Rețeaua Globală a Antreprenoariatului (Global Entrerpeneurship Network - GEN) lansează a treia ediție a Săptămânii Globale a Antreprenoriatului (#GEW2015Moldova). Evenimentul, care se desfășoară în a treia săptămână a lunii noiembrie în 160 de state membre a GEN Global, își propune să celebreze inițiativele autohtone și să le integreze în ecosistemul antreprenorial global.

Mai multe inițiative, precum mese rotunde, master-class-uri, conferințe, întruniri, discuții, vor fi desfășurate în Republica Moldova pe parcursul acestei săptămâni.

Astfel, în prima zi vom discuta despre cercetări, politici și ecosistemul antreprenorial. Ziua de marți este dedicată investițiilor și cum să le atragem în afacerea pe care o dezvoltăm. Subiectul industriilor din Republica Moldova și posibilitățile de creștere a acestora va fi abordat miercuri. Joi este ziua consacrată antreprenoriatului feminin, sărbătorită pe 19 noiembrie.

GEW Summit 2015 va avea loc vineri și vor prezenta programele GEN Global și opțiunile pentru Moldova. Tinerii vor avea un cuvânt de spus în ziua de sâmbătă, iar duminică invităm toți partenerii și persoanele care s-au implicat la evenimentul de totalizare și gratitudine pentru excelență în antreprenoriat.

Evenimentul va fi lansat în incinta Centrului de Business Kentford, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 202, etajul 1, pe data de 16 noiembrie 2015, începând cu ora 10.00.

45 reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii învață, pe parcursul a două zile, 11 și 12 noiembrie, cum să aplice strategii inovaționale de marketing. Trainingul este organizat în cadrul proiectului ‘Antreprenoriat Inovațional pentru Dezvoltare Locală Durabilă’, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei. Activitatea se înscrie în prevederile Strategiei Inovaționale a Republicii Moldova pentru 2013 – 2020 “Inovații pentru competitivitate”, - informează MyBusiness.md.

Evenimentul, unic pentru Moldova, oferă posibilitatea participanţilor să învețe din prima sursă de la expertul internațional în domeniu, mentorul Vitaly Golomb, rezident al Silicon Valley.

Astfel, se învață atât teoria, cât și practica procesului de vânzări, promovarea prin intermediul motoarelor de căutare și rețelelor de socializare, designul produselor și serviciilor, instrumentele online de marketing etc.

Potrivit lui Radu Cheltuiala, trainingul a fost “foarte interesant și practic. Compania noastră își îmbunătățește strategia de marketing și formatorul ne-a oferit instrumente practice și idei cum să realizăm acest lucru. Mai mult, am aflat și câteva aspecte noi care merită a fi luate în considerare, cum sunt spre exemplu instrumentele social media, studii de caz din alte țări etc.”

Proiectul „Antreprenoriat inovațional pentru dezvoltare locală durabilă” are drept scop dezvoltarea, adaptarea și punerea în aplicare a noilor tehnologii și metode de dezvoltare a carierei profesionale, identificarea locurilor de muncă și promovarea spiritului antreprenorial în Republica Moldova.

12.10.15, Chișinău - În perioada 9 - 13 noiembrie, colaboratorii Camerei de Comerț și Industrie împreună cu reprezentanții Ministerului Economie şi Energiei al Republicii Federative Germania desfășoară interviurile de selectare a antreprenorilor autohtoni care vor participa la Programul de Sporire a Calificării Managerilor Moldova-Germania, beneficiind de un stagiu de patru săptămâni în cadrul companiilor germane.

 

Conducerea CCI a avut o întrevedere cu reprezentanții Ministerului Economie şi Energiei din Germania în care au evaluat desfășurarea Programului și posibilitatea creșterii numărului programelor de instruire, vizitelor de studiu și a stagiilor practice, pentru antreprenorii moldoveni, care vor obține schimb de experiență și transfer de cunoștințe.

 

Președintele CCI, Valeriu Lazăr a ținut să mulțumească consultanților germani pentru susținerea acordată și a subliniat deschiderea CCI pentru menținerea colaborării în vederea pregătirii managerilor după modelul german, subliniind că: „acesta este unul dintre puținele programe care cu adevărat constituie o investiție directă și eficientă în dezvoltarea economiei, or manageri performanți înseamnă și întreprinderi competitive. A trecut mai mult de un an de zile de când am implementat Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător RM - UE, dar trebuie să recunosc, cu mare părere de rău, că întreprinderile noastre nu sunt pregătite să valorifice pe deplin potențialul de export pe piețele europene”, a spus Valeriu Lazăr. Totodată, președintele CCI a mai menționat că „produsele sectorului agroalimentar sunt cele mai cerute pe piețele internaționale, dar tot la acest capitol ne confruntăm și cu cele mai multe provocări, pentru a atinge nivelul european, Republica Moldova trebuie să adopte o mulțime directive de europene, care presupun implementarea standardelor internaționale și investiții masive, atât în tehnologii, cât și în specialiști, iar pentru a obține cât mai curând rezultate măsurabile, este necesar atât accesul la cunoștințele teoretice și practice, cât și accesul la finanțare.

 

„Cunoaștem că implementarea DCFTA reprezintă o adevărată provocare pentru Republica Moldova și de aceea încercăm prin intermediul cursurilor teoretice, vizitelor la întreprinderi să ajutăm participanții să înțeleagă care sunt cerințele europene și să se conformeze cu acestea.  Pe lângă posibilitatea de a încheia contracte cu parteneri germani, ei pot obține cunoștințe și abilități pentru dezvoltarea afacerii la un nivel competitiv pentru piața europeană. Desigur, numărul managerilor instruiți în cadrul proiectului, raportat la numărul companiilor moldovenești nu este chiar atât de mare, însă cunoștințele absolvenților pot fi multiplicate sub forma unor ateliere de lucru, în cadrul cărora participanții să-și poată împărtăși experiența”, a menționat Yildiz GÖTZE, Șef Direcției din Ministerul Economiei şi Energiei al Germaniei

 

Programul de pregătire şi perfecţionare a managerilor de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova se desfăşoară din anul 2008, în baza Memorandumului de înţelegere privind colaborarea în domeniul sporirii calificării managerilor de la întreprinderile moldoveneşti dintre Ministerul Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova şi Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiilor din Germania.

 

Până în prezent, circa 200 de manageri de la companiile moldovenești și-au petrecut stagiul la unul din cele mai bune Centre de instruire din Germania, au vizitat întreprinderi notorii și, ceea ce este cel mai important, au stabilit și dezvoltat relații durabile de colaborare cu parteneri germani.

Comunicat de Presă

Conform Hotărîrii Băncii Naţionale nr. 56 din 05.03.2015, prin care a fost modificat și completatRegulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al BNM nr. 157 din 01.08.2013, s-a hotărât ca de la 1 ianuarie 2016, la completarea ordinelor de plată, contul bancar să fie înlocuit cu codul IBAN.

Anterior, codul IBAN se utiliza doar la efectuarea transferurilor transfrontaliere.

Totodată, Banca Națională a publicat un comunicat în care de asemenea se meționează că începând cu 1 ianuarie 2016, sistemul bancar din Republica Moldova va implementa codul IBAN la efectuarea transferurilor naționale. În scopul adaptării la noua practică, va exista o perioadă de tranziție. Astfel, până la data de 1 ianuarie 2017, băncile şi alte instituţii vor accepta documente de plată referitoare la conturi utilizate în baza codurilor IBAN, dar și documente ce vizează conturile existente în formula de până la implementarea codurilor în cauză.

Această perioadă de tranziție se referă în mare parte la capacitatea băncilor de a trece la noul sistem. Dacă băncile reușesc să implementeze sistemul IBAN înainte de expirarea termenului de tranziție, adică înainte de 1 ianuarie 2017, atunci se va trece mai repede la operarea prin noul sistem. Respectiv, băncile vor comunica clienților săi perioada de când vor începe să opereze doar folosind codul IBAN.

De asemenea, dacă o entitate a cărei bănci implementează codul IBAN, trebuie să facă un transfer altei entități a cărei bănci încă nu a reușit să implementeze codul IBAN, atunci transferul dat se va face prin contul de plăți. De aceea, pentru a evita eventualele probleme de transfer de la 01.01.2016, vă recomandăm să contactați curatorul de la banca la care vă deserviți pentru a afla mai multe detalii privind trecerea la utilizarea codurilor IBAN. Totodată, va trebui să anunțați clienţii și partenerii dvs. despre aceste modificări și să le puneți la dispoziție codul IBAN al entității dvs.

Noile prevederi despre modul de utilizare, în derularea transferurilor naționale, a codului IBAN sunt orientate spre minimizarea erorilor, a timpului de procesare a datelor și reducerea costurilor serviciilor de transfer.

Codul IBAN (International Bank Account Number) reprezintă un şir de caractere ce identifică, în mod unic, la nivel internațional, contul unui client la o instituție financiară prin recunoașterea de către orice sistem bancar operant în rețeaua SWIFT.

Potrivit Regulamentul cu privire la transferul de credit, codurile IBAN, atribuite în Republica Moldova de către bănci, conturilor clienţilor lor, reprezintă un şir din 24 de caractere alfanumerice care au următoarea semnificaţie:

• primele 2 caractere (alfabetice) — reprezintă codul ţării conform ISO 3166 („MD" pentru Republica Moldova)
• următoarele 2 caractere (numerice) — reprezintă codul de control (calculat conform standardului internaţional MOD 97- 10, ISO-7064)
• următoarele 2 caractere (alfanumerice) — reprezintă identificatorul băncii, atribuit de către Banca Naţională a Moldovei. BNM a publicat anterior Lista identificatoarelor băncilor utilizate la formarea codurilor IBAN
• următoarele 18 caractere (alfanumerice) — reprezintă identificatorul clientului deservit de bancă.

Pentru a afla mai ușor codul IBAN al entităților, băncile comerciale au creat pe paginile lor oficiale diferite aplicații, cum ar fi:



Notă: Privind înlocuirea contului curent de plăți cu codul IBAM la completarea facturilor fiscale, facturilor și la celelalte documente primare, vă vom informa pe parcurs.

Sursă: www.contabilsef.md

Marfa vândută direct pe asfalt de către vânzătorii care nu au autorizaţii ar putea fi confiscată, iar amenzile vor fi mai dure. Mai mult, nu vor fi sancţionaţi doar comercianţii, ci şi cei care livrează marfă acestora.

În premieră, autorităţile publice locale vor colabora cu poliţiştii şi vor intensifica controalele. Acestea sunt câteva dintre prevederile unui proiect de lege întocmit de liberali, care a fost înregistrat în Parlament.  

În preajma Pieţii Centrale din Chişinău, chiar pe asfalt zeci de oameni vând produse zilnic. Poţi găsi carne şi lactate, frcute şi legume, deşi nimeni nu poate garanta calitatea acelor bunuri. Mai mult: unii comercianţi sunt surprinşi când cineva întreabă despre calitatea produselor pe care le vând.

Vânzătorii ambulanţi spun că nu au o altă soluţie pentru a supravieţui.

În ciuda faptului că se vând direct pe asfalt şi fără o garanţie a calităţii, sute de oameni cumpără aceste produse.

Poliţiştii susţin iniţiativa deputaţilor liberali. Proiectul de lege urmează să fie aprobat însă de Parlament.

"Dacă se vor înăspri sancţiunile, numărul comercianţilor care vând ilegal se va micşora. Acum, cei care au plătit amendă revin şi continuă să vândă", a afirmat Adrian Jovmir, ofiţer de presă în cadrul Poliţiei municipale.

În nouă luni ale acestui an, poliţia municipală a prescris peste 4.000 de amenzi pentru comerţ neautorizat, în sumă totală de peste 1,5 milioane de lei. Sancţiunile pentru vânzătorii ambulanţi neautorizaţi sunt de la 1.000 până la 8.000 de lei.

Sursă: publica.md

Cristian Iuga a fost pe rând student la Politehnica din Timișoara, apoi asistent de laborator, a cochetat cu cercetarea, iar masterul l-a terminat la Oxford. A decis să se întoarcă acasă, la Arad, și să dezvolte un produs dedicat unei nișe. AvoApp e aplicația pentru avocați, cu o componentă web, dar și mobile. Până acum au avut și clienți, iar viitorul e pentru Cristian unul în care notificările de pe telefon vor anunța avocații când e termenul unui dosar și vor deschide AvoApp pentru a afla care este programul lor zilnic.

Cristian Iuga avea toate șansele să își găsească un job foarte bun în afara României și să câștige bani. Are un master în Computer Science la Oxford și, după cum spune, ar fi putut alege acest drum, dar nu era pentru el. „Nu a fost un lucru potrivit pentru mine. O firmă mare poate să-ți dea destui bani și să faci și puțină muncă, dar nu vreau asta. Un startup înseamnă să cari și mese, să faci și vânzări, dar și dezvoltare“, spune Cristian Iuga.

I-am descoperit pe cei patru membri ai AvoApp la Internet and Mobile World, acolo unde au avut un stand. În prima zi m-au invitat la ei, acolo unde-și prezentau aplicația dedicată avocaților. Produsul lor îi spune unui avocat când e termenul de la dosare, iar pe web specialiștii pot vedea care le sunt clienții, pot gestiona contractele și timpul de muncă, pot să extragă rapoarte și să factureze. Ce nu știau cei de la IM World e că băieții lucraseră toată noaptea la refacerea aplicației mobile. Așa e la startup. „În noaptea anterioară am schimbat toată aplicația noastră și lansarea s-a făcut la 3 dimineața. Eram în camera de hotel și am lucrat toți“, povestește Cristian.

Cinci clienți pentru aplicația web

Cristian a lansat în timpul liceului Web Efficient, o agenție de web development în care a implicat mai mulți prieteni și colegi. Într-o zi a venit un client care ar fi vrut o aplicație pentru avocați, dar nu avea nici bugetul și nici ideea potrivită. Lui Cristian îi plac lucrurile foarte aplicate și cu un target simplu, așa că a decis să dezvolte aplicația ca un produs de sine stătător.AvoApp Team

A lansat mai întâi un produs web, un fel de CRM pentru gestionarea muncii avocaților. E conectată în Cloud și poate să realizeze o gestiune avansată a clienților, să se conecteze la datele Guvernului, are un manager de task-uri, calendar și se sincronizează permanent. Apoi a urmat și aplicația mobile, care a creat și nemulțumiri în piață. Astfel, AvoApp oferă gratuit accesul la cursul dosarelor și te notifică de evoluția lor. Alte produse oferă acest lucru pe bani. Cristian nu vrea să introducă acest serviciu plătit, pentru că astfel poate să atragă clienți pentru programul de pe internet.

În momentul de față, fără mare marketing, AvoApp are cinci clienți, adică cinci case de avocatură care au zeci de avocați. Acestea sunt localizate în Timișoara, București, Arad sau Cluj. AvoApp monetizează printr-un abonament lunar pe care-l plătesc aceste firme, abonament care ține cont de numărul de utilizatori, plata făcându-se pentru fiecare.

„Ne bazăm pe feedback-ul primit în permanență de la avocați. Așa am și dezvoltat aplicația. Câteodată capătă o altă formă de la o zi la alta“, spune Cristian Iuga. Patru oameni lucrează la aplicație, iar dacă punem și zona de mobile, echipa se mărește la șase oameni, toți din Arad.

O primă investiție

AvoApp a primit și o primă investiție, dar Cristian Iuga nu vrea să ofere suma exactă. În schimb, spune că e vorba de un investitor local, iar suma îi permite să dezvolte în liniște un an. De altfel, de acum începe cu adevărat procesul de vânzare, unul destul de complicat, mai ales dată fiind nișa. „Durează și 3-4 luni câteodată o vânzare“, spune Iuga.

Spune că au făcut și o greșeală, care a fost corectată rapid, pentru că au pornit din Vest. „Feedback-ul a fost bun și la București, dar sunt alte nevoi. Se cere o personalizare mai mare a rapoartelor. De asemenea, sistemul de lucru e diferit la unele firme în București. La Arad nu facturează nimeni per avocat, indiferent dacă e junior sau senior. La București trebuie să împarți mai serios pe avocați, să ai o altă abordare personalizată în funcție de nevoile fiecăruia“, mărturisește Cristian.

Oamenii care vin înspre ei sunt și cei care au folosit aplicația AvoApp pentru mobil, deși numărul lor e scăzut încă. „Noi îi întrebăm pe fiecare privind nevoile lor, pentru că uneori cei care folosesc produsul de mobile nu trebuie să plătească aplicația web. De asemenea, un avantaj al nostru e că nu facem contracte mari, pe un an, ci lunare, pentru ca oamenii să poată încerca toate feature-urile“, spune Iuga.

Deși nu are experiență juridică, Cristian și-a dat seama rapid care sunt nevoile avocaților, vorbind cu ei și obținând feedback constant. „Ei au nevoie de gestiunea clienților și a oponenților, nu vor să aibă dulapurile pline de dosare și au nevoie de notificări simple și clare la termenele lor. Diferența la noi o face experiența utilizatorului, pentru că arată bine și e simplu“, spune Iuga.

De la Arad în toată România

AvoApp se dezvoltă într-un subsol din Arad. Sunt patru oameni care sunt mândri că și-au cumpărat birouri și au dezvoltat o aplicație folosită deja de oameni. Deși orice startup are nevoie de bani, Cristian spune că nu asta e ținta lui acum, menționând de lucruri mai nobile.

„La un moment dat făcusem optimizarea unui site pentru cataloage Ikea. M-a sunat Ikea Europa să-l dăm jos pentru că-i depășisem în căutări. Asta mă motivează, să am rezultate. Desigur că-mi trebuie și bani, dar nu e focusul meu. Dacă mă duc la un cabinet de avocatură și le place aplicația, atunci mi-am atins scopul“, spune fondatorul AvoApp.

„Eu sunt pasionat să fac ceva aici, vreau să am un impact bun în România. Dacă ești angajat vreau să nu fii stresat în fiecare zi și să-ți poți întreține familia. Nu e niciun alt avantaj în Arad. Nu are facultăți bune, nu are oameni, la Timișoara salariile sunt duble, dar vreau să arăt că se poate și aici“, mai spune Iuga.

http://start-up.ro/

Un combinat de vinuri din Belarus va produce șampanie sub marca moldovenească „Cricova”. Prima partidă va fi lansată pe piață până la sfârșitul anului curent. Anunțul a fost făcut de ambasadorul Belarusului în R. Moldova, Serghei Ciciuk, în cadrul unui forum desfășurat în Găgăuzia.

Diplomatul a precizat că antreprenorii belaruși mai intenționează să deschidă o nouă întreprindere vinicolă pe teritoriul Fabricii de Conserve Buhavsk, în colaborare cu producători de vinuri din Găgăuzia, scrie gagauzinfo.md.

Pe de altă parte, Serghei Ciciuk a lăudat rezultatele colaborării în domeniul producerii tractoarelor belaruse în localitatea Tomai din raionul Ceadâr-Lunga. Timp de două luni au fost asamblate șapte tractoare de capacitate mică, care au fost deja vândute.

În prezent, se duc consultări pentru lansarea producției de tractoare de capacitate mare, combine și altă tehnică agricolă.

Sursă: ziarulnational.md

Pe data de 8 noiembrie, la Comrat a avut loc Festivalul „Ziua Vinului 2015” („Gagauz Șarap Yortusu”), organizat de către Direcția Generală a Complexului Agro-Industrial al Găgăuziei. Evenimentul s-a desfășurat pentru al doilea an consecutiv sub brandul națonal vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”, cu susținerea Oficiului Național al Viei și Vinului. În cadrul evenimentului, vinificatorii din sudul țării și-au prezentat produsele publicului, în scopul popularizării vinurilor de calitate din Găgăuzia.

La festival au fost prezenţi viceministrul Agriculturii și al Industriei Alimentare Eduard Grama,  bașcanul Găgăuziei Irina Vlah, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, reprezentanți ai instituțiilor de stat și ai corpului diplomatic,  oaspeți din țară și de peste hotare.

Eduard Grama, viceministrul Agriculturii și al Industriei Alimentare: „Industria vinicolă din Găgăuzia are o contribuție foarte importantă la vinificația Republicii Moldova. Ne bucurăm că Ziua Vinului a adunat atât de mulți vizitatori, care se pot bucura de produsele locale, apreciate nu doar de concetățenii noștri, ci și de cunoscătorii din zeci de țări ale lumii.”  

Dumitru Munteanu, directorul ONVV: „Pentru ONVV este foarte important să susțină și să participe activ la promovarea brandului de țară Vinul Moldovei, din care fac parte și vinificatorii din partea de sud a țării. Acest eveniment, devenit o tradiție, este o bună ocazie de a populariza cultura vinului și de a demonstra că în Găgăuzia sunt produse vinuri de calitate, care merită să ne reprezinte țara.”  

Cele 12 companii producătoare participante au avut ocazia de a-şi promova cele mai bune vinuri, dar și de a participa în concursul dedicat vinurilor din regiune. Juriul a examinat 117 probe de vin și a premiat vinificatorii în cadrul a 28 de categorii distincte. În rezultatul jurizării, întreprinderea „Vinuri de Comrat” s-a ales cu 14 premii, „Bostavan”  a primit 5 premii, alte distincții revenind companiilor „DK-Intertrade”, „Kazayak-Vin”, „Tartcomvin”, „Ciok-Maidan-Vin” și „CGL-PRIM”. Companiei „Kazayak-Vin” i-a fost oferit și premiul mare al concursului, pentru „contribuția deosebită la formarea și promovarea imaginii Găgăuziei, pentru cele mai mari investiții în extinderea capacității de producție, pentru realizări stabile în domeniul economiei”.

Festivalul a găzduit peste 5000 de vizitatori, care au degustat băuturile şi bucatele specifice zonei, au admirat expozițiile meșterilor populari și au dansat pe ritmuri tradiționale. Programul a inclus un recital de versuri și legende cu tematica vinului, care a adus premii poeților locali Petru Moise și Fiodor Marinoglu.

Momentul culminant al evenimentului a fost o uriașă „horă a prieteniei”, pe care au încins-o participanții, vinificatorii, reprezentanții autorităților locale și centrale, diplomați, precum și vizitatori din 12 state ale lumii.

Festivalul a fost o bună ocazie de a marca reactualizarea relațiilor de export cu Federația Rusă. În anul curent, 5 companii din Găgăuzia („Vinuri de Comrat”, „Tomai Vinex”, „Invinprom” , „Kazayak-Vin” și „Bostavan”) au exportat în Rusia peste 1000 de loturi de produse vinicole, cu un volum de peste 4,8 milioane de litri. Pentru a continua livrările în Rusia, se află în curs de examinare informațiile privind măsurile de asigurare a calității și siguranței produselor, întreprinse de companiile „Nexovin”, „Moldyugvin”, „Aurnekvin”, „CGL-Prim”, „Negvin Prod” și „Grape Alliance”.

„Ziua Vinului” este sărbătorită în fiecare an la Comrat, în prima duminică a lunii noiembrie. Pentru festivalul din 2015 bugetul alocat de către comitetul organizatoric a constituit 91.468 lei, iar ONVV, în calitate de partener al evenimentului, a contribuit cu suma de 183.985 lei.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol.
Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Chișinău, 11 noiembrie, 2015. Serviciul Vamal va publica deschis, pe pagina oficială al Registrului de Stat al Controalelor, lista întreprinderilor care au fost supuse controlului.

Ca urmare a ședinței Consiliului Economic al Prim-ministrului dedicată controalelor de stat din data de 8 octombrie 2015, Serviciul Vamal a luat decizia de a întreprinde măsuri pentru sporirea transparenței în procesul de efectuare a controalelor. Deși nu este obligat prin legislație, Serviciul Vamal va publica trimestrial rezultatele controalelor de stat, pe pagina oficială controale.gov.md. Publicarea acestei informații va contribui la creșterea transparenței organelor de stat, încrederii agenților economici față de instituțiile statului și crearea unui mediu transparent și favorabil pentru desfășurarea afacerilor în Republica Moldova.

În prezent, circa 70% dintre instituțiile cu funcții de control nu utilizează pe deplin Registrul de Stat al Controalelor, chiar dacă au această obligație stipulată în Legea Nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Efectuarea controalelor la agenții economici este una din cele mai coruptibile activități din interacțiunea instituțiilor statului cu mediul de afaceri. Această opinie este exprimată atât de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, cât și de antreprenorii ce activează. O soluție simplă la prevenirea abuzurilor și estorcării de mită este maximizarea transparenței din acest proces, planificarea controalelor în baza unor criterii clare și previzibile.

În prezent, Cancelaria de Stat și Centrul de Guvernare Electronică oferă asistență instituțiilor de stat în utilizarea Registrului de Stat al Controalelor pentru acordarea accesului agenților economici la informația privind controalele următoarelor instituții, din care doar opt aplică pe deplin posibilitățile Registrului de Stat al Controalelor:

-          Serviciul Vamal -          Camera de Licențiere -          Compania Națională de Asigurări în Medicină -          Dispensarul Republican de Narcologie -          Agenția Turismului -          Agenția Națională „transport Auto” -          Cancelaria de Stat -          Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal -          Instituția Publică „Căpitănia Portului Giurgiulești” -          Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice -          Inspectoratul Farmaceutic și Dispozitivelor Medicale din cadrul Agenției Medicamentului -          Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producției Alcoolice -          Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor -          Casa Națională de Asigurări Sociale

-          Inspectoratul Energetic de Stat -          Centrul Național de Sănătate Publică -          Serviciul Protecției Civile și a Situațiilor Excepționale -          Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor -          Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Geodezică, Tehnică și Regim -          Agenția pentru Protecția Consumatorilor -          Autoritatea Aeronautică Civilă -          Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase -          Inspecția de Stat în Construcții -          Inspectoratul Ecologic de Stat -          Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației -          Inspectoratul de Stat al Muncii -          Consiliul Concurenței

***

Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova promovează dialogul dintre sectorul public și privat cu scopul de a îmbunătăți mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea IMM-urilor și creșterea gradului de concurență pe piața autohtonă. 

Consiliul își propune să înlăture constrângerile principale care stau în calea dezvoltării sectorului privat, să asigure un cadru de reglementare clar, funcțional, nediscriminatoriu și transparent, să îmbunătățească calitatea serviciilor publice pentru mediul de afaceri, să reducă birocrația și să minimizeze riscul corupției.

Consiliul Economic al Prim-ministrului a fost creat în decembrie 2012, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Activitatea instituției este susținută de către Secretariatul responsabil de promovarea si monitorizarea deciziilor luate de  Consiliu.

Agenția Turismului a Republicii Moldova în urma coordonării cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene recomandă cetăţenilor Republicii Moldova să evite călătoriile în Egipt, în special în Peninsula Sinai, în legătură cu evoluţiile situaţiei de securitate din această țară şi alte state din vecinătate.

În cazul călătoriilor în staţiunile turistice, cetățenii sunt îndemnați să se informeze în prealabil la operatorii de turism, ghizii autorizaţi sau poliţia turistică locală referitor la eventualele riscuri. Potrivit autorităților egiptene, din cauza stării precare de securitate şi a pericolelor permanente de răpire şi atacuri armate au fost interzise călătoriile în nordul Peninsulei Sinai și în zonele izolate de la frontierele cu Sudan, Libia și Israel.

Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în dificultate pe teritoriul Republicii Arabe Egipt sunt sfătuiţi să contacteze:
 
• Ambasada Republicii Moldova la Ankara
tel: +90312 446 55 27
+90312 446 56 27
+90312 446 73 67
email:

• Consulatul Republicii Moldova de la Istanbul
tel: +90212 251 72 64
email:

• Centrul de Apel al MAEIE
din Republica Moldova: 080090990 (apel gratuit)
din străinătate: +373 22 788 722

Sursa: www.mfa.gov.md