Bărbații, ce au obișnuința de a purta zilnic costume, au, de regulă, în garderobele lor de la trei la cinci (sau chiar și mai multe) cravate.

Totuși, diversitatea accesoriilor pentru bărbați (cum ar fi curele, cravate, mănuși, portmonee), oferite pe piață de producători locali, este prea mică. De exemplu, majoritatea modelelor de cravate (mai ales ale celor importate) au desene cu romburi, triunghiuri, linii drepte, toate pe țesături de o calitate proastă și de culori bătătoare la ochi. Cu toate acestea, reporterul mybusiness.md a reușit să descopere ceva interesant.

Este vorba de designerii locali Elena Cojucari și Olga Tanasiev, care în luna mai a anului curent au ieșit pentru prima dată pe piața moldovenească cu oferta specială de cravate cusute, sub marca comercială Deea. Fiecare model de cravată are un nume (această strategie de marketing este cu succes aplicată de producătorii de cămeși pentru bărbați). Designerii își orientează activitatea spre producția accesoriilor din țesăturile naturale de calitate (de lână sau de bumbac), implementând și un decor special – imagini de autor, cusute manual.

Cravate de la Deea sunt destinate acelor bărbați, care nu-și imaginează viața fără un costum și sunt în căutarea accesoriilor originale, inclusiv a cravatelor, fără a le combina cu blugi (stilul modern permite și așa ceva). Cravatele cusute pot fi folosite, în mod limitat, și de femei.

”Noi am decis să nu ne orientăm după tendința actuală de a copia decorurile naționale. Din contra, am elaborat ornamentul nostru personal. Ne-am bazat decizia pe mai multe principii. În primul rând, nu toate ornamente pot fi încadrate pe suprafața îngustă a cravatei. În al doilea rând, ornamentul este un limbaj simbolic, care aduce informație. Aplicarea ilogică a acestuia poate duce la anumite incomodități, cum ar fi acelea, când pe cravata bărbătească sunt plasate simbolurile fertilității feminine. Astfel, noi am decis să dezvoltăm variante neutre, însă absolut realiste”, - a povestit pentru mybusiness.md designerul Elena Cojucari.

Tehnologul și modelierul Olga Tanasiev a menționat, că fiecare model de cravată este făcut în conformitate cu tehnologia de croire (pe căptușeală, cu buclă), în minim două exemplare, de culori diferite. ”Din momentul când ne-am deschis, continuăm să dezvoltăm linia de cravate și selectăm gama de culori (aceasta, de regulă, este discretă), textura, densitatea țesăturii (pentru ca ea să se combine cu modelele propuse de imagini) și ațe utilizate pentru cusut. Folosim mașina pentru a coase ornamentul pe țesătură. Drept rezultat, cravata arată bine, laconic și are un decor original”, - a spus ea.  

Cravatele de autor au mai multe avantaje. Astfel, în ciuda designului original și calității ridicate, acestea pot fi achiziționate la un preț mai mic, în comparație cu cele produse de casele de modă de top sau de brandurile vestite. Deși sunt de o calitate bună, cravatele de la Deea costă de la 350 de lei, ceea ce este mult pentru Moldova, însă foarte puțin pentru Europa. Vorbind de politica de formare a prețurilor, designerul a menționat, că întreprinderea își orientează activitatea pe piața locală. ”Abia ne-am deschis și sperăm că produsul nostru îi va interesa pe antreprenori, angajați și amatori de modele interesante. Pe parcursul activității noastre, noi am observat că cravatele noastre sunt cerute de bărbați invitați la nuntă. Singura condiție – costumul trebuie să fie în stil național. Totuși, nu toți bărbați pot să poarte cămeșile brodate, unele din ele fiind chiar destul de scumpe. Însă, o cravată originală poate să satisfacă preferințele vestimentare ale bărbatului și, în același timp, să-i impresioneze și pe cei din jur”, - spune Elena Cojucari.   

 
Sortimentul vestimentar de la Deea este diversificat de rochii pentru femei, care combină stilul ”boho” și medieval. Olga și Elena au început să producă rochiile în baza necesităților și gusturilor personale. Inițial, ele au cusut o colecție de vară de probă, din țesături de in și de bumbac. Apropo, acestea au fost vândute rapid prin magazin online. După, toamna tinerele antreprenoare au participat la concursul de modelieri-designeri ”Art-Podium”, pentru care acestea au creat colecția de rochii și sarafane de lână, adusă din Dubai.

Rochiile și sarafanele Deea, la fel ca și cravatele, sunt făcute în gama de culori discrete (albastru, cafeniu, sur, bej, bordo). Însă, datorită unei croiri bine-gândite (evidențierea taliei, mâneci de două treimi) și broderiilor originale, rochiile sunt elegante, cochete și feminine. Elena Cojucari a povestit că, într-o zi, după iarmarocul hand-made, unde antreprenoarele își realizează producția, ea a fost telefonată de o clientă, care a început în glumă să se plângă de producția lor: ”Cum vin la muncă în rochia făcută de Dvs., nu am pace de fluxul mare de complimente. Nici nu știu ce aș putea face și cum să evit atenția”. ”Așa feed-back-uri ne inspiră”. Prețurile pentru rochii variază între 1200 și 1800 de lei.  

Deea planifică în timpul apropiat să-și diversifice sortimentul (vor mai apărea și fulare brodate și pălării) și să-și deschidă un magazin-atelier.

Articol pregătit de MyBusiness.md

A doua ca mărime fabrică de biogaz din R. Moldova, urmează a fi construită în r. Sângerei.

În 2016 va fi construită a doua ca mărime fabrică de biogaz din țară, în cadrul unei întreprinderi care se ocupă de creșterea și exportul bovinelor. Acest proiect va permite creșterea numărului de animale, precum și dezvoltarea altor afaceri conexe.
Întreprinderea MolFarmGroup va construi anul viitor a doua ca mărime fabrică de biogaz din Republica Moldova, care va funcționa pe baza deșeurilor animaliere.

Proiectul prezentat de SRL MoldFarm Grup din s.Rădoaia r.Sângerei a fost câștigătorul Târgului de Idei de la Moldova Eco-Energetică din 2014. Recent întreprinderea a găsit finanțatori interesați de construcția fabricii.

 „Vom construi o fabrică cu biogaz cu capacitatea de un MWh, pe teritoriul fermei de bovine. Astfel, din ejecțiile animaliere și siloz de porumb vom produce biogaz, care va fi transformat în energie electrică și termică. Ideea proiectului a apărut chiar în momentul creării fermei de bovine, cu aproximativ 3-4 ani în urmă. Odată cu creșterea numărului de animale am luat decizia definitivă de a implementa acest proiect.”, afirmă Ion Mereacre, administrator la SRL MoldFarm Grup.

MoldFarm Grup deține în proprietate circa o mie de capete de bovine, câteva sute ha de pășuni și terenuri arabile, precum și tehnică agricolă modernă.

„Pentru a studia mai detaliat cele mai noi tehnologii aplicate în producerea biogazului am efectuat vizite de studiu în Germania, Italia, Austria și Olanda. Fiecare țară are tehnologia ei, dar noi am ales cea germană, care este printre cele mai scumpe, dar și cele mai sigure”, remarcă Ion Mereacre.

Construcția fabricii de biogaz urmează să înceapă în 2016 și va dura aproximativ 6 luni. Valoarea investiției este de 3 milioane de euro, din care circa 30% este contribuția întreprinderii. Perioada de recuperarea investiției este de 7-10 ani, în funcție de tariful care va fi oferit de Agenția Națională de Reglementare în Energetică.

„După finisarea construcției fabricii de biogaz preconizăm să majorăm capacitatea fermei, fapt ce ne va permite reducea ponderii silozului, care este utilizat în procesul de producere al biogazului. În Europa utilizarea silozului începe să fie limitată la 20%, din masa totală utilizată în producerea biogazului. Noi anticipăm acest lucru, prin majorarea numărului de bovine”, afirmă administratorul MoldFarm Grup.

Pentru consum propriu va fi utilizată aproximativ 10% din energia electrică generată, iar restul va fi livrat în rețea. Energia termică produsă va fi utilizată integral în cadrul întreprinderii.

„Negocierile cu investitorii au durat un an, fiindcă majoritatea doresc să-și asigure investiția. Totuși, proiectul nostru le-a părut foarte atractiv, precum și faptul că în țara noastră nu există o concurență în acest tip de afaceri. Vreau să remarc faptul că am primit ajutor din partea Agenției de Eficiență Energetică, în consultare și în cadrul întâlnirilor cu finanțatorii, precum și o susținere din partea Academiei de Științe din Republica Moldova. Sper să primim susținere și în continuare, la toate etapele de implementare ale proiectului”, spune reprezentantul MoldFarm Grup.

Fabrica de biogaz al întreprinderii MolFarmGroup va avea o putere de producere de 1 MW. În rețeaua electrică vor fi livrate aproximativ 8.2000.000 kWh. Datorită acestui proiect vor fi create 12 locuri noi de muncă.

x x x

În 2004 a început să funcționeze prima fabrica de producere a biogazului din Republica Moldova pe bază de deșeuri animaliere, în localitatea Colonița.
În 2014 întreprinderea a livrat în rețeaua electrică 318 mii de kWh, cu un tarif de 1,73 lei/kWh.

Cea mai mare fabrică de producere a biogazului se află în raionul Drochia și aparține companiei Südzucker Moldova. Biogazul se produce din borhotul de sfeclă. Fabrica are o capacitate de producere a energiei electrice de cca 2.4 MW/h.

Sursă: aee.md

Inspectorii postului vamal Tudora au descoperit peste 2 tone de miez de nucă, într-un camion ce transporta marfă din Ucraina. Produsele urmau să fie comercializate ilegal pe piața autohtonă, valoarea lor fiind estimată la suma de 250 000 lei.

Tentativa de fraudare a legislației vamale a fost dejucată de către inspectorii de la Tudora, când pe direcția de intrare în regim vamal de import s-a prezentat unitatea auto de marca DAF, înmatriculată în Ucraina. În conformitate cu actele de însoțire, conducătorul auto, cetățean ucrainean, transporta cartofi în adresa unui agent economic din R. Moldova.

Acționând în baza analizei de risc, inspectorii vamali au procedat la efectuarea unui control fizic amănunțit asupra camionului. Ca rezultat, sub sacii de cartofi amplasați în partea din față a remorcii, angajații vamali au descoperit cutii de carton ticsite cu miez de nucă, în cantitate totată de peste 2 200 kg.

Valoarea celor 2 tone de miez de nucă neindicate în actele de însoțire și nedeclarate organului vamal a fost estimată la suma de 250 000 lei.

Pentru tentativa de trecere ilegală peste frontiera vamală a mărfurilor în proporții mari și declararea neautentică a acestora, autoritatea vamală a inițiat o cauză penală conform art. 248 Cod Penal al Republicii Moldova.

http://customs.gov.md/

«Da, - spune Nicolae Crasulea, tehnologul unei întreprinderi mici PDR (de la inițialele expresiei în engleză “Paintless dent removal” – “Îndreptarea caroseriilor fără vopsea”), - noi înlăturăm deformațiile exterioare are caroseriilor, fără necesitatea revopsirii lor. Și suntem unicii reprezentanți oficiali ai acestei tehnologii în Moldova. Mai sunt și zeci de servicii auto “de garaj”. Însă noi nu le luăm în calcul.

Sunt multe versiuni referitoare la faptul, cum a apărut această tehnologie. Conform unei din ele, primii care au început să îndrepte caroseriile fără aplicarea vopselei au fost cei de la Mercedes-Benz din Germania, în 1986. După, tehnologia a fost preluată de americani, care au și dezvoltat-o. În Moldova, aceasta a apărut abia în 2008. “... și atunci nimeni nu ne credea că este posibil de remediat îndoiturile în această manieră”, - povestește Nicolae Crasulea.

Inițial, tehnologia se aplica pentru îndepărtarea deformațiilor mici, rezultate, de exemplu, în urma grindinei. Acum, aceasta se utilizează la reparația unor adâncituri voluminoase.

“Stratul de vopsea conține compuși polimerici. Datorită acestui fapt, el este flexibil, - continuă Nicolae Crasulea. - Și dacă metalul nu este deteriorat, nici vopseaua nu se scoate. Respectiv, noi putem să înlăturăm adâncitura fără a revopsi locul deteriorat”.

Calitatea lucrărilor efectuate depinde de experiență. Și, desigur, e nevoie de instrumente speciale. “Asta nu e cel mai important, - explică Nicolae Crasulea. – Meșterul poate să îndrepte caroseria chiar și cu o mătură, dacă știe ce trebuie să facă. E mult mai importantă măiestria specialistului – coordonarea mâinilor, o privire bună și cunoașterea unor particularități tehnologice, care permit meșterului să manevreze ușor cu metalul, pentru a-i oferi forma inițială. Așa, calitatea lucrărilor depinde de experiența meșterului”.

“Tehnologia se aplică la înlăturarea deformațiilor apărute în urma loviturii directe, - explică Nicolae Crasulea. – O adâncitură, apărută în urma lovirii cu pumnul a unui element al caroseriei, poate fi îndreptată. Iar suprafața deformației nu joacă nici un rol. Deseori se întâmplă să danseze sau să sară pe acoperișuri. Uneori acoperișul se îndoaie îngrozitor în urma căderii zăpezii. În așa cazuri deformația seamănă cu un acvariu. Iar noi o îndreptăm. Deși reparația unor astfel de “acvarii” necesită mult timp și efort”.

Însă, dacă cade o sticlă pe automobil de la etaj, metalul se întinde. “În așa cazuri noi nu putem să ajutăm cu nimic – doar să îndreptăm și să revopsim suprafața, - explică Nicolae Crasulea. – Mai sunt cazuri, când două automobile se ciocnesc. Suprafața mașinii pălite se micșorează în diagonală. În așa situații, persoana se adresează la început la centre speciale, pentru îndreptarea caroseriei. După, ea vine la noi. Doar înlăturarea deformațiilor este mai ieftină decât îndreptarea și vopsirea. Și noi vorbim aici de servicii auto de calitate, și nu de cele ”de garaj””.

În plus, noi nu folosim chitul. Doar îndreptăm metalul.

Un alt avantaj de-al nostru este viteza de efectuare a reparației. De obicei, noi înlăturăm deformația într-o zi. Dimineața clientul ne aduce mașina, iar seara o ia înapoi. Iar îndreptarea adânciturii, împreună cu vopsire și chit, durează minim trei zile. Serviciul include multe etape de pregătire, în care sunt implicate multe persoane. Astfel, prețurile sunt mai ridicate. Iar dacă procesul de lucru este optimizat, îndreptarea împreună cu revopsirea durează o zi și jumătate. Și lucrătorii noștri activează în armonie, fapt rar întâlnit.

“De fapt, noi facem doar lucrul în care suntem specializați, - continuă tehnologul PDR. – Dacă e nevoie de înlăturarea deformațiilor împreună cu revopsire, noi indicăm proprietarului automobilului adresa unui centru bun de servicii auto. Compania noastră nu se ocupă de revopsire și de îndreptarea formei geometrice a caroseriei. Nu dispunem de instrumente necesare. Atelierul nostru este destul de mic, cu o suprafață de 100-120 de m.p. Aici lucrează 6 persoane, care sunt meșteri cu experiență. Câteodată mă implic și eu și directorul firmei în înlăturarea deformației sau în lustruirea suprafeței automobilului”.

Compania se ocupă de lustruire, deoarece meșterii PDR mai oferă și servicii de detailing. Acestea includ o curățare extrem de minuţioasă şi ceruire a unui automobil, atât în interiorul cât şi în afara, pentru a produce un nivel al calităţii în detaliu. “Există o lustruire simplă, serviciu oferit de orice spălătorie auto, când mașina este pusă pe banda de transportare. Procedura este destul de rapidă, - continuă Nicolae Crasulea. – Dar mai există și o lustruire minuțioasă – detailing-ul”. O lustruire simplă în Chișinău durează o jumătate de zi. Iar lucrătorii companiei PDR lustruiesc automobilul timp de 3-4 zile. Diferența de rezultate este extraordinară. “Noi putem să facem așa, ca automobilul să arate ca nou”, - spune Nicolae Crasulea.
 
Este lustruită doar suprafața vopsită, iar grosimea stratului de vopsea este limitată. Aceasta este mai groasă la automobile germane, la cele japoneze ea este mai subțire. Pe modelele ieftine se aplică doar un strat subțire, care poate fi lustruit de una sau de două ori.

Experiența de îndreptare a caroseriilor se transmite de la meșteri la începători. Studierea tehnologiei de “înlăturare a adânciturilor fără revopsire” are anumite particularități. “Noi învățăm de la meșteri internaționali. Desigur, studiile ne costă mult, - continuă Nicolae Crasulea. – Transmiterea informației este scumpă. La fel, procurăm și cele mai recente tehnologii, care apar pe piață. Însăși tehnologia de înlăturare a deformațiilor fără utilizarea vopselei nu este autorizată. Totuși, nu poți să o studiezi gratuit. Nici nu există un centru special, unde se predau cursuri din domeniul dat. Trebuie să continui să te dezvolți, odată cu apariția tehnologiilor inovaționale pentru servicii auto”.   

Articol pregătit de MyBusiness.md

5 Decembrie 2015, Chişinău - 20 iniţiative de succes în utilizarea şi promovarea energiei regenerabile şi eficienţei energetice au fost premiate la Gala Moldova Eco-Energetică, ediţia 2015, eveniment ce a avut loc în seară zilei de 4 Decembrie, la Teatrul Mihai Eminescu. Peste 400 de invitaţi, reprezentanţi ai conducerii de vârf a Republicii Moldova, miniştri, ambasadori, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, sectorului privat, mediului academic şi societăţii civile au participat la eveniment.

„De la lansarea primei ediții și până în prezent ne-am convins că ideea de a promova eficiența energetică și sursele de energie regenerabile nu numai a prins rădăcini, dar a dat și roade. Mă refer la interesul crescând al antreprenorilor pentru afaceri performante și inovative în domeniul regenerabilelor. Am remarcat acest fapt și în cadrul concursului după evoluţia calităţii şi a numărului proiectelor de succes depuse la concurs. Din 2012, de când a fost lansată Competiţia Moldova Eco-Energetică, şi până în prezent, au fost depuse 200 de proiecte de eficiență energetică și surse de energie regenerabilă dintre care 65 au ajuns să fie premiate", a declarat Stephane Bride, Viceprim-Ministru, Ministru al Economiei.

76 de dosare depuse la Moldova Eco Energetică, ediţia 2015, au concurat pentru cele trei blocuri de premiere: Cea Mai Bună Istorie, Idee şi Tehnologie Eco-Responsabile. Dosarele au fost depuse de persoane fizice, instituţii publice, companii private, mass media şi ONG-uri în perioada activă a concursului. Dosarele înscrise în competiţie au fost examinate în trei etape: (1) examinarea de către panelurile de evaluare a dosarelor depuse, (2) vizita de verificare în teren şi (3) decizia Consiliului de Coordonare.

20 de finalişti - persoane fizice, întreprinderi, instituţii publice, ONG-uri - au fost desemnaţi câştigătorii ediţiei 2015:

Pirkka Tapiola, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat:  "Tot efortul pe care îl depunem împreună în sectorul energetic pentru a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor Republicii Moldova poate da roade şi fi unul de succes doar o dată cu angajamentul tuturor actorilor: al consumatorilor ce doresc să îşi eficientizeze consumul de energie, dar şi al antreprenorilor, asemeni Dvs,  ce vin cu idei şi iniţiative în sprijinul acestui proces”.

Moldova Eco-Energetică este cel mai mare concurs de premiere a iniţiativelor de succes în sectorul energiei regenerabile şi eficienţei energetice.  Gala Moldova Eco-Energetică culminează seria de evenimente organizate în cadrul Săptămânii Eco-Energetice.

„Adevăratele reforme se produc atunci când oamenii, sectorul privat şi societatea civilă lansează iniţiative ce vin să completeze eforturile Guvernului de a reforma sectorului energetic. Istoriile de succes pe care le premiem astăzi reprezintă o dovadă impresionantă a acestor eforturi comune. Ţin felicit şi mulţumesc câştigătorii care au făcut schimbarea în casele, instituţiile, comunităţile lor trecând la energia regenerabilă şi sporind eficienţa energetică a clădirilor, care promovează un mod sănătos de viaţă şi inspiră altă lume să trăiască în armonie cu natura”,  susține  Dafina Gercheva, coordonatoarea rezidentă ONU şi reprezentanta permanentă PNUD.

Moldova Eco Energetică este organizată de Agenţia pentru Eficienţă Energetică, în parteneriat cu Proiectul Energie şi Biomasă din Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi  implementat de PNUD Moldova. Competiţia Moldova Eco Energetică 2016 va fi lansată pe 5 martie a anului viitor.

Pentru mai multe informaţii:

Ina Prisăcaru-Zglavuţă, specialist în comunicare şi mass media, Proiectul Energie si Biomasă, Tel: (+373 69)141006,

Ştefan Curărari, consultant în comunicare, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Tel: 060900700,

04 decembrie 2015, Chișinău – Un nou proiect de finanțare a reformei climatului investițional din Republica Moldova, cu un buget de peste 3 mln. USD va fi lansat în 2016. Componentele principale ale proiectului au fost prezentate la întrevederea viceministrului Economiei, Vitalie Iurcu, cu reprezentanții Corporaţiei Financiare Internaţionale (IFC).

Principalele obiective ale proiectului sunt îmbunătățirea mediului de reglementare a activității de întreprinzător, consolidarea accesului pe piață, în special al antreprenorilor agricoli, prin sporirea competitivității și facilitarea exportului, creșterea nivelului de protecție a investițiilor, precum și asigurarea egalității de gen.

Pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite va fi elaborat un set de analize a politicilor, în concordanță cu cele mai bune practici, propuneri și soluții pentru îmbunătățirea cadrului legal, eliminarea barierelor de reglementare, dar și crearea mecanismelor necesare îmbunătățirii și dezvoltării climatului investițional.

Potrivit viceministrului Economiei, obiectivele proiectului coincid cu prioritățile Ministerului Economiei și orice susținere externă este binevenită și apreciată. Astfel, părțile au convenit semnarea unui acord de cooperare în anul 2016.

Principalul beneficiar al proiectului este Ministerul Economiei, alături de alte 9 instituții, printre care Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Cancelaria de Stat, Serviciul Vamal, Consiliul Concurenței, MIEPO, ANSA, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe.

Valoarea totală a proiectului este de 3 200 000 USD și vor fi oferiți de Agenţia Internaţională Suedeză de Cooperare în Dezvoltare (SIDA) pe o perioadă de 2 ani (decembrie 2015 – noiembrie 2018).

DeviceHub.net este un startup romanesc ce a inceput sa prinda contur abia anul trecut. A urmat pas cu pas modelul de dezvoltare al startup-urilor de afara: ideea, implementarea produsului, lectia acceleratoarelor de business, cautarea investitorilor si proiecte cu parteneri si clienti mari. Acum, se pregateste sa lanseze o noua o solutie de monitorizare a procesului industrial si optimizare manageriala pentru fabrici.

In urma cu aproape patru ani, trei tineri, Ionut Cotoi, Cristiana Bogateanu si Constantin Craciun puneau bazaele primului makerspace din Romania, Centrul de Creatie Tehnica pentru Tineret, care functioneaza sub umbrela ONG si a platformei inventeaza.ro, prin care organizau cursuri de electronica si robotica pentru copii. In scurt timp au inceput sa vina din partea unor companii propuneri de realiza diferite proiecte comerciale pe zona de IoT (internetul tuturor lucrurilor – al dispozitivelor interconectate), companii din domenii precum: automotive, energie solara sau producatoare de dispozitive purtabile. Acestea le cereau o solutie care sa le permita sa-si conecteze echipamentele la internet si sa le poata controla de la distanta.

“Ne-am dat seama ca am avea nevoie de o platforma, o structura prin care sa putem sa realizam toate aceste proiecte mai rapid fara sa stam de fiecare data sa construim partea de servicii cloud pentru fiecare proiect in parte. Asa a aparut ideea de a avea un serviciu cloud care sa ofere posibilitatea de a lega orice fel de dispozitiv electronic la internet si apoi sa putem sa expunem datele primite de la dispozitivele respective catre consumatori prin intermediul unor aplicatii mobile sau servicii web. Si deopotriva sa putem sa controlam aceste dispozitive de la distanta tot prin intermediul acestui serviciu. Asta face DeviceHub in momentul de fata”, explica Ionut Cotoi.

Practic acest startup s-a nascut din nevoia unei piete, pe o nisa care nu era inca acoperita la noi in tara. Nu se adreseaza doar companiilor, zonei B2B. “De asemenea, construim o comunitate de dezvoltatori care folosesc DeviceHub pentru proiectele. Daca cineva vrea sa isi faca un dispozitiv inteligent acasa si are cunostintele necesare de inginerie poate sa foloseasca DeviceHub pentru a-l controla de oriunde de pe glob”, mai spune Ionut. Asa au reusit sa atraga interesul a tot mai multi studenti care folosesc gratuit platforma lor pentru a-si realiza proiectele de licenta sau masterat. Insa companiile sau cei care doresc sa foloseasca platforma pentru mai mult de 100 de dispozitive pot solicita oferte de abonamente.

Lectia acceleratoarelor de business

Platforma de tipul Platform as a Service (PaaS)  a fost deschisa catre public in 2014, iar de atunci investitiile celor trei fondatori s-au ridicat la circa 50.000 de euro. Nu este inca profitabila pentru ca, spune Ionut Cotoi, au ales sa investeasca toti banii pe care i-au obtinut din proiecte in dezvoltarea produsului. Dar au reusit sa creasca intr-un an mult mai repede decat majoritatea startup-urilor romanesti, in special datorita vizibilitatii experientelor si vizibilitatii pe care le-au capatat prin participarea la cateva dintre cele mai mari acceleratoare de business din Europa. Dupa ce in decembrie 2014 a fost desemnat castigator la a treia ediţte a acceleratorului WARP turbo din decembrie, organizat la Cracovia de grupul Deutsche Telekom. A fost apoi acceptat in programul de incubare hub:raum, detinut tot de DT si a primit o finanţare de 80.000 de euro. Drept urmare, firma DeviceHub.net este inregistrata in Polonia, la Cracovia. Unde, potrivit reprezentantului companiei a fost surprinzator de simplu sa infiintezi o firma, cu exceptia deschiderii contului bancar, practic toate inregistratile si birocratia au putut fi facute online. Dar, in ultima perioada analizeaza serios mutarea firmei la Londra, unde startup-urile au multe beneficii in ceea ce priveste taxele si impozitele pe care trebuie sa le plateasca.

Tot in acest an, DeviceHub.net a fost acceptat la in cadrul incubatorului de startup-uri Seedcamp din Londra si este singura firma romaneasca a fost selectats sa participe la un program de incubare de 4 luni in cadrul Challenge Up! – competitie organizată la initiativa comuna a Intel, Cisco si Deutsche Telekom.

“Cele mai importante avantaje pe care ni le-au adus aceste acceleratoare sunt oamenii, conexiunile cu diversi oameni din companii mai mari, mai mici, multinationale si mentori. Spre exemplu, la Challenge Up am aflat cum sa negoiciezi cu marile corporatii. S-au stabilit niste directii pentru fiecare startup in parte despre cum ar putea sa colaboreze cu fiecare dintre organizatori” explica Ionut.

Clienti industriali si proiecte cu miza mare

Cel mai mare client al DeviceHub este producatorul din zona industriala, de mase plastice, Valrom Industrie, care face parte din Romstal (grup controlat de omul de afaceri Enrico Perini).

“Impreuna cu Valrom si cu Cisco lucram la o solutie de monitorizare a procesului industrial si optimizare manageriala pentru fabrici. Iarasi e o piata noua. Avem sansa sa intram in piate aflate abia la inceput. Exista, in prezent, un trend global pe zona de eficienta energetica atat pe partea de fabrici cat si pe parte de cladiri de birouri si locuinte”, spune reprezentantul startup-ului. Solutia IT va putea fi folosita in orice fabrica. Aceasta permite analiza proceselor care se intampla in fabrica si vizualizarea lor in browser, ajutand la monitorizarea si eficientiza consumul de energie. Mai mult, prin folosirea aplicatiei pot fi controlate si modifcate de la distanta procese intregi care se deruleaza intr-o fabrica, practic se creaza noi automatizari folosind cloud-ul.

Echipa DeviceHub este formata in prezent din sapte oameni si este condusa doar de Ionut Cotoi, dupa ce Cristiana Bogateanu si Constantin Craciun au ales sa se retraga din firma pentru a se se concentra mai mult pe proiectele educationale pe care le pregateste inventeaza.ro.

Absolvent de Cibernetica, in cadru ASE, si dupa multi ani petrecuti in coropoatie, Ionut Cotoi s-a implicat in lansarea DeviceHub pentru ca, spune el, a simtit ca mediul de munca intr-o multinationala nu te stimuleaza sa vii cu idei si proiecte noi: “Acestea au un sistem foarte bine pus la punct, de altfel, care functioneaza si este profitabil. Tocmai de aceea ele se uita in piata si vor sa investeasca in startup-uri care sa le aduca ceva nou, pentru ca este mai usor decat sa inovezi in interiorul companiei.”

http://www.startupcafe.ro/

Un bărbat de 42 de ani, locuitor al comunei Bubuieci, fondator al unor societăți comerciale a fost reținut de poliție pentru 72 de ore, fiind suspectat de evaziune fiscală.

Acesta, de aproximativ un an, de comun cu două persoane, care gestionau întreprinderile, s-au eschivat de la plata impozitelor, prejudiciu cauzat bugetului de stat fiind de 7.600.000 de lei, informează Unimedia.

Angajații Serviciului investigare a fraudelor economice au documentat timp de două luni întreprinderile de pe str. Uzinelor și Calea Basarabiei. În urma investigațiilor, polițiștii au stabilit că acestea activau din anul 2002.

Ca urmare a perchezițiilor efectuate la sediile și depozitele întreprinderilor, oamenii legii au depistat acte de evidență contabilă care confirmă ilegalitatea tranzacțiilor efectuate și însușirea mijloacelor bănești, ștampile ale unor instituții de stat, înscrisuri „ciornă” ce țin de livrarea mărfurilor în numerar și documente de import.

În acest caz a fost inițiată o cauză penală. Persoanele culpabile de „Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor” riscă amendă în mărime de la 60.000 la 100.000 de lei sau închisoare de pînă la șase ani.