De ani încoace, principala temă de discuție cu partenerii de dezvoltare a fost sistemul bancar. Discuții multe, rezultate zero. Au trecut aproape cinci ani (!!!) de când tema transparenței acționariatului băncilor comerciale a fost pusă prima dată pe masă. Spre bine nu s-a schimbat nimic. Prin legi au mai umblat, fără, însă, a schimba realități. Expert Grup a scos foarte la timp ratingul transparenței și calității acționarilor băncilor din Moldova. Potrivit autorilor, doar patru din 11 bănci existente la moment au o structură satisfăcătoare a acționarilor din punctul de vedere al transparenței.



Bani europeni – doar prin bănci transparente. Instituțiile Financiare Internaționale (IFI, printre care: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Corporația Financiară Internațională, Banca Mondială, să numesc doar câteva) pun la dispoziția antreprenorilor din Moldova sume mari de bani prin intermediul sistemului bancar. Astea sunt, de obicei, direcționate spre obiective concrete: eficiența energetică, sectorul agricol, vinificație, întreprinderi exportatoare, etc. Antreprenorul beneficiază de un credit mai ieftin decât cel comercial și pe o perioadă mai îndelungată, investește în modernizarea companiei și crește capacitatea de producție. Crește producția, respectiv crează locuri de muncă, exportă mai mult și deci generează creștere economică și venituri la buget. E bine, nu?

Schema lucrează simplu în toată lumea. IFI pune la dispoziție o sumă de bani (să zicem, o linie de credit de 300 milioane EUR) ce urmează a fi pulverizată peste economie, fiind pusă la dispoziție, în condiții transparente și egale, oricărui antreprenor ce dorește să acceseze fondurile. Mii de antreprenori potențiali beneficiari.

Creditarea economiei este funcția principală a sectorului bancar într-o economie sănătoasă. În același timp, o Instituție Finanicară Internațională nu are capacitatea să analizeze mii de dosare de credit, să semneze mii de contracte de credit, să monitorizeze datornicii, funcția dată nu poate fi îndeplinită de altcineva decât de băncile comerciale. Ele sunt intermediarul dintre antreprenor și IFI impunând un commision simbolic (în mod normal). O alternativă viabilă nu există nicăieri în lume. Dar nici de o situație în care 80% din întreg sistemul bancar al unei țări (după active) stă prin jurisdicții offshore, tot nu prea am auzit.

Din motiv că vorbim de banii contribuabilului european (sau, american), băncile de dezvoltare trebuie să fie atente prin ce bănci comerciale distribuie acești bani antreprenorilor. N-au să riște să își piardă banii disbursați în vreo bancă din Moldova așa cum noi am pierdut miliardul pentru că proprietarul nu este, de fapt, bancher, ci escroc. Mai mult, e și o chestie de imagine la care ei trebuie să țină. Nu poate o bancă de dezvoltare să fie văzută făcând afaceri cu Plahotniuc, Platon, Șor, sau cine acolo stă prin băncile astea. Ar fi un subiect prea sexy pentru reviste de opinie de genul the Economist sau Financial Times și i-ar face praf în fața publicului european. Ar urma demisii rușinoase.

După ce au tolerat cât au putut situația, cam de prin 2013, donatorii s-au retras, unul câte unul, din băncile netransparente. La moment, doar câteva bănci (cele transparente) pot participa la aceste scheme de creditare. Asta se transformă într-o problemă nu atât pentru băncile netransparente, cât pentru antreprenori. Venitul acestor bănci e din alte surse, vă amintiți? Din spălarea miliardelor din Rusia, de exemplu (salut, Moldindconbank). Asta e în primul rând o problemă pentru antreprenorii care nu pot accesa fondurile europene pentru a-și dezvolta afacerea, fiind legați la mâini și la picioare de alte credite, de obișnuință sau cine știe ce altceva, la aceleași bănci netransparente (salut, MAIB, VictoriaBank), deci nu prea se pot muta atât de simplu la altă bancă. Între timp, BNM s-a cam făcut că plouă timp de cinci ani de când subiectul transparenței băncilor a apărut pe radar. Cum poți să tragi de timp tocmai cinci ani, încă nu înțeleg până la urmă… Timp pierdut de noi, nu de ei, apropos.

Dar asta e doar o introducere foarte lungă la subiectul postării.

Și noi unde ne ținem banii? Mă lovise zilele astea acest gând. Știm că donatorii nu au încredere în cele mai ”mari, sistemice, profitabile, performante” bănci din Moldova (așa sunt caracterizate în presa locală, nu?) cu nici un euro din motiv că nu sunt transparente. În același timp, statul Republica Moldova anume acolo ne ține banii noștri – pensiile, salariile, asigurările medicale, fondurile de dezvoltare (rutier, ecologic, dezvoltare regională, eficiență energetică, etc). Practic tot bugetul de stat e ținut în aceste bănci. Luați un minister, autoritate, sau întreprindere de stat aleatorie și vedeți prin ce bănci îi merg rulajele, prin ce bănci dau salarii angajaților, etc. VictoriaBank, Moldindconbank, Moldova Agroindbank – cam pe aici. Șansele sunt minime să vedeți vreo bancă cu acționari transparenți ținându-ne banii noștri.

Cu alte cuvinte – statul Republica Moldova e ok să riște cu banii noștri dându-le în mâinile acelor bănci care sunt boicotate în grup de partenerii noștri de dezvoltare (cărora, cică, guvernarea vrea să le ”recâștige încrederea”). Probabil, suntem mai bogați și putem risca mai simplu cu banii.

Și câteva întrebări – oare ce anume le face pe aceste bănci ”sistemice, mari, profitabile”, dacă nu banii publici plasați pe conturile lor? Am văzut cu toții cum a căzut subit FinComBank (banca lui Voronin) după ce banii au luat-o spre VictoriaBank prin 2010.

Poate asta și este o soluție pentru civilizarea rapidă și extrem de eficientă a sistemului bancar? Banca Națională a Moldovei, împreună cu Ministerul Finanțelor, transpun criteriile aplicate de partenerii de dezvoltare vizavi banii cu care operează aceștia, asupra banului public. E banul statului, deci statul decide în baza la ce criterii selectează instituția care să îl păstreze în siguranță. Cel mai simplu – în caietele de sarcini pentru achiziția serviciilor bancare (ele se fac, în mare parte, de formă acum), se introduce un criteriu explicit ce ține de transparența reală a acționarilor.

Fiecare zi în plus în care ținem banii publici în buzunarul unor escroci ce și-au imaginat că sunt bancheri, e un risc pentru finanțele publice.  Și pentru a face acest pas nici măcar legi noi nu trebuiesc (ca să nu se înceapă a întruni prin comisii din nou, trăgând mâța de coadă cum au făcut ultimii cinci ani la acest subiect).

Această acțiune, foarte punctuală, se poate implementa cap-coadă într-o lună, lucru ce ar demonstra oamenilor de la FMI că acest guvern e serios când vorbește despre ”reabilitarea sistemului bancar”. De ce într-o lună? Pentru că am văzut nu o singură dată cu câtă ușurință instituțiile statului își schimbă banca la care se deservesc în momentul în care ministerul este preluat de alt partid. Fără modificări la legislație, apropos. Pur și simplu treceau la altă bancă în 2-3 săptămâni – schimbau conturile și dădeau la angajați carduri bancare noi. La întreprinderi de stat o fi, în general, catastrofă. Cum iese că doar VictoriaBank stă în oficiile CRIS Registru? În baza la ce criterii anume a ieșit așa? Doar un exemplu. Zic și eu.

Să implementeze această acțiune și, probabil, Fondul Monetar Internațional, dar și Guvernul României, s-ar uita la ei ca la oameni serioși. Tot ce trebuie să arate partenerilor noștri, dar în primul rând nouă, e că niciun leu din banul public nu e plasat în bănci netransparente. Rezultat, nu următoarea promisiune. Nu e atât de greu, nu? Premierul ar putea crea un task force format din tot felul de consilieri pe finanțe, anticorupție și coordonarea asistenței externe care să ia și să monitorizeze zi de zi implementarea acestui proces. Un lucru mai important în următoarea lună nu cred că ar avea de făcut.

Dumitru Alaiba,

Șeful Secretariatului Consiliului Economic al prim-ministrului

https://alaiba.wordpress.com/

Foto: allmoldova.com

În Zona Economică Liberă Taraclia va fi deschisă uzina de producere a ceramic-granitului sau a dalelor. Evenimentul va avea loc la mijlocul lunii martie. Despre aceasta a anunțat pentru mybusiness.md administratorul ZEL Vladimir Taucci.

În aceste scopuri investitorul, - întreprinderea cu capital străin Ispan-Lux SRL, a obținut spațiul de producție a fostei uzine de producere a gresiei și faianței “Santec”. Aceasta și-a început activitatea în anul 2003. Totuși, din cauza unor probleme legate de transport, energie și altele, ea a fost nevoită să se închidă.   

Astfel, Ispan-Lux a obținut spațiile de producere, depozitare și pentru oficii, cu o suprafață mai mare de 10 000 m.p., amplasate pe un teritoriu de 3,5 ha. La fel, aceasta a mai primit și o parte din utilaje rămase.

“Utilajele de prelucrare primară și în alte scopuri sunt în stare de funcționare, - comentează Vladimir Taucci. – La fel, au fost achiziționate utilaje noi (cuptoare, presoare, modelatoare, sortatoare, etc), iar spațiul a fost reconstruit și modernizat. Suma totală de investiții a ajuns până la 1,6 mil. de dolari SUA. Capacitatea proiectată a uzinei constituie 1,2 mil. m.p. de ceramic-granit sau dale pe an”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Armatele ar trebui să îşi diminueze consumul de energie, atât pentru a-şi eficientiza operaţiunile, cât şi pentru a salva soldaţi. Recomandarea aparţine experţilor Alianţei  Nord-Atlantice şi a fost inclusă în raportul anual corespunzător anului 2015, publicat săptămâna trecută, conform Edie.net.

Potrivit raportului, schimbările climatice afectează „nu doar mediul natural, ci şi securitatea acestuia”. Între 2003 şi 2007, în jur de 3.000 de soldaţi din Iraq şi Afghanistan au fost omorâţi sau răniţi în timp ce transportau combustibil către bazele militare.

    NATO lucrează la îmbunătăţirea eficienţei energetice a forţelor sale şi la creşterea ratelor de folosire a energiei regenerabile… Soluţiile energetice inteligente nu au doar rolul de a economisi bani prin economia de combustibil, ci ar putea salva viaţa soldaţilor, ar putea îmbunătăţi mobilitatea, flexibilitatea şi rezistenţa forţelor militare.

Autorii raportului au explicat legătura dintre adoptarea unor soluţii sustenabile şi securitatea forţelor armate:

    Inovaţiile precum panourile solare care se pot rula nu doar că reduc amprenta de carbon a activităţilor militare, dar reduc şi riscurile asociate transportului de combustibil în zone periculoase.

Anul trecut, NATO şi-a dotat 1.700 de trupe cu tehnologii cu emisii reduse, precum panouri solare care se rulează, micro-reţele pentru managementul energetic, tehnologii cu consum redus de energie pentru purificarea apei, becuri LED şi baterii portabile mici. De asemenea, a organizat pentru prima dată cursuri despre securitatea energetică.

Conform reprezentanţilor NATO, investiţiile în tehnologii verzi vor continua.

http://www.green-report.ro/

Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) a organizat un Atelier de lucru pentru autoritățile publice locale, cu tematica: “Situația, tendințele și oportunitățile de dezvoltare a Sistemului de Iluminat Public în Republica Moldova”.

De fapt, evenimentul le-a oferit majorității participanților posibilitatea să analizeze mai bine problema iluminatului public. Doar până în prezent mulți consideră că înlocuirea becurilor simple cu cele LED în felinarele vechi poate economisi resurse și îmbunătăți viața locuitorilor orașelor, care vor avea posibilitatea să circule pe străzile modern iluminate. Totul însă, e cu mult mai complicat…  
Pentru început, voi aduce spre examinare datele statistice, prezentate de specialistul AEE Ion Cozma.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2013 lungimea totală a proțiunilor și cheiurilor de străzi ilumintate a constituit 2,3 mii km (ceea ce e cu 100 km mai puțin în comparație cu anul 2010). Mai mult, gradul de acoperire a străzilor cu iluminare a fost la nivel maxim 6 ani în urmă și a constituit 69,5%. În anul 2013 acesta a scăzut până la 65,6%. Acestea sunt cele mai recente date referitoare la sistemul de iluminat.

Cu toate acestea, consumul de energie în țară este într-o creștere continuă, inclusiv și cel al iluminării publice.

La fel, merită de menționat faptul că în orașele europene ponderea iluminatului din consumul total de energie electrică constituie 5-10%. În Bălți aceasta este de 1,9%, în Chișinău – 2,9%, în București (pentru comparație) – 2,7%.

Apropo, în anii 2007-2015 din bugetul Moldovei au fost alocate 114,2 mil. de lei pentru modernizarea sistemului de iluminat public. Mai mult, au fost cheltuite 26 mil, de lei pentru instalare a 7 mii de felinare în Bălți și 22 mil. de lei pentru 409 de felinare în Chișinău.
Timp de acești ani, Guvernul a cheltuit 146,6 mil. de lei (inclusiv contribuția autorităților locale). Această sumă a fost folosită pentru modernizarea iluminării a 721,8 km de străzi. La fel, au fost înlocuite 20 118 de felinare.

În aceste scopuri Fondul pentru Eficiență Energetică a primit, în anul 2015, 50 mil. de lei. Încă 8 mil. au fost alocate de Fondul SuPDEP al Uniunii Europene, care sunt implementate în anii 2015-2016.

Acum e posibil de analizat eficiența investițiilor efectuate și ce a reușit să facă Institutul Național de Metrologie (INM), având la dispoziție iluminarea pentru cinci străzi modernizate, unde sunt amplasate 1550 de felinare.

Directorul Laboratorului de Încercări ale Produselor Industriale din cadrul INM, Grigore Cernica a menționat că toate calculele au fost efectuate la nivelul bordurii (30 cm de la sol) și a prezentat 5 grafice de referință. Conform normelor europene, limita superioară de măsurare este la nivelul de 15 lx/m.p., cea inferioară – 5,5-6 lx/m.p.
 
Doar unul din graficele prezentate corespundea normelor susmenționate, excluzând un punct. În schimb, în alt grafic doar unele vârfuri traversau granița inferioară, iar 85% din măsuri erau amplsata mai jos de linia respectivă.  

“Planificarea incorectă a modernizării sistemului de iluminat duce la două consecințe negative, - a spus domnul Cernica. – Prima: pe stradă apar fâșii luminoase și întunecate. Astfel, șoferul permanent simte asupra lui “efectul de tunel”, când automobilul trece brusc de la zona luminoasă la cea întunecată. Acest fapt duce la o orbire temporară și mărește pericol de accident.

A doua consecință negativă este utilizarea becurilor cu LED, cu temperatura de culoare de 6000 Kelvin (culoarea albă rece). Acest fapt, la fel, duce la orbirea temporară a șoferului”. (De exemplu, un bec cu puterea de 60W are temperatura de 2700 K, care se numește “alb cald” sau “worm white”, - n.r.).

Becurile de 6000 K sunt mai ieftine. Grigore Cernica a explicat pentru mybusiness.md cauza prețului scăzut. “Primele diode, care au fost produse pentru becurile LED aveau temperatura de 7000-8000 K, - a spus el. - Cu timpul, aceasta a început să scadă, pentru a ajunge la valoarea obișnuită de 2700-3000 K. Însă, în scopul de a folosi aceste becuri e nevoie de modernizarea continuă a tehnologiilor. Cea mai optimă lumină pentru stradă este de 4000 K”.

La fel, specialistul a menționat, că modernizarea iluminatului public necesită dezvoltarea proiectelor speciale și obținerea permisiunii pentru fiecare felinar, ceea ce este complicat. Totuși, n-ai încotro. Doar Primăria plătește bani, însă nu obține rezultate dorite. Acestea constau nu doar în economisirea energiei, dar și în securitatea și confortul pe care trebuie să-l primească oamenii mergând noaptea pe stradă.

La Atelierul AEE a fost prezentat și Ghidul privind implementarea unui proiect de modernizare și reabilitare a sistemului de iluminat public. Este un document mic, unde sunt prezentate principiile de bază pentru rezolvarea problemelor date și indicarea acțiunilor concrete, pe care trebuie să le întreprindă autoritățile publice locale, pentru a obține finanțarea.

În prezent, în aceste scopuri au fost identificate trei instrumente de bază. Primul – Fondul pentru Eficiență Energetică (50 mil. de lei), care poate acoperi până la 75% din costul total al proiectului.

Al doilea – proiectul Comisiei Europene, care finanțează trei proiecte în Ocnița, Soroca și Cantemir. Suma totală de finanțare este de 400 mii de euro (autoritățile publice locale au contribuit cu 100 mii de euro).

Al treilea – contractele după modelul ESCo/EPC. Este o nouă direcție de perspectivă, unde investițiile nu sunt efectuate de autoritățile publice locale, ci de companii specializate. După, timp de 5-10 ani resursele alocate sunt returnate din banii economisiți de beneficiarii proiectului.

Articol pregătit de MyBusiness.md

„Noi ne-am ocupat și ne ocupăm de articolele din metal și direcția principală este cea sportivă, de regulă – aparatele de sport. Specializările noastre sunt: bare, sisteme de sport pentru copii, sisteme atletice pentru adulți. Ne ocupăm și de modificările acestor produse” – explică directorul de vânzări al companiei „Turnik.md”, Irina Corcemari.

Întreprinderea și-a început activitatea în urmă cu vreo zece ani, de la cele mai simple echipamente sportive – barele. „Era o țeavă cu elemente de fixare speciale, care era montată între pereții din coridor, - continuă Irina Corcemari. – Ulterior, ne-am gândit la modelul sub forma literei chirilice "П". Cu timpul, am dezvoltat și alte modele. Și, de fiecare dată când apărea un model nou, suna vreun client și propunea: „Vreau un anumit aparat de sport, puteți să îl faceți?” și, astfel, ideile noastre cu referire la un model nou coincideau cu dorințele clientului”.

Actualmente, în sortimentul „Turnik.md” sunt incluse aparatele multifuncționale pentru copii și adulți. Unii clienți au probleme cu spinarea și medicii le recomandă să facă exerciții la bară. Întregul set de aparate este compus din: spalier și console, pe care este fixată bara. Pe spalier și console sunt plasate barele laterale detașabile, un scaun cu unghi variabil și, dacă este cazul, echipamente pentru copii. În acest caz, nu este necesară procurarea separată a unor aparate multifuncționale pentru copii. Echipamentele pentru copii sunt: frânghia, inele de gimnastică, o scară din lemn, cu trepte mobile și chiar leagăne. Acestea sunt suspendate pe carabine și, în caz de necesitate, pot fi ascunse în dulap. Aparatele multifuncționale sunt compacte – ocupă o mică parte din perete și doar o jumătate de metru de suprafață. În schimb, clientul primește o sală de fitness în miniatură la el acasa. Și nu doar în apartamente. Astfel de sisteme sunt procurate și pentru sălile de sport, școli sau licee. Clientul plătește doar după montarea aparatelor. „Dacă este nevoie, introducem anumite modificări în construcția sistemului de fitness”, - a zis Irina Corcemari.

Întreprinderea de familie „Turnik.md” nu și-a început activitatea de la zero. Directorul companiei este soțul Irinei Corcemari. „Ambii suntem antrenori de aerobică și, timp de 8 ani, am lucrat într-o sală de fitness, - continuă directorul de vânzări. – Noi ne ocupam de producția echipamentelor metalice pentru această sală. Câteva idei le-am adus din America, unde am urmat un program de schimb de experiență. Am avut ocazia să analizez sălile americane de fitness, unde am putut desena și fotografia aparatele. Mi-au permis chiar și să scot învelișurile de piele și să fac cunoștință cu mecanismele. În baza acestor materiale, am realizat peste 30 de echipamente sporive pentru sala noastră de fitness. De aceea, atunci când ne-am deschis propria afacere cu bare și aparate multifuncționale de sport, ne-a fost destul de simplu”.

Pe lângă dezvoltatea aparatelor multifuncționale de sport pentru casă, o atenție deosebită se acorda rezistenței sistemului. „Calculăm greutatea maximă după principiul – cu cât mai rezistent, cu atât mai bine, - explică Irina Corcemari. Toate aparatele noastre sunt sudate, fapt care crește siguranța acestora. Țeava, din care este realizat spalierul, în secțiunea transversală este un dreptunghi sau un pătrat, iar grosimea peretelui este de cel puțin 2 milimetri. Noi nu economisim și nu alegem țevi cu pereții subțiri.

Nu e complicat să montezi de perete acest sistem de aparate multifuncționale, ai nevoie de doar 6 șuruburi. Unica cerință pentru client este ca peretele în sine, de care sunt fixate barele și celelalte elemente ale aparatului sportiv, să fie cât se poate de sigur. Aparatele noastre au devenit cunoscute și în Europa. Am livrat câteva seturi în Italia și Germanie. Conform informațiilor pe care le-am aflat, în Europa sunt utilizate aparatele multifuncționale de sport fabricate în China, ale noastre fiind mult mai calitative și sigure. Am avut parte și de o comanda neobișnuiră – un client din Vladivostok. Dar, în general, livrăm produsele noastre în Moldova”.

O nouă direcție, dezvoltată și promovată de „Turnik.md”, sunt birourile. Sunt niște birouri cu unghiuri reglabile – pentru școli și pentru casă. Un astfel de birou poate fi utilizat de un elev în decursul celor 12 ani de studiu și chiar de un adult. „Este un birou „în creștere”, care protejează coloana vertebrală a copilului de diferite malformații și afecțiuni, cum ar fi scolioza, - explică Irina Corcemari. – Vom avea și o masă, la care poți lucra în picioare, este o dezvoltare după principiul biroului „în creștere”, în care poate fi reglată înălțimea mesei”.

Recent, „Turnik.md” a prezentat un nou produs – suportul de bicicletă, care înlocuiește bicicleta staționară pentru cei care dispun de o bicicletă clasică. Când vremea de afara este rece și ploioasă, pe acest suport se fixează bicicleta și poți învârti pedalele fără a te sustrage de la emisiunea preferată de la TV. Suportul de bicicletă este compact, fiind compus din două părți.

Dar un produs mai de amploare a companiei este patul rabatabil. Aceste paturi au fost deja lansate pe piață și sunt destinate apartamentelor micuțe, fiind incluse în set și dulapurile.

„Mobila cu pat rabatabil reprezintă noua noastră direcție de activitate, - spune Irina Corcemari. – Noi realizăm cadre verticale de ridicare, pe care se plasează o saltea clasică sau una ortopedică. Și obținem un pat, care se rabatează, iar ziua este ascuns în dulap.

Practic, clientul nu procură un pat, ci spațiu de locuit. Dat fiind faptul că un astfel de pat economisește suprafața apartamentului și o utilizează în mod rațional. Ca rezultat, noaptea, camera voastră este un dormitor confortabil, iar ziua – un living, cabinet de lucru sau camera copiilor”.

Căptușeala articolelor din PAL este realizată de către profesioniști în industria de mobilă. Este posibilă varianta în care clientul găsește meșterii care realizează patul cu dulapuri, conform solicitării acestuia.

„Ramele pentru paturi le confecționăm în baza contragreutății metalice, - continuă directorul de vânzări. – Dimineața ați ridicat puțin patul și contragreutățile (de mai bine de 100 kg)  o vor prelua, acesta nu va putea să vă cadă în pat. Patul nu se va deschide sau strânge singur”.

Ideea nu este una nouă, paturi similare sunt produse demult, însă utilizând amortizoare. „Noi, însă, construind un astfel de pat, ne-am ghidat după principiul – cât mai simplu, atât mai bine”, - spune Irina Corcemari. Aceste paturi pot fi verticale, orizontale; de o persoană sau matrimoniale. Este o construcție destul de neobișnuită. Iar totul a început de la barele obișnuite.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Circa 2 mii de locuri noi de muncă vor fi create în Parcul Industrial Edineţ. Spre deosebire de alte astfel de parcuri, care şi-au început activitatea în baza unor platforme industriale existente, acesta este edificat din temelie (Parc Industrial de tip greenfield). Vicepremierul, ministrul economiei, Octavian Calmâc, a mers într-o vizită de lucru la acest Parc Industrial.

În prezent, în acest parc se implementează un proiect finanţat din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională „Conectarea PI Edineţ la infrastructura de acces şi utilităţile publice”. Valoarea proiectului este de 12,4 milioane de lei.

Potrivit viceprimarului de Edineţ, Rodelia Vasilcov, lucrările de construcţie a infrastructurii, demarate în 2014, se desfăşoară. A fost edificat blocul administrativ, în PI au fost înregistraţi 3 rezidenţi, unul din Ucraina „T.B. Fruit”, iar doi rezidenţi sunt locali.

Rezidentul din Ucraina a construit cu investiţii proprii o fabrică de producere a sucului concentrat de mere. Valoarea investiţiei este 25 de milioane de euro. De asemenea, a încheiat contracte cu mai mulţi producători de mere din raion şi din teritoriile adiacente.

Astăzi, în cadrul vizitei vicepremierului şi ministrului economiei, Octavian Calmâc, vom discuta despre etapa la care au ajuns lucrările de edificare a infrastructurii PI şi de conectare la utilităţi a rezidenţilor. În special, vrem să facem un schimb de opinii privind posibilitatea construcţiei unui transformator sau a unei staţii noi de producere a energiei electrice, deoarece sursele existente de aprovizionare cu energie electrică nu sunt suficiente pentru rezidenţi, a spus viceprimarul.

Decizia de creare a PI Edineţ a fost aprobată în de Guvern la finele anului 2013. Potrivit Rodeliei Vasilcov când vor fi încheiate lucrările de construcţie, aici vor putea activa 50 de rezidenţi, în special ÎMM, pe care autorităţile locale vor să le sprijine la etapa de lansare.

Acestea vor crea mai multe locuri de muncă stabile, care ar putea fi atractive pentru persoanele ce revin la baştină după ce o perioadă au lucrat peste hotare.

Pentru crearea PI au fost alocate 18 hectare de teren, iar cheltuielile au fost acoperite din bugetul de stat. Prin concurs a fost selectată compania care administrează PI.

Din 2011, Guvernul a aprobat 9 decizii privind crearea a 9 parcuri industriale cu proprietate de stat, cu proprietatea autorităţilor locale, precum şi în baza parteneriatului public-privat. Valoarea investiţiilor în PI în această perioadă se cifrează la 723 de milioane de lei.

Sursă: evzmd.md

Foto: mybusiness.md

Simplity, un startup ceh de management al datelor, s-a infiintat in 2010 si de atunci creste fara incetare, anul acesta urmand sa isi deschida birou in Silicon Valley, scrie ZDNet. Compania se numeste Simplity si are clienti foarte mari din industria bancara, ideea de afacere pornind de la faptul ca in multe companii datele erau gestionate in mod dezorganizat.

Simplity a fost fondata de Petr Mahdalicek, care lucrase la companii mari precum Oracle si Accenture, iar in cinci ani cifra de afaceri a crescut d3e 20 de ori, compania avand proiecte in toata Europa, de la Dublin la Moscova. Printre clienti se numara Raiffeisen si T-Mobile.

Compania activeaza in domeniul gestionarii datelor, segmentele acoperite fiind data warehousing si business intelligence.

"Am decis sa infiintez Simplity pentru ca am vazut cum s-au terminat prost multe proiecte bazate pe date. Intregul ciclu era mai lung decat ma asteptam si costurile erau cel putin duble fata de cat calculasem. M-am gandit ca pot rezolva aceste probleme", spune Petr Mahdalicek.

Compania furnizeaza servicii de consultanta si de management al datelor, ideea pornind de la faptul ca multe companii nu se descurca sa gestioneze datele si nici nu exista o colaborare fructuoasa intre departamentul de business si cel de IT.

Seful Simplity spune ca in multe companii mari se contruiesc in diverse departamemnte functionalitati similare si astfel se pierde timp. Simplity spune ca produsele furnizate ofera o armonizare a modului in care datele sunt folosite, iar acest lucru face ca multe procese sa se desfasoare mult mai rapid.

Simplity are birouri in Praga, Brno si Viena si va deschide un birou si in Silicon Valley.

Miscarea este una necesara pentru ca in Europa Centrala se produc schimbari majore. Salariile in IT au tot crescut, ajungand in Cehia chiar si de trei ori peste media nationala, insa clientii din regiune nu mai sunt dispusi sa plateasca pentru servicii IT atat de mult ca acum zece ani. Simplity trebuie sa se indrepte si catre SUA, fiindca in Europa marja de profit a scazut mult din moment ce salariile sunt tot mai mari, iar clientii sunt dispusi sa plateasca tot mai putin.

Staţiunea de schi Bansko, din Bulgaria, oferă cele mai bune preţuri pentru schi şi snowboard din Europa de Est, în general, în acest sezon, potrivit unui studiu anual TripAdvisor, prin compararea a 42 de staţiuni selectate.

 Realizat de firma de cercetare de piaţă Ipsos MORI, studiul relevă faptul că Europa de Est este gazda a trei dintre cele mai ieftine şase destinaţii: Bansko (Bulgaria), Soci, în Rusia, şi Kranjska Gora, în Slovenia.  o vacanţă scăzând la 352 de lire sterline, din 2014 – 2015. În clasament este inclusă pe locul 6 şi staţiunea Poiana Braşov, din România. T

he Telegraph precizează că staţiunea din Munţii Carpaţi se află la trei ore distanţă spre nord de cel mai apropiat aeroport, care este în Bucureşti, şi la 12 kilometri cu autobuzul de oraşul medieval Braşov. Castelul lui Dracula este la 23 de kilometri de staţiune şi merită o vizită.

Ţara a suferit îngrozitor în epoca lui Nicolae Ceauşescu, liderul ei între 1965 – 1989, când a fost răsturnat şi executat, aminteşte The Telegraph. În era post-comunistă, sporturile de iarna au suferit din lipsa investiţiilor, dar acum au prosperă. Numai în 2011, 25 de milioane de euro au fost cheltuite pe modernizarea staţiunii Poiana Braşov, cu o creştere majoră în dimensiunea pârtiilor de schi şi introducerea de telescaune noi, moderne.

Există o multe hoteluri bune la baza pârtiilor şi standardul de cazare şi calitatea meniurilor este ridicată. Cu toate acestea, vegetarienii ar trebui să evite grătarul săptămânal organizat aici, la care fripturi de urs flambate sunt servite în timp ce asişti la dansuri populare. Braşovul are o gama largă de magazine low-cost, o biserică superbă de secol XV şi o viaţă de noapte animată. Cei 25 de kilometri de pârtie nu par prea mult, dar înseamnă aproape dublu faţă de cât aveau în urmă cu cinci ani.

Cea mai mare îngrijorare este stratul de zăpadă, care rareori depăşeşte o jumătate de metru, iar într-o iarnă uscată poate suferi grav la începutul unui sezon care nu se întinde dincolo de martie. Dar o mare parte din recenta investiţie a fost făcută în zăpada artificială, şi având în vedere temperaturile suficient de scăzute, principalele pârtii sunt acum în siguranţă.

http://www.capital.ro/

16 februarie 2016, Chișinău – Ministerul Economiei anunță despre relansarea înscrierii la Programul gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) PARE 1+1.

Programul „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranţi sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care doresc să investească în iniţierea sau extinderea unei afaceri în Republica Moldova.

Programul a fost lansat oficial în luna noiembrie 2010 şi este desfăşurat în baza regulii 1+1, care prevede că fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu din cadrul programului. Suma maximă a finanţării constituie 200.000 de lei. Banii din cadrul Programului sunt oferiti drept grant nerambursabil.

Programul PARE 1+1 tinde să faciliteze accesul la finanţare al migranţilor şi să-i reintegreze în societate, contribuind, totodată, la stimularea transferurilor băneşti pe căi oficiale, introducerea bunelor practici din statele gazdă ale migranţilor, fiind creată o pârghie pentru introducerea inovaţiilor.

În acest context, Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM face apel către lucrătorii migranţi şi /sau rudele de gradul I ai acestora, de a se înregistra la Programul PARE 1+1, începînd cu 16 februarie curent.

Condiţiile de participare la program sunt următoarele:

- Să fie cetăţean al Republicii Moldova;
- Să fie lucrător migrant din Republica Moldova sau rudă de gradul I – beneficiar de remitenţe;
- Să intenţioneze să lanseze o afacere proprie în Republica Moldova sau să dezvolte o afacere existentă;
- Să dispună de capital propriu, provenit din remitenţe şi să poată confirma prin  prezentarea documentelor justificative, provenienţa mijloacelor financiare (contract de muncă; certificat de confirmare a salariului/veniturilor; extras din conturi bancare; copiile dispoziţiilor de transfer bancar, declaraţii vamale).

Totodată, în afară de ajutorul financiar oferit din partea statului, programul oferă consultanţă şi instruire în domeniul antreprenorial, unde participanţii sunt ghidaţi şi tutelaţi, informaţi şi asiguraţi cu materiale informative necesare pentru iniţierea unei afaceri.

La final, pentru asigurarea durabilităţii afacerii finanţate din Program şi sporirea rentabilităţii acesteia, întreprinderile sunt ghidate pe parcursul a 24 de luni, beneficiind de consultanţă şi suport în desfăşurarea unei activităţi eficiente şi sigure.

Pentru mai multe detalii despre Program, puteţi accesa pagina web www.odimm.md 

Sursă: http://mec.gov.md/

PNUD Moldova lansează o campanie amplă de colectare a informației privind șomajul, prin intermediul paginii web www.eucred.md. Pagina va colecta istorii şi experienţe din toată țara de la șomeri și de la cei care sunt în căutarea oportunităților de angajare la domiciliu.

Astfel, se va contribui la o mai bună înțelegere a situației actuale și a tendințelor în șomaj prin prisma percepției celor direct afectați de fenomen. Pe lângă aceasta, vor fi colectate idei şi soluţii care vor putea  fi preluate de autorități în dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor pentru suportul șomerilor atât din localitățile urbane, cât și cele rurale.

„Vom colecta date calitative în timp real despre percepţiile populaţiei faţă de fenomenul şomajului. Mai mult, putem compara aceste percepţii cu ale altor ţări, unde au fost create platforme similare. Astfel, partenerii de dezvoltare şi actorii implicaţi vor fi mai informaţi şi vor afla din prima sursă despre ce cred oamenii  şi cum văd ei politicile de susţinere a muncii decente.”, susţine Dumitru Vasilescu, manager de proiect la PNUD Moldova.

Pagina web www.eucred.md îi va găzdui pe toți cei care doresc să îşi împărtășească propria experiență legată de căutarea unui loc de muncă. Nu este nevoie de înregistrare pentru a completa formularul campaniei, iar întreaga procedură durează doar câteva minute. Persoanele care vor da curs iniţiativei vor contribui în acest mod la dezvoltarea serviciilor oferite șomerilor în Republica Moldova.

Campania este finanțată de PNUD şi se desfășoară cu implicarea Cognitive Edge (Marea Britanie), care asistă mai mult țări în procesul de colectare a istoriilor. Proiectul-pilot include acum şase ţări, printre care şi Republica Moldova.