Garanţia de stat de 14,12 miliarde de lei pentru Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială va fi transformată în datorie publică, iar cheltuielile pentru deservirea ei urmează a fi incluse în bugetul pentru anul 2016.

“Din punct de vedere moral, nu este bine ca datoriile unor bănci private să fie puse pe umerii plătitorilor de impozite. Banii vor fi luaţi din buget şi vor fi alocaţi mai puţini bani pentru toate sectoarele ţării. Termenul pentru rambursarea datoriei se estima la 15 ani, însă FMI cerea un termen de cinci ani”, a explicat analistul economic Ion Tornea.

La rândul său, fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, Veace­slav Ioniţă, declară că jaful de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială este achitat de către consumatorii de energie electrică şi gaze naturale. “Scumpirea energiei electrice şi a gazului se datorează exclusiv deprecierii monedei naţionale, care a fost provocată de jaful de la BEM. Vom achita în plus 2,8 miliarde de lei: 1,7 miliarde de lei – pentru energia electrica şi 1,1 miliarde de lei pentru gaz. Jaful de la BEM, din ceva abstract, se transformă în achitări lunare efectuate de fiecare din noi”.

Ministerul Finanţelor spune că autorităţile urmează să ramburseze cele 14 miliarde de lei Băncii Naţionale acordate BEM, Băncii Socia­le şi Unibank începând cu anul 2016. Între timp, Guvernul va elabora un proiect de lege prin care garanţiile acordate în două rânduri BNM de către Guvernele Leancă şi Gaburici, pentru salvarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, vor fi convertite în datorie publică. “S-a ajuns la propunerea de a include în bugetul de stat pentru 2016 o cheltuială de 5 la sută din valoarea totală a datoriei care şi-o asumă Guvernul, ceea ce va constitui în jur de 680 milioane de lei”, a precizat Arapu la şedinţa Comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe.

Cele trei bănci aflate în dificultate au fost creditate direct de către Banca Naţională a Moldovei cu 14,12 miliarde de lei, după ce a instituit administrare specială pe 28 noiembrie 2014.

Economiştii susţin că, estimativ, anual din bugetul ţării vor fi alocate 2 miliarde de lei pentru rambursarea creditului acordat băncilor devalizate.

Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au fost devalizate de un miliard USD, iar BNM le-a creditat cu 14,8 miliarde de lei sub garanţia Guvernului. Pe 16 octombrie 2015, cele trei bănci au rămas fără licenţă şi au intrat în procedura de lichidare.

Banca Naţională susţine că cele trei bănci aflate în proces de lichidare nu au capacitatea de a rambursa creditele de urgenţă, iar credite vor fi convertite în valori mobiliare de stat (VMS), iar pentru acest lucru e nevoie de adoptat legea bugetului pentru anul 2016.
Creditele de urgenţă au fost utilizate pentru returnarea depozitelor persoanelor fizice şi juridice de la aceste trei bănci, precum şi a depozitelor interbancare rezidente şi a creditelor primite de la instituţiile financiare internaţio­nale.

După retragerea licenţelor celor trei bănci şi începerea procedurii de lichidare forţată a lor, aceste credite au devenit scadente. BNM nu va mai acorda alte credite de urgenţă pentru aceste trei bănci.

Instituţiile financiare internaţionale atenţio­nează că, în urma convertirii creditelor acordate celor trei bănci, datoria de stat va creşte la 50% din PIB.

Deocamdată nu s-a ajuns la o formulă care să arate pentru ce perioadă de timp va fi reeşalonată datoria care va fi inclusă în bugetul ţării.

Includerea creditelor în datorie de stat este şi o condiţie a FMI, care mizează pe o perioadă de cinci ani pentru rambursarea creditului, iar dobânda la VMS să nu fie mai mică faţă de cea de piaţă.

În prezent, preţul VMS pentru un an este de 26,19%. Ministerul Finanţelor explică dobânda înaltă la VMS ca urmare a crizei din sectorul bancar şi a politicii monetare austere. Totodată, acest lucru a avut un impact negativ asupra pieţei primare a VMS, reducând cererea faţă de VMS din partea sectorului bancar, pe de o parte, şi majorând dobânzile la VMS, pe de altă parte. Astfel, emiterea VMS (în bază netto) în anul 2015 se estimează a fi “0”, faţă de 600 mil. lei în bugetul aprobat.

Fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţa, susţine pe blogul său că injectarea a aproape 15 miliarde de lei de la BNM, sub formă de credite de urgenţă, s-a făcut fără o bază legală solidă, dar şi în cunoştinţă de cauză că mijloacele oferite cu garanţia Guvernului celor trei bănci nu se vor întoarce la BNM (un fel de „credite neperformante” de la BNM).

“Astfel, problemele mari create în aceste trei bănci, intenţionat şi în interesul anumitor grupuri apropiate sau chiar afiliate acţionarilor oficiali, dar şi beneficiarilor finali netransparenţi ai acestor trei bănci, au fost transpuse valoric, prin garanţia emisă de Guvern, pe umerii contribuabililor, care nu au nici o vină şi nu au implicaţii în cele întâmplate. Acţionarii, persoanele afiliate şi beneficiarii finali ai acestor fărădelegi (după ce şi-au retras şi depozitele rămase) acum îşi vor aştepta rândul să-şi recupereze poate şi contravaloarea din comercializarea activelor, urmare a procedurilor de lichidare”, spune fostul ministru de Finanţe.

Negruţa susţine că pentru soluţionarea problemei privind creditele-urgenţă acordate celor trei bănci, “să nu fie admisă activarea garanţiei de stat deja emisă pentru cele aproape 15 miliarde de lei înainte de clarificarea aspectului legalităţii emiterii acestei garanţii. Astfel se va evita preluarea datoriilor celor trei bănci faţă de BNM la datoria de stat şi se va evita împovărarea contribuabililor mulţi ani înainte. Va fi mult mai greu de recuperat banii contribuabililor, dacă garanţia va deveni activă, iar ulterior se va stabili ilegalitatea emiterii acesteia în 2014 şi 2015”.

Potrivit lui, ca urmare a recuperărilor efectuate de către administratorii de lichidare în favoarea BNM, suma de 15 miliarde de lei se va reduce. Dacă în urma recuperărilor, la finalul procedurii de lichidare, o parte din suma creditelor de urgenţă de la BNM va rămâne nestinsă – doar atunci suma restantă, să fie subiect de soluţionare între BNM şi Ministerul finanţelor. Doar în cazul stingerii integrale a datoriilor faţă de BNM să se treacă la stingerea pretenţiilor financiare ale altor creditori ai celor trei bănci.

DOSAR

La sfârşitul anului 2015, ponderea soldului datoriei de stat în PIB se va micşora cu 0,6 p.p. şi la situaţia din 31 decembrie 2015 va constitui 31,3% din PIB. În structura datoriei de stat, la finele anului 2015, ponderea datoriei de stat externe va constitui 81,4 la sută, iar a datoriei de stat interne – 18,6 la sută.

În valori nominale, la situaţia din 31 decembrie 2015, soldul datoriei de stat interne va constitui 6 982,2 mil. lei. Ponderea soldului datoriei de stat interne în PIB va constitui 5,8 la sută. Micşorarea cu 600,0 mil. lei a soldului datoriei de stat interne faţă de cel iniţial planificat este cauzată de micşorarea emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară. Conform estimărilor, soldul datoriei de stat externe, la situaţia din 31 decembrie 2015, va constitui 1 488,0 mil. dolari SUA. Ponderea soldului datoriei de stat externe în PIB va constitui 25,8 la sută.

Majorarea cu 15,6 mil. dolari SUA a soldului datoriei de stat externe faţă de cel iniţial planificat este cauzată de majorarea intrărilor de împrumuturi de stat externe şi fluctuaţia cursului de schimb. Soldul garanţiilor de stat externe la situaţia din 31 decembrie 2015 va constitui zero.

http://capital.market.md/

Pare o glumă, dar există un oraş în care poţi închiria un apartament cu mai puţin de un euro pe an. Chiriile nu s-au mai schimbat aici de sute de ani.

Fuggerei este un cartier din Augsburg, în sudul Germaniei, construit în urmă cu aproape 500 de ani de Jakob Fugger "cel bogat", unul dintre cei mai influenţi bancheri ai vremii. Scopul său a fost să le ofere o casă celor care nu îşi permiteau acest lucru, iar chiria impusă de el în 1520, echivalentul de astăzi a 88 de euro cenţi pe an, nu a fost niciodată modificată.

Una din condiţiile puse celor 142 de locuitori din Fuggerei este să se roage, de trei ori pe zi, pentru sufletul şi bunăstarea bancherilor. Porţile cartierului se închid la 10 seara, iar cine întârzie trebuie să plătească o amendă cuprinsă între 50 de euro cenţi şi un euro.

Jakob Fugger a pus bazele unui fond caritabil care să finanţeze cheltuielile acestui complex rezidenţial; 500 de ani mai târziu, cea mai mare sursă de venituri este reprezentată de biletele de 4 euro achiziţionate de turiştii care vor să vadă cu ochii lor Fuggerei.

Jakob "cel bogat" a fost, din multe puncte de vedere, varianta medievală a bancherului de succes de pe Wall Street. El a bătut monede pentru Vatican, a condus comerţul cu mai multe condimente şi a finanţat campania prin care regele spaniol Carlos al V-lea a devenit împăratul Imperiului Roman în 1519.

La mijlocul secolului al XIV-lea, Jakob Fugger era unul dintre cei mai bogaţi oameni din Europa. El a lăsat moştenire familiei peste 7 tone de aur şi mai multe afaceri, unele dintre acestea existând şi astăzi.

http://www.businessmagazin.ro/

Poti sa faci bani din afaceri online la fel cum pot fi facuti si din cele offline, dar principalul avantaj pe care il aduce internetul este “volumul”, scrie entrepreneur.com. Si se refera aici la audienta imensa pe care o poti atinge cu ajutorul internetului. Drept urmare, primul pas pe care trebuie sa il faci dupa ce ai luat hotararea de a lansa un business online este de a-ti crea o audienta, careia trebuie sa ii dai ceva util inainte de avea pretentia sa castigivreun ban pe seama ei.

Una dintre cele mai des intalnite intrebari din partea celor care vor o afacere onlie este, spre exemplu: “Cum as putea sa fac bani dintr-un blog, podcast sau un canal de YouTube?” Dar nu aceasta este intrebarea potrivita. Intrebarea corecta ar trebui sa fie: “Cum pot sa creez audienta care sa aprecieze munca mea si care, in cele din urma, sa vrea sa cumpere ceva de la mine?”

Odata castigata audienta, pe orice tip de platforma (blog, podcast, video etc), poti crea produse pe care utilizatorii le-ar folosi sau pe care ei chiar ajung sa ti le ceara.

Iata 7 modalitati de a face bani online, propuse de publicatia Entrepreneur.com

1. Realizeaza produse informationale prin care sa ii ajuti pe oameni sa isi dezvolte abilitatile

Trebuie sa te uiti in ce directie se indreapta cererea pietei. Spre exemplu, poate esti un bucatar specializat in hrana organica. Ai putea in acest caz sa ii sfatuiesti pe utilizatori cum sa gateasca mancarea mai sanatos, dar sa nu ii coste foarte mult. Poti sa publici rete, sau filmulete prin care sa le arati celor interesati cum sa gateasca mancare sanatoasa. Iar la un moment dat, ei ar putea sa fie dispusi sa plateasca pentru retele si sfaturile tale.

2. Vinde produse care pot sa rezolve o problema sau care pur si simplu sunt distractive

Cum ar fi sa iti deschizi un magazin online sau sa importi ori sa exporti produse? Sunt foarte multe oportunitati in zona de retail online spre care ai putea sa te uiti. Ori poti sa creezi tu un produs de care stii ca utilizatorii site-ului tau ar avea nevoie.

3. Organizeaza evenimente

Poti sa creezi diverse tipuri de evenimente, de la seminarii, workshopuri, dezbateri, cursuri etc. Iata un astfel de model de business.

4. Servicii si consultanta

Tu esti cea mai importanta resursa a ta, iar cei care iti citesc blogul sau iti urmaresc flimele pe canalul de YouTube vor fi mai mult decat incantati sa afle tot mai multe lucruri de la tine, mai ales daca informatiile pe care le-ai impartasit gratuit pana la un moment dat s-au dovedit folositoare pentru ei, sa afle staturi de la tine sau sa iti solicite ajutorul in domeniul in care activezi.

5. Reclame

Traficul inregistrat de site-ul tau poate sa iti aduca bani. Poti sa plasezi publicitate in site. Afla povestea celui mai de succes canal de YouTube si care este reteta fondatorului.

6. Afiliere si parteneriate

Nu ai un produs de vanzare? Nu ai servicii de oferit? Nu ai suficient trafic pentru a castiga bani din reclame? Poti totusi sa ii pui pe utilizatorii site-ului tau in legatura cu produsul sau serviciul de care au nevoie si sa faci profit din asta. Citeste aici mai multe despre affiliate marketing.

7. Metode hibrid

Odata ce ai implementat oricate dintre exemplele de mai sus poti sa iti extinzi afacere si spre alte modele de business. Spre exemplu multi YouTubers care au reusit sa isi monetizeze video-urile, s-au orientat apoi spre crearea de diferite produse pe care le vand catre fanii lor.

Afacerile online sunt cat se poate de similare celor offline, singura diferenta este scara la care pot fi facute aceste business-uri. Iar venitul pe care il poti obtine dintr-o astfel de afacere depinde in totalitate de relatia pe care o ai cu publicul tau.

http://www.startupcafe.ro/

Comunitatea moldovenilor din Franţa este invitată la lansarea primului număr al revistei - „Mămăliga de Varşovia”, acesta fiind un proiect realizat de un grup de iniţiativă care activează în cadrul comunităţii românofone din Polonia, format din Teodor Ajder, Claudia Ciobanu, Olga Corochii şi Mihai Tarţa.

Potrivit organizatorilor, la evenimentul ce va avea loc la Paris va fi prezent și unul dintre redactorii publicaţiei, Teodor Ajder, precum și Vitalie Vovc, concetățean stabilit în capitala franceză care a contribuit la acest proiect. Invitații evenimentului vor avea ocazia să afle mai multe despre cum se realizează o revistă în diasporă.

Revista cuprinde texte în trei limbi - română, polonă şi engleză şi încearcă să abordeze dimensiuni ideatice legate de politică, arta contemporană, cultură şi emigraţie.

Primul număr al revistei „Mămăliga de Varșovia” încorporează textele apărute pe pagina online a revistei de la înfiinţare, din noiembrie 2014 până la mijlocul anului 2015.

Evenimentul va avea loc la sediul Ambasadei Republicii Moldova din Franța, la 27 noiembrie, începând cu orele 19.00.

http://trm.md/

26.11.2015, Chișinău – Prioritățile și oportunitățile de colaborare privind facilitarea implementării Acordului CEFTA, principalele problemele și recomandările grupurilor de lucru din perspectiva mediului de afaceri au fost prezentate miercuri în cadrul Forumului Camerelor de Comerț, parte a evenimentului CEFTA Week 2015.

 

„Nu întâmplător Camerele de Comerț și Industrie din țările CEFTA au fost selectate pentru a contribui la implementarea Acordului CEFTA, or misiunea de bază a CCI este reprezentarea intereselor mediului de afaceri, asigurând un dialog eficient dintre autoritățile publice și sectorul privat, ce contribuie la îmbunătățirea competitivității și performanței întreprinderilor, dar și la modernizarea economiei și dezvoltarea societății”, a menționat Valeriu Lazăr, președintele CCI. „CEFTA  poate fi asociată cu o anticameră a integrării economice în comunitatea europeană, în acest context, există o sinergie între CEFTA și DCFTA, deoarece acestea sunt două acorduri complementare care au drept scop pregătirea și conformarea mediului de afaceri autohton cu cerințele și necesitățile pieței europene”, a mai adăugat președintele.

 

CCI a asigurat interfața mediului de afaceri, venind cu o serie de concluzii și recomandări propuse de grupurile de lucru, create pe următoarele domenii: regulile de origine a mărfurilor și regulamente vamale; barierele tehnice și non-tarifare în comerț; agricultura și CSF (certificate sanitare și fitosanitare); comerț în servicii.

 

Conform chestionării IMM-urilor, au fost identificate necesitățile mediului de afaceri și au fost elaborate o serie de propuneri și recomandări, precum: intensificarea lucrului asupra îmbunătățirii dialogului dintre sectorul public și privat, reducerea și eventual eliminarea barierelor non-tarifare în comerț; îmbunătățirea logisticii în comerț; armonizarea standardelor, precum și protecția proprietății intelectuale și patentelor; dezvoltarea resurselor umane și a capitalului fizic în zonele rurale și continuarea adoptării standardelor UE în sectorul agro-alimentar ca o contribuție la competitivitatea sectorului agricol regional.

 

Principalele priorități ale CCI pentru facilitarea implementării Acordului CEFTA se rezumă la următoarele aspecte: furnizarea informațiilor și sporirea competențelor întreprinderilor prin instruiri referitor la reglementările și instrumentele Acordului CEFTA și DCFTA; examinarea barierelor netarifare și elaborarea măsurilor de soluționare a acestora, asigurarea unui dialog eficient dintre sectorul real și autoritățile publice de resort.

 

Acordul de Comerț Liber Central European (CEFTA) joacă un rol important în promovarea comerțului și investițiilor în regiunea Balcanilor de Vest și Moldova, ca parte a acestei structuri regionale, astfel contribuind la o guvernare economică mai bună a regiunii și la competitivitatea acesteia.

Între 23-24 noiembrie 2015, 13 companii din Moldova și-au prezentat vinurile vrac de calitate în cadrul celei de-a 7-a ediții a expoziției World Bulk Wine Exhibition, care s-a desfășurat la Amsterdam, în Olanda. Participarea companiilor vinicole din RM la cel mai mare for european specializat în vinurile vrac a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV).



Evenimentul internațional anual World Bulk Wine Exhibition 2015 (WBWE) a întrunit în capitala olandeză producători, exportatori și cumpărători din peste 20 de țări: Germania, Argentina, Australia, Italia, Portugalia, Spania, Franța, Grecia, Africa de Sud, Rusia, Ucraina, China și altele. În șapte ani de la inaugurarea expoziției, WBWE a reușit să devină cel mai mare târg din lume dedicat comercializării vinurilor vrac, în termeni de volume tranzacționate.



Eduard Grama, viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare: „În primele 9 luni ale anului 2015 companiile vinicole din Republica Moldova au exportat circa 45.860 tone de vin vrac în statele CSI (cea mai mare cantitate – în Belarus) și peste 9.500 tone în alte țări (preponderent – în Cehia). Deși progresul este evident de la an la an, există încă un mare potențial neexplorat. Evenimentele de acest gen ne permit să demonstrăm calitățile produselor noastre și să valorificăm posibilitățile de creștere a sectorului.”



În acest an companiile din Moldova au prezentat vizitatorilor WBWE o gamă variată de vinuri, pe bază de soiuri clasice, dar și unele soiuri autohtone. Experții prezenți la eveniment au apreciat calitatea și competitivitatea vinurilor oferite de companiile vinicole din Moldova, care pot concura cu ușurință pe piețele internaționale.



Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Fiind vorba despre cel mai amplu eveniment internațional specializat, care întrunește profesioniștii din domeniu, prezența companiilor vinicole din Moldova la WBWE le permite să stabilească relații cu parteneri comerciali europeni. Prin participarea la această expoziție, ONVV oferă o platformă solidă de promovare companiilor din Moldova care produc vin pentru comercializarea lui în vrac.”



Timp de două zile ale WBWE, participanții au avut posibilitatea de a prezenta miilor de vizitatori și potențiali parteneri cele mai bune vinuri vrac ale anului. În același timp, cumpărătorii s-au bucurat de cea mai largă selecție de vinuri din lume și au putut descoperi noua recoltă a anului 2015 de la fabrici de vin cu diverse origini și tradiții.



În cadrul unei sesiuni de degustare, 5 vinuri moldovenești au fost prezentate unui public de 50 de persoane, format din importatori și distribuitori: Chardonnay 2015 de la „Fautor,” Sauvignon Blanc 2014 de la „Vinuri de Comrat”, Chardonnay 2015 de la „Sălcuța”, Cuvee Taraclia 2014, dar și un Pastoral de la „Nis-Struguraș”.



În mod tradițional, evenimentul a cuprins 4 zone tematice distincte:

• Zona de expoziție – timp de 2 zile, cele 13 vinării moldovenești, reunite la un stand comun, cu 50% mai mare decât la ediția anterioară, și-au prezentat vinurile de calitate în fața a mii de vizitatori, printre care principalii cumpărători de vin vrac din lume. În rezultatul identificării unor clienţi la ediţia din 2014, anul acesta multe companii participă pentru a doua oară.
• Silent Tasting Room – cumpărătorii au putut degusta „în liniște” 20 de tipuri de vinuri moldovenești, fiind ghidați doar de calitatea vinului și de o etichetă de identificare cu cele mai relevante informații despre băutură.
• Zona de business – spațiu rezervat pentru întîlniri și discuții de afaceri, organizate pe durata evenimentului.
• Zona pentru conferințe – care este destinată pentru prezentări programate și, sub patronajul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), contribuie la împărtășirea expertizei celor mai buni profesioniști din lume.

Costurile legate de participarea companiilor vinicole la eveniment au fost acoperite din Fondul Național al Viei și Vinului.



Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Republica Moldova se numără printre câştigătorii premiului de originalitate la „Expo Milano 2015”. 11 state, printre care si ţara noastră, au fost incluse într-un clasament al ţărilor cu cel mai original pavilion, relatează Radio Moldova Actualităţi.
„Am avut această şansă şi ocazie să vizitez expoziţia de la Milano şi într-adevăr a fost o demonstraţie şi pentru noi, de o capacitate de design, de originalitate şi creativitate în domeniul arhitectural şi care cred că este şi un plus asupra altor aspecte economice şi culturale", a declarat ministrul în exerciţiu al Economiei, Stephane Bride.

Ceremonia oficială de înmânare a premiilor va avea loc pe 3 decembrie în oraşul Shenzhen din China. Moldova va fi reprezentată la eveniment de unul dintre autorii pavilionului, Pavel Brăila.

Expoziţia internaţională „Expo Milano" s-a desfăşurat în perioada 1 mai - 31 octombrie 2015. Ţara noastră a participat pentru prima dată la acest eveniment cu propriul pavilion.

Sursă: trm.md

Nu este uşor să construieşti o afacere, dar acest lucru nu a stat în calea clujeanului Sebastian Hosu, care a renunţat la jobul dintr-o corporaţie pentru a ridica o pensiune, unde să-i ademenească pe turişti cu dulceţuri şi siropuri produse chiar de el.

Sebastian Hosu este un tânăr în vârstă de 37 de ani care împreună cu soţia sa s-a decis să pornească o afacere cu dulceţuri şi siropuri, în 2009. Produsele sunt realizate chiar de cei doi în pensiunea pe care o deţin în comuna Mărişel, din Munţii Apuseni. Anual, familia Hosu prepară în jur de 40.000 de borcane cu dulceţuri şi siropuri. Materia primă folosită în realizarea produselor este recoltată din zona montană în care este amplasată cabana. Aşadar, în fiecare sezon, Sebastian adună împreună cu cei şase angajaţi ai săi afine , coacăze negre, vişine şi căpşuni pentru prepararea dulceţurilor, dar şi măceşe, muguri de brad şi păpădie pentru pregătirea siropurilor de casă.

Produsele lui Hosu au ajuns atât în Cluj, cât şi în Bucureşti sub brandul „Cămara de la munte“ prin intermediul magazinelor precum: Băcănia Veche, Mega Image sau a librăriilor Cărtureşti. Până acum întreprinzătorul a ajuns să investească între 10.000 şi 15.000 de euro în afacerea cu dulceţuri şi siropuri.

Cabana Moţilor, atractivă pentru străini

Principala afacere a familiei Hosu este pensiunea. La circa 50 de kilometri de Cluj-Napoca, în comuna Mărișel, Sebastian a ridicat Cabana Moţilor. Ideea i-a venit în urmă cu 13 ani, când a renunţat la jobul lui din cadrul unei multinaţionale. Sebastian împreună cu soţia lui a plecat pentru doi ani în Canada. Cu fondurile acumulate în străinătate a reuşit să cumpere un teren de 5.000 de metri pătraţi în Mărişel. Pentru a construi pensiunea, Hosu a accesat fonduri europene prin programul SAPARD. În 2007, clujeanul a obţinut 100.000 de euro de la Bruxelles. Pe lângă această investiţie a mai contribuit cu 200.000 de euro, bani proveniţi din credite bancare şi fonduri proprii. În 2009, întreprinzătorul a reuşit să finalizeze cabana cu cele şapte camere duble. Astfel, în 2014 a ajuns la o cifră de afaceri de 320.000 de lei şi la un profit de 50.000 de lei. În fiecare an, 600 de persoane trec pragul cabanei. Circa 15% dintre oaspeţii sunt străini. Mulţi vin aici în urma recenziilor bune postate pe site-ul de călătorii Trip Advisor. „Am ajuns pe primul loc în topul Trip Advisor al celor mai bune opţiuni din România în ceea ce priveşte cazarea unei pensiuni de tip Bed&Breakfast (n.r - cazare şi mic-dejun)“, spune Sebastian.

http://www.capital.ro/

Consiliul CCI a aprobat darea de seamă anuală a Biroului executiv al Camerei, precum și prioritățile și bugetul pentru anul 2016. De menționat că Prioritățile pentru anul viitor ale CCI reies din programul pentru anii 2012-2017, aprobat de Congresul III al Camerei de Comerț și Industrie, dar sunt inspirate și din prioritățile Eurochambers, rețeaua pan-europeană a camerelor de comerț care reprezintă 1700 de camere locale, regionale și naționale sau cca 20 de mln de întreprinderi.

Prioritățile au fost structurate în următoarele capitole:

I. Sporirea COMPETITIVITĂŢII sectorului privat;

II. Reglementarea INTELIGENTĂ a activităţii mediului de afaceri;

III. Facilitarea accesului la FINANŢARE;

IV. Stimularea INTERNAŢIONALIZĂRII companiilor;

V. INOVARE şi TRANSFER TEHNOLOGIC;

VI. Promovarea dezvoltării economice REGIONALE;

VII. COMPETENŢE pentru competitivitate.

Printre chestiunile ce au fost examinate în ședința Consiliului se numără și aprobarea listei de arbitri a Curții de arbitraj comercial internațional pe lângă CCI. De notat că, în ultimii cinci ani, numărul dosarelor soluționate de Curtea de arbitraj pe lângă CCI a crescut de peste patru ori, de la 21 dosare soluționate în anul 2011, la 93 în doar 10 luni ale anului curent.  De menționat că la 7 decembrie a.c. va avea loc prima adunare generală a arbitrilor Curții de arbitraj comercial internațional pe lângă CCI.



În cadrul ședinței, președintele CCI, Valeriu Lazăr, a prezentat raportul de activitate al Biroului executiv pentru anul 2015, axat pe realizarea obiectivelor de suport mediului de afaceri și, în special, membrilor CCI, și apreciat pozitiv de către membrii Consiliului.

Astfel, CCI și-a concentrat eforturile în vederea creșterii capacităților și competitivității operatorilor economici în contextul intrării în vigoare a Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu UE, prin acțiuni de informare și promovare, inclusiv cu sprijinul financiar al partenerilor de dezvoltare. Tot aici s-au înscris și activitățile de sporire a propriei competitivități în vederea îmbunătățirii serviciilor de dezvoltare a afacerilor oferite întrepinderilor membre și în primul rând, lansarea unui proiect de TWINNING având ca parteneri Camerele de Comerț și Industrie din Belgia și Cehia. Au fost organizate 17 misiuni economice peste hotare, mai multe forumuri investiționale, organizată participarea operatorilor economici moldoveni la diverse expoziții peste hotare, precum și Expoziția Națională „Fabricat în Moldova”. Pentru a stimula inovațiile și creșterea valorii adăugate a produselor locale, CCI a continuat să organizeze concursul „Marca comercială a anului”, iar pentru a promova cultura calității, a lansat Concursul „Pentru realizări în domeniul calității”. De asemenea, tradiționalul concurs „Polobocul de aur” a fost extins și cuprinde un festival al vinului artizanal, tradițiilor gastronomice și meșteșugurilor populare cu același nume.

Printre alte preocupări ale BE în anul 2015 au figurat instituirea sistemului de achiziții publice și aprobarea planului de consolidare a relațiilor cu membrii CCI, etc.

În vederea dezvoltării mediului de afaceri în regiuni a fost lansată Agenda Locală de Business (ALB). Aceasta a servit drept cadru pentru semnarea acordurilor de colaborare cu Consiliile raionale și instituirea grupurilor de lucru la nivelul filialelor CCI pentru stimularea dezvoltării economice în teritoriu.

Darea de seamă integrală poate fi descărcată aici.

Comunicat de presă

Vinul Moldovei şi-a prezentat noile repere de identitate şi calitate la Bucureşti. Pentru al doilea an consecutiv, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi companiile vinicole autohtone au fost mai aproape de consumatorii din România, la cea de a XIV-a ediţie a expoziţiei „Good Wine”. Evenimentul a adus împreună peste o mie de vinuri celebre de la cca 100 de vinificatori din mai multe state. Reuniţi la un stand comun, sub brandul de ţară Vinul Moldovei, 23 de companii autohtone au invitat oaspeţii târgului internaţional să devină parte a legendei vinurilor noastre. Expoziţia „Good Wine” a fost organizată în perioada 20-22 noiembrie, la Romexpo.

Eduard Grama, viceministru al Agriculturii: „Sectorul vitivinicol este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei moldovenești. Pentru noi este primordial să continuăm diversificarea pieţelor de export pentru Vinul Moldovei şi să le extindem pe cele existente. Moldova poate fi un jucător dinamic pe piaţa internaţională, iar România este un punct strategic pe harta exporturilor noastre. Participarea vinificatorilor moldoveni la expoziţia „Good Wine” se aliniază politicilor noastre de dezvoltare a acestui sector şi suntem siguri că va avea un impact economic major.” 

România, Franţa, Bulgaria, Chile şi Republica Moldova sunt doar câteva dintre statele care au fost reprezentate la târgul internaţional de la Bucureşti. Companiile noastre au fost prezente cu peste 200 de vinuri şi distilate moldoveneşti, unele în premieră absolută în România. Cei peste 10 mii de oaspeţi – vizitatori, importatori, distribuitori şi consumatori direcţi – au fost invitaţi să guste din legenda Vinului Moldovei în cadrul a două masterclass-uri special organizate pentru iubitorii de vinuri de calitate. La primul masterclass oaspeţii s-au bucurat de o selecţie inedită de vinuri şi divinuri autohtone. La cel de al doilea masterclass, organizat cu susţinerea Proiectului pentru competitivitate al USAID, invitaţii au degustat mai multe vinuri de autor ale Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri din Moldova.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului: „Evenimentul reprezintă o platformă care setează valorile pieţei de vinuri. Suntem mândri că am reuşit să demonstrăm iubitorilor de vin din România noile repere de identitate şi calitate ale Vinului Moldovei, obţinute după transformările remarcabile din ultimii ani. Este foarte important pentru noi că Vinul Moldovei a reușit deja să cucerească mulți pasionați și cunoscători din România. Știm asta deoarece exportul de vinuri în România a înregistrat o creștere spectaculoasă – aproximativ 173% comparativ cu anul trecut, iar 22 companii vinicole din Moldova își vând vinurile pe piața românească. În acest ritm, în doar câțiva ani, Romania va deveni piața nr. 1 pentru vinurile de calitate din Republica Moldova. Expoziţia a fost un succes fulminant şi a reconfirmat angajamentele noastre asumate prin planul de marketing al ONVV.”

La masterclass-uri vinurile moldoveneşti au fost însoţite de surprize culinare tradiţionale, oferite de către Restaurantul „Vatra Neamului”. Ambele evenimente au fost prezentate de Cătălin Păduraru, degustator expert, doctor al Universităţii de Ştiinţe Agricole și Medicină Veterinară din Bucureşti, Wine Ambassador ADAR, CEO IWCB.

Cătălin Păduraru, degustator expert: „Vinul, în sine, este un produs aspiraţional, care nu face parte din logica industrială. Nu este suficient ca acesta să aibă un preţ bun, ci tot bagajul din spatele lui trebuie să ajungă la îndemâna consumatorilor. Am prezentat Vinul Moldovei la numeroase evenimente internaţionale şi sunt mândru să o fac şi în cadrul expoziţiei „Good Wine”, pentru a doua oară consecutiv. Apreciez calitatea şi buchetul aromelor Vinului Moldovei, motiv pentru care pot să mă declar un promotor activ al acestuia. Sunt absolut convins că, odată ce îl va cunoaște mai îndeaproape, consumatorul român va îndrăgi Vinul Moldovei.”

Participarea companiilor vinicole la eveniment face parte din Programul de Marketing al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV), prin care şi-a propus ca brandul „Vinul Moldovei” să devină un simbol al calităţii pe plan internaţional.

În prezent, sectorul vitivinicol formează 2,7% din produsul intern brut, 8% din totalul exporturilor din Republica Moldova şi angajează aproximativ 250 mii de cetăţeni la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Astăzi, Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafaţa ţării şi 7% din terenurile arabile. Cu cca. 128 mii de hectare plantaţii de vie pe rod, Moldova ocupa locul 13 în lume şi locul 6 în Europa.

România reprezintă o piaţă strategică pentru Republica Moldova. Exporturile vinurilor îmbuteliate către România a crescut cu 173% faţă de anul precedent.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.