În urmă cu șase ani, Elena Diordieva a realizat, la un moment dat, faptul că a obosit de arhitectură, activitatea căreia i-a dedicat 20 de ani. Elena a decis să se ocupe de ceea ce își dorea deja de mult timp – pictura, inițial pe pânză, iar apoi pe sticlă și lemn. În timpul zborului de creație, pasiunea Elenei s-a transformat într-o afacere de decor artistic, cu un nume propriu și particularități de rigoare. Clienții din Moldova și din străinătate își doresc să procure anume articolele realizare de ea – vaze și sfeșnice, tablouri realizate folosind tehnica baticului și accesorii artistice.

„Am înțeles faptul că îmi place mai mult pictura și am început să desenez, exteriorizând emoțiile adunate. Am început cu baticul (tehnică de pictură pe pânză). Pentru mine, jocul cu compoziția, culorile – reprezintă un proces foarte personal. Parcă toate se aranjează într-un tot unitar la mine în cap, însă este foarte complicat să încerc să explic acest proces. Și am tot desenat baticuri până când a venit la mine un cunoscut și mi-a zis: „Am văzut la o doamnă o căldărușă pictată pentru șampanie, ai putea să faci așa ceva?”. Această întrebare m-a și determinat să încep să pictez pe sticlă. Am primit o căldare și o vază, pentru o primă încercare. Am pictat căldarea cu flori, iar vaza cu fluturi.

Primul client a fost mulțumit, iar eu am primit, drept recompensă pentru experimentul meu, o cutie de bomboane. După această experiență, am continuat să pictez și nu mă puteam opri. Am început să mă joc cu sticla, dat fiind faptul că are același principiu de lucru ca și baticul – contur, vopsea. Și am ajuns să pictez candelabre, vaze de diverse forme și mărimi, iar apoi am trecut la lădițe din lemn și la bijuterii. Când mă simt inconfortabil, apelez la batic. Atingerea mătăsii este foarte plăcută și calmantă, iar după ce mă calmez, revin la pictura pe sticla sau lemnul rece”, - a spus Elena Diordieva pentru mybusiness.md.

Unicitatea lucrărilor artistice (tablourile realizate în batic, pictarea sticlei) a fost apreciată, inițial, de către cunoscuți, colegi, apoi de către persoane necunoscute și, treptat, a apărut un cerc de clienți fideli. Conform spuselor Elenei, ideea ei inițială a fost orientarea activității sale pentru lucrul la comandă – realizând cadouri deosebite pentru sărbători. A existat o perioadă în care erau foarte solicitate candelabrele cu fluturași. Apoi s-au înmulțit comenzile pentru vazele cu flori și cu plante (orhidee, trandafiri, babmus, ferigi). Toate desenele de pe vaze aparțin autorului, cu expecția a două ornamente japoneze, împrumutate de pe un chimono vechi. În varianta finală, vazele pictate arată cât se poate de independent. Ele reprezintă un accent decorativ, care poate fi intensificat prin plasarea unor pietricele sau a nisipului colorat pe fundul vazei. Astfel de articole au format un cerc de clienți, în majoritate arhitecți, designeri și oameni de creație. În general, clienții ajung la Elena prin diverse metode: prin cunoscuți, prin rețelele de socializare, unde a apărut pagina de creație „Приятныемелочи”.

Care este cheia succesului afacerii Elenei Diordieva? În combinația dintre fantezie și o mână putenică, dar ușoară, o spinare fermă și utilizarea materialelor costisitoare. „Atunci când utilizezi materiale calitative, se vede lucrul artistului, iar acest aspect contribuie la numele tău. Cel mai ieftin element pe care îl utilizez este forma de sticlă, care te poate inspira. Iar lucrul la desen este lung și mult, deoarece, de cele mai multe ori, suprafața nu este netedă, ci concavă. De exemplu, pictura unui sfeșnic sub formă de pahar necesită două zile de muncă asiduă. Eu nu pictez cu pensule, ci direct cu vopsea, în câteva straturi. De aceea, în momentul picturii este foarte importantă acuratețea și precizia. Pe o suprafață neuniformă, desenul trebuie „prins”. În general, îmi place foarte mult să lucrez cu forme și culori, îndeosebi cu forme rare. Cum poate să nu îți placă o astfel de formă?” – Elena a întins o lădiță pictată, rotundă, care seamănă cu un fes turcesc. „Modul în care este pictată lădița, reprezintă un principiu al gustului, iar forma acesteia și calitatea materialului sunt excepționale. Unde găsesc astfel de forme neobișnuite? Vazele din sticlă și alte vase le găsesc în magazine, deoarece, pentru pictură, suprafața trebuie să fie netedă, fără zgârieturi, iar lădițele din lemn le caut la târguri și piețe de vechituri. Inițial, lădițele din lemn le restaurez, un element costisitor al lucrului, și doar apoi le pictez”.

Prețurile pentru articolele pictate din sticlă se formează din materialele utilizate și complexitatea desenului. În medie, candelabrele costă între 65 și 180 lei, vazele – 350-800 lei, bulbele – 500 lei. Prețurile pentru lădițele din lemn, de asemenea, variază în funcție de materiale, volumul de lucrări de restaurare și complexitatea picturii (de la 350 la 1000 lei).

Pentru promovarea lucrărilor sale pe piața locală, Elena Diordieva participă la diverse iarmaroace handmade din capitală. „Iarmaroacele reprezintă o oportunitate să-mi arăt lucrările și să-mi extind cercul de clienți. Desigur, nu prea poți aduce multe articole din sticlă la un iarmaroc, însă acele produse pe care le aduc drept exemplu povoacă uimirea și interesul vizitatorilor. Uneori, poți sta degeaba la un iarmaroc, însă cineva va lua cartea de vizită, va veni în atelierul meu, unde toate articolele sunt frumos aranjate și, de regulă, lucrurile nu se vor limita la o singură vizită”, - spune Elena.

În cadrul iarmaroacelor, Elena promovează și bijuteriile handmade, care au devenit o nouă direcție de creație. „Pentru decorarea unui candelabru metalic vechi am procurat diverse accesorii. Ca rezultat, au rămas unele resturi de materiale, pe care le-am utilizat pentru confecționarea de bijuterii și m-a compleșit procesul, cu toate că eu nu obișnuiesc să port accesorii. Fără a lua în calcul tipul pietrelor, utilizând doar culoarea și forma, realizez compoziții conform propriilor preferințe. E arhitectura mea. Le place și clientelor. Se pare că există și un stil anume, dat fiind faptul că bijuteriile mele sunt recunoscute dintre altele”, - a remarcat Elena. Prețurile pentru cercei variază între 85 și 150 lei, coliere – 250-350 lei, iar seturile – 350 lei.

Prețurile pentru tablourile Elenei Diordiev, realizate utilizând tehnica batic, (în ramă și cu sticlă) sunt cât se poate de democratice – de la 1500 lei.

Articol pregărit de MyBusiness.md

Cand un serviciu sau un produs il nemultumeste pe consumator el se exprima de cele mai multe ori in spatiul oferit de social media. Companiile sunt astfel obligate sa comunice relevant si prompt cu consumatorul pe acest canal. Un studiu EY Romania arata care este impactul social media asupra mediului de afaceri, care sunt domeniile care aloca cele mai mari bugete pentru campanii pe retelele de socializare si care sunt de fapt beneficiile acestor investitii.

Analiza realizata de EY Romania se bazeaza pe date obtinute din administrarea in perioada 3-20 noiembrie 2015 a unui chestionar de 28 de intrebari la care au raspuns 270 de reprezentanti ai unor companii importante din Romania din 11 industrii.

1. Social media se foloseste preponderent in marketing si comunicare - Tendinta generala privind domeniile in care sunt folosite retelele de socializare se mentine, utilizarea preponderenta fiind in marketing si comunicare. Cresteri semnificative se remarca in zona respondenￆilor care declara ca folosesc reￆelele de socializare in scop de networking si analiza competitiva (+13%, respectiv +6% faￆa de 2014). Rezultatul este susￆinut si de cresterea procentului de respondenￆi care folosesc mediile sociale pentru recrutare (36% faￆa de 34% in 2014). Scaderile sunt pe parte de vanzari (-1%) si serviciul relaￆii cu clienￆi (-6%).

2. Doar cateva industrii folosesc social media pentru vanzare - Desi comunicarea este principalul domeniu de utilizare a retelelor de socializare indiferent de industrie, obiectivul de vanzare prin intermediul mediilor sociale apare in special in zona companiilor din turism (100% dintre respondenￆi), urmate de companiile din zona comerￆului cu amanuntul (60% dintre respondenti) si industriei alimentare (60% dintre respondenti). 56% dintre respondenￆii din industria financiar-bancara folosesc reￆelele sociale si in scop de recrutare, urmate de companiile de publicitate/media (35% dintre respondenￆi) si IT&C, cu 30% dintre respondenￆi.

3. Social media este utilizata in scopuri de vanzare mai ales de companiile mici - Utilizarea retelelor sociale in scop de vanzare este prezenta in special in companiile mici, cu sub 50 de angajati (42% dintre respondenti) si in companiile din zona 501-1000 de angajati (38% dintre respondenti). Companiile cu peste 1000 de angajati inregistreaza cel mai mare numar de respondenti in utilizarea retelelor sociale in scop de recrutare. Indiferent de dimensiunea companiilor, retelele de socializare sunt folosite in special pentru comunicare si marketing.

4. Social media genereaza mai ales notorietate pentru companii - Cresterea notorietatii si expunerii in piata raman cele mai importante beneficii ale utilizarii retelelor sociale; 53% dintre respondenti vorbesc despre generarea de oportunitati de vanzare si 37% dintre respondenti afirma ca utilizarea mediilor sociale au produs o crestere efectiva in venituri, +3%  fata de 2014. Chiar daca se constata o scadere faￆa de anul trecut, aproape jumatate dintre respondenti apreciaza fidelizarea clientilor prin folosirea retelelor sociale.

5. Exista insa si companii care fac precalificarea oportunitatilor prin intermediul social media - 59% dintre respondenti declara ca influenteaza prospectarea si identificarea oportunitatilor de vanzare prin intermediul reￆelelor sociale, 41% declara ca pot precalifica oportunitaￆile prin colectarea de informaￆii si 35% pot susￆine ofertarea prin discutii si demonstratii online despre produsele sau serviciile ofertate. La polul opus, 18% dintre companii spun ca nu utilizeaza retelele de socializare in procesul de vanzare, un procent mai mare decat cel inregistrat in 2014.

6. Sase din zece companii spun ca este eficienta generarea de lead-uri prin social media - 64% dintre respondenti sunt in acord cu afirmatia ca generarea de oportunitati de vanzare in cadrul retelelor sociale este eficienta, iar 30% sunt indecisi referitor la acest lucru. Valori semnificativ mai mici se inregistreaza pentru cei care sunt in dezacord cu faptul ca generarea de oportunitati de vanzare este eficienta in cadrul retelelor sociale. 

7. Totusi, lead-urile in social media sunt generate in special de companiile mari -  Companiile cu cifra de afaceri intre 50-100 milioane euro semnaleaza cea mai mare eficienta in generarea de oportunitati de vanzare. O eficienￆa ridicata in vanzari este semnalata si in zona companiilor mici, cu cifra de afaceri sub 10 milioane de euro, pentru care canalele sociale sunt cea mai eficienta metoda de atragere de potenￆiali clienￆi.

8. Turismul, industria alimentara si comertul sunt industriile care vand cel mai bine prin social media - Primele trei industrii care semnaleaza cresterea vanzarilor prin intermediul retelelor sociale sunt turismul (100%), industria alimentara (60%) si comertul cu ridicata (50% dintre respondenti). Respondentii din turism semnaleaza si o fidelizare a clientilor, beneficiu semnalat si de catre companiile din comerￆ sau de industria farmaceutica. 75% dintre respondentii din turism si 56% dintre respondenￆii din industria financiar-bancara apreciaza ca pozitiv impactul social media in imbunatatirea reputatiei de bun angajator.



9. In general, companiile au bugete mici pentru social media - Bugete de peste 10,000 de euro pe an sunt alocate de catre industria financiar-bancara (25% dintre respondenti), comerￆul cu ridicata, IT&C, publicitate / media (11% fiecare) si companiile din productie (7% dintre respondenti). In acelasi timp, 33% dintre respondenￆii din industria financiar-bancara si energie / utilitati declara ca nu stiu bugetul investit in promovarea prin reￆelele de socializare, ceea ce susￆine idea bugetelor distribuite la nivelul mai multor departamente.

10. Ascultarea parerii consumatorilor in social media este abia la inceput - Din perspectiva unei analize la nivel de sectoare de activitate a companiilor respondente se observa ca cele mai conectate companii la parerea consumatorilor exprimata in mediile sociale sunt cele din turism. Investitiile in zona implementarii de instrumente de ascultare sociala vor veni din industriile IT&C (55% dintre respondenￆi), comerￆ (50%), servicii publicitate/media (44%) si industria farmaceutica (42% dintre respondenￆi).

Social media modifica relatia consumatorului cu produsul si cu furnizorul. Consumatorul actual revendica tot mai mult rolul de partener in generarea modelelor de produs si/sau serviciu urmare a experientei pe care a avut-o daca ii pasa de brand.

Spatiu cel mai usor de accesat pentru inputul consumatorului, social media devine incubator de idei pentru dezvoltare de produs pentru companii. Dincolo de co-generarea de idei, social media poate converti demersul de marketing in vanzari. Ratele de conversie a demersului de marketing si relevanta vanzarii in social media difera in functie de industrie, dar intotdeauna consolideaza softpower-ul companiilor, mai arata analiza EY Romania.

http://www.startupcafe.ro/

Parlamentul a adoptat, în lectură finală, proiectul Legii privind promovarea utilizării energiei din sursele regenerabile, care obligă statul să stabească ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, precum şi cea utilizată în transport.

Astfel, statul se obligă să diversifice resurselor energetice primare; să realizeze ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în anul 2020 de cel puţin 17 %; să realizeze ponderea de cel puţin 10 % a energiei din surse regenerabile din consumul final de energie în transport în anul 2020; să promoveze cooperarea între autorităţile publice centrale şi locale; să asigure securitatea, sănătatea şi protecţia muncii în procesul de producere a energiei din surse regenerabile.

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, a spus că această lege are drept scop instituirea unui cadru juridic pentru promovarea şi utilizarea energiei din surse regenerabile și defineşte norme referitor la transferuri statistice, scheme de sprijin, garanţii de origine, proceduri administrative, accesul producătorilor de energie din surse regenerabile la reţele.

Conform legii, la calcularea consumului final brut de energie electrică din surse regenerabile nu se va lua în calcul energia electrică produsă de hidrocentrale cu utilizarea apei care a fost pompată anterior în sens ascendent.

Sursă:| www.realitatea.md

De ani încoace, principala temă de discuție cu partenerii de dezvoltare a fost sistemul bancar. Discuții multe, rezultate zero. Au trecut aproape cinci ani (!!!) de când tema transparenței acționariatului băncilor comerciale a fost pusă prima dată pe masă. Spre bine nu s-a schimbat nimic. Prin legi au mai umblat, fără, însă, a schimba realități. Expert Grup a scos foarte la timp ratingul transparenței și calității acționarilor băncilor din Moldova. Potrivit autorilor, doar patru din 11 bănci existente la moment au o structură satisfăcătoare a acționarilor din punctul de vedere al transparenței.



Bani europeni – doar prin bănci transparente. Instituțiile Financiare Internaționale (IFI, printre care: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Corporația Financiară Internațională, Banca Mondială, să numesc doar câteva) pun la dispoziția antreprenorilor din Moldova sume mari de bani prin intermediul sistemului bancar. Astea sunt, de obicei, direcționate spre obiective concrete: eficiența energetică, sectorul agricol, vinificație, întreprinderi exportatoare, etc. Antreprenorul beneficiază de un credit mai ieftin decât cel comercial și pe o perioadă mai îndelungată, investește în modernizarea companiei și crește capacitatea de producție. Crește producția, respectiv crează locuri de muncă, exportă mai mult și deci generează creștere economică și venituri la buget. E bine, nu?

Schema lucrează simplu în toată lumea. IFI pune la dispoziție o sumă de bani (să zicem, o linie de credit de 300 milioane EUR) ce urmează a fi pulverizată peste economie, fiind pusă la dispoziție, în condiții transparente și egale, oricărui antreprenor ce dorește să acceseze fondurile. Mii de antreprenori potențiali beneficiari.

Creditarea economiei este funcția principală a sectorului bancar într-o economie sănătoasă. În același timp, o Instituție Finanicară Internațională nu are capacitatea să analizeze mii de dosare de credit, să semneze mii de contracte de credit, să monitorizeze datornicii, funcția dată nu poate fi îndeplinită de altcineva decât de băncile comerciale. Ele sunt intermediarul dintre antreprenor și IFI impunând un commision simbolic (în mod normal). O alternativă viabilă nu există nicăieri în lume. Dar nici de o situație în care 80% din întreg sistemul bancar al unei țări (după active) stă prin jurisdicții offshore, tot nu prea am auzit.

Din motiv că vorbim de banii contribuabilului european (sau, american), băncile de dezvoltare trebuie să fie atente prin ce bănci comerciale distribuie acești bani antreprenorilor. N-au să riște să își piardă banii disbursați în vreo bancă din Moldova așa cum noi am pierdut miliardul pentru că proprietarul nu este, de fapt, bancher, ci escroc. Mai mult, e și o chestie de imagine la care ei trebuie să țină. Nu poate o bancă de dezvoltare să fie văzută făcând afaceri cu Plahotniuc, Platon, Șor, sau cine acolo stă prin băncile astea. Ar fi un subiect prea sexy pentru reviste de opinie de genul the Economist sau Financial Times și i-ar face praf în fața publicului european. Ar urma demisii rușinoase.

După ce au tolerat cât au putut situația, cam de prin 2013, donatorii s-au retras, unul câte unul, din băncile netransparente. La moment, doar câteva bănci (cele transparente) pot participa la aceste scheme de creditare. Asta se transformă într-o problemă nu atât pentru băncile netransparente, cât pentru antreprenori. Venitul acestor bănci e din alte surse, vă amintiți? Din spălarea miliardelor din Rusia, de exemplu (salut, Moldindconbank). Asta e în primul rând o problemă pentru antreprenorii care nu pot accesa fondurile europene pentru a-și dezvolta afacerea, fiind legați la mâini și la picioare de alte credite, de obișnuință sau cine știe ce altceva, la aceleași bănci netransparente (salut, MAIB, VictoriaBank), deci nu prea se pot muta atât de simplu la altă bancă. Între timp, BNM s-a cam făcut că plouă timp de cinci ani de când subiectul transparenței băncilor a apărut pe radar. Cum poți să tragi de timp tocmai cinci ani, încă nu înțeleg până la urmă… Timp pierdut de noi, nu de ei, apropos.

Dar asta e doar o introducere foarte lungă la subiectul postării.

Și noi unde ne ținem banii? Mă lovise zilele astea acest gând. Știm că donatorii nu au încredere în cele mai ”mari, sistemice, profitabile, performante” bănci din Moldova (așa sunt caracterizate în presa locală, nu?) cu nici un euro din motiv că nu sunt transparente. În același timp, statul Republica Moldova anume acolo ne ține banii noștri – pensiile, salariile, asigurările medicale, fondurile de dezvoltare (rutier, ecologic, dezvoltare regională, eficiență energetică, etc). Practic tot bugetul de stat e ținut în aceste bănci. Luați un minister, autoritate, sau întreprindere de stat aleatorie și vedeți prin ce bănci îi merg rulajele, prin ce bănci dau salarii angajaților, etc. VictoriaBank, Moldindconbank, Moldova Agroindbank – cam pe aici. Șansele sunt minime să vedeți vreo bancă cu acționari transparenți ținându-ne banii noștri.

Cu alte cuvinte – statul Republica Moldova e ok să riște cu banii noștri dându-le în mâinile acelor bănci care sunt boicotate în grup de partenerii noștri de dezvoltare (cărora, cică, guvernarea vrea să le ”recâștige încrederea”). Probabil, suntem mai bogați și putem risca mai simplu cu banii.

Și câteva întrebări – oare ce anume le face pe aceste bănci ”sistemice, mari, profitabile”, dacă nu banii publici plasați pe conturile lor? Am văzut cu toții cum a căzut subit FinComBank (banca lui Voronin) după ce banii au luat-o spre VictoriaBank prin 2010.

Poate asta și este o soluție pentru civilizarea rapidă și extrem de eficientă a sistemului bancar? Banca Națională a Moldovei, împreună cu Ministerul Finanțelor, transpun criteriile aplicate de partenerii de dezvoltare vizavi banii cu care operează aceștia, asupra banului public. E banul statului, deci statul decide în baza la ce criterii selectează instituția care să îl păstreze în siguranță. Cel mai simplu – în caietele de sarcini pentru achiziția serviciilor bancare (ele se fac, în mare parte, de formă acum), se introduce un criteriu explicit ce ține de transparența reală a acționarilor.

Fiecare zi în plus în care ținem banii publici în buzunarul unor escroci ce și-au imaginat că sunt bancheri, e un risc pentru finanțele publice.  Și pentru a face acest pas nici măcar legi noi nu trebuiesc (ca să nu se înceapă a întruni prin comisii din nou, trăgând mâța de coadă cum au făcut ultimii cinci ani la acest subiect).

Această acțiune, foarte punctuală, se poate implementa cap-coadă într-o lună, lucru ce ar demonstra oamenilor de la FMI că acest guvern e serios când vorbește despre ”reabilitarea sistemului bancar”. De ce într-o lună? Pentru că am văzut nu o singură dată cu câtă ușurință instituțiile statului își schimbă banca la care se deservesc în momentul în care ministerul este preluat de alt partid. Fără modificări la legislație, apropos. Pur și simplu treceau la altă bancă în 2-3 săptămâni – schimbau conturile și dădeau la angajați carduri bancare noi. La întreprinderi de stat o fi, în general, catastrofă. Cum iese că doar VictoriaBank stă în oficiile CRIS Registru? În baza la ce criterii anume a ieșit așa? Doar un exemplu. Zic și eu.

Să implementeze această acțiune și, probabil, Fondul Monetar Internațional, dar și Guvernul României, s-ar uita la ei ca la oameni serioși. Tot ce trebuie să arate partenerilor noștri, dar în primul rând nouă, e că niciun leu din banul public nu e plasat în bănci netransparente. Rezultat, nu următoarea promisiune. Nu e atât de greu, nu? Premierul ar putea crea un task force format din tot felul de consilieri pe finanțe, anticorupție și coordonarea asistenței externe care să ia și să monitorizeze zi de zi implementarea acestui proces. Un lucru mai important în următoarea lună nu cred că ar avea de făcut.

Dumitru Alaiba,

Șeful Secretariatului Consiliului Economic al prim-ministrului

https://alaiba.wordpress.com/

Foto: allmoldova.com

În Zona Economică Liberă Taraclia va fi deschisă uzina de producere a ceramic-granitului sau a dalelor. Evenimentul va avea loc la mijlocul lunii martie. Despre aceasta a anunțat pentru mybusiness.md administratorul ZEL Vladimir Taucci.

În aceste scopuri investitorul, - întreprinderea cu capital străin Ispan-Lux SRL, a obținut spațiul de producție a fostei uzine de producere a gresiei și faianței “Santec”. Aceasta și-a început activitatea în anul 2003. Totuși, din cauza unor probleme legate de transport, energie și altele, ea a fost nevoită să se închidă.   

Astfel, Ispan-Lux a obținut spațiile de producere, depozitare și pentru oficii, cu o suprafață mai mare de 10 000 m.p., amplasate pe un teritoriu de 3,5 ha. La fel, aceasta a mai primit și o parte din utilaje rămase.

“Utilajele de prelucrare primară și în alte scopuri sunt în stare de funcționare, - comentează Vladimir Taucci. – La fel, au fost achiziționate utilaje noi (cuptoare, presoare, modelatoare, sortatoare, etc), iar spațiul a fost reconstruit și modernizat. Suma totală de investiții a ajuns până la 1,6 mil. de dolari SUA. Capacitatea proiectată a uzinei constituie 1,2 mil. m.p. de ceramic-granit sau dale pe an”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Armatele ar trebui să îşi diminueze consumul de energie, atât pentru a-şi eficientiza operaţiunile, cât şi pentru a salva soldaţi. Recomandarea aparţine experţilor Alianţei  Nord-Atlantice şi a fost inclusă în raportul anual corespunzător anului 2015, publicat săptămâna trecută, conform Edie.net.

Potrivit raportului, schimbările climatice afectează „nu doar mediul natural, ci şi securitatea acestuia”. Între 2003 şi 2007, în jur de 3.000 de soldaţi din Iraq şi Afghanistan au fost omorâţi sau răniţi în timp ce transportau combustibil către bazele militare.

    NATO lucrează la îmbunătăţirea eficienţei energetice a forţelor sale şi la creşterea ratelor de folosire a energiei regenerabile… Soluţiile energetice inteligente nu au doar rolul de a economisi bani prin economia de combustibil, ci ar putea salva viaţa soldaţilor, ar putea îmbunătăţi mobilitatea, flexibilitatea şi rezistenţa forţelor militare.

Autorii raportului au explicat legătura dintre adoptarea unor soluţii sustenabile şi securitatea forţelor armate:

    Inovaţiile precum panourile solare care se pot rula nu doar că reduc amprenta de carbon a activităţilor militare, dar reduc şi riscurile asociate transportului de combustibil în zone periculoase.

Anul trecut, NATO şi-a dotat 1.700 de trupe cu tehnologii cu emisii reduse, precum panouri solare care se rulează, micro-reţele pentru managementul energetic, tehnologii cu consum redus de energie pentru purificarea apei, becuri LED şi baterii portabile mici. De asemenea, a organizat pentru prima dată cursuri despre securitatea energetică.

Conform reprezentanţilor NATO, investiţiile în tehnologii verzi vor continua.

http://www.green-report.ro/

Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) a organizat un Atelier de lucru pentru autoritățile publice locale, cu tematica: “Situația, tendințele și oportunitățile de dezvoltare a Sistemului de Iluminat Public în Republica Moldova”.

De fapt, evenimentul le-a oferit majorității participanților posibilitatea să analizeze mai bine problema iluminatului public. Doar până în prezent mulți consideră că înlocuirea becurilor simple cu cele LED în felinarele vechi poate economisi resurse și îmbunătăți viața locuitorilor orașelor, care vor avea posibilitatea să circule pe străzile modern iluminate. Totul însă, e cu mult mai complicat…  
Pentru început, voi aduce spre examinare datele statistice, prezentate de specialistul AEE Ion Cozma.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2013 lungimea totală a proțiunilor și cheiurilor de străzi ilumintate a constituit 2,3 mii km (ceea ce e cu 100 km mai puțin în comparație cu anul 2010). Mai mult, gradul de acoperire a străzilor cu iluminare a fost la nivel maxim 6 ani în urmă și a constituit 69,5%. În anul 2013 acesta a scăzut până la 65,6%. Acestea sunt cele mai recente date referitoare la sistemul de iluminat.

Cu toate acestea, consumul de energie în țară este într-o creștere continuă, inclusiv și cel al iluminării publice.

La fel, merită de menționat faptul că în orașele europene ponderea iluminatului din consumul total de energie electrică constituie 5-10%. În Bălți aceasta este de 1,9%, în Chișinău – 2,9%, în București (pentru comparație) – 2,7%.

Apropo, în anii 2007-2015 din bugetul Moldovei au fost alocate 114,2 mil. de lei pentru modernizarea sistemului de iluminat public. Mai mult, au fost cheltuite 26 mil, de lei pentru instalare a 7 mii de felinare în Bălți și 22 mil. de lei pentru 409 de felinare în Chișinău.
Timp de acești ani, Guvernul a cheltuit 146,6 mil. de lei (inclusiv contribuția autorităților locale). Această sumă a fost folosită pentru modernizarea iluminării a 721,8 km de străzi. La fel, au fost înlocuite 20 118 de felinare.

În aceste scopuri Fondul pentru Eficiență Energetică a primit, în anul 2015, 50 mil. de lei. Încă 8 mil. au fost alocate de Fondul SuPDEP al Uniunii Europene, care sunt implementate în anii 2015-2016.

Acum e posibil de analizat eficiența investițiilor efectuate și ce a reușit să facă Institutul Național de Metrologie (INM), având la dispoziție iluminarea pentru cinci străzi modernizate, unde sunt amplasate 1550 de felinare.

Directorul Laboratorului de Încercări ale Produselor Industriale din cadrul INM, Grigore Cernica a menționat că toate calculele au fost efectuate la nivelul bordurii (30 cm de la sol) și a prezentat 5 grafice de referință. Conform normelor europene, limita superioară de măsurare este la nivelul de 15 lx/m.p., cea inferioară – 5,5-6 lx/m.p.
 
Doar unul din graficele prezentate corespundea normelor susmenționate, excluzând un punct. În schimb, în alt grafic doar unele vârfuri traversau granița inferioară, iar 85% din măsuri erau amplsata mai jos de linia respectivă.  

“Planificarea incorectă a modernizării sistemului de iluminat duce la două consecințe negative, - a spus domnul Cernica. – Prima: pe stradă apar fâșii luminoase și întunecate. Astfel, șoferul permanent simte asupra lui “efectul de tunel”, când automobilul trece brusc de la zona luminoasă la cea întunecată. Acest fapt duce la o orbire temporară și mărește pericol de accident.

A doua consecință negativă este utilizarea becurilor cu LED, cu temperatura de culoare de 6000 Kelvin (culoarea albă rece). Acest fapt, la fel, duce la orbirea temporară a șoferului”. (De exemplu, un bec cu puterea de 60W are temperatura de 2700 K, care se numește “alb cald” sau “worm white”, - n.r.).

Becurile de 6000 K sunt mai ieftine. Grigore Cernica a explicat pentru mybusiness.md cauza prețului scăzut. “Primele diode, care au fost produse pentru becurile LED aveau temperatura de 7000-8000 K, - a spus el. - Cu timpul, aceasta a început să scadă, pentru a ajunge la valoarea obișnuită de 2700-3000 K. Însă, în scopul de a folosi aceste becuri e nevoie de modernizarea continuă a tehnologiilor. Cea mai optimă lumină pentru stradă este de 4000 K”.

La fel, specialistul a menționat, că modernizarea iluminatului public necesită dezvoltarea proiectelor speciale și obținerea permisiunii pentru fiecare felinar, ceea ce este complicat. Totuși, n-ai încotro. Doar Primăria plătește bani, însă nu obține rezultate dorite. Acestea constau nu doar în economisirea energiei, dar și în securitatea și confortul pe care trebuie să-l primească oamenii mergând noaptea pe stradă.

La Atelierul AEE a fost prezentat și Ghidul privind implementarea unui proiect de modernizare și reabilitare a sistemului de iluminat public. Este un document mic, unde sunt prezentate principiile de bază pentru rezolvarea problemelor date și indicarea acțiunilor concrete, pe care trebuie să le întreprindă autoritățile publice locale, pentru a obține finanțarea.

În prezent, în aceste scopuri au fost identificate trei instrumente de bază. Primul – Fondul pentru Eficiență Energetică (50 mil. de lei), care poate acoperi până la 75% din costul total al proiectului.

Al doilea – proiectul Comisiei Europene, care finanțează trei proiecte în Ocnița, Soroca și Cantemir. Suma totală de finanțare este de 400 mii de euro (autoritățile publice locale au contribuit cu 100 mii de euro).

Al treilea – contractele după modelul ESCo/EPC. Este o nouă direcție de perspectivă, unde investițiile nu sunt efectuate de autoritățile publice locale, ci de companii specializate. După, timp de 5-10 ani resursele alocate sunt returnate din banii economisiți de beneficiarii proiectului.

Articol pregătit de MyBusiness.md

„Noi ne-am ocupat și ne ocupăm de articolele din metal și direcția principală este cea sportivă, de regulă – aparatele de sport. Specializările noastre sunt: bare, sisteme de sport pentru copii, sisteme atletice pentru adulți. Ne ocupăm și de modificările acestor produse” – explică directorul de vânzări al companiei „Turnik.md”, Irina Corcemari.

Întreprinderea și-a început activitatea în urmă cu vreo zece ani, de la cele mai simple echipamente sportive – barele. „Era o țeavă cu elemente de fixare speciale, care era montată între pereții din coridor, - continuă Irina Corcemari. – Ulterior, ne-am gândit la modelul sub forma literei chirilice "П". Cu timpul, am dezvoltat și alte modele. Și, de fiecare dată când apărea un model nou, suna vreun client și propunea: „Vreau un anumit aparat de sport, puteți să îl faceți?” și, astfel, ideile noastre cu referire la un model nou coincideau cu dorințele clientului”.

Actualmente, în sortimentul „Turnik.md” sunt incluse aparatele multifuncționale pentru copii și adulți. Unii clienți au probleme cu spinarea și medicii le recomandă să facă exerciții la bară. Întregul set de aparate este compus din: spalier și console, pe care este fixată bara. Pe spalier și console sunt plasate barele laterale detașabile, un scaun cu unghi variabil și, dacă este cazul, echipamente pentru copii. În acest caz, nu este necesară procurarea separată a unor aparate multifuncționale pentru copii. Echipamentele pentru copii sunt: frânghia, inele de gimnastică, o scară din lemn, cu trepte mobile și chiar leagăne. Acestea sunt suspendate pe carabine și, în caz de necesitate, pot fi ascunse în dulap. Aparatele multifuncționale sunt compacte – ocupă o mică parte din perete și doar o jumătate de metru de suprafață. În schimb, clientul primește o sală de fitness în miniatură la el acasa. Și nu doar în apartamente. Astfel de sisteme sunt procurate și pentru sălile de sport, școli sau licee. Clientul plătește doar după montarea aparatelor. „Dacă este nevoie, introducem anumite modificări în construcția sistemului de fitness”, - a zis Irina Corcemari.

Întreprinderea de familie „Turnik.md” nu și-a început activitatea de la zero. Directorul companiei este soțul Irinei Corcemari. „Ambii suntem antrenori de aerobică și, timp de 8 ani, am lucrat într-o sală de fitness, - continuă directorul de vânzări. – Noi ne ocupam de producția echipamentelor metalice pentru această sală. Câteva idei le-am adus din America, unde am urmat un program de schimb de experiență. Am avut ocazia să analizez sălile americane de fitness, unde am putut desena și fotografia aparatele. Mi-au permis chiar și să scot învelișurile de piele și să fac cunoștință cu mecanismele. În baza acestor materiale, am realizat peste 30 de echipamente sporive pentru sala noastră de fitness. De aceea, atunci când ne-am deschis propria afacere cu bare și aparate multifuncționale de sport, ne-a fost destul de simplu”.

Pe lângă dezvoltatea aparatelor multifuncționale de sport pentru casă, o atenție deosebită se acorda rezistenței sistemului. „Calculăm greutatea maximă după principiul – cu cât mai rezistent, cu atât mai bine, - explică Irina Corcemari. Toate aparatele noastre sunt sudate, fapt care crește siguranța acestora. Țeava, din care este realizat spalierul, în secțiunea transversală este un dreptunghi sau un pătrat, iar grosimea peretelui este de cel puțin 2 milimetri. Noi nu economisim și nu alegem țevi cu pereții subțiri.

Nu e complicat să montezi de perete acest sistem de aparate multifuncționale, ai nevoie de doar 6 șuruburi. Unica cerință pentru client este ca peretele în sine, de care sunt fixate barele și celelalte elemente ale aparatului sportiv, să fie cât se poate de sigur. Aparatele noastre au devenit cunoscute și în Europa. Am livrat câteva seturi în Italia și Germanie. Conform informațiilor pe care le-am aflat, în Europa sunt utilizate aparatele multifuncționale de sport fabricate în China, ale noastre fiind mult mai calitative și sigure. Am avut parte și de o comanda neobișnuiră – un client din Vladivostok. Dar, în general, livrăm produsele noastre în Moldova”.

O nouă direcție, dezvoltată și promovată de „Turnik.md”, sunt birourile. Sunt niște birouri cu unghiuri reglabile – pentru școli și pentru casă. Un astfel de birou poate fi utilizat de un elev în decursul celor 12 ani de studiu și chiar de un adult. „Este un birou „în creștere”, care protejează coloana vertebrală a copilului de diferite malformații și afecțiuni, cum ar fi scolioza, - explică Irina Corcemari. – Vom avea și o masă, la care poți lucra în picioare, este o dezvoltare după principiul biroului „în creștere”, în care poate fi reglată înălțimea mesei”.

Recent, „Turnik.md” a prezentat un nou produs – suportul de bicicletă, care înlocuiește bicicleta staționară pentru cei care dispun de o bicicletă clasică. Când vremea de afara este rece și ploioasă, pe acest suport se fixează bicicleta și poți învârti pedalele fără a te sustrage de la emisiunea preferată de la TV. Suportul de bicicletă este compact, fiind compus din două părți.

Dar un produs mai de amploare a companiei este patul rabatabil. Aceste paturi au fost deja lansate pe piață și sunt destinate apartamentelor micuțe, fiind incluse în set și dulapurile.

„Mobila cu pat rabatabil reprezintă noua noastră direcție de activitate, - spune Irina Corcemari. – Noi realizăm cadre verticale de ridicare, pe care se plasează o saltea clasică sau una ortopedică. Și obținem un pat, care se rabatează, iar ziua este ascuns în dulap.

Practic, clientul nu procură un pat, ci spațiu de locuit. Dat fiind faptul că un astfel de pat economisește suprafața apartamentului și o utilizează în mod rațional. Ca rezultat, noaptea, camera voastră este un dormitor confortabil, iar ziua – un living, cabinet de lucru sau camera copiilor”.

Căptușeala articolelor din PAL este realizată de către profesioniști în industria de mobilă. Este posibilă varianta în care clientul găsește meșterii care realizează patul cu dulapuri, conform solicitării acestuia.

„Ramele pentru paturi le confecționăm în baza contragreutății metalice, - continuă directorul de vânzări. – Dimineața ați ridicat puțin patul și contragreutățile (de mai bine de 100 kg)  o vor prelua, acesta nu va putea să vă cadă în pat. Patul nu se va deschide sau strânge singur”.

Ideea nu este una nouă, paturi similare sunt produse demult, însă utilizând amortizoare. „Noi, însă, construind un astfel de pat, ne-am ghidat după principiul – cât mai simplu, atât mai bine”, - spune Irina Corcemari. Aceste paturi pot fi verticale, orizontale; de o persoană sau matrimoniale. Este o construcție destul de neobișnuită. Iar totul a început de la barele obișnuite.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Circa 2 mii de locuri noi de muncă vor fi create în Parcul Industrial Edineţ. Spre deosebire de alte astfel de parcuri, care şi-au început activitatea în baza unor platforme industriale existente, acesta este edificat din temelie (Parc Industrial de tip greenfield). Vicepremierul, ministrul economiei, Octavian Calmâc, a mers într-o vizită de lucru la acest Parc Industrial.

În prezent, în acest parc se implementează un proiect finanţat din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională „Conectarea PI Edineţ la infrastructura de acces şi utilităţile publice”. Valoarea proiectului este de 12,4 milioane de lei.

Potrivit viceprimarului de Edineţ, Rodelia Vasilcov, lucrările de construcţie a infrastructurii, demarate în 2014, se desfăşoară. A fost edificat blocul administrativ, în PI au fost înregistraţi 3 rezidenţi, unul din Ucraina „T.B. Fruit”, iar doi rezidenţi sunt locali.

Rezidentul din Ucraina a construit cu investiţii proprii o fabrică de producere a sucului concentrat de mere. Valoarea investiţiei este 25 de milioane de euro. De asemenea, a încheiat contracte cu mai mulţi producători de mere din raion şi din teritoriile adiacente.

Astăzi, în cadrul vizitei vicepremierului şi ministrului economiei, Octavian Calmâc, vom discuta despre etapa la care au ajuns lucrările de edificare a infrastructurii PI şi de conectare la utilităţi a rezidenţilor. În special, vrem să facem un schimb de opinii privind posibilitatea construcţiei unui transformator sau a unei staţii noi de producere a energiei electrice, deoarece sursele existente de aprovizionare cu energie electrică nu sunt suficiente pentru rezidenţi, a spus viceprimarul.

Decizia de creare a PI Edineţ a fost aprobată în de Guvern la finele anului 2013. Potrivit Rodeliei Vasilcov când vor fi încheiate lucrările de construcţie, aici vor putea activa 50 de rezidenţi, în special ÎMM, pe care autorităţile locale vor să le sprijine la etapa de lansare.

Acestea vor crea mai multe locuri de muncă stabile, care ar putea fi atractive pentru persoanele ce revin la baştină după ce o perioadă au lucrat peste hotare.

Pentru crearea PI au fost alocate 18 hectare de teren, iar cheltuielile au fost acoperite din bugetul de stat. Prin concurs a fost selectată compania care administrează PI.

Din 2011, Guvernul a aprobat 9 decizii privind crearea a 9 parcuri industriale cu proprietate de stat, cu proprietatea autorităţilor locale, precum şi în baza parteneriatului public-privat. Valoarea investiţiilor în PI în această perioadă se cifrează la 723 de milioane de lei.

Sursă: evzmd.md

Foto: mybusiness.md

Simplity, un startup ceh de management al datelor, s-a infiintat in 2010 si de atunci creste fara incetare, anul acesta urmand sa isi deschida birou in Silicon Valley, scrie ZDNet. Compania se numeste Simplity si are clienti foarte mari din industria bancara, ideea de afacere pornind de la faptul ca in multe companii datele erau gestionate in mod dezorganizat.

Simplity a fost fondata de Petr Mahdalicek, care lucrase la companii mari precum Oracle si Accenture, iar in cinci ani cifra de afaceri a crescut d3e 20 de ori, compania avand proiecte in toata Europa, de la Dublin la Moscova. Printre clienti se numara Raiffeisen si T-Mobile.

Compania activeaza in domeniul gestionarii datelor, segmentele acoperite fiind data warehousing si business intelligence.

"Am decis sa infiintez Simplity pentru ca am vazut cum s-au terminat prost multe proiecte bazate pe date. Intregul ciclu era mai lung decat ma asteptam si costurile erau cel putin duble fata de cat calculasem. M-am gandit ca pot rezolva aceste probleme", spune Petr Mahdalicek.

Compania furnizeaza servicii de consultanta si de management al datelor, ideea pornind de la faptul ca multe companii nu se descurca sa gestioneze datele si nici nu exista o colaborare fructuoasa intre departamentul de business si cel de IT.

Seful Simplity spune ca in multe companii mari se contruiesc in diverse departamemnte functionalitati similare si astfel se pierde timp. Simplity spune ca produsele furnizate ofera o armonizare a modului in care datele sunt folosite, iar acest lucru face ca multe procese sa se desfasoare mult mai rapid.

Simplity are birouri in Praga, Brno si Viena si va deschide un birou si in Silicon Valley.

Miscarea este una necesara pentru ca in Europa Centrala se produc schimbari majore. Salariile in IT au tot crescut, ajungand in Cehia chiar si de trei ori peste media nationala, insa clientii din regiune nu mai sunt dispusi sa plateasca pentru servicii IT atat de mult ca acum zece ani. Simplity trebuie sa se indrepte si catre SUA, fiindca in Europa marja de profit a scazut mult din moment ce salariile sunt tot mai mari, iar clientii sunt dispusi sa plateasca tot mai putin.