Duminică, 15 Mai 2016 18:56

Un tânăr creşte broccoli şi conopidă la Ialoveni

Fermier de la Ialoveni 620x330În ultimii cinci ani, Uniunea Europeană a finanțat 717 afaceri dezvoltate în Republica Moldova prin intermediul unui singur program „PARE 1+1”.

Sute de cetăţeni moldoveni care au plecat să muncească în străinătate au revenit acasă pentru a-şi pune pe roate afaceri. Şi-au dat o şansă doar atunci când au aflat că vor fi ajutaţi, absolut gratuit, să iniţieze o întreprindere mică cu bani europeni.

Sute de cetăţeni reîntorşi acasă

Ei au adus acasă un leu, iar Uniunea Europeană a mai pus unul pentru viitoarea afacere. Programul lansat în 2010 şi numit sugestiv „PARE 1+1” a devenit între timp cel mai popular, iar rezultatele sunt de invidiat: 380 de persoane migrante revenite la baştină şi 304 milioane de lei investite în economie timp de cinci ani.

Dintre cele 717 afaceri care au primit finanţare prin intermediul programului „PARE 1+1”, mai mult de jumătate au fost lansate de tineri. Aceştia şi-au făcut câte un business-plan, au fost instruiţi cum să devină buni manageri, au primit suportul financiar din partea UE şi s-au apucat de treabă.

Mulţi dintre ei s-au aventurat să-şi deschidă afaceri inovative pentru R. Moldova.

Broccoli crescut la Ialoveni

Andrei Cojuşnean este unul dintre tinerii care a demonstrat că se poate, chiar dacă mulţi au privit cu scepticism ideea sa de a creşte legume „exotice” pentru moldoveni: broccoli, conopidă, salată verde, rucola sau fenicul. În scurt timp, plantaţiile-minune au fost create în localitatea Malcoci din raionul Ialoveni, iar acum se întind pe o suprafaţă de 2,2 hectare.

„În primul an de activitate, investiţiile şi cheltuielile pe care le-am avut s-au ridicat la 700 de mii de lei. Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) mi-a oferit un grant de 200 de mii de lei prin programul „PARE 1+1”. O parte din tehnica agricolă o aveam de la părinţi, alte utilaje le-am cumpărat”, povesteşte Andrei despre cât l-a costat să-şi lanseze propria afacere.

Practici din Elveţia

Ideea de a creşte anume aceste legume i-a venit lui Andrei Cojuşnean încă pe când era student la Universitatea Agrară şi a participat la un program de schimb de experienţă în Elveţia.

Ulterior, a mai fost de două ori în această ţară, pentru a afla mai multe secrete din tehnologia de creştere a plantelor. A început să cultive legumele pe câmp deschis, doar pe sol natural şi în perioada caldă a anului, iar în câţiva ani a ajuns să-şi distribuie marfa în cele mai mari reţele de supermarketuri din republică. Vânzările se fac doar angro, prin intermediul persoanelor juridice, care le realizează mai departe consumatorilor.

„Mă bucur că pot să contribui la reducerea importului de legume măcar în perioada caldă a anului”, spune mândru tânărul, care îi asigură pe moldoveni cu legume ecologice, chiar dacă mulţi consumatori nici nu bănuiau că pot mânca salate, broccoli sau conopidă crescute la Ialoveni.
Cojusnean Andrei
Din păcate, Andrei Cojuşnean nu mai creşte rucola, unul dintre cele mai benefice soiuri de verdeţuri pentru sănătatea omului. Problema este una birocratică. Planta nu a fost inclusă de autorităţi în „Catalogul Soiurilor de Plante”.

„Rucola se importă la noi, se vinde, însă ca să o cultivăm, noi nu avem dreptul. Nu putem obţine certificate de inofensivitate de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor. Nu au dreptul să le elibereze, pentru că soiul nu-i în catalog”, a explicat agricultorul.

Investiţii colosale pentru extinderea afacerii

Tânărul visează să-şi mărească suprafeţele cultivate şi să ajungă până la statutul de exportator, dar investiţiile necesare pentru extinderea afacerii sunt colosale. Calculele lui Andrei au arătat că ar avea nevoie de aproximativ un milion de euro. Pentru că legumele sunt uşor alterabile, agricultorul are nevoie de frigidere, de secţii moderne de spălare, sortare şi ambalare, pe care nu şi le-ar putea permite în viitorii câţiva ani.

Întrebat ce mesaj ar avea pentru moldovenii care ezită să-şi deschidă afaceri, având frică de riscuri, Andrei Cojuşnean l-a citat pe Thomas Jefferson: „Cred în noroc. Cu cât muncesc mai mult, cu atât am mai mult noroc”.

„De granturile oferite de UE pot beneficia doar cei care au asemenea noroc”, a concluzionat tânărul.

Granturi de 128 de milioane de lei

Potrivit datelor ODIMM, care a organizat recent o conferinţă naţională cu genericul „Programul PARE 1+1: rezultate şi noi provocări”, între anii 2010-2015, au beneficiat de granturi 389 de întreprinderi care activează în agricultură, 139 – în industrie şi 189 de afaceri în domeniul prestării serviciilor. Fiecare leu alocat în program a generat circa 2,7 lei investiţii în economia naţională. În total, UE a oferit granturi în valoare de 128 de milioane de lei, iar alte 217 milioane de lei au fost investiţii din remitenţele migranţilor.

„PARE 1+1 este cel mai rezultativ program și un exemplu de bune practici pentru ţările din regiune. Bugetul programului se majorează an de an. Pentru 2016, sunt prevăzute 40 de milioane de lei şi poate vor mai fi alocate încă zece milioane, rectificare, datorită donatorilor străini care se alătură la această iniţiativă”, a precizat Iulia Iabanji, director ODIMM.

Timp de cinci ani, au beneficiat de instruire peste 1 200 de moldoveni întorşi acasă şi rude ale acestora, care şi-au planificat afaceri. Peste 30% dintre beneficiarii programului au fost femei, în special din mediul rural.

ODIMM planifică să iniţieze în viitorul apropiat un nou program dedicat femeilor în business. În total, datorită „PARE 1+1”, au fost create 1 336 de locuri noi de muncă. Programul a atras cele mai multe remitenţe din Italia, Rusia, SUA, Grecia şi Marea Britanie, Irlanda, Portugalia şi Spania.

Perspective

În prezent, ODIMM are procesate 60 de cereri pentru instruire venite de la cetăţenii care vor să-şi lanseze afaceri prin programul „PARE 1+1”, iar alte 40 sunt cereri pentru finanţare. Instituţia planifică să dezvolte şi să extindă instrumentele de suport pentru IMM-uri şi să creeze noi scheme de finanţare, pentru a ţinti domeniile economiei care au potenţial de creştere.

Autorităţile vor să creeze pachete de susţinere separate pentru diferite tipuri de întreprinderi: afaceri noi lansate, afaceri inovative, întreprinderi mici şi mijlocii în dezvoltare şi companii mari cu potenţial de export.

Pirkka Tapiola, Ambasadorul Uniunii Europene în R. Moldova:

„Republica Moldova este o ţară care a pierdut mulţi cetăţeni sau poate că nu i-a pierdut. Aceasta este întrebarea-cheie la care căutăm răspuns. UE creează condiţii pentru ca oamenii să-şi dorească să se întoarcă acasă, să investească şi să utilizeze oportunităţile Acordului de asociere cu UE, care le oferă acces la cea mai mare şi bogată piaţă din lume. Acesta este şi obiectivul programului „PARE 1+1”. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt foarte importante pentru dezvoltare, pentru creştere, pentru crearea unei clase mijlocii şi au mare importanţă pentru dezvoltarea ţării. UE susţine şi alte programe de suport a IMM-urilor în Republica Moldova. Acordul de asociere prevede reforme în comerţul liber, iar bugetul de suport pentru Guvernul de la Chişinău în 2014-1016, pentru a crea noi afaceri prin programul naţional de dezvoltare a economiei, se ridică la 30 de milioane de euro”.

Sursă: ziarulnational.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика