Mama a trei copii, Geta Rașiuc, a reușit să-și transforme necesitatea personală de a fi activă într-o afacere. Astfel, femeia a devenit liderul mișcării de ”Bebeluși Purtați” în Moldova, dar și a câștigat Concursul internațional de afaceri pentru start-up-uri ”Get in the Ring”. Fiind în concediu de maternitate, femeia, evidențiindu-se printr-un caracter puternic și sociabilitate, și-a pornit activitatea prin oferirea consultanțelor în privința purtării slingurilor. După, ea a reușit să-și dezvolte afacerea astfel, încât reușește să le ajute și pe alte mame să fie active în timpul concediului de maternitate.  

Pentru cei, care nu știu, slingurile sunt aparate de construcții diferite, folosite încă în timpurie antice pentru transportarea copiilor în primii trei ani de la naștere. Când Geta Rașiuc a născut în anul 2006 primul copil, Moldova încă nu știa de slinguri. În acea perioadă, mamele ”avansate” își purtau bebelușii în rucsacuri-cangur. Totuși, în majoritatea cazurilor acestea se limitau la cărucioare tradiționale.

”După ce l-am născut pe fiul meu, am început să mă confrunt cu o serie de probleme. În primul rând, soțul meu era mereu la muncă. Eu însă, aveam nevoie de 40 de minute pentru a ieși afară cu copilul. Timpul era pierdut mai ales pentru a scoate căruciorul din casă. La fel de mult timp cheltuiam pentru a intra înapoi. A fost extenuant. Sunt o persoană activă, deci am decis să găsesc o ieșire din situație. Am aplicat metoda folosită de femei din întreaga lume, și anume purtarea copilului în fular. Acest fapt mi-a permis să rămân mobilă și să mă deplasez prin oraș pentru a-mi rezolva problemele. Inițial, purtam copilul într-un fular mare. După, am găsit un material potrivit pentru a-mi coase primul sling. Mai multe femei, observând ”inovația” mea, au început să mă întrebe de unde am cumpărat slingul. Așa, eu am înțeles că pot să povestesc și altor femei despre această metodă de rezolvare a problemei cu cărucioare”, - a povestit pentru mybusiness.md fondatoarea brandurilor Choo-Choo Baby carries, Lilu love carries, precum și liderul asociației ”Mămici fermecate” Geta Rașiuc.

Primele slinguri, cu logoul Choo-Choo baby carries, au apărut în anul 2007 în magazinul de haine pentru femei gravide din capitală. Geta afirmă că în iunie, ”cu copilul la gât”, ea a reușit să participe la expoziția Kid`s Expo, unde, prin exemplul său, își promova produsul. Acolo, femeia discuta cu alte mame și le explica, cum să ducă un mod activ de viață după nașterea copilului. Deja la toamnă, Geta a reușit să atragă mai multe femei la Săptămâna Internațională a Bebelușilor Purtați ”Baby wearing business”. Antreprenoarea nu avea resurse necesare pentru a organiza publicitate. În schimb, femeia dispunea de timp și cunoștințe necesare (Geta Rașiuc este specialist în publicitate). Așa, sociabilitate și experiența profesională i-au permis să ”facă multă zarvă din nimic”.

”Cred că în acel an, doar persoanele surdo-mute nu auziseră de slinguri. Discuțiile, pe care le purtam cu vizitatorii expoziției, participanții săptămânii bebelușilor purtați și chiar cu oamenii care mă opreau pe stradă și mă întrebau ”unde ar fi posibil de cumpărat slinguri”, a fost o experiență importantă pentru mine. Pe lângă faptul că-i inspiram pe cei din jur, am aflat și o informație utilă despre cererea de consum. Prețul la primele slinguri de bumbac indian a fost de 900 de lei. Totuși, după am înțeles că trebuie să mă orientez spre consumatori cu posibilități financiare diferite. Mai puține mame își pot permite să cheltuie atât. De aceea, în anul 2009 eu am lansat producția celui de-al doilea brand - Lilu love carriers. La fel, slingurile date au fost din bumbac, însă erau lipsite de unele implementări tehnologice speciale sub formă de inele, cum a fost în cazul brandului Choo-Choo”, - spune antreprenoarea.

Tot în 2007 ea a încheiat contractul cu 17 puncte de vânzare (magazine și farmacii), unde a dat spre realizare 300 de slinguri. Următorul pas a fost deschiderea magazinului online. Și deja în anul 2010 slingurile, produse în Moldova, au ajuns la clienții din Rusia, Japonia și Norvegia.

Aparent, lucrurile decurgeau bine. Însă unele circumstanțe (cum ar fi naștere a încă doi copii și concurența neloială) au făcut-o pe Geta să-și încetinească în 2014 activitatea (și potențiala afacere).

”Oamenii de pe stradă au început să-mi adreseze întrebări: ”Unde ai dispărut? Întoarce-te! E liniște fără tine!” Între timp eu am decis să vând resturile de materiale, folosite pentru coaserea slingurilor, unei cunoscute. Ea însă, a renunțat să le cumpere și mi-a spus: ”Continuă să faci ceea, ce ți se primește cel mai bine”. Așa, eu am decis în trei ani să reîncep activitatea. Iar în aprilie anului 2014 am relansat brandul Choo-Choo. Timp de trei ani ofeream lecții de master-class, unde slingurile actualizate au devenit repede populare. Spre sfârșitul lunii august am aflat de concursul internațional pentru cel mai bun proiect de afacere pentru start-up-eri ”Get in the Ring”. Am decis să particip mai mult pentru a face cunoștință cu oameni noi și pentru a prezenta produsul meu unui spectru mai larg de consumatori. Premiul însă, mă interesa mai puțin”, - spune Geta.

Drept rezultat, Geta Rașiuc a devenit câștigătorul concursului național ”Get in the Ring” și a participat la finala internațională, unde și-a prezentat proiectul. Drept rezultat, acesta s-a plasat printre primele 10 cele mai bune proiecte de afacere din lume. Succesul a convins-o pe antreprenoarea să se întoarcă pe piață cu slingurile Choo-Choo.

”Inițial, am lansat totul din plictiseală. După, am decis să-mi ”reloadez” activitate și să o transform într-o afacere, menită să producă și să-și realizeze marfa pe piețele internă și externă. Am înțeles că înainte mă ocupam de faza de pre-lansare. Acum însă, a venit timpul să aduc munca mea la condiția deplină. Mai mult, terenul e pregătit și am toate premisele necesare pentru a mă axa pe vânzări, continuând, între timp, să lucrez pentru publicul țintă. În plus, doresc să lucrez nu doar cu mămici, dar și cu domnișoare, care doresc să devină mame.

Deja avem o asociație, numită ”Mămici fermecare”. Printre participantele noastre se numără mame ce duc un mod activ de viață și care, drept consecință, generează idei noi, inclusiv și de afacere. De exemplu, în august anului trecui, în cadrul asociației a fost deschis studioul de dansuri-sling ”Mama-liga”. Aici vin mame să danseze cu copiii în brațe. Afacerea ”pentru mămici” îi permite femeii să rămână activă din punct de vedere social, fără a rămâne axată doar pe mâncare, somn, spălarea hainelor și plimbare. Din contra, acest fapt le permite să se regăsească într-o altă activitate (studierea limbilor, cursurile de instruire) ce va aduce emoții pozitive, plăcere, dar și venit. Un exemplu este chiar consultant în folosirea slingurilor.  

Mereu mă uimeau plângerile mamelor pe forumuri online sau rețele de socializare în legătură cu lipsa de timp, ce rezultă din faptul că au născut un copil. Îmi pare rău pentru unele din ele. Doar apariția copilului nu înseamnă că trebuie să renunțați la viața activă. Mai mult, dinamismul îi permite mamei să fie un exemplu pentru copilul ei. Doar nu pe degeaba se spune: ”Copilul va face ceea, ce faci tu””, - a spus Geta Rașiuc.  

 
În prezent Geta Rașiuc activ lucrează, lansând câte două colecții pe an. Prețurile pentru slingurle îndrăgite sunt următoarele: Choo-Choo Baby carries – 870 lei, Lilu love carries - 570 lei.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Zăpada poate fi o afacere de succes. Dacă pentru cei mai mulţi ninsorile abundente sunt o adevărată bătăie de cap, pentru unii nămeţii sunt mană cerească.

Trei tineri din Ialoveni câştigă bani din prestarea serviciilor private de deszăpezire. Deşi afacerea este la început, rezultatele nu întârziat să apară.

Andrei Nogailîc este un tânăr originar din satul Văratic, raionul Ialoveni.

Împreună cu doi prieteni de-ai săi, au decis în urmă cu doi ani să pună pe roate o afacere inedită în Moldova. Astfel, băieţii au cumpărat trei tractoare şi un camion şi au început să ofere servicii de deszăpezire.

"Această idee a apărut în urma unor solicitări ale cunoscuților care aveau nevoie mare de servicii de deszăpezire, dar tehnica mare care există pentru deszăpezire nu putea să aibă acces la teritoriile lor", spune tânărul.

Serviciile lor sunt solicitate cel mai mult de reprezentanţii magazinelor şi diferite firme private.

Prețul pentru un astfel de serviciu variază în funcţie de dificultatea terenului.

Şi nu doar agenții economici solicită ajutorul băieţilor. Și un primar a apelat la serviciile lor pentru a debloca drumul principal din sat .

"Sunt accesibile. Nu aș spune că sunt mari prețurile. Ne aranjează, după cum lucrul este calitativ și prețurile sunt bune", a declarat Iurie Chirman, primarul satului Văratic, raionul Ialoveni.

Tinerii speră că troienele care s-au format în urma ninsorilor abundente le va rotunji veniturile şi îşi vor acoperi investiţiile făcute.

http://www.publika.md/

Iată ce te așteaptă in cadrul la BIZZ GENIUS CLUB:

1. Lunar vom organiza cate un training de 1-2 zile cu experti locali sau internationali. Temele evenimentelor vor fi alese in baza necesitatilor membrilor grupului. Noi vom asculta care sunt problemele tale si te vom ajuta sa le rezolvi in cel mai bun mod!
2. Ne vom intalni odata in luna la o sesiune de brainstorming. In cadrul sesiunii expertii din diverse domenii te vor consulta in public, descoperind care este miezul problemei pe care il ai si iti vor da pasi concreti ce poti face in continuare.
3. Lansam un fond special care va colecta bani pentru diverse activitati cu impact social. De asemenea vom crea propriile proiecte si vom contribui la imbunatatirea mediului, societatii si a altor aspecte importante.

Dar asta nu este tot! 

4. Ai acces la oferte speciale si reduceri de la partenerii nostri!
5. Primesti reduceri la cele 3 evenimente mari care le vom organiza in fiecare anotimp
6. Ai acces gratuit la toate inregistrarile video de la evenimentele pe care le vom organiza

WOW!

Obții foarte multe lucruri extraordinare pentru a avea un an exceptional. Noi dorim ca energie pe care ai capatato ieri sa fie cu tine intregul an!

Accesează link-ul de mai jos și înregistrează-te acum pentru a obține reducerea si participarea gratuita la BIZZ FORUM 2017!

http://goo.gl/forms/z9fN4VMpM6

Ne reauzim curând!

Echipa BIZZ

Compania VolkerWessels vrea să inoveze structura rutieră convențională. Propunerea lor constă în a construi drumuri din material plastic reciclat în proporție de 100 %. Astfel, se va mări durata utilizării drumurilor de pînă la 3 ori! Plus la asta, ia mai puțin timp ca să le construiești și practic nu necesită întreținere.

”PlasticRoad” are numeroase avantaje în comparație cu drumurile convenționale, atât în ​​termeni de construcție cât și întreținere. Drumurile de plastic sunt mult mai durabile și deschid ușa pentru o serie de noi inovații, cum ar fi generarea de energie, suprafețe de drum liniștit, drumuri încălzite și construcție modulară.În plus,designul PlasticRoad dispune de un spațiu "gol ", care poate fi folosit pentru cabluri, țevi și apă de ploaie.

”PlasticRoad” este încă o idee pe hârtie în acest moment, etapa următoare este de a construi și testa în laborator acest experiment pentru a asigura că este în siguranță pe carosabil umed și alunecos.

Chitanța de încasare a amenzii la locul constatării contravenției ar putea fi inclusă în Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special – potrivit modificărilor și completărilor în unele hotărîri anterioare ale Guvernului, propuse de Departamentul Poliției de Frontieră din subordinea MAI.

Evidența acestei chitanțe se va face în conformitate cu Instrucțiunea privind eliberarea, păstrarea și utilizarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobată de executiv în 17 martie 1998 întru executarea Decretului Președintelui Republicii Moldova din 23 decembrie 1997.

Totodată, activitatea de încasare a amenzilor la locul constatării contravenției, potrivit modificărilor și completărilor, ar urma să fie inclusă în lista genurilor de activitate, specificul cărora permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și control.

Proiectul modificărilor și completărilor va contribui la crearea bazei juridice pentru încasarea amenzii la locul constatării contravenției de către agenții constatatori cu drept de examinare. În cazul aprobării acestora, vor fi create oportunități mai vaste privind respectarea dreptului persoanei, în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional, de a achita amenda contravențională.

Conform art. 446 alin. 1 lit. a) din Codul contravențional, persoanele, care recunosc vinovăția de săvîrșire a contravenției, pot plăti penalitatea pe loc. Dacă străinii vor fi trași la răspundere contravențională sub formă de amendă, se va micșora numărul deciziilor neexecutate a agenților constatatori privind aplicarea acestor sancțiuni. Doar în cazul lipsei de competență teritorială stabilită în art. 30 al Codului de executare, executorii judecătorești restituie deciziile neexecutate agenților constatatori.

Departamentul Poliției de Frontieră speră că implementarea modificărilor și completărilor va permite în mod simplificat încasarea amenzilor la locul constatării contravenției, cu respectarea dreptului persoanei, ce a comis o contravenție. Vor spori și veniturile la bugetul de stat.

http://monitorul.fisc.md/

ArKase este o husa pentru telefoanele mobile care regenereaza o parte din energia consumata de utilizatori. Incarca bateria telefonului prin regenerarea energiei eliberate de lumina, temperatura, miscare, sunet sau chiar de semnalul telefonului sau cel de Wi-Fi si promite sa functioneze fara incarcare la priza. A fost creata de un startup din Cluj, al carui fondator, Razvan Marcus, spune ca produsul va fi disponibil pe piata in aceasta vara.

"Calatoream des cu autocarul din Cluj Napoca, unde eram student, pana in judetul Hunedoara, la parintii mei. In timpul cursei aveam nevoie sa imi folosesc telefonul, sa vorbesc cu ai mei, sa vorbesc cu colegii sau sa mai caut una alta pe internet, dar cum nu puteam sa il incarc in autocar deseori ramaneam fara baterie. La un moment dat m-am gandit cum as putea sa fac astfel incat sa transform miscarea autobuzului in energie electrica pentru a-mi incarca telefonul. Nu m-am lasat pana nu am reusit si 3 ani mai tarziu am terminat primul prototip ArKase", isi aminteste Razvan Marcus momentul in care a aparut ideea lansarii ArKase.

Acesta functioneaza de fapt cu ajutorul unui microgenerator, montat in husa. ArKase contine cateva module care transforma energia inconjuratoare (miscare, sunet, semnal WI-FI, GPS, GSM, radio, energie solara) in energie electrica, o stocheaza intr-un acumulator si este apoi transferata catre bateria telefonului. "Practic, autonomia telefonului mobil devine de 100%", spune Marcus.

ArKase a fost desemnat castigator in cadrul Transilvania Demo Day.

De-a lungul celor aproape patru ani in care a lucrat la dezvoltarea husei, inventatorul ei a investit aproximativ 15.000 de euro in realizarea ArKase. Dar, investitiile nu se opresc aici, avand in vedere ca acum lucreaza la designul husei. "Prototipul este gata, mai trebuie doar sa-l imbracam", explica Razvan Marcus.

ArKase este facuta prin metoda de injectie de mase plastice. Primul prototip comercial este creat pentru iPhone 6, dar Explore Green Energy, startup-ul din spatele acestui produs, lucreaza, in prezent, si la un model ajustabil astfel incat husa sa se poata atasa mai multor modele de telefoane. Mai mult, E.G.E. vrea ca pe viitor sa lanseze si o varianta de husa din piele ecologica.

Costul de realizare al ArKase este de circa 80-90 de euro, pe bucata, iar pretul la care producatorii ei estimeaza ca se va vinde pe piata este de circa 115 euro, dar procesul de vanzare urmeaza sa fie facut prin diversi distribuitori.


"Costul de realizare va depinde foarte mult de investitia initiala pe care vrem sa o obtinem. Acest cost depinde de cantitatea de componente comandata de la furnizori. Cu cat va fi mai mare prima infuzie de fonduri, cu atat vom putea achizitiona mai multe componente odata si cu atat costurile totale de productie vor scadea", explica Marcus.

Investita initiala de care startup-ul spune ca ar avea nevoie se ridica la 4 milioane de euro. "Trebuie sa conturam liniile de asamblare si sa achizionam componentele. Acestea sunt cele mai mari cheltuieli", arata inventatorul ArKase.

Productia ar urma sa inceapa la inceputul verii, la Cluj, iar potrivit estimarilor initiale, startup-ul ar urma sa produca in prima faza circa 6 milioane de huse.

In spatele ArKase se afla o echipa formata din patru membri: Romeo Ciontos, care se ocupa de studiul de impact si de testarea husei, Vlad Cornean, care este responsabil cu partea de electronica a husei si de proiectarea ei, Suciu Tina, care se ocupa de strategia de marketing pentru lansarea produsului si Razvan Marcus, inventatorul ArKase.

In prezent startup-ul se afla in cautarea unui investitor, dar nu exclude posibilitatea de a-si lansa proiectul pe o platforma de corwdfunding.

Explore Green Energy mai lucreaza si la alte proiecte, precum un sistem de eficientizare a sistemelor de panouri fotovoltaice si un alimentator mai performant pentru masinile full-electric.

"Toate proiectele companiei merg in aceeasi directie: economisirea de resurse naturale prin maximizarea potentialului de productie a electricitatii din surse alternative", spune Marcus.

De exemplu, Explore Green Energy propune un sistem de orientare a panourilor fotovoltaice pe 2 axe dupa soare, care sa functioneze fara consum de energie electrica si care vine sa maximizeze profitul electric al acestora. De asemenea, E.G.E. a creat un sistem de crestere a eficientei de productie a panourilor prin modificarea geometriei sticlei si prin adaugare a unor sisteme de racire a panourilor active sau pasive. Acest proiect este in stadiul de simulare.

http://www.startupcafe.ro/

Inventatorii sportului rege au cele mai bogate cluburi: în Top 30 mondial, alcătuit după veniturile anuale, sunt nu mai puţin de 17 echipe engleze, cu un total de peste 4 miliarde de euro.

Top 5 al celor mai bogate echipe de fotbal din lume, conform raportului Deloitte Football Money League 2016, arată astfel: Real Madrid (cu venituri anuale de 577 milioane de euro), Barcelona (560,8 milioane de euro), Manchester United (519,5 milioane de euro), Paris Saint Germain (480,8 milioane de euro), Bayern Munchen (474 milioane de euro).

Dacă am face un calcul pe ţări, la prima vedere pare o ierarhea dominată de Spania.

Analizând însă Top 20, vom observa că situaţia stă cu totul diferit. Clasamentul pe ţări după totalul veniturilor are următoarea configuraţie: Anglia (2.983,1 milioane de euro venituri însumate de la nouă echipe), Spania (1.324,9 milioane de euro – trei echipe), Germania (974,3 milioane de euro – trei echipe), Italia (868,2 milioane de euro – patru echipe), Franţa (480,8 milioane de euro – o echipă).



Mergând la Top 30, vom vedea că ţara cu cel mai bogat fotbal are un decalaj şi mai mare faţă de celelalte. Aceasta deoarece pe locurile 21-30 sunt opt cluburi engleze şi câte una din Turcia (Galatasaray) şi Italia (Napoli).



Clasamentul după Top 30 are pe prima poziţie Anglia cu venituri de 4.072,6 milioane de euro însumate de la 17 echipe. Spania îşi păstrează locul 2 cu aceeaşi sumă (1.324,9 milioane de euro), Italia se află pe 3 cu venituri de 993,7 milioane de euro, Germania pe 4 cu 974,3 milioane de euro, ultimele două locuri fiind ocupate de Franţa (480,8 milioane de euro) şi Turcia (159,1 milioane de euro).

Cifrele se referă la sezonul fotbalistic 2014-2015.

Pentru comparaţie, conform datelor Ligii Profesioniste de Fotbal, România are venituri totale de 66 milioane de euro, nivel corespunzător anului 2014.

http://www.capital.ro/

Materialele plastice se utilizează atât de mult în prezent încât în oceane va fi mai mult plastic în 2050 decât pește, a avertizat marți Forumul economic mondial de la Davos (Elveția), menționat de AFP.

„Actualul sistem de producere, utilizare și aruncare a materialelor plastice are importante efecte negative. În fiecare an se pierd ambalaje din plastic cu valori între 80 și 120 de miliarde de dolari. Dincolo de aspectul financiar, dacă nu se schimbă nimic, oceanele vor avea o cantitate mai mare de plastic decât de pește în 2050″, se arată într-un comunicat.

Forumul de la Davos (WEF), ale cărui lucrări încep miercuri, a prezentat un studiu realizat cu fundația navigatoarei Ellen MacArthur și cu concursul cabinetului McKinsey. Potrivit acestui document, între tonele de plastic și cele de pește era de 1/5 în 2014, va fi de 1/3 în 2025 și va depăși 1/1 în 2050.

Forumul consideră că este necesară „topirea integrală a ambalajelor și a plasticului în general” și continuarea cercetărilor pentru descoperirea de alternative la petrol ca material de bază pentru producerea lor. Dacă nu se va schimba nimic, acest sector va consuma 20% din producția de petrol în 2050.

Din cauza faptului că sacii și pungile de plastic sunt de folosință unică, „95% din valoarea ambalajelor de plastic, estimată între 80 și 120 de miliarde de dolari pe an, se pierde”, afirmă WEF, făcând un apel la realizarea unor adevărate sisteme de reciclare și de reutilizare.

Și Ellen MacArthur a pledat pentru instaurarea unei economii circulare, cu reutilizarea materialelor. Ea a ajuns celebră când a bătut recordul la înconjurul lumii într-o ambarcațiune cu pânze, în 2005.

În mai multe țări se iau în prezent măsuri pentru limitarea folosirii sacilor și pungilor de plastic. În Franța, de exemplu, pungile de plastic de unică folosință urmează să fie interzise din martie, iar în Marea Britanie legea impune ca utilizatorii de saci de plastic să plătească, încercând astfel să se reducă utilizarea lor.

Și localitățile din zona Montreal, unde locuiește o jumătate din populația din Quebec, au decis să interzică folosirea sacilor și pungilor de plastic ne-biodegradabile din 2018.

http://www.money.ro/

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru Pavel Filip a menționat la o întîlnire cu reprezentanții sindicatelor că munca nedeclarată și achitarea ”salariilor în plic”, profiturile nedeclarate de unii agenți economici constituie o problemă pentru economia RM. El a spus că este foarte important pîrghiile aplicate pentru diminuarea acestor fenomene.

În acest sens el s-a referit la proiectul de lege privind parcurile din industria TI, elaborat în cadrul Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, pe care îl conduce. Acesta prevede achitarea de către întreprinderile, care activează în aceste parcuri a unui impozit calculat în funcție de cifra de afaceri.

Astfel, dispare necesitate de a achita salarii în plic, pentru că ele nu sunt impozitate. Agentul economic plătește un impozit unic din vînzări. Astfel, acumulările bugetului și a bugetului asigurărilor sociale de stat vor fi stabile. Totodată, va fi eliminată posibilitatea de corupere, ceea ce constituie un impediment în atragerea investițiilor în economia Moldovei. Atunci cînd investitorul străin vine în Moldova și se convinge că regulile de joc sunt clare, el este dispus să-și dezvolte afacerea în țara noastră Moldova, știind că nu vor fi controale suplimentare, — a specificat Filip.

Desigur, acest model nu poate fi aplicat în toate industriile, dar de ce am adus acest exemplu, pentru că sarcina oricărui guvern este de a crea condiții favorabile pentru impulsionarea afacerilor, dar și de a elimina factorii, ce ar putea conduce la eschivare fiscală, — a adăugat el.

Potrivit unor estimări, 57% din populația ocupată nu declară pe deplin salariile. Suma nedeclarată a acestora se ridică la 9,3 mlrd lei, sau circa 45% din fondul de salarizare.

• Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"
  
  

19.01.16, Chișinău - Evenimentul național „Fabricat în Moldova”, organizat tradițional de către Camera de Comerț și Industrie, se va desfășura, în perioada 03 – 07 februarie 2015 și va cuprinde, pe lângă activitatea expozițională a agenților autohtoni, un amplu program de afaceri cu sloganul „Competitivitate – Performanță și Calitate”.

Programul de afaceri este focusat direct pe interesele operatorilor economici, oferindu-le posibilitatea de a discuta oportunitățile investiționale pentru dezvoltarea afacerilor și atragerea proiectelor străine. Dezvoltarea durabilă și promovarea economiei verzi reprezintă una dintre prioritățile de dezvoltare pentru Republica Moldova, în acest context, Ministerul Mediului şi Ministerul Economiei vor organiza în cadrul expoziției „Fabricat în Moldova”, pe data de 03 februarie 2016, ora 12:00, la CIE Moldexpo, o masă rotundă, cu tematica „Promovarea dezvoltării economice „verzi” în ţările Parteneriatului Estic”.

Evenimentul are drept scop promovarea economiei verzi în toate sectoarele de dezvoltare social-economică a ţării, cu atragerea atenţiei sectorului de afaceri, partenerilor de dezvoltare, asociaţiilor obşteşti, mass-mediei, dar şi a publicului larg privind asigurarea integrării prevederilor de protecție a mediului, utilizarea rațională a resurselor și eficiență energetică, în toate sectoarele economiei naționale și ale vieții sociale.

În cadrul mesei rotunde vor fi prezentate activităţile planificate privind implementarea principiilor economiei verzi în rândul agenților economici, prezentarea conceptului Foii de parcurs pentru dezvoltarea unui mediu economic cu efecte mai puţin nocive asupra mediului înconjurător în RM  și recomandările Programului EaP GREEN pentru realizarea acestora. De asemenea, vor fi mediatizate mai multe studii de caz și exemple practice de implementare a principiilor economiei verzi, precum (eficienţa energetică, achiziţii publice durabile, producerea mai pură, agricultura organică, utilizarea raţională a resurselor).

Totodată, evenimentul va contribui la majorarea gradului de informare a agenţilor economici, agenţiilor guvernamentale privind aplicarea principiilor economiei verzi pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi creşterea bunăstării populaţiei, și nu în ultimul rând, mobilizare a resurselor interne şi atragerea resurselor externe pentru promovarea unei platforme naționale pentru creșterea economică verde.

Organizarea şi desfăşurarea mesei rotunde în calitate de eveniment naţional de promovare a economiei verzi este coordonată de Grupul de lucru inter-ministerial pentru dezvoltarea durabilă şi economia verde, condus de Ministerul Mediului şi Ministerul Economiei. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova cu suportul metodologic şi financiar al UNEP ROE din cadrul Programului UE EaP GREEN.

Comunicat de Presă