În scopul de a crește consumul de vinuri autohtone și de a îmbunătăți calitatea serviciului de vinuri în restaurantele din țară, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), cu susținerea partenerului său strategic, Proiectul de Competitivitate al USAID, a inițiat programul „Wine Friendly”, prima campanie a căruia s-a desfășurat în perioada 8-20 decembrie 2015. Ediția de iarnă a programului „Wine Friendly” a cuprins degustări ghidate de somelieri pentru clienții restaurantelor, oferte speciale și prețuri reduse pentru vinurile autohtone, dar și traininguri pentru angajații restaurantelor privind servirea profesionistă a vinului. Organizatorii își propun să susțină și să promoveze restaurantele care sunt acreditate „Wine Friendly”, adică „amici ai vinului”, prin campanii de PR, evenimente de fidelizare a consumatorilor, dar și prin acordare de premii și accesorii necesare servirii vinului.



Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Prin intensificarea colaborării dintre vinificatori și restaurante, contăm că programul „Wine Friendly” va contribui semnificativ la promovarea culturii vinului, va spori consumul de vinuri de calitate pe piața HoReCa și va stimula o reevaluare a atitudinii managerilor și proprietarilor restaurantelor față de vinul autohton. În plus, fiind vorba despre un concept accesibil și prietenos publicului, dorim să atragem noi amici ai vinului, astfel sporind și numărul de oaspeți ai localurilor acreditate în program. Acesta este doar primul pas. Ne propunem ca în luna februarie 2016 să acredităm un alt grup de restaurante, pentru a oferi atât concetățenilor noștri, cât și turiștilor, garanția unei experiențe culturale și gustative de excepție.”



Restaurantele doritoare să participe în programul „Wine Friendly” sunt evaluate de o comisie de experți compusă din sommelieri locali și europeni, din specialiști în domeniul HoReCa și producători de vinuri. Localurilor selectate li se conferă acreditarea „Wine Friendly”, simbolul căruia este aplicat la intrare și în interiorul restaurantului. Alegând un local acreditat, vizitatorii vor beneficia de deservire profesionistă a vinului, de o ofertă generoasă de vinuri autohtone, dar și de bucate asociate corect cu băuturile enumerate în meniu.



Diana Lazăr, vicedirector, Proiectul de Competitivitate USAID: „Proiectul de competitivitate al USAID a conceptualizat și a inițiat implementarea acestui program inedit pentru piața locală pentru a readuce vinul în centrul atenției în localurile de consum, cu scopul de a împrieteni Vinul Moldovei cu restaurantele din Republica Moldova și, implicit, de a crește numărul de consumatori pasionați de vinuri de calitate. Acreditarea „Wine Friendly” este acordată doar restaurantelor care se aliniază acestor eforturi și care oferă clienților lor o experiență gastronomică demnă pentru un stat vitivinicol cum este Republica Moldova. Ne dorim ca în curînd toate restaurantele din capitală să devină amici ai vinului, răspândind ulterior acest program în întreaga țară.”



Pe parcursul celor două săptămâni de campanie „Wine Friendly” au avut loc 17 masterclass-uri și degustări prezentate de 7 somelieri și 17 bloggeri. La evenimentele desfășurate în cele 12 restaurante acreditate „Wine Friendly” au participat aproximativ 650 de participanți, s-au degustat 360 de sticle de vin, oferite de 12 vinării din țară.



Natalia Morari, proprietară a unui restaurant „Wine friendly”: „În restaurant avem doar vinuri autohtone. Acesta a fost principiul nostru de bază de la început: vrem să ne mândrim cu ceea ce facem bine, iar vinurile moldovenești chiar sunt bune. Ne bucurăm că acum deja oficial suntem numiți „Wine Friendly”, pentru mine acest lucru este un motiv de mândrie.”

Programul primei campanii „Wine Friendly” a mai inclus traininguri specializate cu somelieri pentru angajații restaurantelor. Astfel, reprezentanții HoReCa au învațat despre importanța respectării codului de servire a vinului, adaptându-l la specificul restaurantului.

Ion Luca, vinificator: „Noi nu avem contact direct cu consumatorul, atunci când acesta reușește să iasă pentru a lua cina cu familia la un restaurant. Astfel, mesagerul nostru este ospătarul din restaurant și prin educarea acestuia, prin lărgirea orizonturilor ospătarilor, noi încercăm să ne transmitem mai bine mesajul nostru consumatorului.”

În localurile selectate au fost distribuite ghiduri informative despre servirea corectă a vinului, iar vinificatorii și proprietarii de restaurante au devenit protagoniști ai 7 filmulețe tematice, în care au fost prezentate idei de asociere a vinului cu bucatele, evocând, totodată, pasiunea și valorile comune ale producătorilor de vin și reprezentanților restaurantelor.

Evenimentele primei etape a programului au culminat cu decernarea acreditărilor „Wine Friendly” celor 12 restaurante participante, în cadrul Vernisajului Vinului „Vernisaj Efervescent”.



Dare to be „Wine Friendly”! (Îndrăznește să fii Amic al Vinului!) Urmărește-ne pe pagina de Facebook „Wine of Moldova” și pe canalul youtube, pentru a deprinde cultura consumului conștient al vinului de calitate.

Despre Programul „Wine Friendly”

Distincția „Wine Friendly ” este oferită de Oficiul Național al Viei și Vinului și partenerul său strategic, Proiectul de Competitivitate USAID, celor mai bune restaurante din țară, care, în urma unui proces riguros de selecție, evaluare și perfecționare profesională, primesc Acreditarea de Calitate în Servirea Vinului. Procesul de acreditarea a localurilor se desfășoară în conformitate cu standardele de calitate în domeniul serviciului de vinuri, sub egida Asociației Europene de Sommelier.

Cele 12 restaurante care au primit deja acreditarea „Wine Friendly” sunt: „Pani Pit”, „Codru”, „Oliva” Rîșcani, „Kiku”, „Propaganda”, „Buffalo”, „Pegas”, „UpTown”, „Qbar”, „Gastrobar”, „Vatra Neamului” și „My Cafe”. Logo-ul „Wine Friendly” aplicat la intrarea în localuri reconfirmă nivelul înalt de calitate al servirii vinului, deținerea unui asortiment larg de vinuri autohtone, o atmosferă prietenoasă, oferte speciale și evenimente de promovare a culturii consumului vinului de calitate.

Localurile interesate să se înscrie în programul ”Wine Friendly” sunt invitate să își anunțe intenția la e-mail :

Moş Crăciun, marele şef al corporaţiei Moş Crăciun Inc., nu se dă înapoi de la folosirea celor mai moderne servicii, cum ar fi Airbnb, sau, din contră, a celor mai vechi reţete de maximizare a randamentului, printre care reciclarea prăjiturilor de sărbători, pentru a-şi mulţumi clienţii.

Cu toate acestea, marea lui corporaţie înregistrează în fiecare an pierderi de 11,5 miliarde euro. Lui Moş Crăciun îi este clar căundeva trebuie să taie costurile.

Experţii platformei de business Expert Market au analizat registrele Moşului şI încearcă să-I ajute.

Moş Crăciun Inc. are anul acesta 1.860.463.578 de clienţI, copiii creştini cu vârsta cuprinsă între 0 şI 14 ani, cu 10 milioane mai mulţI ca anul trecut, scrie The Telegraph. Aceasta înseamnă mai multe jucării.

Cele mai mari cheltuieli ale Moşului sunt de departe pentru producţia de jucării. Aceasta îl costă 13,4 miliarde euro. Jucăriile sunt produse de cineva, de angajaţii Moşului, elfii. Moşul cheltuie 88,5 milioane de euro cu salariile celor 3.000 de elfi ai săI - care primesc salariul mediu pentru un producător din Lapland, plus 18,6 milioane de euro pentru pensii şI asigurări, care în Finlanda reprezintă 21% din salariu.
Bineînţeles, şI Moşul trebuie să se răsplătească pentru munca sa: 89.509 euro, salariul mediu al unui director executiv din Finlanda.

Sania cu jucării nu merge singură şI nu merge fără costuri. Moşul plăteşte pe asigurare 2.185 euro pe an, plus 900 de euro costuri de întreţinere (atât îl costă pe un şofer de concurs). Apoi, cei nouă reni trebuie hrăniţi: o cheltuială de 3.000 de euro pe an. Vaccinurile, suplimentele nutritive şI antibiticele aduc un plus de 748 de euro la costuri. Acestea sunt necesare deoarece Moş Crăciun nu poate risca să aibă vreun ren bolnav în decembrie.  

Moşul are nevoie şI de bani de cheltuială pentru viaţa de zi cu zi. Pe chirie, pe mâncarea sa şI pe serviciile de utilităţI boss-ul din Laponia dă 18.800 de euro pe an.
Banii Moşului nu vin doar din salariu. Cea mai mare sursă de venit pentru el este turismul. Moş Crăciun Inc. poate încasa 1.300 de euro de la cei 1,5 milioane de turişti care vizitează regiunea Lapland în lunile de vară. Din drepturile pentru folosirea imaginii sale, Moşul face 504,5 milioane de euro. Doar este unul dintre cele mai celebre şI simpatizate personaje de pe glob. ŞI renii săI pot ptoduce bani şI chiar produc: 184 milioane de euro pe an pentru a “ajuta” la perpetuarea speciei. Orice fermier care se respectă ar vrea să crească urmaşI ai renilor Moşului.

Din reciclarea prajiturilor şi laptelui pe care îl primeşte de Crăciun, Moşul poate încasa, după ce se îndestulează pe sine şi-şi hrăneşte elfii, 29 de milioane de euro (243,8 milioane de prajiturele şi 30 de milioane de căni cu lapte vândute la preţ de supermarket). Moşul mai poate face 270.000 de euro din reciclarea celor 2.367 de tone de scrisori cu dorinţe de Crăciun pe care le primeşte în fiecare an.

Moşul mai câştigă 567.000 de euro din închirierea pe Airbnb a celor 18 dormitoare libere de care nu are nevoie.

La finalul bilanţului, Moşul rămâne cu pierderi de 11,5 miliarde euro. KPMG sugerează că acestea pot fi reduse dacă Moş Crăciun Inc. îşi mută sediul într-o regiune mai caldă. Încălzirea la Polul Nord îl costă pe Moş 134.600 de euro pe lună! Moşul şi-ar putea muta centrul de distribuţie mai aproape de lumea civilizată, reducând astfel cheltuielile cu transportul. Cititul scrisorilor ar putea deveni mai uşor dacă acestea ar ajunge în Lapland prin email. Elfii Moşului ar fi astfel mai puţin încărcaţi şi şi-ar putea concentra pe producţie eforturile consumate de operaţiunile de sortare şi  desfacere a plicurilor şi de triere a copiiilor în funcţie de cât de cuminţi au fost.

http://www.zf.ro/

Lista celor mai actuale destinații pentru anul viitor a fost alcătuită, în baza statisticilor din anii trecuți, de Skyscanner, sistemul de căutare rapidă a biletelor de avion.

Datele Skyscanner pentru ultimii trei ani au rătat că în TOP-100 al destinațiilor preferate pentru turiștii ruși din 2013-2015, cel mai mult, cu 27 de poziții, a urcat Moldova.

Țara noastră a fost calificată de Skyscanner drept una dintre cele mai de perspectivă domenii în 2016. Experții au menționat că această creștere a popularității Moldovei se explică prin așa factori cum sunt zborurile directe, lipsa vizelor, lipsa barierei legislative, dar și creșterea interesului rușilor față de odihnă gastronomică și culturală la prețuri democratice. Pe locul doi după creșterea din ultimii trei ani este Sri Lanka – 11 poziții. Pe locul trei sunt Georgia și Maldivele, care timp de 3 ani au urcat 8 puncte. De asemenea, în topul celor mai de perspectivă destinații de odihnă pentru 2016 au intrat Lituania, Muntenegru, Slovenia, Bulgaria, România, Cipru, Canada, Japonia, Cambogia, Iran.

http://www.infomarket.md/

Femeile care știu să lucreze cu acul (să coase, să împletească sau să croșeteze) găsesc mereu posibilitatea să se dezvolte, să-și facă viața mai interesantă și, ceea ce și mai important, să-și transforme hobby-ul într-o afacere. Așa a procedat și Elena Caterov. Timp de opt ani ea face articole croșetate, ceea ce reprezintă pentru ea nu doar o activitate de timp liber, dar și un business personal.

Ea se ocupă de croșetarea mini-jucăriilor, conform tehnicei “amigurumi”. Elena afirmă, că articolele ei sunt destinate “copiilor în vârstă de la 3 la 90 de ani”. Anul curent, meșterul și-a bătut un record propriu: în ciuda zilelor de sărbătoare, ea făcea mai mult de un articol unic pe zi.

Tehnica “amigurumi” a ajuns la noi din Japonia, unde, de mai mult de o sută de ani, se împletesc amuletele și păpușele pentru copii cu ajutorul cârligului (jucăriile au o dimensiune nu mai mare decât cea a palmei unui adult). Datorită dezvoltării rapide a Internetului, această tehnică a ajuns la o nouă etapă de dezvoltare. Așa, ea se folosește la croșetarea personajelor din povești, brelocurilor, bijuteriilor, iar dimensiunile amigurumi nu sunt deja atât de importante. În afară de animalele mici, meșterii, la dorință, pot să tricoteze și jucării de mărimi mai mari.

Elena Caterov și-a început activitatea cu opt ani în urmă, în ajun de Anul Nou. “Mă gândeam, ce aș putea să cadonez prietenilor de sărbători. Am descoperit pe Internet o jucărie sub formă de șobolan. Și am decis să tricotez 15 șobolani roșii și mici. Prietenii mi-au apreciat cadourile. Mai mult decât atât, mulți mă întrebau dacă aș putea să fac ceva asemănător și anul viitor. Atunci am înțeles că jucăriile mele pot fi și vândute pe piață. Totuși, mi-am început activitatea de la croșetarea mărgelelor pentru sărbătoarea de 8 martie. De la acestea am trecut la producerea jucăriilor”, - a povestit pentru mybusiness.md fondatorul Kazeleka crochet toys Elena Caterov.

Jucăriile Kazeleka au apărut pentru prima dată pe piață la iarmarocul de caritate în anul 2009. Este bine-cunoscut faptul că un produs nou, apărut pe piața hand-made este analizat minuțion de consumatori. Așa s-a întâmplat și cu amigurumi, produse în Moldova.

Jucăriile croșetate au atras deodată atenția copiilor. Femeile, însă, erau sceptice: “Așa ceva poate să ne facă și bunica noastră” sau “Tu poți singură să o faci”. Cum să reziști la așa critici? Dar, după cum ne-a povestit meșterița, ea a rămas impresionată de reacția copiilor și, mai ales, a bărbaților. Pentru a nu se limita doar cu piața locală, Elena a decis să mai facă încă un pas în dezvoltarea afacerii. Ea și-a adus articolele la expozițiile internaționale. Prima destinație a fost Odesa, după a urmat Kiev, Tallinn, și iar Kiev, unde a avut loc vestita expoziție de păpuși “Modnaya Lyalika”. Pretutindeni Elena obținea o cerere ridicată pentru articolele ei. În plus, ea mai auzea și laude în adresa păpușilor, ceea ce o motiva să se dezvolte în această direcție și să caute noile variante de jucării.

Cererea ridicată în afata Moldovei a permis companiei Kazeleka să-și mărească sortimentul. Elena a început să croșeteze diverși reprezentanți ai lumii de animale, în rând cu păpuși, făcute din fire de bumbac, microfibre sau acril pentru copii. Jucăriile tricotate erau plăcute la atingere. Așa, nici nu le dorești să le lași din mâini. În scopul realizării articolelor sale, Elena a deschis un magazin online și a continuat să-și vândă produsele la iarmarocurile locale.

“Mă inspiră culoarea și forma. Îmi plac culorile calde și aprinse, care subliniază expresivitatea, formează “caracterul” jucăriei. Jucăriile sunt croșetate în jurul unei sfere. Îmi place să-i schimb forma prin intermediul detaliilor (urechiușe, lăbuțe, cozi). Drept rezultat, obțin cele mai diverse animale, păsări, insect, târâtoare. Nu știu să desenez, de aceea îmi imaginez schema de tricotare. Nu mă apuc de lucru până ea nu este alcătuită. Procesul de construire a schemei imaginative de croșetare durează aproximativ două săptămâni.

După ce cunosc deja toate detaliile, mă apuc să lucrez până nu-mi termin jucăria. Cel mai mult meditez asupra numerelor și calculelor. Începând din 2014 mi-am pus drept scop să măresc numărul de produse și am decis să fac câte o jucărie pe zi. Am reușit. Este un sentiment deosebit, când tu lucrezi conform planului, notând zilnic în caiet denumirea și numărul articolului nou”, - a povestit meșterița.

Spre sfârșitul anului 2015 Elena Caterov și-a pus în cale să atingă un scop nou: să producă anul viitor 500 de jucării. Pentru moment, ea are deja 400 de unități finisate și mai are multe produse semi-fabricate. Așa, meșterița mai are timp și posibilitatea să-și implementeze scopul și anul curent. Totuși, Elena nu se grăbește. Ea are cu ce să se mândrească: luând în considerare week-end-urile și sărbătorile, ea a reușit să croșeteze mai mult de o jucărie pe zi.  

Anul viitor Elena mai planifică să organizeze și o expoziție de jucării Kazeleka. “Am ce să prezint clienților pe piață. Pe de o parte, voi avea posibilitatea să “fac un raport” asupra activității mele artistice, ia pe de alta – îmi voi reclama mai bine produsele pe piață, ieșind astfel de la iarmarocuri, unde acum îmi realizez jucăriile”, - a spus ea.


Prețul pentru jucăriile tricotate variază de la 60 la 400 de lei. Prețul mediu anual este de 160-250 de lei. Cele mai populare jucării sunt elefanți, motan-curcubeu, iepurașul Kroș.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Apartamentul hotel „Adresa”, care oferă chirie de apartamente în regim hotelier, este cea mai veche întreprindere din Chișinău care se ocupă cu acest tip de activitate.

„Adresa” și-a început activitatea în anul 1988, înregistrându-se ca o cooperativă încă din perioada sovietică. „În acele timpuri, nu existau astfel de servicii, - explică administratorul întreprinderii, Andrei Cotovschi, - doar cele hoteliere”. În străinătate, în schimb, închirierea de apartamente în regim hotelier era o activitate obișnuită.

„Adresa” își oferă serviciile oricărei persoane înteresate de închirierea unui apartament pe termen scurt. „Este ca un hotel, însă, în locul unei camere, persoana închiriază un apartament întreg”, - spune administratorul. De regulă, apartamentele sunt închiriate pentru 3-4 zile. Printre chiriași sunt și străini, și cetățeni ai Republicii Moldova.

Ce îi îndeamnă pe cetățenii noștri să apeleze la serviciile oferite de „Adresa”? Diferite situații – nunta, la care au fost invitați prietenii și rudele din alte orașe; întâlniri de afaceri, legate de întrebările de business și altele.

Printre clienții străini predomină cetățeni ai țărilor vecine – România și Ucraina. Sunt și chiriași din Italia, Turcia, Rusia și din alte țări. Conform spuselor lui Andrei Cotovschi, în ultimii 15 ani vârfurile de cerere sau vârfurile de sezon tot timpul s-au modificat. Un boom stabil de sezon, care generează o cerere crescândă de închiriere a apartamentelor, rămâne a fi toamna. Alte cauze ale fluxului de clienți sunt evenimentele sportive, expozițiile, conferințele mari sau sărbătorile, precum „Ziua Vinului”. Conform observațiilor companiei „Adresa”, aproximativ o jumătate dintre clienți sunt turiști. Iar cealaltă jumătate – oameni de afaceri.

În total, firma oferă spre închiriere în jur de 40 de apartamente, prezentate pe site-ul companiei, cu indicarea prețului, a amplasării, a numărului de camere și a altor caracteristici ale apartamentului-hotel. „Alte caracteristici” includ televiziunea digitală, internetul, grupul sanitar modern. „În perioada sovietică baia era separată de tualetă, pentru ca familia, care se pregătește de lucru dimineața, să nu stea la coadă. Acum, însă, baia nu este separată de toaletă. Noi ne străduim ca în apartamentele noastre să existe și bideu”, - continuă discuția administratorul companiei „Adresa”.

În majoritatea apartamentelor, cu care colaborează „Adresa”, există încălzire autonomă. Practic în toate, cu excepția câtorva, climatizatorul lucrează în regim „iarnă-vară”. Clientul trebuie să se simtă ca acasă în apartament. De aceea, bucătăria este dotată cu toate electrotehnicele necesare – de la frigider, cuptor cu mictorunde, ceainic electric și până la linguri, furculițe și tirbușon. Neapărat trebuie să existe un fier de călcat și o masă de călcat – un set întreg de ustensile pentru casă. Întreprinderea face parte din sistemul internațional booking.com – rezervarea online a camerelor de hotel și a apartamentelor. Iar în descrierea apartamentului sunt indicare toate caracteristicile acestuia. Majoritatea apartamentelor, oferite clienților, sunt amplasate în complexul rezidențial de pe Bulevardul Negruzzi, unde se și află biroul „Adresa”.

Câteva apartamente, dintre cele cu care lucrează firma, sunt amplasate în zonele rezidențiale ale orașului. Însă, majoritatea sunt din centrul Chișinăului.

Afacerea este construită în felul următor. Compania „Adresa” nu dispune de propriile apartamente. Fiecare apartament are proprietarul său, cu care există o înțelegere. „Proprietarii de apartamente din alte sectoare ale orașului și-ar dori să colaboreze cu noi, - spune Andrei Cotovschi, - noi, însă, ne orientăm după cerere. Dacă un apartament din vreun sector al orașului este solicitat o dată în trei luni, atunci nu are sens să colaborăm cu acesta”. Există cerințe nu doar prentru apartament, ci și pentru bloc.

Accesul la scară trebuie să fie limitat – prin cod la ușă sau o lăcată electronică. Curățenia și iluminarea blocului reprezintă grija proprietarului apartamentului care se închiriază. Chiar dacă vecinii nu doresc să facă curat sau să schimbe becurile arse, proprietarul este obligat să se ocupe de această întrebare. În caz contrar, el va fi lipsit de chiriași. Unii proprietari de apartamente, care au decis să colaboreze cu firma „Adresa” și să își închirieze apartamentele în regim hotelier, au realizat, din buget personal, reparația în bloc.

Deși multe întrebări, legate de întreținerea apartamentului, țin de proprietar, „noi ajutăm proprietarii în spălarea lenjeriei de pat, - continuă discuția administratorul. – Niciodată nu îl spălăm în apartamentele pe care le închiriem. Lenjeria este de culoare albă și mereu călcată. La fel și prosoapele. Nici vorbă de lenjerie colorată sau boțită”. Pe lenjeria și prosoapele albe se observă mai ușor chiar și cele mai mici pete de murdărie Apropo, asigurarea clienților cu detergenți și soluții de curățare, precum și cu ustensilele de baie reprezintă obligațiunea stăpânului. „Adresa” colaborează demult cu proprietarii de apartamente, închiriate în regim hotelier, de aceea nu apar neînțelegeri de producție.

Angajații companiei organizează periodic verificări ale apartamentelor cu care colaborează și, în caz de necesitate, oferă ajutor – printre angajații întreprinderii „Adresa” se numără și câțiva specialiști, de exemplu, electrician sau instalator. Numărul total al angajaților companiei este de 10 persoane. Programul de lucru este 24/24h.

Printre apartamentele companiei „Adresa” există apartamente cu confort sporit – clasa „Deluxe” și apartamente mai ieftine – clasa „Econom”. „Unele apartamente puteau fi făcute și mai luxoase și confortabile, însă există o limită, - explică Andrei Cotovschi. – Persoanele care sunt dispuse să plătească foarte mult pentru o locuință în regim hotelier își doresc să găsească acolo săli de conferințe, saună, piscină, un restaurant luxos și multe alte facilități, pe care nu le putem asigura în condițiile unui bloc rezidențial. Apartamentul presupune confortul de casă, o bucătărie proprie, unde chiriașul poate găti, dar nu mai mult.

Noi trebuie să asigurăm confortul pentru client. În primul rând, este vorba despre un pat cu saltea comodă, instalații sanitare bune, televizor și, desigur, curățenia în apartament. Astfel de amănunte cum ar fi prețul tapetelor sau tipul de tencuială, de regulă, nu reprezintă interes pentru clienți”.

Ce este de interes pentru clienți? Unele probleme apar de la zgomotul ridicat de pe stradă, cu toate că geamurile termopan reduc nivelul acestuia. Aproximativ 10-15% dintre chiriași atrag atenția asupra acestui aspect. Unii clienți sunt preocupați de întrebarea legată de parcare. Unor clienți le este indiferent unde să-și parcheze mașina, în timp ce alții au nevoie de un loc într-o parcare păzită, iar în centrul orașului sunt doar 1-2 astfel de parcări.

Cât despre prezența unui balcon, acest aspect nu prea are importanță pentru clienți. Acesta este un plus pentru proprietar. Înscripția „Nu se fumează în încăpere” nu prea funcționează – oricum se fumează în casă. Și proprietarul trebuie să aerisească apartamentul, pentru a scăpa de mirosul neplăcut de tutun. Atunci când este un balcon în apartament, 4/5 clienți fumează acolo, fapt ce asigură mai puține probleme pentru proprietarul apartamentului în materie de aerisire.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În magazinele din capitală a apărut un produs nou de la producătorul local – umplutura igienică pentru pisici.

Cu puțin timp în urmă, problema toaletelor pentru pisici se rezolva prin intermediul nisipului, adus din zone de construcții aflate în vecinătate, sau prin ziare mărunțite, care erau puse sub coada animalelor. Iar din moment ce varianta de hârtie a început să se scumpească, iar unele ediții s-au convertit în versiuni online, magazinele au început să vândă variante mai neobișnuite de umpluturi, produse peste hotare (organice, sub formă de bulgări sau de silicagel). Originalitatea lor constă în faptul că producătorii din străinătate au înțeles că problema toaletelor pentru pisici poate fi transformată într-o afacere. Astfel, businessmenii au început să ofere diverse produse, care le-ar ajuta animalelor de companie să-și rezolve nevoile zilnice fără a crea disconfort stăpânilor.

Apare întrebarea: oare producătorii noștri locali nu pot să ofere o variantă personalizată a produsului dat? În plus, acesta nu necesită materie primă extraordinară, care nu ar fi posibil de găsit în Moldova. Producția umpluturilor de lemn se evidențiază printr-o rentabilitate ridicată, nu are nevoie de investiții financiare de proporții. Respectiv, aceasta poate fi transformată într-o mică afacere de succes.

Mica întreprindere Ambalat Ecofruct din satul Iurceni, raionul Nisporeni, a fost prima care a răspuns la această întrebare. Ea a început să producă umpluturi organice pentru toaletele pisicilor (din peleți de lemn) EcoSanCat. Prețul umpluturilor de la producătorul local este de două ori mai mic decât pentru cele importate. Așa, un pachet EcoSanCat de trei kilograme costă în magazine aproximativ 30 de lei.

Producătorii afirmă că umplutura oferită este un produs ecologic, realizat în exclusivitate din rumeguș, fără adaos de impurități și alte substanțe.

“Această umplutură este absolut sănătoasă atât penrtu pisicile de companie, cât și pentru mediul casnic. Granulele de lemn presate, cu un diametru de 6-8 mm, absorb bine lichidul și mirosul. Inițial, rumegușul utilizat se umflă, iar după se mărunțește. E de ajuns să turnați în litiera pisicii un strat de 2-4 cm pentru ca animalul de companie să rămână mulțumit. Iar locuitorii din orașe pot să golească litiera în toaleta din apartament”, - își descrie cu curaj produsul Ambalat Ecofruct.

Apropo, producția umplutirii este doar o ramură de activitate a companiei Ecofruct. Firma este cunoscută în Republică prin priducția fructelor și legumelor uscate. În baza unui set de uscare, amplasat în satul Iurceni, raionul Nisporeni, în anul 2003 a fost creată tehnologia unică de albire. Aceasta permite companiei să obțină fructe uscate de cea mai înaltă calitate, care sunt exportate în statele UE și CSI. Și, poate în viitor, umplutura EcoSanCat, în rând cu celelalte produse, va fi realizată pe plan internațional.

Articol pregătit de MyBusiness.md

 

Clasa de mijloc a Americii, lăudată şi curtată de politicieni, „vânată“ de companii şi emblema visului american, s-a redus la doar jumătate din populaţie pentru prima dată în ultimii cel puţin 40 de ani, iar societatea se polarizează într-un ritm alarmant.

Societatea americană se schimbă rapid, semnalând schimbarea celei mai mare economie a lumii, schimbarea discursurilor şi ţintelor politicienilor şi a politicilor companiilor. Politicieni populişti ca Donald Trump se folosesc de prăpăstiile care se cască în societate pentru a-şi răspândi mesajele xenofobe şi multiplica şansele să ajungă la conducerea SUA.

„America ar putea deveni curând prima societate fără clasă de mijloc“, avertiza în urmă cu câteva zile economistul Joseph E. Stiglitz. Un studiu al institutului de cercetare Pew Research Center preluat de toate marile publicaţii şi care face furori în SUA pare că îi dă dreptate economistului.

Clasa de mijloc a Americii s-a micşorat la doar jumătate din populaţie pentru prima dată în ultimele cel puţin patru decenii, în condiţiile în care forţele evoluţiei tehnologiei şi ale globalizării sapă o prăpastie între câştigătorii şi perdanţii societăţii, scrie Financial Times comentând rezultatele studiului. Bogaţii devin mai bogaţi, iar clasa de mijloc mai săracă, explică şi jurnaliştii de la MarketWatch.

Americanii din clasa de mijloc reprezintă acum doar 49,9% din populaţie, faţă de 61% în 1971, potrivit datelor Pew. În calculele acestui institut, ame­ri­canii din clasa de mijloc locuiesc în gospodării cu venituri cuprinse între două treimi şi de două ori venitul median na­ţional. În 2014, acest interval era de 41.900 – 125.600 dolari pentru o gospodărie de trei persoane. Venitul median constituie suma în raport cu care o jumătate de populaţie are venituri mai mari, iar cealaltă jumătate are venituri mai mici decât suma indicată.

Declinul neîntrerupt al clasei de mijloc este încă un semn de polarizare economică, explică pentru CNN Rakesh Kochhar, cercetător la Pew. „Nu doar că mai mulţi americani migrează înspre stratul superior şi cel inferior. Ei ajung la extremele acestor clase. Acesta este încă un semn al distribuirii tot mai inegale a veniturilor“, spune Kochhar.

Studiul Pew a găsit că ponderea adulţilor americani care fac parte din categoriile superioare de venit  – câştigătorii societăţii – a crescut mai mult decât ponderea celor care trăiesc în gospodării cu venituri mici.

„Salariaţii cu pregătire profesională înaltă sunt din ce în ce mai favorizaţi, iar dacă ai pregătire slabă, mai puţină educaţie, este foarte probabil să rămâi în urmă“, spune Kochhar.

Din 1970, gospo­dă­ri­ile din stratul de sus şi-au văzut venitul median crescând cu 47%, la 174.600 de  dolari. Venitul clasei de mijloc a crescut cu 34%, la 73.400 de dolari. Pentru clasa de jos, venitul a crescut cu doar 28%, la 24.074 dolari.

Unele cercetări sugerează că distribuirea tot mai inegală a avuţiei naţionale şi dispariţia clasei de mijloc frânează creşterea economică, spune Kochhar. Clasa de sus controlează acum 49% din venitul agregat naţional, faţă de 29% în 1970. Clasei de mijloc îi revenea 62% din avuţia naţională în 1970. Porţia ei de acum este de 43%. Porţia clasei de jos s-a redus de la 10% la 9%. „Alintaţii“ societăţii nu depăşesc clasa de mijloc doar la venit. Ei şi-au văzut averile dublându-se în perioada 1983-2013, la 650.100 dolari. Însă avuţia clasei de mijloc a crescut cu doar 2%, la 98.100 dolari.

Ultimii 15 ani au fost în special brutali pentru clasa de mijloc. În 2014, venitul median în gospodăriile din această categorie era cu 4% mai mic decât în 2000. Avuţia mediană (activele minus datoriile) s-a prăbuşit cu 28% din 2001 până în 2013, printre cauze fiind criza de pe piaţa imobiliară şi Marea Recesiune din 2008, notează MarketWatch.

Americanii din clasa de mijloc sunt o ţintă politică importantă, singura care se face remarcată în discursurile politicienilor. În discursul de anul acesta despre starea economiei, preşe­dintele Barack Obama a vorbit despre cum poate fi ajutat acest grup. „Politicile economice pentru clasa de mijloc înseamnă să ajuţi familiile care muncesc să se simtă mai în siguranţă într-o lume în continuă schimbare“, a spus Obama.

El nu a menţionat nimic despre cei din clasa de sus sau din cea inferioară care au loc de muncă. Motivul? „Centrul, atât politic cât şi economic, este cel care are puterea de a-l alege pe preşedintele SUA“, spune Mark Hamrick, analist la Bankrate.com.

Opinia dominantă că pătura de mijloc este zdrobită alimentează furia populară care propulsează politici populiste, în ultima vreme personificate de Donald Trump, candidat al republicanilor pentru funcţia de preşedinte. Trump foloseşte adesea discursuri xenofobe care polarizează şi mai mult societatea.

http://www.money.ro/

Afacerile în franciză au început să prindă și în România, iar mulți antreprenori locali s-au orientat către acest gen de business în ultimii 15 ani.

Dacă în urmă cu câțiva ani cele mai avantajoase francize erau cele din zona de retail, în ultima perioadă au început să aibă căutare și cele din serctoarele de servicii și HoReCa.

Potrivit Ziarului Financiar, care a publicat Catalogul Francizelor din România, sectorul de retail se ține pe prima poziție, cu o pondere de 52,3%. Urmează francizele din zona serviciilor, cu 26,2%, și cele din sectorul HoReCa – 21,5%.

Din cele 180 de francize din sectorul de retail, 80 sunt pe domeniile îmbrăcăminte și încălțăminte, iar din zona HoReCa, din totalul de 74 de francize 25 sunt reprezentate de restaurante, iar 20 de cafenele, ceainării și ciocolaterii.

Potrivit datelor ZF, o treime din conceptele francizate sunt locale, iar 67% internaționale. Studiul mai arată și o evoluție destul de bună a francizelor din zona serviciilor și HoReCa.

Pe baza acestor date, Adevărul Financiar a realizat o analiză a celor mai populare francize, dar și a celor cu o evoluție interesantă în anul care se încheie.

Stabilitate în retail

Sectorul de retail pare să fie și cel mai stabil în ceea ce privește francizele. În acest an s-a remarcat un mare interes pentru franciza La Doi Pași a celor de la Metro Cash&Carry.

Franciza La Doi Pași este acum în plină expansiune și are deja 500 de unități în întreaga țară. Disponibilitatea pentru o astfel de franciză, mai ales în zona comerțului de proximitate, s-a observat în urmă cu cinci ani.

Extinderile agresive ale marilor retaileri au fost simțite după 2010, când încercarea omului de afaceri Dinu Patriciu de a se impune pe piață cu conceptul Mic.ro a eșuat după numai un an. În plină scădere a consumului, marile rețele s-au apropiat de zonele aglomerate și au început să deschidă magazine de proximitate.

Conceptul La Doi Pași pare să arate mai stabil decât încercarea Mic.ro. Metro Cash & Carry a venit cu franciza „La Doi Pași” încă din 2011, un concept adresat proprietarilor de spații comerciale cu dimensiuni de la 40 la 200 de metri pătrați, suprafețe considerate convenabile pentru deschiderea unor magazine de tip autoservire.

De altfel, Metro s-a arătat interesată de apropierea de comerțul tradițional încă din 2008, când a început să le ofere instruire comercianților prin Centrul de Competență pentru revânzători. Programele de instruire continuă și în prezent pentru cei care intră în programul de francizare al Metro.

O altă franciză de succes din zona de retail este Fornetti. Pe piață de la începutul anilor 2000, a ajuns în prezent la 600 de unități. Lanțul de patiserii s-a dovedit extrem de profitabil la începutul ascensiunii pe piața românescă. Învestiția era relativ accesibilă. O afacere sub franciză Fornetti putea fi pornită cu sume cuprinse între 500 și 2.000 de euro. După 201,  Fornetti a început să aibă probleme și a intrat chiar și în insolvență. Din vara acestui an, problemele insolvenței au fost rezolvate, iar datoriile către bănci și furnizori au fost achitate.

O altă franciză din zona de retail este cea de la Murfatlar, care are deja 96 de unități, însă investiția inițială poate trece de 10.000 de euro.

Și francizele din zona presei par interesante. Inmedio are deja 187 de magazine în franciză și mai caută parteneri, însă cei care intenționează să intre în această afacere trebuie să aibă disponibili cel puțin 1.200 de euro.

Un nume destul de bun are și rețeua Romstal, care a ajuns în prezent la 130 de magazine, mai puțin de jumătate în franciză.

Și zona de telefonie este destul de căutată. Operatorul de telefonie Vodafone România acoperă deja 130 de unități în franciză, care sunt distribuite în mai toate orașele mari din țară.

Tentații în zona HoReCa

Printre cele mai populare francize din zona HoReCa se regăsește KFC, care are deja 18 ani de prezență în România. Cu o reprezentare de 15.000 de unități în lume, KFC are în România 56 de restaurante.

Un alt brand de renume, care vine tot din Statele Unite, prezent la noi de mai bine de 20 de ani este Pizza Hut. Compania operează doar în orașele foarte mari și deține 17 unități pe piața locală.

Și dacă tot suntem la nivel mare, nu trebuie să uităm de cel mai mare lanț de restaurante fast-food din lume. Subway este recent intrat în România, în 2012, și deține deja 25 de unități în franciză, strategia fiind axată tor pe marile orașe.

Cu o prezență doar în București și pe litoral, brandul american Porumbul Vesel este prezent în România prin firma Eduard &Dale. Cu pretenții de extindere, Porumbul Vesel are deja 32 de unități dintre care două în franciză. Investiția minimă într-o astfel de afacere este de circa 5.000 de euro.

Și în piața de vending este floc de francize. Automatele Dallmayr de băuturi calde și snacksuri au 37 de unități în România, dintre care 30 sunt operate prin parteneri. Pentru a intra într-o astfel de afacere investiția minimă este de cel puțin 5.000 de euro.

Serviciile vin din urmă

În ultimii ani, sectorul serviciilor a început să ia avânt. De aici și interesul pentru a deschidse un business pe această zonă. Companii care s-au consolidat pe diferite ramuri ale acestui sector sunt dispusă să opereze și în franciză.

Unul dintre cele mai clare exemple vine de la compania de turism Eximtur, care are deja 29 de unități, dintre care 12 operate în franciză. Compania a fost înființată în 1993 și este condusă de familia Morariu.

Business-ul a început ca o afacere de familie, la Cluj, dar s- dezvoltat în alte 20 de orașe din România. Învestiția inițială în această afacere ajunge și la 10.000 de euro, taxa de franciză este de 2.000 de euro, iar redevența anuală este de 500 de euro.

Un alt brand din turism care se pretează la franciză este Paralela 45, unul din jucătorii importanți din piață. Compania are 34 de unități, cu 18 în franciză. Paralela 45 este deținută de omul de afaceri Alin Burcea, care este cotat de Capital 300 cei mai bogați români cu o avere estimată la 23-25 de milioane de euro.

Un alt jucător important din zona serviciilor este compania de curierat DPD. Cu o prezență în București și Sibiu, compania are 49 de unități, dintre care 42 în franciză. Pentru a intra într-o astfel de afacere investițiile sunt mari. Pleacă de la 100.000 de euro și pot ajunge și la un milion de euro.

Și că tot vorbim de o piață cât mai diversă, nu putem ocoli nici pariurile. Franciza GS Bet Pariuri Sportive are deja 200 de unități și este o afacere ce poate fi pornită cu circa 800 de euro. Mai mult, vorbim de o afacere autohtonă pornită relativ recent, în 2012.

Până și domeniul finanțelor este unul care se pretează la franciză. Kiwi Finance este cel mai mare broker de credite din România. Deține 65 de unități, dintre care 60 în franciză.

Și în asigurări e loc de franciză. Millenium Insurance Broker are 97 de unități, dintre care 96 sunt operate în franciză. Investiție inițială este acceptabilă, 1.000 de euro.

Una dintre cele mai mari francize din România este Zebra Pay. Este vorba de operatorul de procesare a plăților electronice, care are deja 1.670 de unități, cu 1.620 operate în franciză. Investiția inițială este de 1.200 – 1.350 de euro, iar redevența lunară se achită din procente din cifra de afaceri.

http://adevarulfinanciar.ro/

Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a acordat Mobiasbancă - Groupe Societe Generale. o tranşă de 5,5 milioane euro pentru creditarea companiilor private care întreprind măsuri de economisire a energiei și investesc în proiecte de energie regenerabilă în cadrul Liniei de Finanțare pentru Eficiența Energetică în Moldova II (MoSEFF II).

Conform comunicatului BERD, citat de agenţia „INFOTAG”, împrumutul va fi completat cu granturi UE care vor fi oferite companiilor în calitate de stimulente directe până la 20% din suma creditului pentru angajarea experților pentru a sprijini banca și companiile locale cu asistență tehnică pentru astfel de investiții.

Potrivit spuselor șefei reprezentanţei BERD în Moldova, Julia Otto, prin creditul dat, deja al treilea pentru Mobiasbanca, BERD răspunde la cererea înaltă pentru astfel de finanțare și know-how.

„Mobiasbancă și echipa sa profesionistă a devenit un partener strategic și dedicat al BERD. Avem plăcerea de a continua aceste eforturi comune pentru a susține în continuarea creșterii completivității, profitabilității și economiile de energie ale companiilor private din Republica Moldova”, a spus ea.

Preşedintele Mobiasbancă - Groupe Societe Generale, Ridha Tekaia, a menţionat că banca cu ajutorul partenerilor – BERD şi UE, primele două împrumuturi în valoare totală de zece milioane euro au fost pe deplin asimilate și rezultatul obținut este remarcabil.

„Mai mult de 35 de companii din Moldova au beneficiat de finanțare cu o componentă de grant de până la 20 la sută precum și de expertiză tehnică profesională pentru investiții de economisire a energiei. Acest nou împrumut este expresia angajamentului Mobiasbancă de a ajuta comunitatea de afaceri locală care solicită finanțare și consultanță pentru investiții în eficiența energetică”, a spus el.

Tema economisirii energiei este actuală pentru Moldova, care importă peste 90% din resursele energetice consumate, cheltuind pentru aceasta circa o treime din buget. Totodată, capacitatea energetică a ţării este de trei ori mai mare decât în statele UE.

Începând cu anul 2010, din momentul când BERD a dat startul finanțării eficienței energetice în Moldova, mai mult de 38 milioane euro au fost distribuite prin programul MoSEFF prin băncile participante, ajutând 157 de întreprinderi să reducă facturile de energie și emisiile de CO2. Aceste proiecte au ajutat la reducerea emisiilor de CO2 cu 58,000 tone, echivalentul emisiilor produse de peste 40,000 autoturisme.

„INFOTAG” precizează: MOBIASBANCA - Groupe Societe Gеnеrale este una dintre cele mai mari bănci comerciale din Moldova, care deserveşte peste 130 mii de clienţi şi are o reţea de 58 de filiale. Principalii acţionari sunt Sociеtе Gеnеrale – 67,85%, BRD – Groupe Sociеtе Gеnеrale – 20% şi BERD – 8,84%.

http://www.infotag.md/

Bălți, 24 Decembrie 2015 — ADR Nord și firma Selinic-Cons, câștigătoarea unei licitații publice, au semnat recent un contract de efectuare a lucrărilor de amenajare a teritoriului Parcului Industrial (PI) „Răut” din municipiul Bălți. Contractul a fost semnat în contextul celei de-a treia etape de realizare a proiectului „Susținerea dezvoltării sectorului industrial în Regiunea de Dezvoltare Nord prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare pentru Parcul Industrial pe teritoriul S.A. «Răut» din municipiul Bălți”.

Contractul de execuție a lucrărilor de amenajare a PI „Răut” este în valoare de 21,76 de milioane de lei, care urmează a fi alocați din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR).

Potrivit proiectului, pe teritoriul PI „Răut” vor fi amenajate zonele de odihnă pentru muncitori, parcările auto, rampele pentru containere de gunoi, pereurile în jurul clădirilor parcului. De asemenea, trotuarele de pe teritoriul parcului și din sectoarele adiacente vor fi pavate, vor fi renovate drumurile de pe teritoriul parcului și va fi reparat gardul din jurul parcului industrial, cu lungimea de 2,14 km.

Perioada de execuție a acestor lucrări este de 9 luni, cu excepția lunilor de iarnă.

Anterior, în cadrul proiectului de la PI „Răut” au fost realizate alte două subproiecte. Au fost construite rețele de apeduct externe, cu o lungime de 1,16 km (în valoare de 2,5 mln lei), și a fost reabilitată și construită rețeaua de canalizare internă, cu o lungime totală de 1,19 km, și construită rețeaua de apeduct intern, cu o lungime de 2,17 km (în valoare de 2,24 de mln lei).

Valoarea totală a proiectului de la PI „Răut” este de 26,76 de milioane lei, din FNDR.

Amplasat în zona industrială a sectorului central din municipiul Bălți, pe o suprafață de 9,5 ha, PI „Răut”, administrat de S.A. „Răut”, a fost lansat în data de 25 iulie 2013. Aici se fabrică producție de menire tehnico-productivă, precum și mărfuri de larg consum. S.A. „Răut”, companie cu capital majoritar de stat, a fost înființată în anul 1944.

www.adrnord.md