toate întreprinderile înregistrate funcționează.
•    În anul 2015, industria ușoară (fabricarea produselor textile, a îmbrăcămintei și a produselor și încălțămintei din piele) a reprezentat peste 10.3% din producția industrială a Moldovei.
•    Ponderea industriei ușoare în exporturi a fost de 16.4% în 2015, plasând industria în topul exportului.
•    Industria ușoară are un mare impact social, deoarece oferă locuri de muncă în special pentru femei (90%), inclusiv din zone rurale, menținându-le acasă, în familii.
•    Au apărut peste 70 de branduri locale noi, care reprezintă piatra de temelie a industriei fashion în RM.
•    Cei mai importanți factori ce determină competitivitatea în sectorul industriei ușoare sunt: competențele profesionale, infrastructura, inovația, respectarea standardelor de calitate și accesul la finanțe.
•    Republica Moldova este un actor avantajos în domeniul industriei ușoare, deoarece oferă prețuri de producere competitive, termeni de livrare reduși,  dispune de proceduri vamale simplificate și este destul de flexibilă în ceea ce privește mărimea comenzilor.

Despre Heikki Matilla, unul din autorii studiului

Heikki Matilla este expert în sectorul industriei ușoare cu o experiență de peste 25 de ani în domeniu. Originar din Finlanda, specialistul a cercetat îndeaproape piețele din Portugalia, Finlanda, Italia, China, India, Hong Kong și altele. În calitate de consultant, a colaborat cu Banca Mondială și cu ministerele țărilor pe care le-a vizitat. Drept rezultat, a efectuat studii de fezabilitate, a dezvoltat strategii de business, a livrat seminare și cursuri pentru specialiștii din industria ușoară.

Unitatea Producătorilor de Ambalaj din Republica Moldova a desfășurat platforma de business pe tema ”Regulile și standardele de ambalare a produselor agricole în statele Uniunii Europene”.  

Spre finalul evenimentului noi am reușit să discutăm cu președintele Unității Sergiu Țurcan.

- Domnule Țurcan, de ce a apărut necesitatea desfășurării unui astfel de seminar?

- În anul 2015 experții TACIS (Programele de Asistenţă Tehnică pentru statele CSI) au realizat un sondaj în 122 de companii din Moldova, prin care au fost depistate 9 obstacole principale la exportarea producției. Din număr total de companii studiate, 52 erau din sectorul agroindustrial.

În urma studiului realizat, specialiștii au remarcat că problema de bază pentru producătorii agricoli o constituie lipsa de informații în legătură cu cerințele de ambalare a produselor. Mai mult, nu e vorba doar de țările UE, ci de întreaga lume.

Aproximativ aceleași date se conțin în raportul de analiză al Institutului de politici eficiente din data de 13 februarie a anului 2016.

Ideea de desfășurare a evenimentului de educare a exportatorilor de produse agricole în procesul de ambalare a apărut în urma întâlnirii noastre cu Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama. El a explicat, că datele Ministerului indică asupra faptului că 40% din exportatori sunt companii mari, unde activează specialiști calificați. Restul 60% sunt companii mici și mijlocii, care se confruntă cu multe probleme și duc pierderi uriașe în timpul depozitării și transportării produselor din cauza ambalajelor necalitative. Ultimii au servit drept subiectul de discuții în cadrul evenimentului.

Drept rezultat, noi am trimis mai mult de o mie de invitații de participare la această platformă de business, care a avut loc în timpul expoziției “Packaging Depot 2016” la MoldExpo, care ne-a și oferit suportul în organizarea evenimentului. Pentru început, au venit 40 de persoane, ceea ce deja este bine.

- Din punctul Dvs. de vedere, care sunt problemele producătorilor la ambalarea produselor agricole și cum acestea pot fi rezolvate?

- Aici nici nu este vorba de alegerea unor materiale mai puțin costisitoare. Deși, la noi pe piață există și așa o problemă. E mai esențial faptul, că oamenii nu cunosc regulile de bază și nu respectă normele importante de ambalare.

Aici voi veni cu mai multe precizări. Abordarea corectă este unica pentru toate domeniile: producătorii trebuie să folosească un ambalaj corespunzător. De exemplu, în unele cazuri e necesară aplicarea unei benzi adezive industriale. În alte cazuri, poate fi folosită și una ieftină, folosită în papetărie.  

La paletizarea unor produse grele trebuie folosită o bandă scumpă din poliester. Cele ușoare pot fi ambalate la aplicarea celei din polipropilenă, care este mult mai ieftină.  

Voi aduce și un exemplu de abatere de la reguli. Fiecare set de cutii cu produse agricole trebuie învelit într-o hârtie special. Or, dacă va curge o ladă, se va strica întregul set. Pierderile, în acest caz, vor constitui aproximativ 30%.

Mai apar și pierderi la folosirea unor colțuri rezistente la umezeala ieftine, la un preț de 7 lei/buc., în loc de 8 lei. Asta, deși costul paletului poate să ajungă la 1000 de dolari. În acest caz, exportatorul face economie de 50 de lei, însă ambalajul se distruge în timpul transportării.

Noi, fiind angajații companiilor specializate, vizităm exploziții internaționale, parcurgem cursurile de instruire și, periodic, lecțiile de perfecționare. Totuși, e clar faptul că IMM-urile nu dispun de aceste avataje. Însă noi mereu suntem gata să le oferim o consultare, inclusiv și una gratuită.

Am avut un caz, când unul din membrii Unității noastre a aflat despre o companie moldovenească, care pregătea spre export marfa în Australia. Transportarea urma să fie realizată pe palete din lemn. Firma respectivă nu știa, că astfel de palete sunt interzise pe teritoriul Australiei, din cauza gândacilor de scoarță.

Marfa nu avea să treacă vamă, fiind trimisă înapoi. Noi însă, am reușit să prevenim acest lucru.

- Cum s-a desfășurat seminarul la MoldExpo?

- Directorii companiilor-membre ale Unității au organizat o serie de masterclass-uri. Fiecare a vorbit despre profilul său de activitate.  

De exemplu, directorul companiei Andropac Stas Andronati a povestit despre tipurile de cutii, care trebuie folosite în diferite cazuri. Conducătorul Papermoon SRL, furnizorul colțurilor de carton, a explicat regulile de paletizare prin intermediul lor. Propac, compania producătoare de benzi adezive, a descris care dintre produsele sale pot fi folosite la ambalare și cu ce scop. Mai povesteau și despre moda în lumea ambalajelor. De exemplu, în Europa nu mai este în vogă să faci ambalaje strălucitoare pentru snack-uri, nuci, fructe uscate și alte produse similare. Acestea sunt plasate în pachete mate, de un alb perlat.

Mai mult, noi am organizat și o loterie, prin care am oferit un ambalaj gratuit pentru 20 de tone de produse agricole.

În viitor noi planificăm să mai organizăm astfel de evenimente. Doar activitatea bună a exportatorilor determină profitul și companiilor autohtone producătoare de ambalaje.

Notă: Unitatea Producătorilor de Ambalaj din Republica Moldova a fost creată în anul 2009. Aceasta include 10 companii, producătoare de materiale și produse de ambalare (Propac, Tehplastpac, Papermoon, Mopack, Artehplast, Monzo, Andropap, Ilvi pack, Tehnorol, Card box ș.a.).

Ana Aioanei şi-a construit pri­mul proiect antreprenorial în vara anului tre­cut, când a decis să re­nunţe la sectorul de­signului de interior în care lucra şi să dea startul afacerii Annette Studio, dedicată băutorilor de ceai.
 
Ceainăria a fost inaugurată vara, iar până la sfârşitul anului a avut o cifră de afaceri de 30.000 de euro. Anul acesta Ana Aioanei esti­mează o cifră de afaceri între 70.000 şi 80.000 de euro. „Totul a în­ceput anul trecut. Îmi doream un spaţiu în care să realizez diverse obiecte de design interior. Atunci am găsit o casă din perioada interbelică, aşa m-am trezit nu numai cu un spaţiu nou, dar şi cu o nouă afacere, care a reprezentat o provocare pentru mine“, a spus fondatoarea brand-ului Annette (brandul este administrat de firma Annette Studio Design).
 
Investiţia s-a ridicat la 50.000 de euro.  „Cheltuielile importante au fost cu mobilierul, acesta fiind lucrat manual, din lemn masiv.“
 
Preţurile variază între 10 lei pentru o supă, 14 lei pentru un ceai şi 39 de lei pentru o friptură de vită.  „Clienţii noştri sunt în mare parte străinii sau oamenii care caută un colţ de linişte. Ca şi categorie de vârstă, pot spune că sunt de la mic la mare şi observăm o creştere în rândul persoanelor care preferă ceaiul în loc de cafea“, a mai spus Ana Aioanei.
 
În ceea ce priveşte legea recentă care interzice fumatul, Ana Aioanei spune că afacerea Annette nu va fi afectată deoarece încă de la des­chidere era dedi­cată clienţilor ne­fu­mători.
 
Capitala găz­duieşte peste 3.400 de restau­rante, cafenele şi baruri, cu afaceri anuale de aproape 2.5 mld. lei, fiind de departe cea mai importantă piaţă pentru jucătorii locali din HoReCa, în contextul în care este cel mai mare oraş din punctul de vedere al populaţiei, salariului mediu de­păşeşte cu 40% media pe ţară, rata şomajului este minimă, iar Capitala atrage şi cel mai mare număr de turişti români şi străini.

http://www.zf.ro/

Foto: facebook.com

Tamara Șchiopu este biolog, nutriționist, specialistă în marketing agricol și autoarea câtorva cărți de rețete culinare. Deși locuiește de mai mulți ani în Marea Britanie, dumneaei revine cu regularitate în Republica Moldova, unde este implicată în așa campanii ca EcoLocal și Târgul de Post Vegan Show. În cadrul rubricii Madein.md “Puncte de Vedere” am realizat un interviu-chestionar cu doamna Șchiopu pentru a afla care sunt preferințele și părerile dumneaei cu privire la produsele fabricate în Moldova.



Care este ultimul produs autohton consumat?



Chiar acum am consumat un prânz delicios, delectându-mă cu un sandwich cu rucola proaspătă, crescută aici în Moldova. Este un produs popular în toată lumea, dar care cu părere de rău nu este prezent în registrul autohton de culturi agricole.



Ce produs autohton ați recomanda unui străin?



Unui străin aș recomanda orice produs autohton care este la moment în sezon. Nu aș recomanda niciodată o roșie care nu s-a copt în natură sau carne de pui care nu corespunde perioadei date. Deoarece acum este sezonul de căpșune sau cireșe, cred că anume aceste produse le-aș recomanda unui cetățean străin care se află la moment în Moldova.



Cum ați aprecia produsele autohtone alimentare în comparație cu cele de import?



De fapt ca și în oricare țară există produse de calitate mai înaltă și așa-zisele produse de duzină. Sunt produse crescute artizanal, în cantități mai mici, cu foarte multă grijă pentru sol pentru biodiversitatea din jur și sunt produse crescute en mass, în volum, pentru câștig. Este o problemă caracteristică și altor state.



Cu referire la produsele procesate aș vrea să spun că producătorii mari au toate resursele necesare pentru a procesa și ambala calitativ produsele lor, în schimb companiile mai mici au multe neajunsuri la acest capitol: deseori produsele sunt foarte gustoase, conțin multe elemente nutritive, dar nu au prezentarea corespunzătoare, nu sunt păstrate în condițiile necesare, fapt ce deteriorează calitatea lor. Trebuie de privit calitatea ca un ansamblu vast de elemente și caracteristici.



Cum vi se pare raportul calitate/preț a produselor autohtone?



Cred că este un raport just. Bineînțeles că sunt cazuri când produse de calitate proastă se vând la un preț mult mai înalt, iar cele de calitate înaltă se vând la prețuri mici, dar în acest caz factorul de bază îl reprezintă raportul dintre cerere și ofertă.



Ce produse moldovenești ați văzut în timpul vizitelor în alte state?



Ultima dată am văzut nuci moldovenești într-un supermarket de elită din Marea Britanie. Tot în acest magazin, cândva se vindea un tip de ciocolată engleză “Green and Black”, un produs foarte bun, una din varietățile căruia conținea cireșe de origine moldovenească. Cunoscând pe proprietarul acestei afaceri am aflat că cireșele vin de la Hâncești și au certificate Eco.



De asemenea am văzut și vinuri, dar din păcate nu erau de cea mai bună calitate: erau vinuri de duzină, fortificate, cu conținut mare de zahăr și alcool, fiind comercializate în magazinele pentru migranți. Probabil făceau parte din partida vinurilor ce înainte mergeau spre est.



Vedeți o schimbare în calitatea produselor autohtone în ultimii ani?



Da, văd o schimbare spre bine care se datorează nu neapărat faptului că producătorii au devenit mai bogați și au investit mai mult în tehnologii, dar în primul rând datorită comunicării mai intense, mai apropiate între ei și consumatori. Expozițiile și festivalurile care se organizează tot mai des, ajută producătorii să interacționeze direct cu consumatorii și să obțină un feedback direct ca pe viitor să-i ajute să-și perfecționeze produsul.



Care este vinul moldovenesc preferat?



Prefer vinurile seci și spumantele brut. Favoritele mele sunt cele din soiurile Pinot Gris sau Feteasca.



Cum credeți poate Moldova deveni un promotor important al agriculturii ecologice?



În cadrul țării da, iar peste hotare acest lucru este mult mai dificil. Am impresia că în Moldova se pun accente greșite la acest capitol, evidențiindu-se așa produse ca vinul, fructele sau legumele, care sunt supuse unei concurențe enorme pe plan internațional. Cred că ar fi oportun să creștem pe teritoriul Moldovei leguminoase Eco, cum sunt lintea, fasolele sau bostanul, culturi care sunt susținute de solurile noastre și care sunt foarte benefice pentru biodiversitate și sănătate. De asemenea ele sunt la mare căutare în Europa.



Ce produs moldovenesc vă lipsește cel mai mult în Marea Britanie?



Făina de porumb. Este un produs foarte bun și sănătos, și plus la asta îmi place foarte mult mămăliga. De câte ori vin în Moldova, întotdeauna îmi cumpăr 2-3 kg de făină de porumb ca să o iau cu mine încolo.

http://madein.md/

Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) propune mai multe soluții pentru facilitarea accesului la resurse financiare pentru companiile cu potențial de creștere din Republica Moldova, - comunică mybusiness.md.

Acest subiect a fost dezbătut astăzi, în cadrul unei ședințede lucru, organizate de ODIMM și Ministerul Economiei, cu participarea reprezentanților sectorului bancar din Republica Moldova, Unitatea de implementare a Proiectului de Ameliorare a Competitivității PAC II, Directoratului Liniei de creditare al Ministerului Finanțelor și experți în domeniu.

În cadrul ședinței au fost discutate posibilitățile de îmbunătățire a activității Fondului de Garantare a Creditelor (FGC), program gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și mijlocii. Astfel ODIMM propune majorarea plafonului de garantare la produsele oferite, micșorarea comisionului de garantare precum și alte activități de îmbunătățire, care ar conduce la valorificarea la maxim a rezervelor FGC. Totodată ODIMM propune și un produs nou destinat femeilor pentru afacerile lor.

Svetlana Turcanu, șef-interimar al Direcției politici de dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii și comerț al Ministerului Economiei, a menționat că accesul la finanțare este unul dintre cele mai discutate subiecte în cadrul întâlnirilor cu antreprenorii. Astfel, Ministerul Economiei este deschis pentru orice dialog cu instituțiile bancare pentru a facilita accesul la credite și diminuarea riscurilor atât pentru IMM-uri, cât și pentru bănci.

Iulia Iabanji, Directorul General ODIMM a menționat, că majoritatea aspectelor de optimizare a activității Fondului de garantare au fost discutate de nenumărate ori cu instituțiile financiare și mediul de afaceri. Toate aceste propuneri vor sta la baza noului Acord de colaborare între ODIMM și băncile comerciale.

Directorul ODIMM a subliniat că în scopul facilitării accesul la finanțare pentru IMM-uri, ODIMM deja a operat unele modificări la procesul de garantare, în special la modul de executare a garanției financiare, fapt ce a simplificat procedura de plată a garanțiilor către bănci. Printre alte facilități operate, au fost majorate comisionul de garantare și plafoanele produselor FGC, a fost simplificată procedura de acordare a garanției, a fost micșorat și numărul de documente necesare.

Iulia Iabanji a menționat că ODIMM preconizează stabilirea colaborării cu unitățile de implementare a Liniilor de finanțare, cum ar fi Proiectul de ameliorare a Competitivității PAC II, Fondul internațional pentru dezvoltarea agricolă FIDA VI, Programul de restructurare a sectorului vitivinicol, Linia de finanțare pentru eficiența energetică a Republicii Moldova – MOSEFF și altele. Acest lucru ar putea spori gradul de absorbție a fondurilor internaționale. Totodată ODIMM își propune stabilirea parteneriatelor de colaborare cu Organizațiile de Microfinanțare în domeniul garantării. Începând cu 2011, grație suportului Uniunii Europene portofoliul fondului a fost capitalizat peste 60 milioane de lei, fapt ce permite utilizarea acestora pentru întreprinderile mijlocii.

Reprezentanții băncilor s-au arătat interesați de propunerile ODIMM, deschiși pentru colaborare, exprimându-și disponibilitatea de a contribui la difinitivarea Acordului menționat.

Pe parcursul activității, ODIMM a stabilit relații de colaborare cu 9 bănci comerciale din Republica Moldova.



Fondul de stat de garantare a creditelor a fost constituit în 2001 și a fost preluat în gestiune de Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii în anul 2007. În prezent ODIMM acordă garanţii la creditele pe termen scurt și mediu, cu valoare maximă de 2 mil. lei, pentru:

·        întreprinderile active - garanţie financiară în valoare de până la 1 mil. lei cu rata de acoperire de pînă la 50% din valoarea creditului şi perioada de garantare de până la 5 ani;

·        întreprinderile nou-create - garanţie financiară în valoare de până la 500 000 lei, cu rata de acoperire de 70% din valoarea creditului şi perioada de garantare de până la 3 ani;

·        întreprinderile gestionate de tinerii antreprenori cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani, garanţie financiară în valoare de până la 150 000 lei, ceea ce reprezentă 50% din valoarea creditului, iar perioada de garantare de până la 5 ani;

·        lucrătorii migranţi, care iniţiază/dezvoltă o afacere în R. Moldova - garanţie financiară în valoare de până la 200 000 lei, ceea ce reprezintă 50% din valoarea creditului solicitat iar perioada de garantare de până la 5 ani;

·        întreprinderile exportatoare de mărfuri şi materiale, pentru care suma garanţiei financiare nu va depăşi 2 mil. lei, cu rata de acoperire de până la 50% din valoarea creditului şi perioada de garantare de până la 5 ani.

Până în prezent cu suportul Fondului de garantare a creditelor, au fost acordate garanţii financiare, în valoarea de cca 48 mil. lei, la peste 230 de companii, care au obţinut credite bancare în valoare de cca 132 mil. lei, acestea contribuind la implementarea proiectelor investiţionale în valoare cumulativă de cca 207 mil. lei.