Alina Zară-Prunean, 38 de ani, a început, în urmă cu şapte ani, o afacere de familie, împreună cu sora şi mama ei, investind 1.000 de lei în crearea unei colecţii de tricouri cu mesaje inspirate din folclorul şi credinţele româneşti. Anul trecut, Mândra Chic - aşa cum se numeşte proiectul - a adus venituri de 123.000 de lei familiei, iar planurile pentru acest an se îndreaptă către atingerea pragului de 150.000 de lei.

„Prima piesă Mândra Chic a fost un tricou cu pânză ţesută în război, pe care am brodat mecanic un text drag nouă şi sub semnul căruia ne desfăşurăm întreaga activitate - mesajul „Doamne ajută“. Apoi, am mai creat câteva tricouri, din vechi cârpe de vase şi vorbe din bucătăria ardelenească. Cineva de la Cărtureşti ne-a invitat să pregătim o colecţie-capsulă în ideea tricourilor pe care le-a văzut la noi“, spune Alina Zară-Prunean, care subliniază că ceea ce face Mândra Chic se numeşte „zestre contemporană“.

Echipa de lucru este formată din trei angajaţi permanenţi şi alte femei din două sate din judeţele Braşov şi Sălaj, pe proiecte.

„După plata salariilor, absolut toţi banii se reinvestesc în construirea Muzeului de Pânze şi Poveşti şi în atelierele de creaţie dedicate“, spune Alina Zară-Prunean, responsabilă de promovare, de design şi de vâzări. Din portofoliul de produse Mândra Chic mai fac parte, pe lângă tricouri, şi perne, şorţuri de bucătărie, trăistuţe, săculeţi pentru cadouri, cărţi poştale şi cărţi de specialitate.

Cele mai scumpe sunt tricourile cu aplicaţii create la comandă şi cusute de femei în atelier, care pot ajunge şi la 250 de lei, în funcţie de complexitatea cusăturii.

„Foarte multe comenzi pleacă în întreaga lume. În majoritatea lor, sunt pentru românii cu dor de casă sau pentru prieteni străini de-ai acestora. Am avut şi avem în continuare cereri de a crea colecţii dedicate unor ţări sau zone - precum Anglia şi Dubai - pe ideea de exotic, fără legătură foarte mare cu ideea de românesc. Până acum însă, nu a plecat nimic din atelier fără ştampila Romania T-shirt“, explică antreprenoarea.

În prezent, tricourile Mândra Chic, se găsesc în librăriile Cărtureşti din Bucureşti, însă cei care deţin businessul spun că vor să pătrundă şi în alte magazine, fiind orientaţi mai degrabă spre concept-store-uri din oraşele mari din ţară.

http://www.zfcorporate.ro/

Până la 200 de mii de lei oferă Proiectul Băncii Mondiale „Ameliorarea Competitivității II” microîntreprinderilor, firmelor mici și celor mijlocii pentru sporirea capacității de export. Cu acești bani, antreprenorii vor putea să-și îmbunătățească afacerile și să cucerească piața externă. Printre beneficiarii liniei de granturi sunt 12 agenți economici, iar alte 12 companii se află în proces de examinare și evaluare a dosarelor.

Brandul moldovenesc de haine de damă „Nanetty” ajunge pe piața românească

Unul dintre beneficiari, Benado Prim SRL gestionează două branduri cunoscute în Moldova – covrigăriile „Pretzel” și brandul de haine pentru damă „Nanetty”. Acestea sunt comercializate pe piața internă, însă directorul companiei, Natalia Bolohan, consideră că hainele Nanetty au un potențial bun de export. Astfel, cu sprijinul financiar al Proiectului Ameliorarea Competitivității (PAC II), compania a contractat o companie de consultanță pentru a face un studiu de piață în orașul Iași, fiind studiat gradul de deschidere a consumatorilor față de brandurile moldovenești și în special față de „Nanetty”, și identificată o locație pentru un magazin de firmă în același oraș.

„Grantul de la PAC II este o oportunitate foarte buna pentru antreprenorii locali de a accesa servicii de consultanță. Uneori, costurile acestor servicii sunt destul de mari, iar unii antreprenori nu își permit aceste costuri. Datorită grantului oferit de PAC II putem beneficia de serviciile de consultanță, reducând povara cheltuielilor”, spune Natalia Bolohan. Antreprenoarea precizează că piața românească a fost o alegere firească, ținând cont de apropierea geografică și costurile mici de transport, dar și de preferințele similare în materie de țesătură sau croi. „Avem un grup țintă bine definit - doamnele cu vârsta între 25 – 50 de ani, care au un loc de lucru și cărora le place să arate bine la birou, căci hainele pe care le facem sunt în stil business. Țesăturile utilizate în Moldova și în România sunt asemănătoare, ceea ce ne avantajează”, precizează Natalia Bolohan.

În cadrul aceluiași proiect, finanțat de PAC II, Benado Prim a contractat și alte două servicii – elaborarea unui soft care ar duce la optimizarea costurilor de producere, evidența exactă a stocurilor, transparența evidenței contabile, calcularea cu exactitate a costului produselor, supravegherea de la distanță a vânzărilor în regim online, precum și servicii de elaborare a unui brand book și a unui look book pentru prezentarea produselor Nanetty în afara țării.

Componentele electronice din Moldova sunt utilizate de liderii mondiali ai industriei automotive

Un alt beneficiar al Proiectului vine din zona produselor electronice. Compania Elektromanufacturing SRL, situată în Parcul Industrial „Răut” din Bălți, produce componente și module electronice pe care le livrează în proporție de 100% reprezentanței din România a corporației japoneze Sumida, unul dintre liderii mondiali în componente electronice pentru industria automotive. Pentru imbunatatirea managementului de afaceri, exportul catre piete noi precum si pentru dezvoltarea de noi produse/servicii, Oleg Burlacu, directorul Elektromanufacturing, a decis să-și diversifice piețele de desfacere, apelând la sprijinul financiar al Proiectului Ameliorarea Competitivității.

Pentru a-și ușura promovarea serviciilor, compania a decis să elaboreze un site web la standarde internaționale, care să reprezinte un prim punct de contact cu viitorii clienți. „Astfel, este facilitat si scurtat semnificativ timpul de acces la informatiile relevante despre companie, iar posibilitatea de a fi contactata de noi clienți de pe piața internațională va crește considerabil printr-o comunicare mult înlesnită cu aceștia”, spune Oleg Burlacu.

Potrivit acestuia, planul strategic al întreprinderii prevede extinderea continuă a producției și îmbunătățirea continua a proceselor din cadrul companie, precum si extinderea pe piața componentelor electronice destinate industriei automotive. Astfel, pe lângă Sistemul de Management al Calității conform EN ISO 9001:2008, implementat și certificat în anul 2014, Elektromanufacturing a inițiat, cu sprijinul PAC II, implementarea SR ISO / TS 16949:2009, standard aplicabil în industria de automotive și instruirea auditorilor interni pentru sistemul de management al calității în baza acestui standard. Toate acestea sunt co-finanțate din grantul PAC II.

În paralel, întreprinderea planifică să-și extindă capacitatea de producție, pina la o suprafață de aproximativ 4000m2, dintre care aproximativ 2730 m2 sunt destinați procesului de producție, restul spațiului fiind folosit pentru activitatea administrativă, inclusiv birouri, săli de conferințe si de școlarizare, spatii pentru servirea mesei, magazie de materii prime si de produse finite, vestiare, grupuri sanitare, etc. De la începutul activității, în 2013, Elektromanufacturing și-a lărgit gama de produse de la un număr de 3 repere la 43 repere produse, iar serviciile de consultanță în implementarea și certificarea sistemelor de management a calității sunt de neînlocuit, având în vedere cerințele internaționale față de calitate în domeniul automotive.

Cum poți beneficia de granturi de la Proiectul Ameliorarea Competitivității II

Proiectul Ameliorarea Competitivității II acordă finanțări nerambursabile în valoare de 50% din valoarea serviciilor de consultanță, dar nu mai mult de 200 de mii de lei. La această componentă a Proiectului, în valoare de 3 milioane de dolari, au prioritate companiile din domeniile: IT, agroalimentar, industria ușoară și fabricarea echipamentelor electrice și electronice. De altfel, aceste sectoare deja reprezintă partea leului din oferta la export a Moldovei și sunt cele mai pregătite să exporte. Totuși, PAC II va accepta să finanțeze și servicii de consultanță pentru companii din alte domenii, dacă acestea vor avea un plan de afaceri argumentat și vor demonstra că vor avea valoare adăugată la export. Obiectivul componentei este co-finanțarea unui număr de cca. 250 agenți economici autohtoni.

„Prin această componentă urmărim scopul nu doar de a oferi finanțare nerambursabilă, dar și de a induce agenților economici înțelegerea faptului că serviciile de consultanță reprezintă nu „o irosire de bani” pentru lucruri pe care le cunosc sau le pot face singuri, ci o investiție pe termen mediu și lung, care le va crește valoarea adăugată a afacerii”, spune Aureliu Casian, directorul Unității de implementare a PAC-II. Potrivit acestuia, cca 80% din beneficiarii de granturi ai primei etape a proiectului și-au crescut vânzările și volumul de export, astfel, serviciile de dezvoltare a afacerii, co-finanțate de PAC-II au impact important asupra evoluției întreprinderilor.

Printre serviciile ce pot fi acoperite de către PAC II se numără dezvoltarea unui plan de afaceri, studiu de piață sau de promovare, elaborarea strategiei de export și pregătirea documentației pentru comerțul internațional. Pentru a putea fi competitive la export, întreprinderile mici vor primi finanțare și pentru elaborarea de mărci comerciale (design logo) și a identității corporative, a brandului de produs, catalogului de produse, paginii web sau a unui magazin on-line. Totodată, operatorii economici pot beneficia de instruiri pentru îmbunătățirea abilităților de prezentare, comunicare și a tehnicilor de organizare vânzări.

„Proiectul Ameliorarea Competitivității II vine să sprijine IMM–urile din Moldova. Pe de o parte, experții programului identifică, prin studiile pe care le efectuează, problemele majore cu care se confruntă antreprenorii moldoveni și vin cu recomandări la nivel legislativ. Pe de altă parte, Proiectul vine cu susținere financiară pentru antreprenorii care vor să-și îmbunătățească afacerile și să cucerească piețele externe de desfacere, spune directorul Unității de implementare a proiectului Băncii Mondiale ”Ameliorarea Competitivității”, Aureliu Casian.

Poze: mybusiness.md, PAC II, ea.md

Cabinetul de miniştri a aprobat în şedinţa de astăzi, 30 martie, Proiectul de lege cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). Documentul stabileşte cadrul legal de activitate al IMM-urilor, menit să asigure condiţii optime pentru dezvoltarea acestora.

Potrivit oficialilor, proiectul promovează dezvoltarea durabilă a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi încurajează realizarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare de către IMM-uri. Premierul Pavel Filip a menționat că acest proiect va contribui la dezvoltarea sectorului și la crearea de noi locuri de muncă bine plătite pentru cetățeni.

Conform noilor prevederi, controalele de stat efectuate în primii trei ani de activitate a întreprinderii vor avea caracter consultativ, cu excepția cazurilor de constatare a infracțiunilor.

În acelaşi timp, antreprenorii care nu dispun de suficiente resurse pentru dezvoltarea afacerilor vor putea solicita asistenţă de la Fondul de garantare a creditelor întreprinderilor mici şi mijlocii. Acesta vine să faciliteze accesarea creditelor de către întreprinderile care nu dispun de gaj suficient, oferind garanţii de întoarcere a împrumutului în condiţiile stabilite.

Proiectul de lege mai stabileşte crearea Consiliului Consultativ pentru IMM-uri, abilitat cu sarcina de a analiza evoluţia sectorului şi a elabora recomandări pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Consiliul va reprezenta o platformă de dialog între antreprenori şi autorităţile publice cu scopul de a oferi mediului de afaceri posibilitatea de a participa la perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ.

În vederea creşterii competitivităţii şi dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor, documentul prevede introducerea educaţiei antreprenoriale la toate nivelurile sistemului educaţional, începând cu cel primar.

Documentul urmează să fie expediat Parlamentului pentru examinare şi aprobare.

În Republica Moldova, IMM-urile reprezintă 97,4 % din numărul total de întreprinderi înregistrate şi acoperă 56,2 % din totalul de angajaţi. În 2014, ponderea acestora în PIB-ul naţional a fost de 32,2%.

http://www.realitatea.md/

Cor.: Ați revenit la conducerea Fiscului după o perioadă de circa 8 ani. Deși a trecut puțin timp de cînd ați fost numit în funcție, cu siguranță, ați reușit să vă documentați. Cum ați aprecia schimbările ce au intervenit în activitatea Fiscului și dacă sunt sesizabile aceste schimbări? Vă adresez această întrebare în calitate de fost reprezentant al sistemului, dar și persoană, care aveți școala businessului…

S.P.: Schimbări s-au produs foarte multe. Și acestea le-am remarcat, aflîndu-mă în atmosfera de business, activînd în sectorul privat. Revenind în calitate de funcționar public, sesizez mai profund aceste schimbări, care sunt legate, în primul rînd, de spectrul larg de servicii electronice oferite contribuabililor de către Serviciul Fiscal de Stat. O altă schimbare se referă la îmbunătăţirea planificării și efectuării controalelor fiscale la agenții economici, controalele devenind mai previzibile, planificate, potrivit criteriilor de risc și, totodată, fiind îmbunătățite rezultatele lor.

Au suferit modificări și procesele interne de lucru în cadrul SFS, structura, sistemul informațional, care a evoluat foarte mult pe parcursul anilor. Și, bineînțeles, mari schimbări au intervenit în personalul SFS, colectivul a fost suplinit cu multe persoane tinere, active. Chiar simt o satisfacție, văzînd cum activează acești tineri, cum abordează problemele. Este și o provocare pentru cei care lucrează de mai mult timp în SFS, inclusiv pentru mine, ca „să prindem” acest suflu nou, aceste idei inovatoare.

Cor.: Perioada în care ați revenit la conducerea Fiscului este una dificilă. Lipsa finanțării externe, a suportului bugetar, oferit de partenerii de dezvoltare, impune țara să se descurce cu resursele proprii. Care sunt perspectivele de realizare a obiectivelor privind acumulările la buget pentru anul curent? Sunt posibilități de majorare a acestui indicator? Care ar putea fi ele?

S.P.: Sloganul nostru este „Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”, ceea ce presupune axarea eforturilor pe activități de conformare benevolă, pe educare şi instruire atît a cetățenilor, cît şi a funcționarilor fiscali, sporirea gradului de transparență în activitate, tratament egal al contribuabililor, relații favorabile cu cetățenii, servicii adaptate nevoilor acestora, profesionalism şi corectitudine în relația cu mediul de afaceri şi cu societatea. Este corect așa și pe acest slogan se axează activitatea instituției.

Dar, oricum, eficiența administrării fiscale se măsoară în cifre, în mijloacele colectate la buget – acesta este obiectivul de bază, derivînd din rezultatul tuturor activităților întreprinse. În anul precedent acumulările la buget au constituit circa 25 mlrd lei. Pentru anul curent planul de încasări va fi stabilit prin Legea bugetului pentru 2016, care, sperăm, va fi adoptată în curînd. Dar din proiectul legii respective noi cunoaștem cifrele de referință pentru SFS. Obiectivul este de a obține o creștere a încasărilor în medie de 10 la sută.

Conform datelor operative, la situația din 25 martie 2016 acest obiectiv a fost realizat. Astfel, la BPN încasările au fost majorate cu 14,2% sau cu 749,0 mil. lei, inclusiv la bugetul de stat creșterea a fost de 16,4% sau 381,6 mil. lei, la bugetele locale cu 12,8% sau cu 72,9 mil. lei, la BASS creșterea cu 8,2% sau cu 152,7 mil. lei. și la FAOAM creștere este de 27,1% sau cu 141,8 mil. lei.

Suma încasărilor preconizată pentru 2016 este una ambițioasă, dar corespunde potențialului economiei naționale și capacităților autorității fiscale pentru colectarea acestor venituri. Rezerve sunt, practic, în toate ramurile economiei naționale, însă unele din ele prezintă riscuri sporite pentru administrarea fiscală, precum: comerțul cu ridicata și amănuntul, industria prelucrătoare, transporturi și comunicații, construcții și alimentația publică.

De asemenea, de evidențiat faptul că domeniul tehnologiilor informaționale este printre puținele componente care, în anul trecut, a înregistrat o creștere la formarea PIB-ului. Valorificarea acestor rezerve va fi realizată prin dezvoltarea capacităților analitice ale SFS necesare pentru identificarea decalajului fiscal și a posibililor evaziuni fiscale. Mecanismul de evaluare a decalajului fiscal va fi posibil de aplicat atît pe domenii, cît și asupra unor contribuabili concreți. Contăm foarte mult pe dezvoltarea unui sistem informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat, care va permite o mai bună evaluare a riscurilor.

De asemenea, așteptăm rezultate și de la activitățile de conformare voluntară a contribuabililor, prin aplicarea metodelor noi, eficiente, de interacțiune şi comunicare. Dacă aceste activități nu vor contribui la modificarea comportamentului contribuabilului, vor fi utilizate pîrghii de constrîngere.

Cor.: Cum se desfășoară campania de declarare a veniturilor obținute în 2015? Care sunt datele la zi? Probabil, unele aprecieri prealabile în cadrul SFS au fost făcute…

S.P.: Conform datelor operative la situaţia din 25.03.206 au fost depuse 173,4 mii de declarații, ceea ce constituie cu circa 9,4 mii de declarații mai mult comparativ cu aceeași dată a anului trecut. Totodată, persoanele fizice — cetățenii au achitat impozit pe venit în sumă de 77,1 mil. lei, ceea ce constituie cu 21,1 mil. lei mai mult decît în aceeași perioadă a anului 2015 (56,1 mil. lei).

Această statistică denotă că declarația precompletată se bucură de popularitate în rîndul contribuabililor – persoane fizice, ceea ce face dovada că SFS a implementat un serviciu care satisface necesitățile contribuabililor. Nu mai este necesar ca ei să meargă la diferite organizații și instituții, unde au obținut venituri, ca să solicite certificatele respective.

Aici, pot să spun că în spatele acestui serviciu simplu stau proceduri dificile și procesări de un volum enorm de date primite de la agenții economici. În 2007 procesarea acestor date se finaliza în luna iulie. În prezent viteza de prelucrare a datelor a crescut foarte mult, astfel că, la începutul lunii martie, noi suntem deja în măsură să oferim declarația precompletată contribuabililor.

SFS nu se va opri la rezultatele atinse, în următoarea etapă planificăm să îmbunătățim declarația precompletată, astfel încît să devină posibilă remiterea acestei contribuabililor în format electronic și să promovăm în rîndul contribuabililor – persoane fizice avantajele semnăturii electronice. În prezent semnătura electronică este utilizată preponderent de către persoanele juridice.

La moment, suntem în căutarea unei soluții optime pentru a reduce costul semnăturii electronice sau, în varianta ideală, să fie eliberată gratuit contribuabililor. În acest caz, SFS va avea dreptul moral să insiste asupra utilizării sistemului electronic de declarare.

Pentru că, dacă persoana depune doar o declarație pe an, ea are nevoie de semnătura electronică doar o singură dată. Chiar ne gîndim să negociem cu operatorii de telefonie mobilă un cost de 3-5 lei pentru semnătura electronică de o singură dată. Ulterior acești bani ar putea fi returnați companiilor din bugetul de stat, adică pentru a fi oferită gratuit contribuabililor.

Dacă vom reuși acest lucru, simplitatea depunerii declarației electronice și lipsa de costuri aferente va stimula utilizarea acestui serviciu electronic. Dar, aș dori aici să deschid o paranteză: semnătura electronică va fi populară în rîndul contribuabililor nu doar drept urmare a reducerii costului ei. Este necesar ca toate instituțiile publice să ofere cît mai multe servicii electronice necesare persoanelor fizice.

Și, doar în cîteva cuvinte, despre declarațiile depuse de persoanele juridice. Conform datelor operative la situaţia din 25.03.206 au fost depuse circa 73 mii de declarații privind veniturile obținute în 2015, cu circa 4,1 mai mult decît în anul trecut.

Cor.: S-a discutat mult, în ultimele săptămîni, pe marginea proiectului documentului de politică fiscală, vamală și bugetară pe 2016, aprobat de Guvern. Sunt mai multe noutăți, de exemplu, introducerea impozitului pe avere, aplicat, la prima etapă, pe bunurile imobiliare mari și scumpe. Ce credeți despre posibilitățile de administrare a noului impozit?

S.P.: În calitate de conducător al autorității fiscale, responsabilă de administrarea fiscală, nu cred că e cazul să comentez această măsură nouă de politică fiscală. Subiectul introducerii impozitului pe avere, aplicat pe bunurile imobiliare mari și scumpe a fost discutat cu colegii din cadrul instituției și, din punct de vedere al administrării fiscale, nu vedem dificultăți în implementare.

Principiul de administrare va fi similar celui aplicat impozitului pe imobil. SFS are acces la datele din Registrul bunurilor imobiliare. Urmează doar să stabilim filtrele, prin care vor fi selectați acei contribuabili ce dețin proprietăți imobiliare cu suprafața mai mare de 120 m.p. și o valoare ce depășește 1,5 mil. lei, dacă Parlamentul va adopta acești parametri. Dacă va modifica parametrii, vom schimba și noi filtrele de selectare.

Sunt sigur că nu vor apărea probleme cu administrarea impozitului pe avere. Cu atît mai mult, că termenul de aplicare a noului impozit este cu începere din luna noiembrie 2016. Astfel, vom reuși înmînarea avizelor de plată contribuabililor la care a apărut obligativitatea de plată a acestui impozit.

Cor.: Apropo de politica fiscală, vamală și bugetară pe 2016. Pentru prima dată, în acest document este inclusă și se dă definiția de „conformare fiscală voluntară”, menționîndu-se că este o prioritate pentru administrarea fiscală. Este pregătit mediul de afaceri de la noi, dar și angajații Fiscului (în sens de a comunica cu contribuabilii) ca să accepte, la modul practic, această prioritate?

S.P.: Deși noțiunea de conformare fiscală voluntară se regăsește în premieră în documentul de politică fiscală vamală și bugetară pe 2016, în activitatea SFS se aplică de mai mulți ani în calitate de mecanism de administrare și de îmbunătățire a perceperii impozitelor și taxelor la buget. În fiecare an sunt stabiliți indicatori de performanță pentru inspectoratele fiscale teritoriale în parte.

Astfel, pe parcursul anului 2016, IFS teritoriale urmează să asigure majorarea cu 20%, comparativ cu anul 2015, ponderea impozitelor şi taxelor calculate la un leu vînzări în urma acțiunilor de conformare, la cel puțin 50% din contribuabili monitorizați, conform Programului de conformare. Lista se stabilește în baza gradelor de risc de conformare a contribuabililor și asupra acestor contribuabili, ulterior, se aplică metodele de conformare voluntară, iar dacă acestea nu dau rezultate se aplică metodele de conformare sub control, metode legale, desigur.

Cor.: Există planuri de elaborare și adoptare a unui nou Cod fiscal. D-voastră, ce credeți, este sau nu nevoie de un nou Cod fiscal? Dacă da, la ce etapă se află lucrul asupra acestuia?

S.P.: Codul fiscal în vigoare a fost adoptat în aprilie 1997. De atunci, țara noastră a evoluat, și nu doar țara noastră, ci mediul global de business. Trăim cu totul în altă eră, era Internetului, a serviciilor electronice, pe care în 1997 nu le aveam. Codul fiscal, un document foarte important pentru activitatea de întreprinzător și pentru sistemul financiar-bugetar al țării, a fost permanent modificat, în funcție de evoluțiile economice. Astfel, în prezent e dificil de a fi perceput de contribuabili și de executat pentru SFS. Drept confirmare, ne servesc zecile de scrisori care parvin pe adresa SFS, privind explicarea unei sau altei prevederi din Codul fiscal.

În 1995, cînd a demarat munca asupra Codului fiscal (îmi amintesc foarte bine, activam în direcția generală politică fiscală a MF) se făceau auzite multe voci, care reclamau: pentru ce ne trebuie Cod fiscal, dacă există Bazele sistemului fiscal și legi aproape pe fiecare impozit, pe impozitul pe venit, pe taxele locale, pe impozitul funciar? Ce rost are să le comasăm? Ulterior, în 1997, cînd a fost aprobat Codul fiscal, am înțeles cît de important este acest document complex. De aceea, avînd în vedere numeroasele modificări și completări, care au fost operare pe parcurs, eu aș pleda pentru elaborare a unui document nou, conceptual nou.

Codul fiscal în vigoare încorporează în sine – politica fiscală și administrarea fiscală. În afară de aceasta, există zeci de regulamente, instrucțiuni, aprobate de Guvern, Ministerul Finanțelor, IFPS, care vin în scopul executării prevederilor legii.

Pe viitor, în viziunea mea, Codul fiscal trebuie să fie un document care determină politicile fiscale – obiectul, subiecții impozabili, cotele de impozitare, termenele de plată și facilitățile la impozite și taxe. În paralel, necesită să fie elaborat și aprobat Codul de procedură fiscală, care ar include toate aspectele de administrare fiscală.

În acest Cod ar urma să fie reflectate nu doar acele proceduri prevăzute în Titlul V al Codului fiscal în vigoare, ci și esența acelor regulamente, instrucțiuni, aprobate de Guvern, MF, IFPS, la care mă refeream. Astfel, față de normele prevăzute de aceste regulamente, instrucțiuni, va exista o abordare similară celei față de prevederile legilor.

Din experiența mea, pot spune că vor fi necesari doi ani pentru definitivarea acestor documente. Și este foarte important ca în procesul de elaborare și dezbatere să atragem oameni de afaceri, reprezentanți ai societății civile și, totodată, experți internaționali care sunt lipsiți de spiritul de conservatism local, ce deseori ne marchează pe noi.

Cor.: De asemenea, s-a vorbit mult în ultimul timp, despre reorganizarea SFS, modificarea structurii acestuia. Există și un proiect de lege elaborat, dar pare-se, rămas fără mișcare. Care este viziunea D-voastră asupra acestei probleme?

S.P.: Permiteți-mi să nu fiu de acord cu Dumneavoastră. În prezent proiectul de Lege cu privire la SFS este transmis autorităților interesate pentru avizare. Sperăm, săptămîna viitoare să primim avizele și, în funcție de acestea, să-l ajustăm și să-l remitem CNA pentru expertizare anticorupție și Ministerului Justiției pentru aviz final. Dacă obținem aceste documente, proiectul de Lege va fi transmis Guvernului.

Potrivit angajamentelor pe care ni le-am asumat față de Banca Mondială, care ne acordă suport în modernizarea administrării fiscale, proiectul ar urma să fie votat pînă la 30 aprilie de către Parlament. În ceea ce ne privește, vom depune toate eforturile, o să explicăm, dacă va fi nevoie, pentru ca să fie respectat acest termen ambițios.

Cor.: Și, propriu-zis, acest proiect de lege, ce prevede?

S.P.: Sunt două momente importante pe care vreau să le evidențiez. Primul, SFS va deveni o structură unică, integră, consolidată, cu statut de persoană juridică, deci, nu vor mai exista inspectorate fiscale teritoriale. Această structură consolidată presupune organizarea activității SFS pe principiul funcționalității și nu pe cel teritorial, existent la moment. Noua structură va conține trei componente mari: deservirea contribuabililor, control fiscal și urmărirea plăților.

În ceea ce privește deservirea contribuabililor, cel puțin la prima etapă, vor fi păstrate oficiile teritoriale de deservire a contribuabililor, pentru ca serviciile prestate să fie cît mai aproape de contribuabili. Dar, luînd în considerare dezvoltarea tehnologiilor informaționale, a internetului, presupunem că treptat necesitatea acestor oficii teritoriale de deservire ar putea să decadă. Celelalte două funcții de control și urmărire a plăților vor fi concentrate la nivel central.

Această reorganizare va face posibilă mobilitatea resurselor umane și concentrarea lor conform necesităților.

În afară de aceasta, există riscul ca activitățile de control și urmărire a plăților, desfășurate la nivel teritorial să fie afectate de corupție, deoarece contactul funcționarilor fiscali la nivel regional cu contribuabilii este mai frecvent. Acest risc poate fi diminuat prin centralizarea acestor funcții.

De asemenea, în tot mai multe țări europene administrațiile fiscale trec la organizarea activități pe principiul funcționalității, iar principiul teritorial de organizare a activității nu mai este atît de eficient și actual. În mare parte, aceasta se datorează dezvoltării serviciilor electronice.

Al doilea aspect foarte important, care se promovează prin acest proiect de lege, este atribuirea Serviciului Fiscal de Stat a drepturilor și atribuțiilor de organ de constatatare a infracţiunilor prevăzute la art. 241-242, 244, 2441, 250-253 şi 3351 din Codul penal.

Considerăm, că conexiunea în cadrul unei singure instituții atît a atribuțiilor fiscale, cît şi a atribuţiilor de constatare a infracțiunilor din domeniul fiscal și conexarea acestuia, asigură, în primul rînd, eficienţa sporită a acțiunilor întreprinse în vederea constatării elementelor constitutive ale infracţiuni de evaziune fiscală, precum şi ale altor infracțiuni din domeniul economico-financiar. Sistemul actual de selectare şi transmitere a denunţurilor la organele de ocrotire a normelor de drept nu se soldează cu multiple condamnări în justiţie.

Avînd în vedere cele menționate, considerăm absolut necesară şi argumentată învestirea Serviciului Fiscal de Stat cu drepturi şi atribuții de organ de constatatare al infracţiunilor economico-financiare, infracțiunilor care implică nemijlocit executarea obligațiunilor fiscale față de buget.

Atribuirea Serviciului Fiscal de Stat a competenţei de constatare a unor infracţiuni economico — financiare va asigura: continuitatea în acţiunile de examinare şi constatare a cazurilor de evaziune fiscală, care constituie temei de pornire a urmăririi penale, definitivarea acţiunilor iniţiate – de la un control fiscal pînă la procedura de formare a probatoriului necesar pornirii urmăririi penale și eficientizarea acţiunilor întreprinse în vederea contracarării fenomenului de evaziune fiscală, neadmiterea cazurilor de prejudiciere a bugetului de stat.

Cor.: Ce puteți spune contribuabililor cu privire la proiectul Băncii Mondiale ce vizează modernizarea SFS? Ce prevede acesta și cînd ar putea demara activitățile în cadrul proiectului?

S.P.: Suntem la etapa implementării Proiectului pregătitor pentru demararea Programului de modernizare a administrării fiscale al Băncii Mondiale.

Programul de modernizare a administrării fiscale are drept scop reformarea SFS în ceea ce privește aspectele organizaționale și resursele umane, politica fiscală și procedurile operaționale, precum și modernizarea profundă a tehnologiei informației.

Acest proiect include instituirea unei organizații unificate de administrare fiscală, dezvoltarea sistematică a resurselor umane și modernizarea procedurilor operaționale reflectate transparent în tehnologiile informaționale corespunzătoare.

În cadrul proiectului de pregătire vor fi asigurate: descrierea proceselor de business din cadrul SFS, descrierea cerințelor pentru sistemul informațional integrat și dezvoltarea capacităților de management al proiectelor și al schimbării. Aceste livrabile urmează a fi furnizate către 30 aprilie. Ulterior, va fi inițiată procedura de aprobare a Programului de modernizare a administrării fiscale.

Cor.: S-a vorbit mult și despre noul sediu al SFS. Pare-se, în anul trecut au fost începute lucrările de reparație a clădirii fostei uzine „Vibropribor”…

S.P: Cînd a fost luată decizia privind acest sediu se discuta despre regionalizare, care presupune concentrarea mai multor oficii fiscale teritoriale în oficii regionale. După cum v-am relatat anterior, noi am renunțat la acest concept, în folosul creării structurii unitare a SFS.

Sediul fostei uzine „Vibropribor” deține o suprafață de 8 mii m.p. și poate găzdui 460 de angajați, cel mult 500, care nu mai satisface cerințele unui sediu în care ar putea activa SFS unificat, conform noii structuri bazate pe principiul funcționalității, cu o suprafață de 20 mii m.p., unde ar putea fi amplasați 1500 de angajați. O problemă este și faptul că acea clădire, practic, nu dispune de suprafețe pentru parcare, pare a fi o problemă neesențială, dar, din păcate, nu este așa.

Cor.: Și în încheiere. Revista „Monitorul Fiscal FISC.MD” marchează 5 ani de la fondare. Ce așteptați de la această publicație și ce doriți să le transmiteți cititorilor ei, contribuabililor, de fapt?

S.P.: Revista urmează să continue activitatea pe suport de hîrtie sau în format electronic, care, precum vedem, este tot mai solicitat de cititori, de contribuabili. Trebuie să se ajusteze la această tendință pentru a rezista pe piață.

O parte din materialele din revistă exprimă poziția oficială a SFS, dar revista este autonomă și activează în condiții de concurență liberă pe piață. În acest context, menționez că, în cadrul IFPS a fost creat un grup de lucru, care avizează materialele, care reflectă poziția oficială a SFS, aceasta fiind o mare responsabilitate.

Doresc Revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD” să-și sporească tirajul, ca cititorii, contribuabilii să aibă încredere în această publicație. Ceea ce ține de echipă, o simt activă, dinamică. Îmi pare că există șanse de dezvoltare, nu doar de supraviețuire, deși perioada pe care o traversăm nu este cea mai favorabilă. Doresc echipei să se ajusteze, să nu se oprească la cele realizate, să trăiască cu ziua de mîine.

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Chișinăul nu poate fi lipsit peste noapte de cele aproximativ 5 mii de gherete. Potrivit primarului capitalei Dorin Chirtoacă, în cele 5 mii de puncte de comerț ambulant lucrează aproximativ 15 mii de oameni, iar lichidarea acestora ar însemna și lipsirea de muncă a acestora.

Declarațiile au fost făcute de către oficial în cadrul emisiunii „Punctul pe azi”, difuzată ieri la TVR.

Sunt circa 5 mii de gherete. Acolo muncesc în jur de 10 — 15 mii de oameni, ei nu lucrează de bună voie acolo. În ultimii 10 ani nu facem decât să-i strămutăm de la o stradă la alta. Sunt unii care au rețele. Ei toți înțeleg că această activitate va trece în secundar, dar peste noapte nu-i putem lipsi de muncă, afirmă primarul, potrivit Realitatea.md.

Totodată, acesta afirmă că în prezent are un „teanc” de dosare care urmează a fi rezolvate.

Totuși, potrivit primarului, problema ar putea fi rezolvată definitiv odată cu creșterea economiei.

Potrivit autorităților, la Ciocana, pe bulevardul Mircea cel Bătrân sunt 40 de gherete. În sectorul Centru sunt 230 de gherete și 30 de tonete, la Botanica sunt 770 de gherete, dintre care 113 la piețe, iar la Buiucani numărul se limitează la zeci de puncte comerciale, toate concentrate în zona piețelor.

În prezent se lucrează asupra unui regulament unic ce va definitiva conceptul de comerț ambulant. Fiecare pretură în parte va stabili ce fel de unități și unde să fie amplasate.

Sursă: www.realitatea.md

22 martie este deja o zi neagră în istoria Belgiei și a Europei deopotrivă. O serie de atentate teroriste au zguiduit capitala Europei, Bruxelles, în ceea ce s-a dorit a fi răzbunarea jihadiștilor pentru arestarea liderului ”filialei” belgiene, Salah Abdeslam. Acesta este bănuit de coordonarea atacurilor teroriste din toamnă, de la Paris.

Windward

Primul startup anti-terorism pe care îl prezentăm se numește Windward și utilizează o serie de algoritmi pentru a urmări traficul maritim la nivel global. Cum o mare parte din traficul de droguri, persoane sau arme are loc pe mare, tehnologia are rolul de a urmări comportamentul ciudat al navelor, cât și devierea lor de la cursul inițial prestabilit sau opririle neprogramate.

Software-ul folosit de Windward se bazează pe extragerea de informații de la nave precum datele ”AIS” care conțin localizarea, mărimea și cursul curent. Fondatorul startup-ului, un fost soldat în marina israeliană, susține că cei mai importanți indicatori de activitate ilicită sunt ”devierea de la traseele obișnuite, sau închiderea intenționată a sistemelor de urmărire la intrarea în porturile din Orientul Mijlociu”.

EyeDetect

A doua tehnologie prezentată azi este un software de detectare a minciunii care se bazează pe analiza și urmăriea ochilor suspecților. EyeDetect funcționează sub umbrela Converus, o companie bazată în Utah și vrea să fie o soluție la criza europeană a refugiaților. Detectorul de minciuni oferit de ei este mult mai rapid și mai simplu de folosit decât unul convențional.

”Ai omis vreun act de terorsim până acum?”, ”Ai vreo legătură cu ISIS, Al Qaeda sau altă organizație teroristă?”, sau ”Intri în țară cu intenția de a comite acte de terorism?” ar putea fi câteva dintre întrebările puse refugiaților arabi la intrarea în Uniunea Europeană. Tehnologia are o rată de acuratețe de 75%, însă este mai ușor de implementat în situații care necesită controlul în masă într-o perioadă de timp cât mai scăzută.

The 2016 Combating Terrorism Technology Startup Challenge (CTTSC)

Al treilea proiect prezentat este un concurs organizat în Israel de către Ministerul de Apărare a Statelor Unite înparteneriat cu Ministerul Apărării al Israelului. Premiile au fost în valoare cumulată de 210.000 de dolari. Concursul a beneficiat de două categorii: una pentru tehnologiile generale și una pentru aplicațiile mobile.

Categoria pentru tehnologiile generale a țintit proiectele software de detectare a explozibililor, cele de răspuns în caz de urgență, de protecție personală sau de supraveghere. Câștigătorul a primit 100.000 de dolari, iar locul doi 10.000 de dolari. Cealaltă categorie, cea pentru aplicațiile mobile și-a propus să găsească cele mai relevante proiecte cu aplicabilitate în domeniul anti-terorismului. De exemplu, s-au căutat aplicații care să ajute soldații să înțeleagă mai bine câmpul de luptă sau platforme prin care aceștia pot comunica într-un mod mai eficient cu analiștii și coordonatori din bază.

http://start-up.ro/

POS-terminal (de la limba engleză punctul de vînzare — Punct de vînzare) — este un dispozitiv electronic cu programă tehnică pentru primirea cardurile de plată, pot fi utilizate carduri cu cip, bandă magnetică și carduri fără contact, precum și alte dispozitive care au posibilitatea non-contact.

De asemenea, sub noțiunea de POS-terminal se subînțelege adesea un întreg sistem hardware și software, care este instalat la locul de muncă al casierului.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) al CF nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, contribuabilii sunt obligați să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul dispozitivelor și sistemelor pentru înregistrarea operațiunilor cu numerar.

Conform prevederilor art. 71 alin. 1 din Legea nr. 845-XII din 03 ianuarie 1992 „Cu privire la antreprenoriat și întreprinderi” (în continuare – Lege), agenții economici (cu excepția asociațiilor de economii și împrumut și organizațiilor de microfinanțare) al căror volum de vînzări din comerțul cu ridicata și/sau cu amănuntul și/sau din prestarea de servicii a depășit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent sînt obligați, în termen de pînă la 1 iulie al anului imediat următor, să instaleze terminale POS și să asigure posibilitatea de achitare a plăților prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepția rețelelor de comerț ambulant) în care, în aceeași perioadă, volumul de vînzări a depășit suma de 500000 de lei.

Această obligație apare, începînd cu 1 iulie 2012, la fiecare agent economic pentru toate subdiviziunile care au îndeplinit condițiile menționate.

Totodată, prevederile pct. 2) al aceluiași alineat stabilește că agenții economici, al căror volum de vînzări din comerțul cu ridicata și/sau cu amănuntul și/sau din prestarea de servicii a depășit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent, nu sînt obligați să instaleze terminale POS pînă la 1 iulie al anului imediat următor, inclusiv în subdiviziunile în care, în aceeași perioadă, volumul de vînzări a depășit suma de 500000 de lei, în cazul în care:

    achitarea plăților a fost efectuată exclusiv fără numerar, cu excepția celor efectuate de băncile comerciale;
    activitățile menționate se desfășoară în sate (comune), cu excepția celor aflate în componența municipiilor și orașelor.



În conformitate cu prevederile art. 10 alin. 51 din Lege, pentru nerespectarea prevederilor art. 71 pct. 1) din Lege, agentul economic se sancționează cu amendă de 6000 de lei pentru fiecare caz. În cazul în care agentul economic nu s-a conformat prevederilor art. 71 în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii, i se va aplica o amendă în mărime de 18000 de lei.

Reieșind din obligația agentului economic de a instala terminale POS, conform prevederilor art. 71 alin. 1 din Lege și a prevederilor art. 10 alin. 51 din Lege, punem în discuție următoarele situații:

    Ce sancțiune se va aplica agentului economic pentru nerespectarea prevederilor art. 71 prin neinstalarea terminalului POS la subdiviziunea B, în cazul în care pentru subdiviziune A deja i-a fost aplicată sancțiunea prevăzută la art. 10 pct. 51 din Lege în mărime de 6000 lei, și în decurs de 30 de zile agentul economic a instalat POS terminal la subdiviziunea A?

    Răspuns: pentru nerespectarea prevederilor art. 71 alin. 1) din Lege, agentul economic se sancționează cu amendă de 6000 de lei pentru fiecare caz, rezultă că și pentru cazul de încălcare constatat la subdiviziunea B, agentului economic i se va plica amenda de 6000 lei.

    Ce sancțiune se va aplica în cazul descris la pct. 1, dacă agentului economic în decurs de 30 de zile nu a instalat POS terminal la subdiviziunea A?

    Răspuns: În cazul în care agentul economic nu s-a conformat prevederilor art. 71 în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii, i se va aplica o amendă în mărime de 18000 de lei. Astfel, pentru faptul neconformării timp de 30 de zile de la data aplicării amenzii pentru nerespectarea prevederilor art. 71 din Lege, pentru subdiviziune A, agentului economic i se va aplica o amendă în mărime de 18000 de lei, iar pentru cazul de încălcare constatat la subdiviziunea B, de asemenea, i se va aplica amenda de 18000 lei.


Totodată, reieșind din obligația agenților economici de a asigura posibilitatea de achitare a plăților prin intermediul terminalelor POS, conform prevederilor art. 71 alin. 1 din Lege și conform prevederilor art. 10 alin. 51 din Lege, punem în discuție următoarele situații:

    Ce sancțiune se va aplica agentului economic pentru nerespectarea prevederilor art. 71 din Lege, prin neasigurarea posibilității de achitare a plăților prin intermediul terminalelor POS la subdiviziunea A, dacă pentru încălcarea respectivă, agentul economic a fost deja sancționat la subdiviziunea respectivă, iar perioada de a se conforma de 30 de zile a expirat?

    Răspuns: În cazul în care agentul economic nu s-a conformat prevederilor art. 71 în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii, i se va aplica o amendă în mărime de 18000 de lei. Astfel, pentru faptul neconformării timp de 30 de zile de la data aplicării amenzii pentru nerespectarea prevederilor art. 71 din Lege, agentului economic i se va aplica o amendă în mărime de 18000 de lei.

    Ce sancțiune se va aplica agentului economic pentru nerespectarea prevederilor art. 71 din Lege, prin neasigurarea posibilității de achitare a plăților prin intermediul terminalelor POS lasubdiviziunea A, dacă pentru încălcarea respectivă, agentul economic a fost deja sancționat la subdiviziunea B, iar perioada de a se conforma de 30 de zile a expirat ?

    Răspuns: În cazul în care agentul economic nu s-a conformat prevederilor art. 71 în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii, i se va aplica o amendă în mărime de 18000 de lei. Astfel, pentru faptul neconformării timp de 30 de zile de la data aplicării amenzii pentru nerespectarea prevederilor art. 71 din Lege, agentului economic i se va aplica o amendă în mărime de 18000 de lei.



Menționăm că, neasigurarea posibilității de achitare a plăților prin intermediul terminalelor POS survine doar în cazul cînd la subdiviziunea respectivă agentul economic a îndeplinit obligațiunea privind instalarea terminalului POS. Reieșind din cele menționate, punem în discuție următoarea situație:

    Ce sancțiune se va aplica agentului economic pentru nerespectarea prevederilor art. 71 din Lege, prin neasigurarea posibilității de achitare a plăților prin intermediul terminalelor POS la subdiviziunea A, dacă pentru încălcarea prevederilor art. 71 din Lege, prin neinstalarea terminalului POS la subdiviziunea respectivă, agentul economic a fost deja sancționat, iar perioada de a se conforma de 30 de zile nu a expirat?

    Răspuns: pentru nerespectarea prevederilor art. 71 alin. 1 din Lege, agentul economic se sancționează cu amendă de 6000 de lei pentru fiecare caz, rezultă că pentru cazul de încălcare a prevederilor art. 71 din Lege, prin neasigurarea posibilității de achitare a plăților prin intermediul terminalelor POS agentului economic i se va plica amenda de 6000 lei.

    Ce sancțiune se va aplica în cazul descris la pct. 1, dacă perioada de a se conforma de 30 de zile a expirat?

    Răspuns: În cazul în care agentul economic nu s-a conformat prevederilor art. 71 în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii, i se va aplica o amendă în mărime de 18000 de lei. Astfel, pentru faptul neconformării timp de 30 de zile de la data aplicării amenzii pentru nerespectarea prevederilor art. 71 din Lege, prin neasigurarea posibilității de achitare a plăților prin intermediul terminalelor POS la subdiviziunea respectivă, agentului economic i se va aplica o amendă în mărime de 18000 de lei.

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

O întreprindere intercomunitară din satul Peresecina, raionul Orhei, a primit astăzi echipament agricol prin intermediul proiectului “Clima East”. Acesta este susţinut financiar de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), relatează MOLDPRES. Datorită proiectului, 500 de hectare de păşuni din Parcul Naţional Orhei sînt restabilite şi întreţinute pentru a obţine o cantitate şi calitate sporită de furaje. Întreprinderea “Prosper Rural” care a fost susţinută de UE deserveşte pajiştile satelor Peresecina, Sămănanca, Donici şi Teleşeu, de care beneficiază peste 12,5 mii de locuitori.

"Schimbările climatice reprezintă o adevărată provocare pentru comunitățile de pretutindeni. Uniunea Europeană acordă asistență considerabilă pentru localităţile din perimetrul Parcului Național Orhei, pentru a restabili pășuni valoroase și păduri, cu scopul de a contribui la atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, a menţionat la ceremonia de  la Peresecina Aneil Singh, şef pentru Cooperare în cadrul Delegaţiei UE în R. Moldova. 

La rîndul său, Narine Sahakyan, reprezentant-adjunct al PNUD în R. Moldova, a subliniat că la Orhei a fost creat pentru prima dată un parc naţional pentru a conserva patrimoniul naţional, precum şi pentru a spori bunăstarea economică şi socială a comunităţilor locale. “Bazîndu-ne pe un progres major în domeniul mediului, am continuat să investim în Parcul Naţional Orhei, astfel încît acesta să servească drept model de dezvoltare regională durabilă, în conformitate cu cele mai bune practici europene”, a accentuat Narine Sahakyan.

Proiectul “Clima  East” este realizat în perioada 2013-2016, cu un buget de 535 de mii de euro, sumă acordată de  Uniunea Europeană.

http://moldpres.md/

Primăria mun. Chișinău, cu suportul proiectului ESCO Moldova, propune lansarea în luna iunie 2016 a primei licitații pentru companii care vor realiza lucrări complexe de diminuare a consumului de energie în 20 de blocuri din capitală: 15 clădiri publice și 5 de tip condominium. Anunțul a fost făcut de managerul proiectului ESCO (Energy Service Companies) Nicolae Zaharia, în cadrul întâlnirii cu jurnaliști, dedicate trecerii proiectului de la etapa de organizare la cea practică.

Ce înseamnă ESCO?

“Aceasta este, în primul rând, un set complex de măsuri de eficiență energetică, - a explicat Nicolae Zaharia. – Nu este de ajuns să schimbi ferestrele vechi cu geamuri termopan sau să înlocuiești becurile cu incandescență cu cele de tip LED”.  

“Mai mult, aceste măsuri pot cauza consecințe negative”, - a adăugat directorul Agenției pentru Eficiență Energetică (AEE) Mihai Stratan, fiind prezent și el la eveniment.

(Instalarea geamurilor termopan într-o încăpere cu umiditatea ridicată, de exemplu, unde sunt plante de casă, fără aerisirea sau ventilarea zilnică, poate cauza apariția mucegaiului. Iar folosirea becurilor de econome, cu luminozitate insuficientă sau excesivă sau cu o temperatură de lumină ridicată după Kelvin, - toate acestea afectează vederea și nu numai. Un sistem de încălzire instalat greșit poate provoca apariția “punctului de rouă”, ceea ce va duce la  apariția igrasiei, ș.a. – n.r.).

“În primul rând, se face auditul energetic a întregului bloc (finanțarea eficienței energetice într-un singur apartament nu aduce beneficii semnificative, iar într-o casă privată pe pământ – o opțiune scumpă), - a spus Nicolae Zaharia. – Se identifică “punctele critice de consum a anergiei”.Mai apoi, în acestea se intervine cu măsuri de care sporesc eficiența energetică a blocului”.

În Europa, astfel de proiecte sunt realizate de companii de servicii energetice (ESCO), care au acces la finanțare preferențială. Reamintim, Proiectul ESCO Moldova – transformarea pieței energetice, finanțat de Fondul Global de Mediu și UNDP, a creat un mecanism de garantare a creditelor pentru companiile ESCO în valoare de 900 de mii de dolari. În baza garanției, Fondul pentru Eficiență Energetică va putea acorda împrumuturi de până la 3 milioane de dolari, până la finele anului 2018, estimează Nicolae Zaharia.

Companiile efectiează din cont propriu expertizele necesare și auditul energetic, pentru a identifica acțiunile ce trebuie întreprinse, precum și efectele lor. După, aceasta efectuează lucrările necesare. Investițiile sunt returnate pe parcursul a 3-5-10 ani. Organizația, ce ocupă clădirea sau locatarii blocului plătesc aceeași sumă de bani pe care o plăteau înaintea punerii în aplicare a proiectului, iar la sfârșitul  contractului, după recuperarea investiției de către ESCO – cu 20-30% mai puțin.

Există oare în Moldova “companii ESCO”?

“În țara noastră sunt firme, care pot implementa ESCO, - a spus Nicolae Zaharia. – Iar noi le vom ajuta. Au fost organizate un șir de seminare și o vizitî de studiu în Cehia, unde reprezentanții companiilor din Moldova au avut posibilitatea să analizeze experiența locală. În viitor, noi vom continua să le informăm”.

“ Este o întrebare complexă, care cere multă responsabilitate, -  declarat managerul Proiectului „ESCO Moldova” pentru reporterul mybusiness.md. – Directorii companiilor vin, ascultă și adresează întrebări, păstrând, în același timp, neutralitatea. Fiecare dintre ei înțelege că aceste proiecte necesită mult efort: doar trebuie să fie executate toate lucrările, iar blocurile vor fi deservite nu doar pe perioada de recuperare a investițiilor, dar și după aceasta. În plus, companiile pot profita de finanțarea preferențială, în contextul unor perspective de dezvoltare mari: suntem abia la început de cale.

Pe de altă parte, firmele vor trebui să abordeze subiectul din mai multe puncte de vedere: proiectare, montare și construcții, lucrări de deservire. Toate acestea trebuie să fie realizate de specialiști calificați. Mai mult, va persista și controlul din partea instituțiilor internaționale”.

Primăria Chișinăului și ESCO

Este clar faptul că cei din proiect știu bine ce prezintă Primăria noastră. Astfel, au fost impuse anumite condiții.

În primul rând, datorită consultanților internaționali, va fi impus un set de cerințe față de organizațiile și față de procedurile de desfășurare a licitațiilor.

În al doilea rând, la licitații vor putea participa doar companiile care au participat deja la procedurile de achiziții publice și au o reputație bună în domeniu.

În al treilea rând, licitațiile vor decurge în două etape, în loc de una.

Mai mult, vor fi aplicate și alte proceduri de monitorizare și control.

Astfel, Nicolae Zaharia estimează, că în cel mai rău caz, în anul 2016 în Chișinău vor fi lansate două proiecte ESCO, iar în cel mai bun caz – cinci. Bugetul unui proiect de optimizare a consumului de energie va varia intre 50 și 200 mii de dolari SUA.

Alte perspective

Mihail Stratan a menționat, că prin transpunerea Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor, Republica Moldova s-a angajat ca toate clădirile nou construite după 2019 să aibă consumul de energie aproape de zero. Pentru blocurile locative, termenul este extins până în anul 2021. La construcția noilor imobile se vor lua în calcul cerințele actuale și tehnologiile prezente pe piață. Însă în cazul imobilelor vechi, conceptul ESCO  este instrumentul viitorului.

“Cea mai ieftină energie este cea neconsumată”, - a concluzionat directorul AEE.


Proiectul „ESCO Moldova, transformarea pieței energetice prin introducerea companiilor de servicii energetice” are o perioadă de implementare de 4 ani (2014-2018), cu un buget total de 1.450.000 dolari SUA, finanțat de Fondul Global de Mediu (GEF) și co-finanțat si implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova.

Pe poze:

- Nicolae Zaharia

- Mihai Stratan