In Suedia, unde echilibrul munca-viata personala este o prioritate, pauza de cafea reprezinta o parte integranta a culturii nationale.

Daca pentru cei mai multi locuitori ai planetei cafeaua este doar "combustibilul" care ii ajuta sa functioneze pe parcursul zilei, pentru suedezi, care ocupa locul trei la nivel mondial dupa consumul de cafea, licoarea constituie elementul central al unui adevarat ritual social: fika.

Fika, termen derivat din cuvantul suedez pentru cafea (kaffe), care poate fi folosit atat ca substantiv, cat si ca verb, inseamna mult mai mult decat a bea cafea. Poate sa nici nu fie vorba de cafea, ci de un ceai, insa mereu alaturi de o prajitura de casa sau de o gustare, in compania colegilor. Este un pretext pentru a lasa efectiv munca deoparte si de a te relaxa, scrie Quartz.

Fika are loc in fiecare zi, de obicei de doua ori: dimineata, intre micul dejun si pranz, si dupa-amiaza. Pauza este asteptata cu nerabdare si orice alta activitate se opreste pentru a savura momentul, explica Anna Brones, coautoarea cartii Fika: The Art of The Swedish Coffee Break. Fika este un pretext pentru a reduce ritmul alert specific lumii moderne.

Englezii au ceaiul de dupa-amiaza, in Spania, America de Sud si Filipine exista merienda (gustarea de dupa-amiaza), insa putine tari practica aceasta reincarcare psihica intr-un mod atat de constient si atat de frecvent precum suedezii.

"Este adanc inradacinata in cultura noastra. Multi suedezi iau aceste pauze de mai multe ori pe zi, fie ca este weekend sau in timpul saptamanii", spune Matts Johansson, fondatorul lantului de cafenele Da Matteo din Goteborg, potrivit BBC.

Fika este obligatorie in cadrul mai multor firme suedeze, iar angajatii primesc gratuit bauturi calde.

Chiar daca doar 1% dintre angajatii suedezi lucreaza peste program, potrivit celui mai recent raport "Better Life Index" al OCDE, Suedia, unde mai multe companii experimenteaza un program de lucru de sase ore, ocupa un loc respectabil in clasamentul celor mai productive economii.

Astfel, conform datelor OCDE pentru 2014, Suedia ocupa locul 11 din 38 de tari dupa productivitatea angajatilor.

Ecouri la nivel global

"Pauza fika pe care o luam de doua sau de trei ori pe zi ne face mai productivi si mai eficienti", sustine Lars Akerlund, care a deschis un lant de cafenele Fika in New York.

Antreprenorului suedez si sotiei lui le-a venit ideea de a exporta aceasta traditie suedeza dupa prima lor vizita in orasul New York, coplesiti fiind de agitatia din jur.

Au deschis prima cafenea in 2006, langa Central Park. In prezent detin 17 cafenele si urmeaza sa mai deschida inca doua.

http://www.ziare.com/

Suntem tot mai aproape de 25 martie, data-limită de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2015 și de achitare a acestui impozit. Mulți contribuabili au depus Declarația și au achitat impozitul pe venit aferent Declarației.

Totuși, dacă să ne referim la experiența campaniilor precedente de prezentare a declarațiilor, fluxul cetățenilor care își declară veniturile se intensifică anume în a doua jumătate a lunii martie. În acest sens, i-am adresat unele întrebări legate de prezentarea Declarației Parascoviei Cebotarenco, șefa Secției impozite directe, Direcția generală metodologia impozitelor și taxelor din cadrul IFPS. Sperăm, că răspunsurile specialistului vă vor fi de folos.

Что должен знать налогоплательщик о декларировании подоходного налога

COR: Doamnă Cebotarenco, lucrurile par a fi cunoscute de mulți dintre contribuabili, dar, cred, că ar fi bine să reamintim, în debutul acestui interviu, categoriile de persoane fizice, care au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET08).

P.C.: Potrivit Codului fiscal, obligația de a prezenta Declarația menționată pentru anul 2015 o au contribuabilii-persoane fizice ce nu practică activitate de întreprinzător, care au obținut venituri salariale de la două sau mai multe locuri de muncă, unde mărimea acestora depăşeşte cumulativ suma totală de 29 640 lei pe an; au obţinut venituri atât sub formă de salariu, cât şi din vânzarea proprietății; nu au primit salariu, dar au obţinut venituri de la vânzarea proprietății (case, apartamente, maşini, etc.) sau de la darea în chirie a terenurilor agricole, mărimea cărora depăşesc suma scutirii personale de 10 128 lei; îşi schimbă domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară.

Declarația nominalizată urmează a fi depusă și de persoanele fizice, cetățeni străini sau apatrizi care au obținut statutul de rezident al Republicii Moldova (se află pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 183 de zile, în orice perioadă de 12 luni, care începe sau se termină în anul fiscal dat), în condițiile stabilite pentru persoanele fizice rezidente.

COR: Să ne referim în continuare la scutiri. De obicei, persoanele fizice adresează multe întrebări sub acest aspect.

P.C.: Conform Codului fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) la determinarea impozitului pe venit are dreptul la scutire personală. Aceasta pentru 2015 constituie 10 128 lei, sau 15 060 lei pentru persoanele care sunt specificate la alin.(2)art.33 din Codul fiscal. De asemenea, este necesar de menționat, că persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară (pentru anul 2015) în mărime de 10 128 lei, dacă soțul (soția) nu beneficiază de scutirea personală.

Pentru aceasta soțul (soția ) care transmite scutirea urmează să prezinte angajatorului o cerere de acordare a scutirii suplimentare. Astfel, în cazul în care pe parcursul anului soții divorțează și unul din ei a beneficiat de scutirea personală a celuilalt, ambii au obligația de a prezenta în parte Declarația, prin care fiecare vor reflecta suma scutirii persoanele, astfel efectuând recalculul impozitului pe venit.

COR: Deci, nu este necesar de a mai prezenta alte documente suplimentare la transmiterea scutirii?

P.C.: La organul fiscal teritorial se prezintă doar Declarația (forma CET08). Totodată, în cazul în care organul fiscal stabilește, în baza informației disponibile în Sistemul Informațional al SFS, că persoana fizică care a transmis soțului (soției) scutirea personală a utilizat și el (ea) scutirea transmisă ei vor fi invitați pentru a depune Declarația, prin care se va efectua recalculul impozitului pe venit și, după caz, se vor aplica sancțiuni.

În ce privește scutirea pentru persoanele întreținute, menționăm, că pentru anul 2015 aceasta a constituit 2 256 lei pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 10 128 lei. Actualmente, Codul fiscal stabilește că persoana întreținută este persoana care întrunește 2 condiții: este un ascendent sau descendent al contribuabilului, al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie, rudă de gradul doi în linie colaterală și care are un venit ce nu depăşeşte (în anul 2015) suma de 10 128 lei anual.

Este de menționat, că persoana întreținută poate fi considerată și persoana care a început să lucreze în baza contractului individual de muncă după ce a absolvit instituția de învățământ. În cazul acesta scutirea poate fi utilizată, dacă venitul obținut până la finele anului fiscal nu depășește 10 128 lei. În cazul dat, beneficiază de scutirea pentru persoana întreținută ambii părinți și ei nu urmează să prezinte Declarația prin care ar refuza de scutirea dată.

Continuare: Ce trebuie să știe un contribuabil despre declararea impozitului pe venit (Partea II)

Ce trebuie să știe un contribuabil despre declararea impozitului pe venit (Partea III)

Ce trebuie să știe un contribuabil despre declararea impozitului pe venit (Partea IV)

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Laura Muşuroaea, creatoarea canalului cu acelaşi nume, a ajuns să aibă, în cinci ani, în jur de 70.000 de abonaţi: „A evoluat încetişor, dar sigur. Acum cinci ani când am început eu piaţa nu era pregătită pentru un astfel de conţinut, dar nici eu nu mă ocupam serios de canal. După doi ani mi-am dat seama că asta îmi doresc să fac cu adevărat şi m-am pus serios pe treabă. Am început să postez constant, să învăţ să montez mai bine, să găsesc subiecte cât mai interesante, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Cu timpul, oamenii s-au obişnuit şi acest tip de conţinut a devenit tot mai de interes“, spune tânăra de 25 de ani.

A descoperit comunitatea vloggerilor din zona de beauty din întâmplare, căutând sfaturi pe internet. A fost fascinată de faptul că există clipuri în care oamenii îţi dau sfaturi şi te ajută împărtăşind experienţa lor cu tine. „Am urmărit cu mare atenţie tutorialele respective. La noi nu se găseau acele produse şi mi-a fost dificil să le realizez. Am căutat astfel de clipuri în limba română, dar am rămas foarte dezamăgită pentru că nu existau. Fiind foarte entuziasmată de ce se întâmplă în afară, am prins curaj să încep eu să fac astfel de clipuri.“ Ca sursă de inspiraţie o aminteşte pe Anna Saccone, o vloggeriţă din Irlanda pe care o urmărea deja de câteva luni. Ea făcea tutoriale de machiaj, arăta cum îşi aranjează părul într-o zi obişnuită sau cum îşi alegea vestimentaţia. Încet-încet a descoperit şi alţi vloggeri şi a fost tot mai fascinată de idee.

Tânăra defineşte vloggingul ca „un nou tip de televiziune, dar una mai apropiată de public, mai transparentă, cu un mesaj mai cald“; tocmai din acest motiv a investit constant în aparatură, în cursuri şi a învăţat să lucreze în programe de montaj şi de sunet. Tema clipului o decide, de obicei, în funcţie de perioada anului sau în funcţie de cererile abonaţilor săi. „Dacă este Crăciun, am să dau un exemplu de machiaj pentru o petrecere sau câteva idei de ţinute. Dar există şi anumite clipuri stabilite de comunitate care se fac lunar; durata unui clip nu depăşeşte 10 minute, deoarece experienţa mi-a demonstrat că peste acest timp oamenii îşi pierd răbdarea de a viziona. Dar cred că trebuie să îţi simţi comunitatea, să îi asculţi, să înţelegi ce îşi doresc şi ei. Momentan postez de două ori pe săptămână. Frecvenţa se stabileşte şi în funcţie de nişă, public şi cerere. Eu când am început nu aveam un program, postam când îmi aduceam aminte. Dar, în timp, am înţeles importanţa de a posta constant. Cred că nu contează cât de mult postezi într-o săptămână, atât timp cât este constant, oamenii îţi ştiu programul şi ştiu că se pot baza pe tine.“

Nu a plecat de la început cu ideea de a câştiga bani de pe urma canalului, fiind mai degrabă vorba de un hobby, în ideea de a-şi ocupa timpul cu ceva. Cu timpul, a descoperit că asta îi este vocaţia şi „uşor-uşor a început să fie monetizată. Vă pot spune că mă întreţin din vlogging şi doar de asta mă ocup“. Şi în cazul Laurei Muşuroaea, parteneriatele cu branduri reprezintă principala sursă de venit: „Am avut diferite campanii cu branduri, pentru care am realizat clipuri. Am refuzat nenumărate campanii pentru firme în care nu cred sau ale căror produse nu le folosesc“. Deşi banii sunt un factor foarte important, spune ea, ideal este ca cei care creează conţinut să nu promoveze produse în care nu cred.

http://www.businessmagazin.ro/

Bookster împlinește astăzi trei ani de când a fost fondat la București ca o bibliotecă virtuală pentru angajații din corporații. După 160 de firme și alte 100 care așteaptă să intre în program, aceasta este povestea startup-ului fondat de un fost director din imobiliare, Bogdan Georgescu.

Bogdan Georgescu a fondat Bookster pe 15 martie 2013, iar șase luni mai târziu făcea primele parteneriate mari, cu ING și Banca Transilvania. După 10 ani la conducerea firmei de consultanță imobiliară Colliers International, Bogdan a lansat Bookster, inspirat de ceea ce pornise deja în compania pe care a condus-o.

„Implinim astăzi trei ani. Am pornit ca un proiect romantic care să ajute oamenii să citească mai mult. Modelul a plecat de la optimizarea costurilor de livrare – să ducem cărțile la biroul companiei, nu la fiecare abonat în parte“, povestește Bogdan Georgescu, fondatorul Bookster la Wall-Street 360.

    După școală, mai ales, cei mai mulți oameni se opresc din creștere și dezvoltare. Educația pare uneori rolul școlii și nimic mai departe

Bogdan Georgescu și-a dat demisia de la conducerea companiei de imobiliare Colliers și a început un business în zona de cărți. „Am fost atras de latura educațională. La Colliers am avut o bibliotecă și a funcționat. Patapievici spunea că intelectul se dezvoltă în timp și prin lectură de calitate. După școală, mai ales, cei mai mulți oameni se opresc din creștere și dezvoltare. Educația pare uneori rolul școlii și nimic mai departe. M-am gândit că dacă aduc oamenii mai apropae de cărți pot crește ulterior. Noi venim dintr-un sistem de educație deficitar“.

Începuturile au avut o abordare diferită. Bogdan voia o bibliotecă de cărți electronice, mai simplă de administrat. „Am început cu ideea de a avea o bibliotecă electronică. Dar ponderea pe piață era de 3%. Europa are în continuare o pondere mică-Germania, Franța au procente de 4-5%. În continuare oamenii preferă cartea fizică, ceea ce e complicat și pentru noi la nivel de logistică“.

    Am început cu ideea de a avea o bibliotecă electronică. Dar ponderea pe piață era de 3%. Europa are în continuare o pondere mică-Germania, Franța au procente de 4-5%

50.000 de cărți

Rezultatele Bookster sunt impresionante. „Lucrăm cu 160 de companii și 24.000 de abonați. A fost o creștere frumoasă. Am început cu un proiect pilot cu patru companii mici, iar în septembrie 2013 am pornit cu Banca Transilvania și ING. Avem o listă de așteptare de peste 100 de companii care așteaptă să între în proiect în viitor“. În privința chestiunilor financiare, Georgescu spune că „am ajuns la o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro. Anul acesta vrem să dublăm cifra de afaceri. Anul trecut am avut o mică pierdere, iar anul acesta vrem să facem pentru prima oară profit“.

    Lucrăm cu 160 de companii și 24.000 de abonați. A fost o creștere frumoasă. Am început cu un proiect pilot cu patru companii mici, iar în septembrie 2013 am pornit cu Banca Transilvania și ING

Pornit ca un serviciu localizat în București, s-a extins în toată țara. „Noi le facilităm accesul la cărți de bună calitate, scumpe, pe care nu și le permiteau înainte. Când am început Bookster am vrut să facem un serviciu local în București, doar în clădiri mari de birouri. Primul client, Banca Transilvania, avea sediul la Cluj și oameni în toată țara. Acum livrăm în sute de localități din România. Avem cam 2/3 din abonați în București. Proporția se schimbă treptat spre țară“.

    Companiile care vin la Bookster nu mai văd doar dezvoltare profesională, ci vor servicii pentru oameni compleți. Avem 50.000 de cărți pe o gamă foarte largă de subiecte de interes

„Surpriza mare a fost că am început Bookster ca o bibliotecă de cărți de dezvoltare profesională. M-am întâlnit cu directori de HR care voiau cărți pentru viața lor personală. Companiile care vin la Bookster nu mai văd doar dezvoltare profesională, ci vor servicii pentru oameni compleți. Avem 50.000 de cărți pe o gamă foarte largă de subiecte de interes“, spune Bogdan Georgescu.

http://start-up.ro/

Termenul-limită de întârziere a plăților la scadență din partea beneficiarilor împrumuturilor, acordate în cadrul Programului național de abilitare a tinerilor(PNAET) urmează a fi majorat de la 5 zile la 30 de zile, potrivit unei modificări propuse de Ministerul Economiei în decizia Guvernului ”Cu privire la PNAET din 3 iunie 2008”.

PNAET este destinat susținerii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, conduse de tineri antreprenori cu vârsta între 18-35 de ani. Prin componenta 1 a Programului tinerii se pot instrui în domeniul afacerilor. Iar prin componenta II a PMAET, ei pot obține finanțare pentru proiecte investiționale ți contracte de leasing, prin acordarea de împrumuturi comerciale rambursabile, cu porțiune de grant.

Potrivit condițiilor PNAET, împrumutul poate fi acordat în valoare maximă de 300mii lei, termenul maximal al împrumutului fiind de 5 ani.

Din suma finanțării, care include 60 la suta suma împrumutului cu dobânda, iar 40 la suta suma grantului fără dobândă, beneficiarul rambursează băncii comerciale intermediare participante la Program suma împrumutului conform contractului de credit și graficului de rambursare, ținând cont de fluxul de mijloace bănești ale beneficiarului, generat de afacere. La rambursarea fără întârzieri a sumei principale a împrumutului, suma grantului de 40 la sută a acestuia este valorificată și se exclude din evidență.

Însă dacă beneficiarul întârzie plățile la termen cu mai mult de 5 zile lucrătoare, acesta pierde dreptul la valorificarea porțiunii de grant și grantul, conform condițiilor Programului devine împrumut rambursabil cu dobândă.

Situația nefavorabilă,creată pe piața monetară, dar pentru a diminuă îndatorările tinerilor antreprenori participanți la PNAET a determinat Ministerul Economiei să propună majorarea termenului — limită de întârziere la plăți până la 30 de zile, Anume, după expirarea acestui termen, beneficiarii își vor pierde dreptul la grant în caz de întârzieri de plăți la scadență.

Modificarea termenului urmează să fie aprobată de Guvern, iar acțiunea acestei modificări se propune să fie aplicată, cu începere de la 1 ianuarie 2016.

Contactată pentru un scurt comentariu, directorul Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) Iulia Iabanji a spus că această modificare va contribui la încurajarea și capitalizarea afacerilor tinerilor antreprenori, participanți la PNAET.

Iabanji a specificat că anual în cadrul PNAET, implementarea căruia a debutat în 2008, sunt inițiați în domeniul afacerilor circa 350-400 de tineri, iar circa 120 de proiecte propuse de tineri obțin finanțare prin acest Program. Totodată, directorul ODIMM a menționat că tinerii antreprenori sunt susținuți și prin alte proiecte, implementate de ODIMM. De exemplu, o bună parte din participanții la cunoscutul proiect de atragere a remitențelor în economia națională PARE 1+1 sunt persoane tinere.


Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Anul trecut, compania vinicolă din Moldova, „Cascadvin”, a lansat o linie de producție a băuturilor slab alcoolice cu brandul umbrelă „Pegas”.

Sortimentul include patru gusturi și arome: căpșună, piersică, mohito și muscat. Conținutul de alcool în băutură este de 6-7%, iar a zahărului – 4.5-5%.

„La început, lansasem băutura Pegas Piersic, - a spus pentru mybusiness.md specialistul de marketing al întreprinderii, Iulia Globenco. – Am fost mulțumiți de vânzări și am realizat un chestionar, pe care l-am aplicat consumatorilor, cu referire la aromele pe care aceștia și-ar dori să le încerce. Ca rezultat, am lărgit paleta de producție cu încă trei gusturi.

Noi poziționăm aceste băuturi ca fiind low-price, segmentul pentru piața de masă. De aceea, am ales să nu îmbuteliem băutura în sticlele tradiționale de 0.33 l, destinate băuturilor slab alcoolice, ci am optat pentru un ambalaj de plastic PET de 0.5 și 1.5 l, pentru ca acestea să poată fi procurate ușor din magazin, apoi aduse acasă și seara să fie savurată băutura, aidoma unui cocktail din bar. O sticlă de 1.5 litri de pe raftul unui magazin ar trebui să aibă prețul de aproximativ 17 lei.

Calculele au fost justificate. Mai mult de atât, în acest sezon am renunțat la PET-urile de 0.5 litri și am început să îmbuteliem produsul în PET-uri de 2 litri”.

Moldovenii aflați în căutarea locului de muncă potrivit și mai ales bine plătit, pot în prezent alege din o listă de 100 de oferte înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Lista include joburi de tehnologi, consultanți, ingineri, manageri și administratori și alte oportunități. Pentru locurile de muncă disponibile, angajatorii promit salarii care pornesc de la 2500 de lei și ajung până la cel mult 15 mii de lei.

Astfel, un salariu de 15 mii de lei promit reprezentanții unui SRL din municipiul Chișinău, aflat în căutarea unui tehnolog.

Lefuri de 10 mii de lei oferă cel puțin patru întreprinderi, care au nevoie de director, director departament, consultant și tipograf prin digital.

Parcul de troleibuze nr. 1 caută tocmai 30 de conducători de troleibuze, cărora le promit salarii cuprinse între 5500 de lei și 6000 de lei.

De asemenea, o societate pe acțiuni are nevoie de mai mulți cusători, pentru care propun lefuri de la 2500 la 6000 de lei.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, pot aplica CV-ul pentru una dintre ofertele menționate în listă accesând portalul www.angajat.md.

Vedeți lista completă celor mai bine plătite joburi vacante înregistrate de ANOFM la 14 martie 2016.

Sursă: bani.md

În urmă cu ceva timp, compania „Consocivil” S.A. se număra printre cele mai mari firme de construcții din republică și, pănă la începutul anilor 1990, se numea „Grajdanstroi”. Compania avea 1500 de angajați, ingineri și tehnicieni. Printre lucrările renumite ale companiei se numără construcția unor astfel de clădiri cunoscute cum ar fi Teatrul Național de Operă și Balet, Clădirea Președinției, Hotelul „Național” (fostul „Inturist”) și altele.

În a doua jumătate a anilor 1990 și la începutul anilor 2000, întreprinderea s-a ocupat de construcția altor clădiri cunoscute, printre care sediul principal al „Moldindcombank”, proiectat de arhitectul Vlad Modîrcă, care a primit câteva premii pentru arhitectură.

Ivan Tulbu se află în rolul de director al „Consocivil” de abia un an. Mai înainte, aproape întreaga viață, a lucrat la „Grajdanstroi”/„Consocivil”, inițial ca și maistru, ulterior ca și director de filială, iar acum a devenit directorul întreprinderii. Astăzi, numărul de lucrători este puțin mai mare ca 100. În scop de optimizare, compania și-a închis toate cele 9 filiale, care au activat mai demult. Astfel, actualmente, a rămas doar fabrica din Chișinău. Deși o parte din aria de producție a companiei a fost vândută, dimensiunile acesteia rămân a fi impresionante: suprafața zonelor acoperite – a depozitelor, a clădirilor de producție – este de 10 mii metri pătrați.

„Dat fiind faptul că a venit o nouă epocă, am schimbat și domeniul de activitate, - explică Ivan Tulbu, - ne ocupăm mai mult de reconstrucții, reparații etc. Și aceste activități implică volume mari de muncă. De exemplu, în urmă cu câțiva ani, am reamenajat atelierul de îmbuteliere cu o suprafață de 2500 metri pătrați, a întreprinderii vinicole din Cricova”.

„Nu lucrăm cu bugetul, - a continuat directorul S.A. „Consocivil”, - nici cu cel republican, nici cu acel municipal. De câteva ori am participat nereușit la licitațiile din Chișinău. Acolo s-a format deja un cerc aparte de contractori și noi nu prea avem ce face.

Există probleme și cu persoanele fizice. Noi lucrăm prin transfer, achităm toate taxele, iar persoanele fizice, în mare, plătesc cash, fără a lua în calcul impozitul la bugetul de stat și, plătind 100 de lei, își doresc realizarea unei lucrări de 200.

Noi lucrăm cu organizații internaționale, unde toate operațiunile sunt legale, lipsește ideea de evaziune fiscale, astfel, cu străinii se lucrează simplu și ușor. De exemplu, am colaborat cu „URS Federal Services International Inc” – organizația internațională americană, care acorda ajutor financiar Moldovei. Organizația a alocat țării noastre un grant, în cadrul căruia am construit patru obiecte pentru „Poliția Frontieră”: centrele din Cahul, Ungheni, Edineț și Stefan-Vodă pentru întreținerea echipamentelor”.

În urmă cu aproximativ doi ani, „Consocivil” a colaborat în mod activ cu PNUD, în cadrul programul „Energie și biomasă”. Acest program a fost realizat, în general, în sate, pe obiectele cu funcție socială – grădinițe, școli, spitale. La clădirile acestora erau atașate noi cazangerii sau erau reconstruite cele vechi. 190 de obiecte au fost incluse în program. Dintre 20 de companii, care și-au manifestat interesul de participare, au fost selectate 9, care au concurat în interiorul proiectului. Ca rezultat al concursului, „Consocivil” a primit aproximativ o pătrime din toate obiectele.

„În cadrul acestui program, - spune Ivan Tulbu, - am instalat în raioane aproximativ 50 de cazangerii, care funcționează pe biomasă. Le-am modificat pe cele de gaz – am instalat cazane mai puternice – de 450 kW, care utilizează paiele drept combustibil. Cazanele s-au dovedit a fi prea dificile în exploatare – în perioada de iarnă, camera de ardere trebuia alimentată de cel puțin două ori pe zi, ceea ce înseamnă 2.5-3 tone de paie pentru o singură dată. Apoi, camera trebuia curățită de rășină și de cenușă. Cred că vă dați seamă că este vorba despre o muncă grea și, la început, au existat probleme din această cauză. În primul rând, din partea operatorilor cazangeriilor. Cât timp cazangeriile lucrau pe gaz, operatorii puteau să doarmă toată noaptea pentru mia de lei pe care o primesc. Aici, însă, este vorba despre tone de paie, care trebuie aruncate manual în camera de ardere, iar bugetul este aprobat deja și salariul nu va fi mărit, de aici vin și nemulțumirile și au existat cazuri de sabotajul. Unii operatori defectau în mod intenționat utilajele noastre. Dar clientul a identificat problema și a trecut cazangeriile pe brichete și peleți. Necesită o muncă mai puțin solicitantă și reprezintă un combustibil eficient și econom, la fel ca și paiele. Iar încercările de sabotaj au încetat”.

„Consocivil” a participat și la un alt program PNUD, la fel legat de obiecte sociale. În cadrul acestui program, întreprinderea a reparat școala sportivă din Chișcăreni, un sat din raionul Căușeni. Al doilea obiect – construcția unei piețe agricole din Fîrlădeni, un sat în apropierea Varniței. Aceasta a fost realizată din panouri de tip sandwich, iar costul comenzii a ajuns la trei milioane de lei.

„Acum suntem în așteptarea noilor proiecte internaționale, - continuă directorul întreprinderii. – PNUD planifică să lanseze un nou proiect – reparația, reconstucția și construcția obiectelor comunitare în zona de la granița cu Transnistria și în Transnistria.

Noi încă nu am lucrat în Transnistria. Ei nu acceptă firmele noastre, însă poate fi realizată cooperarea cu o firmă locală și, sub licența acesteia, să lucrezi acolo. Am întocmit deja o listă cu firme din Bender și Tiraspol, cu care se poate colabora în această manieră”.

„Dacă tot am început să vorbim despre planuri, - continuă Ivan Tulbu, - pot spune că ne gândim la activitatea în România. În acest scop, este nevoie de o licență specială, dar noi am luat în calcul toate posibilitățile și am decis că ar fi foarte oportun să ieșim pe piața românească. Inițial, am studiat prețurile pentru lucrările de construcție în România. Pot spune că acestea sunt mult mai interesante, ca ale noastre și acolo se poate lucra ușor. Mai ales că solvabilitatea clienților români este mult mai mare, decât a celor din Moldova, în plus, piața românească este mai stabilă: la noi, leul ar putea cădea cu mai bine de 30% în două luni, iar România este pe locul doi în topul European, după indicatorii de creștere economică din anul trecut, întâietatea aparținând Germaniei – 4-5%.

Iar, în timp ce sunt pregătite proiectele PNUD și este studiată piața românească, noi lucrăm cu băncile naționale. Actualmente, avem doi clienți fideli – Moldindconbank și Moldova-Agroindbank. Cu ei am încheiat contracte de lungă durată în vederea lucrărilor de reconstrucție. În toate clădirile, filialele, agențiile noi, care sunt deschise de către aceste bănci, noi realizăm toate lucrările necesare – reconstrucția, proiectarea, reparația. Costul unor lucrări poate ajunge și la 4 milioane de lei. Pe moment, aceasta este sursa noastră de venit”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Pe piața autohtonă de producție a lenjeriei de corp a apărut un nou brand – „Monreve”. După un an de pregătiri și prime încercări, tinerii antreprenori, frate și soră – Renata și Anton Schastlivie, în urmă cu două luni și-au deschis o afacere de confecționare a lenjeriei din dantelă pentru femei (sutiene și chiloți, bustiere de vară, jartiere), orientându-se, în primul rând, spre realizarea comenzilor individuale.

Actualmente, „Monreve” propune o paletă de articole din dantelă, în care există 12 modele, care pot fi purtate nu doar la ocazii speciale, ci și zi de zi.

„Dantela se privește frumos și elegant pe orice tip de figură, indiferent de vârstă, este important să alegi corect modelul lenjeriei de corp. Noi nu copiem lucrările altora, ci creăm produse proprii. Evident, suntem inspirați de brandurile cunoscute. Eu mă ocup de realizarea schițelor modelelor, iar apoi de coaserea acestora. Am fost pasionată de modelarea lenjeriei feminine încă din timpul studiilor la colegiul tehnic. Am realizat faptul că aș vrea să mă ocup de această direcție, deși coseam rochii de seară și îmbrăcăminte de zi cu zi. În acest sens, obișnuiam să merg prin magazine și să studiez variantele de lenjerie feminină propuse, materialele din care sunt cusute. Am și descusut lenjeria cumpărată, pentru a studia modul în care aceasta a fost realizată”, - a spus pentru mybusiness.md Renata Schastlivaia.

Fiind un specialist tehnolog al producției de îmbrăcăminte, Renata poate identifica cu ușurință tipurile de dantelă care sunt necesare pentru lucru, pentru a primi ca rezultat produsul râvnit – lenjeria comodă pentru dame.

„Ador dantela și știu cum se lucrează cu acest material complicat și costisitor. Unora le poate părea că este ușor să coși modele din dantelă, însă este o opinie eronată. Trebuie să ai un anumit nivel de experiență pentru a putea coase articole calitative din acest material fin. Este foarte importantă răbdarea în această muncă”, - a menționat Renata.

Primele modele Renata le-a cusut pentru sine, apoi pentru mama, care a apreciat calitatea și confortul acestora și a susținut (inclusiv pe plan financiar) dorința fiicei sale de a continua în acest domeniu; ulterior a cusut și câteva modele pentru prietenele sale, care, de asemenea, au apreciat articolele. Succesul în rândul persoanelor apropiate a entuziasmat-o pe Renata. Mai apoi, s-a implicat și fratele ei, Anton, care a propus dezvoltarea încercărilor reușite într-o afacere și ieșirea pe piață cu oferte. Întotdeauna există cerere pentru lenjeria feminină, întrebarea consta în ceea ce puteau oferi frații și cum ar putea atrage clientele?

„Pentru început, am studiat oferta magazinelor, sortimentul, prețurile și am înțeles că, în Chișinău, nu există o diversitate prea mare a ofertei de lenjerie feminină. Toate magazinele propun cam aceleași produse. Iar Renata, pentru aceeași bani, ar putea coase lenjerie de o calitate mai bună și cu un aspect mai plăcut, conform dorințelor clientelor. Pentru a avea deschidere spre potențialele cliente, am deschis o pagină pe rețelele de socializare, unde am început să postăm poze ale modelelor finisate și dantela care poate fi utilizată la coaserea lenjeriei la comandă. Ideea este cât se poate de simplă – clientele apelează la noi, își aleg modelul, varianta de dantelă, culoarea și ne spun parametrii săi, conform unui tabel de mărimi. Ulterior, intervine Renata și coase modelul”, - spune Anton Schastlivii.

Conform spuselor Renatei, nu a fost nevoie de investiții prea mari, iar denumirea brandului a venit de la sine. „Monreve” se traduce din franceză ca „Visul meu”, iar realizarea de lenjerie frumoasă și individualizată pentru femei reprezintă visul meu. Am decis să ne orientăm către comenzile individuale, de aceea și lucrul în sine este construit într-un mod diferit de cei care cos în masă. Întotdeauna, inițial, cos manual elementele produsului final, iar, după măsusare, când există confirmarea faptului că totul este confortabil, apelez la mașina de cusut. Pentru realizarea unei comenzi am nevoie de 2-3 zile”, - a spus Renata.

Prețurile pentru seturi (sutien și chiloți) variază în funcție de cantitatea de dantelă folosită și încep de la 500 de lei. „Este un preț adecvat. Materialele costisitoare și lucrul manual își lasă amprenta pe prețul produsului final, însă trebuie luat în calcul faptul că dantela utilizată este foarte flexibilă și rezistentă. Această lenjerie va fi purtată timp de mulți ani, chiar și după multe spălături”, - a remarcat Renata Schastlivaia.

Întreprinderea planifică să continue atragerea clientelor și să dezvolte noi modele, inclusiv lenjerie body din dantelă, precum și lenjerie din noul trend – lenjerie-ham, cu utilizarea de piele. Cât despre lenjeria din dantelă pentru bărbați, dacă ar fi sau nu o direcție de perspectivă? Renata și Anton Schastlivie au râs la întrebarea reporterului mybusiness.md.

„Ideile plutesc în aer. Până când, împreună cu sora mea, am deschis propria afacere, aveam câteva idei, însă nu m-am apucat de ele. Apoi, peste un timp, observam cu altcineva a realizat aceeași idee. Daca ai o idee, trebuie să o și realizezi”, - a răspus Anton.

„Am putea să ne gândim la o variantă, de exemplu să utilizăm niște elemente de dantelă, dacă tot a apărut această întrebare. Cu toate că ne-am orientat activitatea în exclusivitate spre producția de lenjerie pentru femei. Iar dacă este să ne lăsăm de glume, atunci când afacerea va lua amploare, planificăm un proiect social, orientat spre coaserea de lenjerie pentru persoanele cu handicap. Femeilor le este incomod să vină la magazin pentru a-și procura lenjerie, iar coaserea individuală ar fi o soluție. Și nu doar a lenjeriei, ci a îmbrăcăminții în general”, - a zis Renata.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În ajunul sărbătorii femeilor, Rețeaua Globală a Antreprenoriatului (GEN Moldova), în parteneriat cu Fundația Friedrich Naumann au decis să organizeze un seminar special, destinat dezvoltării antreprenoriatului feminin creativ, Creative Women.

La seminar au participat 75 de femei de afaceri, care au primit posibilitatea de a afla mai multe despre business creativ de la specialiști locali și internaționali.

“Creativitatea este unul din cele mai importante instrumente, folosit de majoritatea antreprenorilor de succes din lume. Era digitală, pe care o trăim în prezent, ne învață să analizăm afacerea din perspectiva globalizării. Antreprenorii nu se mai luptă pentru eficiența în afacere, deoarece intervine necesitatea de a învăța pentru a corespunde cu noile standarde, ce apar în societate”, a povestit în cadrul seminarului antreprenorul din Spania Antonio Carlos Ruiz.
 
Businessmanul a explicat, că femeile contemporane au posibilitatea să-și dezvolte afacerea la fel de bine, cum o fac bărbații. Totuși, acestea trebuie să vadă în business un câmp de creație.

“Antreprenoriatul feminin se află în perioada de dezvoltare. Asta, deoarece tinere antreprenoare nu au curajul să-și promoveze activitatea din cauza stereotipurilor și sarcinilor cotidiene”, a menționat Antonio Carlos Ruiz.

Conform datelor statistice, 75% din totalul femeilor ocupate sunt angajate  în calitate de  salariat. Totuși, acestea câştigă în medie cu 12,9% mai puţin faţă de barbați. În același timp, doar 27% din totalul de businessmani din Moldova sunt femei.

“Ne-am propus, cu ajutorul acestui seminar, să oferim susținere antreprenoarelor, pentru ca acestea să-și crească afacerea atât în țară, cât și la nivel globalal. Pe parcursul unei zile, acestea au reușit să modeleze creativ afacerile, prin utilizarea instrumentelor și percepțiilor culturale și aplicarea lor în designul unei întreprinderi”, a informat președintele GEN Moldova Olesea Fortună.

Astfel, femeile au învățat metode creative de abordare a businessului printr-o serie de exerciții, în cadrul cărora ele au reușit să utilizeze practic cunoștințele acumulate. Participantele au fost împățite în echipe. Fiecărei a fost propuns câte un caz, care necesita să fie rezolvat prin aplicarea metodelor netradiționale de conducere a afacerii.

“Credeam că știu toul despre business. Prezentările și interacțiunea cu trainerii mi-au arătat că nu este chiar așa și m-au ajutat să-mi revăd abodrarea creativă a afacerii”, a povestit una din participante, fondatoarea brandului “CaroLUSH” Carolina Portărescu.

“Pentru mine, conducerea unei companii înseamnă să mergi într-un pas cu inovațiile. După părerea mea, acest fapt au încercat să ne explice trainerii”, a spus administratoarea “BFinance” Marina Gospodarenco.

Seminarul Creative Women face parte din programul GEN Moldova WE Accelerate, lansat în noiembrie 2014, cu ocazia Zilei Globale a Antreprenoriatului Feminin.