Adriana Hîncu şi Vasile Turculeţ au deschis în 2009, anul în care economia locală a început să simtă puternic efec­te­le crizei globale, o unitate de producţie în oraşul Suceava în care au început să fabrice articole din sticlă pentru menaj, su­flate şi prelucrate manual.

În fabrica Stil Glass 150 de angajaţi produc lunar peste 50.000 de pahare, sfeşnice, vaze, bomboniere sau articole de ilu­minat din sticlă. Anul trecut, producţia realizată de ei a ge­ne­rat vânzări de aproape 1,6 mil. euro, în uşoară creştere faţă de nivelul din 2014.

„Produsele pe care compania le realizează în zona indus­tri­ală a oraşului Suceava sunt comercializate în proporţie re­du­să pe piaţa locală, respectiv de 5%, restul producţiei fiind ex­portată. Principalele pieţe de desfacere la export sunt SUA, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Bulgaria, Marea Bri­ta­nie, dar şi Olanda“, spune Adriana Hîncu, director eco­nomic al Stil Glass.

Produsele din portofoliul companiei sunt executate şi decorate manual cu aur şi platină, designul fiind realizat atât în atelierul propriu de creaţie, cât şi de clienţii Stil Glass.

Sursă: zf.ro

În Moldova se pregătește lansarea primei combine de recoltare a strugurilor. Aceasta urmează a fi testată pe parcursul lunii septembrie și lansată în luna octombrie în cadrul expoziției Moldagroteh ce va avea loc în perioada 19.10.2016 - 22.10.2016 la Moldexpo. 

Informații în acest sens a fost oferită de Botnaru Ghenadie, vicepreşedinte al Comitetului de conducere “DAAC-Hermes grup” S.A., responsabil de întreprinderile constructoare de maşini, sectorul agrar, comercializarea tehnicii agricole şi a pieselor de schimb pentru ea, în cadrul unei întâlniri cu membrii JCI.

Potrivit acestuia, compania se orientează nu doar pe livrarea acestora pe piața internă, dar și pe exportul uitilajelor, așa cum ele sunt produse doar în câteva puncte ale lumii. Botnaru nu zis care va și fi prețul mașinii agricole.


Sursă: bani.md

Foto simbol: click.ro

Anul 2016 este unul marcant în aviația din Republica Moldova. Este anul de înființare a companiei Fly One, comunică mybusiness.md.  

Concepută încă în 2015, având specialişti cu experiență în domeniu de mai mulți ani, compania Fly One vine cu un capital sută la sută privat şi vizează în principal transportul de pasageri.   Inițial, Fly One presta servicii Cabin Crew și Flight Crew la bordul aeronavelor pentru ca mai apoi, să fie luată o decizie de fondare a unei companii aeriene. Astfel, Fly One vine pe piață cu o alternativă de zbor sigură, confortabilă şi accesibilă ca preț, către cele mai importante destinații din Europa și Rusia, fapt asigurat de către personalul operational, tehnic şi financiar-comercial calificat.  

Pentru desfășurarea activității de transport aerian a pasagerilor, FLY ONE dispune de 2 aeronave moderne de tip Airbus A320, iar în caz de necesitate, se poate apela și la o navă de rezervă.  Începînd cu luna aprilie 2016, Fly One operează curse charter, iar din luna iunie va opera curse regulate spre 12 destinații din Europa și Rusia.

Potrivit art. 68 alin. (1) Codul muncii al R.M., “Contractul individual de muncă nu poate fi modificat decât printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia.”

Conform art. 68 alin. (2) Codul muncii al R.M., ,,Modificare a contractului individual de muncă se consideră orice modificare sau completare care vizează cel puţin una dintre clauzele prevăzute la art. 49 alin. (1).” Printre clauzele prevăzute la art. 49 alin. (1) Codul muncii al R.M. se numără şi locul de muncă.

Specialiştii Legal Solutions atenţionează că, potrivit art. 69 alin. (1) Codul muncii al Republicii Moldova, „Prin derogare de la prevederile art. 68 alin. (1), locul de muncă al salariatului poate fi schimbat temporar de către angajator, fără efectuarea modificărilor în contractul individual de muncă, în cazul deplasării sau detaşării conform art. 70 şi 71.”


Sursa: Codul muncii al Republicii Moldova cu modificările şi completările ulterioare publicat în Monitorul Oficial nr. 159-162 din 29.07.2003.


AUTOR: Nicoleta Cupcea, Asociat LEGAL SOLUTIONS

O fabrică de vinuri din nordul țării, singura care produce în prezent vinuri din struguri, fără alcool, și care își comercializează produsele doar pe piața de afară, este interesată să livreze acest produs și pe piața internă. Este vorba despre Societatea pe Acțiuni "MOLD-NORD" din Fălești.

Reprezentanții fabricii au expediat ministrului Agriculturii, Eduard Grama, un document prin care solicită permisiunea de a certifica și comercializa pe piața internă vinuri speciale din struguri, fără alcool, albe, roz și roșii.

Ludmila Netreba, consultant "MOLD-NORD", susține că fabrica își dorește să intre și piața autohtonă cu aceste produse, deoarece există solicitare din partea consumatorilor.

"Oamenii le-au gustat pe la expoziții sau alte evenimente, le-au plăcut și își doresc să le găsească și în vânzare", a specificat Netreba.

Solicitat de Bani.md, ministrul Eduard Grama a pecizat că urmează să dea curs solicitării companiei "MOLD-NORD". Totuși, s-a arătat sceptic privind un potențial succes înregistrat de un asemenea vin pe piață.

"Un vin slab alcoolic ar putea avea mai mult succes. Vinurile fără alcool sunt niște vinuri specifice, sunt mai potrivite pentru piața arabă, acolo unde din cauza religiei, oamenii nu consumă alcool", a spus Grama.

"MOLD-NORD" produce vinuri fără alcool din anul 2010, prin metoda dealcoolizării sub vid la temperaturi scăzute. Până în anul 2015, compania doar a prestat servicii, iar din anul 2015, exportă vinuri fără alcool pe piața din Kazahstan, China și SUA.

Prima companie din Republica Moldova care a produs vinuri fără alcool a fost Acorex Wine. Compania a lansat pe piață primele vinuri non-alcoolice în urmă cu aproximativ 10 ani. Ceva mai târziu, a renunțat însă la acest produs, din cauza lipsei cererii.

http://bani.md/

Despre acest lucru i-a spus reporterului agenţiei InfoMarket, preşedintele Asociaţiei Micului Business din Moldova, Eugen Roşcovanu. În cadrul conferinţei de presă din 17 mai, el a declarat că peste 40 de mii de întreprinderi mici îşi vor înceta activitatea din cauza legislaţiei care intră în vigoare privind activitatea întreprinderilor în bază de patentă.

Acest lucru, în opinia preşedintelui asociaţiei, doar va întrăutăţi situaţia şi aşa proastă a micului business. Eugen Roşcovanu a anunţat că asocianţia a trimis de mai multe ori scrisori cu solicitări şi recomandări la adresa Guvernului, Parlamentului şi prim-ministrului, dar nu a primit răspunsuri concrete, ci doar promisiuni că, posibil, în locul patentelor va fi inclus un anume impozit sau va fi simplificată procedura de înregistrare a unei întreprinderi etc. Eugen Roşcovanu a povestit despre cerinţele asociaţiei: introdcuerea unui impozit special, care, va fi, de fapt, aceeaşi patentă; anularea prevederilor din legislaţie care prevăd interdicţia pentru activitate a peste 40 de mii de întreprinderi; simplificarea procedurii înregistrării afacerilor etc. În prezent, potrivit lui, în Moldova activează ilegal (fără autorizaţii şi patente) peste 100 de mii de întreprinderi mici şi micro, ceea ce aduce pagube bugetului de stat în sumă de aproximativ 80 mln lei. Reprezentanţii asociaţiei au menţionat că fenomenul întreprinderilor care activează ilegal, precum şi interdicţia pentru activitate din 1 ianuarie 2017 reprezintă încercări de a monopoliza piaţa. Reprezentanţii asociaţiei au spus că în cazul în care solicitările lor nu vor fi luate în calcul de autorităţi, atunci vor fi organizat proteste. Eugen Roşcovanu a făcut apel către autorităţi să ţină cont de Acordul de Asociere şi practicile europene. El a subliniat că în UE cota întreprinderilor mici în PIB-ul ţării constituie aproximativ 55%, iar la noi - până la 30%. El a subliniat, de asemenea, că veniturile din businessul mic şi mijlociu scad pe an ce trece.

Potrivit Biroului Naţional de Statitică, în Moldova activează aproximativ 52 de mii de întreprinderi mici şi mijlocii. Aproximativ 39% din ÎMM activează în domeniul comerţului cu ridicate, 18,4% - în domeniul afacerilor imobiliare, 9,1% - în industria prelucrătoare, 6,7% - în sfera transporturilor şi comunicaţiilor, 5,5% - în domeniul agrar, 5,4% - în construcţii, 3,3% - în afacerile hoteliere.

Compania Vioniservice SRL, care activează în satul Văsieni, raionul Ialoveni, a lansat un nou produs: semințe în ciocolată și arahide cu cafea în ciocolată. După cum a povestit managerul întreprinderii Nina Rotaru pentru mybusiness.md, ambalajul pentru deserturi este deja comandat. Dulciurile vor fi expuse în premieră la expoziția Food&Drinks la Centrul Internațional de Expoziții “Moldexpo”, în data de 25 mai a anului curent.

Deja de șase ani Vioniservice produce diverse dulciuri sub marca comercială Rifero. Totul a început de la prune uscate. După, antreprenorii au procurat aparate pentru glazură de ciocolată. Așa au început să producă prune uscate cu nuci în ciocolată, caise uscate în ciocolată, prune uscate fără sâmburi și cu nuci.

La începutul anului curent a fost lansată producția nucilor în ciocolată “Merit” sub aceeași marcă comercială Rifero.

Nina Rotaru afirmă, că anul 2016 este unul de succes pentru Rifero datorită încheierii parteneriatului cu o companie de distribuție engleză. Așa, Prune uscate cu nuci în ciocolată, Prune uscate în ciocolată și Caise uscate în ciocolată au apărut pe rafturile magazinelor din Londra.

În prezent produsele Rifero pot fi găsite în magazinele românești, ruseși și lituaniene, situate în cartierele londoneze Wembley, Colindale, Burnt Oak, East Ham.

La fel, acestea pot fi procurate în magazinele din Chișinău și alte orașe din Moldova.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Segmentul asigurarilor de viata din Moldova a inregistrat o dinamica de crestere de 9,3% in anul 2015, devansand astfel evolutia "simbolica" a asigurarilor generale, de doar 1,2%, potrivit datelor CNPF centralizate de catre www.xprimm.md.

Cu toate acestea, ponderea asigurarilor de viata in totalul primelor brute subscrise ramane la un nivel scazut - 7,12%. Prin comparatie, in Romania acest indicator se ridica la circa 20%, in timp ce in tarile CSI ponderea cea mai mare a asigurarilor de viata s-a inregistrat in Azerbaijan 27% si Kazahstan - 15%, in timp ce in Rusia a reprezentat 10%, in Belarus si Ucraina - 7%, iar in Georgia (non - CSI) - 6% (date pentru anul 2015).

Potrivit datelor oficiale publicate de CNPF, in anul 2015, primele brute subscrise de catre cei trei asiguratori locali care practica asigurari de viata s-au ridicat la 87,50 milioane lei (echivalentul a 4,19 milioane euro) fata de 80,03 milioane lei in anul 2014.

Vezi aici structura portofoliului per total piata

http://xprimm.md/

Un joc dezvoltat de studioul romanesc Stuck in Attic, fondat de trei tineri din Targu-Mures, a obtinut o finantare de 50.000 de dolari prin platforma de finantare participativa (crowdfunding) Kickstarter. Ce este "Gibbous - A Cthulhu Adventure" si care sunt urmatorii pasi ai proiectului dezvoltat de cei trei romani.

"'Gibbous - A Cthulhu Adventure', jocul dezvoltat de studioul romanesc Stuck in Attic este o scrisoare de dragoste 'point and click' adresata jocurilor de aventura clasice create de Lucas Arts, lui HP Lovecraft, Hitchock si multor altora. Este sumbru, insa amuzant, o combinatie intre Lovecraft si Day of the Tentacle", arata reprezentantii companiei.

Echipa din spatele proiectului este formata din Liviu Boar, Camelia Cuibus si Nicu Campian.

In Gibbous, o parodie simpatica a Mythos-ului lui Cthulhu, controlezi trei protagonisti care au de-a face cu sectanti ciudati, vechi ritualuri voodoo si cu insusi Cthulhu cel "mort". Totul se invarte in jurul temutului Necronomicon si a felului in care acesta afecteaza vietile protagonistilor - mai explica dezvoltatorii jocului.

Campania de pe Kickstarter a reusit sa isi atinga obiectivul de a strange 40.000 de dolari inca de duminica, cu patru zile inainte de incheierea ei.

"De atat a fost nevoie pentru ca proiectul sa mearga mai departe. Cele mai consistente donatii au venit chiar de Paste, intre 29 aprilie - 1 mai. Au fost donate sume intre 2.000 si 4.000 de dolari. Au fost extrem de apreciate portretele animate ale sustinatorilor realizate de artistii Stuck in Attic. Pe pagina campaniei de pe Kickstarter, fanii sunt permanent prezenti si interactioneaza cu creatorii jocului. Dupa atingerea pragului necesar dezvoltarii integrale a proiectului, donatiile au continuat sa curga. Suma stransa pana acum depaseste 50.000 de dolari, ceea ce inseamna alte doua obiective atinse: jocul va fi ultra fully voiced, orice text care apare pe ecran se va si auzi, si, de asemenea, va fi tradus in limbile franceza, italiana, germana si spaniola", au mai spus fondatorii startup-ului.

Urmatorii pasi in dezvoltarea proiectului ar fi: realizarea coloanei sonore (ale carei costuri se ridica la circa 55.000 de dolari), a animatiei totale (60.000 de dolari), documentare behind-the-scenes si posibilitatea adaugarii de comentarii in timpul jocului (pentru implementarea acestui lucru costurile ar fi de 65.000 de dolari).

Crowdfundingul este o forma de strangere de fonduri care se realizeaza online, pe platforme speciale, acreditate, unde antreprenorii isi listeaza proiectele (produse sau servicii). Aceste proiecte sunt finantate apoi de utilizatorii platformei, care pot fi atat persoane fizice cat si juridice, care doresc sa contribuie la punerea in practica a acelor proiecte. Fiecare platforma are propriul regulament de functionare.

Cele mai mari platforme de crawdfunding din lume sunt Kickstarter si Indiegogo.

http://www.startupcafe.ro/

În ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a finanțat 717 afaceri dezvoltate în Republica Moldova prin intermediul unui singur program „PARE 1+1”.

Sute de cetăţeni moldoveni care au plecat să muncească în străinătate au revenit acasă pentru a-şi pune pe roate afaceri. Şi-au dat o şansă doar atunci când au aflat că vor fi ajutaţi, absolut gratuit, să iniţieze o întreprindere mică cu bani europeni.

Sute de cetăţeni reîntorşi acasă

Ei au adus acasă un leu, iar Uniunea Europeană a mai pus unul pentru viitoarea afacere. Programul lansat în 2010 şi numit sugestiv „PARE 1+1” a devenit între timp cel mai popular, iar rezultatele sunt de invidiat: 380 de persoane migrante revenite la baştină şi 304 milioane de lei investite în economie timp de cinci ani.

Dintre cele 717 afaceri care au primit finanţare prin intermediul programului „PARE 1+1”, mai mult de jumătate au fost lansate de tineri. Aceştia şi-au făcut câte un business-plan, au fost instruiţi cum să devină buni manageri, au primit suportul financiar din partea UE şi s-au apucat de treabă.

Mulţi dintre ei s-au aventurat să-şi deschidă afaceri inovative pentru R. Moldova.

Broccoli crescut la Ialoveni

Andrei Cojuşnean este unul dintre tinerii care a demonstrat că se poate, chiar dacă mulţi au privit cu scepticism ideea sa de a creşte legume „exotice” pentru moldoveni: broccoli, conopidă, salată verde, rucola sau fenicul. În scurt timp, plantaţiile-minune au fost create în localitatea Malcoci din raionul Ialoveni, iar acum se întind pe o suprafaţă de 2,2 hectare.

„În primul an de activitate, investiţiile şi cheltuielile pe care le-am avut s-au ridicat la 700 de mii de lei. Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) mi-a oferit un grant de 200 de mii de lei prin programul „PARE 1+1”. O parte din tehnica agricolă o aveam de la părinţi, alte utilaje le-am cumpărat”, povesteşte Andrei despre cât l-a costat să-şi lanseze propria afacere.

Practici din Elveţia

Ideea de a creşte anume aceste legume i-a venit lui Andrei Cojuşnean încă pe când era student la Universitatea Agrară şi a participat la un program de schimb de experienţă în Elveţia.

Ulterior, a mai fost de două ori în această ţară, pentru a afla mai multe secrete din tehnologia de creştere a plantelor. A început să cultive legumele pe câmp deschis, doar pe sol natural şi în perioada caldă a anului, iar în câţiva ani a ajuns să-şi distribuie marfa în cele mai mari reţele de supermarketuri din republică. Vânzările se fac doar angro, prin intermediul persoanelor juridice, care le realizează mai departe consumatorilor.

„Mă bucur că pot să contribui la reducerea importului de legume măcar în perioada caldă a anului”, spune mândru tânărul, care îi asigură pe moldoveni cu legume ecologice, chiar dacă mulţi consumatori nici nu bănuiau că pot mânca salate, broccoli sau conopidă crescute la Ialoveni.

Din păcate, Andrei Cojuşnean nu mai creşte rucola, unul dintre cele mai benefice soiuri de verdeţuri pentru sănătatea omului. Problema este una birocratică. Planta nu a fost inclusă de autorităţi în „Catalogul Soiurilor de Plante”.

„Rucola se importă la noi, se vinde, însă ca să o cultivăm, noi nu avem dreptul. Nu putem obţine certificate de inofensivitate de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor. Nu au dreptul să le elibereze, pentru că soiul nu-i în catalog”, a explicat agricultorul.

Investiţii colosale pentru extinderea afacerii

Tânărul visează să-şi mărească suprafeţele cultivate şi să ajungă până la statutul de exportator, dar investiţiile necesare pentru extinderea afacerii sunt colosale. Calculele lui Andrei au arătat că ar avea nevoie de aproximativ un milion de euro. Pentru că legumele sunt uşor alterabile, agricultorul are nevoie de frigidere, de secţii moderne de spălare, sortare şi ambalare, pe care nu şi le-ar putea permite în viitorii câţiva ani.

Întrebat ce mesaj ar avea pentru moldovenii care ezită să-şi deschidă afaceri, având frică de riscuri, Andrei Cojuşnean l-a citat pe Thomas Jefferson: „Cred în noroc. Cu cât muncesc mai mult, cu atât am mai mult noroc”.

„De granturile oferite de UE pot beneficia doar cei care au asemenea noroc”, a concluzionat tânărul.

Granturi de 128 de milioane de lei

Potrivit datelor ODIMM, care a organizat recent o conferinţă naţională cu genericul „Programul PARE 1+1: rezultate şi noi provocări”, între anii 2010-2015, au beneficiat de granturi 389 de întreprinderi care activează în agricultură, 139 – în industrie şi 189 de afaceri în domeniul prestării serviciilor. Fiecare leu alocat în program a generat circa 2,7 lei investiţii în economia naţională. În total, UE a oferit granturi în valoare de 128 de milioane de lei, iar alte 217 milioane de lei au fost investiţii din remitenţele migranţilor.

„PARE 1+1 este cel mai rezultativ program și un exemplu de bune practici pentru ţările din regiune. Bugetul programului se majorează an de an. Pentru 2016, sunt prevăzute 40 de milioane de lei şi poate vor mai fi alocate încă zece milioane, rectificare, datorită donatorilor străini care se alătură la această iniţiativă”, a precizat Iulia Iabanji, director ODIMM.

Timp de cinci ani, au beneficiat de instruire peste 1 200 de moldoveni întorşi acasă şi rude ale acestora, care şi-au planificat afaceri. Peste 30% dintre beneficiarii programului au fost femei, în special din mediul rural.

ODIMM planifică să iniţieze în viitorul apropiat un nou program dedicat femeilor în business. În total, datorită „PARE 1+1”, au fost create 1 336 de locuri noi de muncă. Programul a atras cele mai multe remitenţe din Italia, Rusia, SUA, Grecia şi Marea Britanie, Irlanda, Portugalia şi Spania.

Perspective

În prezent, ODIMM are procesate 60 de cereri pentru instruire venite de la cetăţenii care vor să-şi lanseze afaceri prin programul „PARE 1+1”, iar alte 40 sunt cereri pentru finanţare. Instituţia planifică să dezvolte şi să extindă instrumentele de suport pentru IMM-uri şi să creeze noi scheme de finanţare, pentru a ţinti domeniile economiei care au potenţial de creştere.

Autorităţile vor să creeze pachete de susţinere separate pentru diferite tipuri de întreprinderi: afaceri noi lansate, afaceri inovative, întreprinderi mici şi mijlocii în dezvoltare şi companii mari cu potenţial de export.

Pirkka Tapiola, Ambasadorul Uniunii Europene în R. Moldova:

„Republica Moldova este o ţară care a pierdut mulţi cetăţeni sau poate că nu i-a pierdut. Aceasta este întrebarea-cheie la care căutăm răspuns. UE creează condiţii pentru ca oamenii să-şi dorească să se întoarcă acasă, să investească şi să utilizeze oportunităţile Acordului de asociere cu UE, care le oferă acces la cea mai mare şi bogată piaţă din lume. Acesta este şi obiectivul programului „PARE 1+1”. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt foarte importante pentru dezvoltare, pentru creştere, pentru crearea unei clase mijlocii şi au mare importanţă pentru dezvoltarea ţării. UE susţine şi alte programe de suport a IMM-urilor în Republica Moldova. Acordul de asociere prevede reforme în comerţul liber, iar bugetul de suport pentru Guvernul de la Chişinău în 2014-1016, pentru a crea noi afaceri prin programul naţional de dezvoltare a economiei, se ridică la 30 de milioane de euro”.

Sursă: ziarulnational.md