Filiala din Găgăuzia a CCI va promova exportul de produse agricole și textile din regiune pe piața din Republica Tatarstan, Federația Rusă. Un acord în acest sens a fost semnat sâmbătă în cadrul primului Forum investițional desfășurat în UTA Găgăuzia. De asemenea, în cadrul evenimentului, au fost semnate acorduri de colaborare între administrația Găgăuziei și regiunile Krasnodar și Penza din Federația Rusă, precum și o serie de acorduri de colaborare între operatorii economici prezenți.

Președintele CCI, Valeriu Lazăr, care a moderat sesiunea plenară a Forumului, a declarat că autonomia găgăuză are toate ingredientele necesare pentru a concura cu succes pentru atragerea investițiilor. „Pentru investitori nu există lucruri neimportante atunci când examinează oportunitatea unei investiții într-o locație concretă. Companiile analizează specificul regiunii, cu toate avantajele și dezavantajele sale în raport cu alte țări și regiuni, dar analizează și paradigma de dezvoltare economică pe termen lung, inclusiv factorii ce vor genera cea mai mare valoare adăugată. Administrația regiunii și operatorii economici vor trebui să anticipeze aceste tendințe internaționale, pentru a concura cu alți actori în atragerea investițiilor”, a declarat Valeriu Lazăr.

Guvernatorul Găgăuziei, Irina Vlah, a declarat că administrația regiunii construiește un dialog deschis cu mediul de afaceri. „22 de întreprinderi au fost scutite de controale fiscale, a fost lansat un consiliu economic pe lângă Bașcan, se aprobă noi facilități pentru investitori, iar întreprinderile active sunt ajutate să-și găsească piețe de desfacere și parteneri internaționali. Astfel, interesul pentru regiune din partea investitorilor din Turcia, Federația Rusă și Uniunea Europeană a crescut în ultimul timp”, a spus Irina Vlah.

După sesiunea plenară, lucrările Forumului s-au desfășurat în 6 paneluri de discuții dedicate agriculturii și industriei de procesare, investițiilor în infrastructură și industrie, inovații și tehnologii, eficiența energetică, turism și ITC. În cadrul acestora au fost prezentate proiecte investiționale concrete, cum ar fi construcția unor parcuri fotovoltaice, centre de business și expoziții, hoteluri, fabrici de asamblare a tractoarelor belaruse sau afaceri agricole de anvergură.

Agricultura reprezintă cca 68% din structura economiei regiunii, care a exportat în anul 2014 produse în valoare de 1,3 miliarde lei.  În Găgăuzia sunt înregistrate peste 7,3 mii de întreprinderi, dintre care 170 cu capital străin, iar atractivitatea investițională a regiunii rezidă în așezarea geografică, accesul la Portul internațional Giurgiulești și funcționarea Zonei Economice Libere Vulcănești, susțin autoritățile locale.

La Forum au participat cca 250 de persoane din Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina, Estonia, Letonia, România și alte țări, principalul sponsor al evenimentului fiind agenția turcă pentru dezvoltare TICA, iar CCI a fost partener în organizarea acestuia.

Lucrările Forumului s-au desfășurat vineri, sâmbătă doritorii au avut ocazia să viziteze întreprinderile din regiune pentru a face cunoștință cu potențialele obiecte investiționale, iar duminică s-a desfășurat Festivalul vinului GAGAUZ ŞARAP YORTUSU, premiul mare în cadrul acestuia fiindu-i oferit întreprinderii Kazayak-vin.

Comunicat de presă

Compania din Chișinău ”Uispac” își extinde producția. Deja de 20 de ani aceasta activează în domeniul reciclării deșeurilor polimerice. Pe 30 octombrie, firma și-a prezentat noul atelier de autoclavare a deșeurilor medicale infecțioase – seringi, picurătoare, halate, pansamente, ghipsuri – toate materiale, care au avut un contact direct cu substanțele biologice ale unei persoane – sânge, urină și alte lichide.  

Trebuie să concretizăm faptul, că acesta este primul atelier de autoclavare a deșeurilor medicale atât din Moldova, cât și din întreaga Europa de Est și alte state din regiunea post-sovietică. ”Anul trecut noi am apelat la autoritățile naționale de medicină și ecologie în privința utilizării deșeurilor medicale. Am aflat că utilizarea lor creează multe probleme, care trebuie rezolvate, - povestește Iurii Nicora, director adjunct al ”Uispac”, coordonatorul proiectului de utilizare a deșeurilor medicale. – Am avut nevoie de 10 luni pentru ca să montăm modulul cu autoclavă, să procurăm și să aducem utilaje și să ne legalizăm activitatea”.
 
Autoclava Sterishred 250, instalată în atelier, a fost procurat de compania ”Uispac” în Germania. În prezent, aceasta este cea mai sigură construcție, destinată reutilizării deșeurilor medicale. Deșeurile reciclate sunt sterilizate. La prima vedere, ele seamănă cu confeti. Iar la instalarea utilajelor suplimentare pentru separarea maselor plastice, metalului și altor elemente, toate deșeurile pot fi utilizate pentru o a doua reciclare.

Iurii Nicora afirmă că în Europa de Est, în statele post-sovietice și chiar și în Chișinău, există instalații de reciclare a deșeurilor medicale. Însă acestea sunt din prima generație și utilizează componente chimice. Iar în condițiile înăspririi cerințelor pentru conservarea mediului, ele devin absolut inutile.

”Autoclava noastră este din a treia generație. Ea reciclează și mărunțește deșeurile medicale datorită aburilor și presiunii și exclude folosirea substanțelor chimice, - continuă Iurii Nicora. – Greutatea maximă acceptabilă la o singură încărcare constituie 28-30 kg. O reciclare, în regimul auto, durează de la 45 la 70 de minute.

La finalizarea ciclului de prelucrare, mașina emite nota, unde sunt indicate timpul și tipul deșeurilor ce au fost reciclate. În cazul deconectării energiei electrice, mașina se oprește. Iar la apariția curentului, se reaprinde. Aceasta nu poate fi deschisă chiar și la deconectare. Pentru moment, noi avem 5-6 clienți potențiali – spitale, policlinici, centre medicale, care analizează oferta noastră”.

”Reciclarea deșeurilor medicale ar fi foarte utilă statului. Avem și Hotărâre cu privire la autoclavare – reciclarea deșeurilor la utilizarea aburilor. Dar apar și cazuri, când deșeurile periculoase din punct de vedere biologic și ecologic, sunt adunate într-un pachet și aruncate în coș de gunoi. În cel mai bun caz, acestea sunt îngropate”, - spune Iurii Nicora. În prezent, prin intermediul Academiei de Științe a Republicii Moldova (care a și susținut proiectul) și Ministerelor Mediului și Sănătății a început editarea manualelor și recomandărilor speciale privind utilizarea deșeurilor medicale prin utilizarea utilajului elvețian. Ministerul Mediului intenționează să-și ofere în continuare suportul privind folosirea autoclavelor pentru reciclare fără utilizarea substanțelor chimice. ”Conform calculelor noastre, Chișinăul are nevoie de opt instalații, - continuă Iurii Nicora. – Iar fiecare raion – câte două. Așa, nevoile minime ale Republicii se rezumă la 20 de aparate”.

”Ne-am bazat calculele pe aproximarea cantității de deșeuri medicale din toată Republica. Autoclava noastră poate recicla aproximativ 250-280 kg de deșeuri într-un schimb. Într-o lună – 4 tone. În Chișinău, însă, se adună aproximativ 10 tone de deșeuri lunar. Putem să instalăm în atelierul nostru 1-2 autoclave. Nu ducem lipsa de spațiu. Într-un schimb lucrează un operator și un șofer. Noi am antrenat doi operatori și am echipat un microbuz pentru transportarea deșeurilor, care se diferențiază de restul prin culoarea galbenă, simbolul de transportare a substanțelor periculoase, vopsea cauciucată (care nu intră în contact direct cu substanțe și nu se infectează) și lămpi intermitente pe acoperiș”.

Atelierul de autoclavare – este un modul, construit din panouri de tip sandwich. Suprafața totală a acestuia este de 140 m.p. El este format din zone ”curată” și ”murdară”. Atelierul poate fi instalat chiar și în ograda instituției medicale, iar posibilitatea dată poate să reducă simțitor cheltuielile de transportare.  

Autoclava este foarte scumpă. ”Unispac” nu ne-a povestit cât a plătit pentru procurarea acesteia. Însă majoritatea țărilor din Europa de Est nu-și pot permite așa ceva: producția germană, iar dezvoltarea este elvețiană. Pentru a rezolva problema dată, a fost găsită cea mai simplă soluție: compania-producător a propus realizarea autoclavelor prin intermediul ”Unispac”, deschizând un sediu în Moldova. Contractul a fost deja încheiat. A fost deschis un atelier de producție a autoclavelor,  unde au fost angajate trei persoane. ”Pentru moment, planificăm să producem 2-3 autoclave pe lună, - explică Iurii Nicora. – Elvețienii vor plasa utilaje performante necesare – 5 unități – pentru tăierea metalului, sudare și decuparea oțelului inoxidabil. La fel va fi instalat și utilajul pentru testarea autoclavelor. Iar noi, în baza tehnologiilor noastre, instalăm două mașini speciale”.

”Uispac” va produce toate construcțiile metalice pentru autoclave, inclusiv și concasorul, ce poate măcina oțelul de 2 mm grosime, adică scalpelul ce a avut contact cu sângele infectat. ”Din Europa vom importa tehnica electronică ”Siemens” și cea pneumatică, - spune Iurii Nicora. – Elvețienii vor desfășura supravegheri ai utilajelor produse. Noi putem realiza pe suprafața de care dispunem până la 10 autoclave pe lună. Respectiv, îi vom antrena pe specialiștii noștri pentru a activa în domeniul dat. Autoclave, produse de ”Uispac”, vor fi de câteva ori mai ieftine decât cele din Germania.  

Vor fi mai ieftine și containerele de plastic pentru adunarea deșeurilor medicale. De exemplu, un container de 1,5-2 litri costă aproximativ 150-180 de lei. Clienții vor avea nevoie de zeci, poate chiar și sute de containere. Iar cele produse în Moldova de către ”Uispac” prin reciclare vor costa 15-20 de lei/buc. Avantajul economic este evident.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Răsaduri (de hrișcă, secară, floarea soarelui, mazăre, linte), precum și germini de mazăre, sfeclă, lucernă, ceapă roșie, floarea soarelui, ridiche – toate aceste produse sunt crescute, ambalate și comercializate, de curând, de către mica întreprindere „Eco Doctor”.

„Am început să ne ocupăm de germinarea semințelor și a lăstarilor în urmă cu un an și jumătate, atunci când la soțul meu au fost depistate probleme cu nivelul de zahăr și colesterol în sânge. Medicamentele nu produceau efectul dorit, iar starea de sănătate se agrava. Atunci am început să căutăm pe internet remedii populare și am dat peste articole despre proprietățile curative ale răsadurilor și germenilor. Am decis să încercăm și această metodă a și avut rezultate pozitive: s-a normalizat nivelul de zahăr și colesterol. Soțul a slăbit și a întinerit. Când s-au normalizat problemele de sănătate, ne-am gândit la faptul că ar trebui să le spunem și altora despre beneficiile germenilor și ale răsadurilor, să-i îndemnăm și pe alții să consume zilnic aceste produse. Astfel a și apărut ideea deschiderii propriei afaceri”, - a spus Rodica Șubă pentru Mybusiness.md.

Fiind entuziasmat de rezultate, Andrian Șubă s-a și apucat de treabă. A înregistrat mica întreprindere, a închiriat spațiul, a obținut certificatele necesare, a găsit furnizori de semințe calitative, a înregistrat brandul „Dor de Verde”, a avut grijă de materialele de ambalare și a început, deja, să culeagă roade ale muncii sale. Din luna mai a anului curent, întreprinderea lui, „Eco Doctor”, a început să furnizeze germeni crescuți (de sfeclă, lucernă, ceapă roșie, floarea soarelui, ridiche, mazăre) în cadrul uneia dintre cele mai mari rețele comerciale din capitală.

„Încheind contractul cu noi, rețeaua comercială ne-a impus o provocare – timp de trei zile să aducem produse noi, într-o cantitate destul de mare, pentru a împrospăta sortimentul, cu toate că termenul de valabilitate a germenilor este mai mare. Am ales un volum optim pentru ambalaj – 50 de grame și, deocamdată, ne descurcăm cu targeturile propuse”, - a zis directorul micii întreprinderi „Eco Doctor”, Andrian Șubă.

Adrian ne-a povestit că germinarea semințelor nu reprezintă o ocupație mult prea complicată (se poate desfășura și în condiții de casă). Cu toate acestea, apar dificultăți atunci când este vorba despre o producție în masă, zilnică. De exemplu, un subiect aparte îl constituie calitatea și germinarea semințelor, o parte dintre care „Eco Doctor” SRL le procură din străinătate. Există momente legate de asigurarea temperaturii și luminozității potrivite pentru semințe și germeni pe timp de iarnă. Dar sunt și alte aspecte. Pentru mulți consumatori germenii rămân a fi un produs ciudat. „Dacă în capitală observăm o cerere de consum, atunci în afara Chișinăului germenii ambalați sunt priviți cu mirare: „Le va cumpăra cineva?” Această reacție a fost evidentă în special cu referire la germenii de floarea soarelui, pe care, inițial, le ambalam împreună cu rădăcinile. Mulți cumpărători erau speriați când le vedeau, deși acestea sunt chiar mai folositoare decât tulpinile. Urmărind reacția clienților, am decis să tăiem rădăcinile de floarea soarelui și le propunem cumpărătorilor germenii. Trebuie remarcat faptul că, prin satele din Moldova, mulți locuitori știu de proprietățile germenilor și le și cresc, pentru a-i utiliza în alimentație”, - spune directorul „Eco Doctor” SRL, Andrian Șubă.

Apropo, în SUA, încă cu vreo 20 de ani în urmă au apărut pionierii businessului cu germeni. Și, la fel, cumpărătorii ignorau inițial produsele ciudate, care seamănă cu niște viermișori verzi. Astăzi, germenii au devenit atât de populari, încât mulți oameni nu se pot lipsi de aceste componente, gustoase și sănătoase, în prepararea salatelor sau a sandwich-urilor, precum și fără un pahar zilnic de vitgrass (suc de germeni de grâu). Într-adevăr (dacă nu ați avut ocazia să gustați), germenii de cereale și, în special, a legumelor, seamănă cu concentratul lor de gust (în mod deosebit ridichea). Mănânci o linguriță de produs, dar ai o senzație gustativă că ai mâncat o farfurie întreagă.

„Germenii și răsadele reprezintă singura „mâncare vie”, care dispune de toate proprietățile naturale și biologice, aflându-se în faza de maximă activitate vitală. Semințele germinate conțin un mare potențial energetic. Germenii conțin toate vitaminele, reprezintă o resursă continuă de fibre, sunt bogate în fermenți, necesari digestiei, substanțe minerale și aminoacizi, conțin un set de proteine, precum și o cantitate mare de energie solară prelucrată. Trebuie să menționăm faptul că germenii și răsadurile nu trebuie transformate în panacee. Acestea trebuie adăugate în alimentația zilnică, mestecate bine (până la senzația de suc de lapte) și, în acest fel, să îți asiguri organismul cu substanțele nutritive necesare, vitamine și microelemente. Și să fiți sănătoși!” – a zis Andrian Șubă.

Pentru a populariza inedita „mâncare vie” și pentru creșterea gradului de informare a cumpărătorilor, mica întreprindere „Eco Doctor” a participat, în acest an, la „IarmarEco”, unde produsul lor a fost cât se poate de solicitat.

Prețurile de la producători pentru germeni sunt de 20 de lei (un ambalaj de 50 de grame).

Articol pregătit de MyBusiness.md

Articolele pentru casă și birouri, tricotate din fire groase, utilizând andrele gigantice sau cârlige mari – reprezintă o inovație a brandului autohton „Doma”.

Tricotarea este un domeniu al lucrului manual, întâlnit frecvent în rândul femeilor, care datează încă din antichitate. Orice articol, tricotat cu ajutorul andrelelor sau a cârligului, este unic în felul său și, literalmente, păstrează căldura mâinilor meșterului. Irina și Ana Romanovici au preluat ideea, populară la nivel mondial, de a utiliza articolele tricotate pentru decorul caselor sau al birourilor și și-au expus oferta pe piața din Moldova.

Pufuri-perne rotunde, coșuri spațioase pentru jucării, coșuri decorative pentru păstrarea lucrurilor – toate aceste articole, realizate de către meșterițele handmade din Moldova, pot fi procurate pe Internet sau în cadrul iarmaroacelor handmade din capitală. Printre planurile viitoare ale brandului „Doma” se numără realizarea coșurilor tricotate cu capac, precum și a pufurilor-transformers.

„În diverse țări sunt utilizate diferite tipuri de ațe pentru realizarea unor astfel de articole. De exemplu, în Australia, pufurile sunt tricotate din lâna merinos. Luând în calcul prețul ridicat al materialului și o putere de cumpărare redusă a consumatorilor locali, am decis să renunțăm la utilizarea lânei, folosind în lucrul nostru ațe de import. Actualmente, suntem în căutarea producătorilor locali ai ațelor de tricotat”, - a zis Irina Romanovici pentru Mybusiness.md.

Ineditele pufuri-perne tricotate pot fi utilizate atât acasă („pentru le oferi un loc oaspeților”), cât și în birou („în acest mod, aducând o notă de confort în atmosfera de lucru”). Meșterița a remarcat faptul că, pentru realizarea pufurilor, pe lângă învelișul tricotat, trebuie cusută și o husă din material, iar în interior este plasată polipropilenă sau holofiber, în dependență de gradul de rigiditate urmărit. Iar coșurile tricotate, destinate păstrării jucăriilor, sunt foarte spațioase – copiilor le place să se urce în ele și să se joace.

Răspunzând la întrebarea cu referire la dificultatea păstrării acestor articole, Irina Romanovici a spus: „Nu este mai complicat decât să speli un pulover de lână. Se recomandă spălarea manuală sau chiar uscată. Cât despre pufuri, învelișul tricotat se scoate cu ușurință”.

Prețurile pentru pufurile-perne (în dependență de mărime) variază între 1200 și 1400 de lei; pentru coșurile de jucării – 500-700 lei, iar pentru coșurile decorative – 250-300 lei.

Articol pregătit de MyBusiness.md

FabriLabo este un spatiu colaborativ, lansat in Bucuresti la initiativa a doua antreprenoare si inspirat chiar din nevoia lor de a petrece mai mult timp cu familia. Hub-ul vrea sa atraga circa 200 de membri in acest an si estimeaza venituri de 150.000 de lei in primul an de la deschidere.

FabriLabo se pozitioneaza ca fiind un "atelier creativ pentru intreaga familie" si se adreseaza mai multor categorii de varsta. Copiii pot lucra, in functie de grupa de varsta (4-7, 8-12 ani si peste 12 ani) in cadrul unor "laboratoare pentru largirea orizontului mintii", unde vor invata: scriere creativa, vorbirea in public, educatie financiara, programare digitala si modelare 3D. Sau ateliere de indemanare precum: bucatarit tematic, margelit, reciclare cu indemanare, atelierul din copac, actorie.

"In acelasi timp, studentii si tinerii antreprenori vor gasi la FabriLabo atat spatiu de lucru cat si acces la echipamente specializate (imprimanta 3D, masina croitorie", spun Cristina Cojocaru si Ana-Maria Radu-Saracu, fondatoarele hubului.

Investitia in lansarea FabriLabo si cheltuielile operationale pentru primele trei luni ajung la circa 100.000 de lei, bani obtinuti din fonduri europene. "In luna iulie 2015, am sesizat oportunitatea oferita de proiectul IDEAL (POSDRU/176/3.1/S/150731), in cadrul competitiei 'Romania Start-up',  al carui obiectiv corspundea ideilor noastre, si anume dezvoltarea competentelor antreprenoriale ale tinerilor  prin sprijinirea initiativelor lor antreprenoriale", explica cele doua antreprenoare.

FabriLabo se intinde pe o suprafata de 70 de metri patrati si are o curte de 50 de metri patrati.

Abonamentele de acces la atelierele si laboratoarele hub-ului sunt de doua tipuri:

    intrari unice, 50 lei/ ora.
    abonamente de 2, 4 si mai multe sedinte, cu tarife intre 100, 200 si ajungand pana la 400 lei/ luna in functie de domeniu.

"Ne-am inspirat din modele care functioneaza deja in lume, miscarea Makerspace si DIY (do it yourself; care sustin spatiile de lucru creative) si astfel am hotarat sa construim un makerspace la scara mica, dedicat familiilor. Este una din caile prin care credem ca vom completa educatia copiilor nostri, rafinandu-le iscusinta, indemanarea, conferindu-le abilitati pentru viata, cooptandu-i astfel si pe parinti, colegi, prieteni, in incercarea de a petrece un timp de calitate impreuna si de a se implica activ in viata comunitatii", mai spun initiatoarele proiectului.

Mai mult, ele au planuri mari in ceea ce priveste extinderea acestui model de afacere si isi doresc sa deschida cate un astfel de hub in fiecare sector din Bucuresti, dar asteapta, totusi, sa vada ce impact va avea cel abia lansat.

"Totodata, pentru a controla concurenta cu spatiile tip hub si maker, ne-am gandit sa initiem o colaborare de tip makerspace-hub-FabriLabo. Astfel, o persoana care este initiata in anumite profesii creative la FabriLabo va putea beneficia apoi de un spatiu de lucru profesionist la NOD Makerspace sau la Connect Hub. Sau adulti care isi exerseaza pasiunea ca hobby intr-un spatiu ca al nostru, restrans, de cartier, va putea patrunde mai usor in comunitatea DIY promovata la scara mare de NOD makerspace", sustin fondatoarele FabriLabo.

http://www.startupcafe.ro/

În cadrul unui eveniment închis, cu un număr de bilete limitat, în seara de 6 noiembrie la restaurantul Smokehouse consumatorilor autohtoni și oaspeților capitalei le-a fost prezentat un nou produs - berea din dovleac fabricată în Moldova cu denumirea Pumpkin Ale. Produsă de Litra Brewery Company în colaborare cu Smokehouse, acest nou tip de bere a stârnit admirația celor prezenți printr-un gust inedit și o aroma irepetabilă, care a umplut ambianța întregului local.

Evenimentul, însoțit de un BBQ fourchette, a adunat oameni de diferite națiuni și categorii și s-a desfășurat într-o atmosferă amicală și binevoitoare, creatorii de bere și publicul savurând împreună acest produs delicios, pe acorduri de chitară și muzică live de calitate.

După o scurtă prezentare făcută de reprezentanții Litra Brewery Company și Smokehouse, oaspeții evenimentului au avut ocazia să servească noua băutură Pumpkin Ale. Cu o culoare asemănătoare celei de chihlimbar, acest produs are un gust dulciu, puternic aromat iar dovleacul și mirodeniile utilizate îi oferă un specific distinctiv original, nemaiîntâlnit până acum în Republica Moldova.

Echipa MadeinMD care are o relație mai veche de prietenie și colaborare cu restaurantul Smokehouse, pe parcursul ultimelor luni a monitorizat procesul de fabricare a acestei beri și a fost prezentă la eveniment, aflând multe lucruri interesante de la reprezentantul Litra Brewery, domnul Sergiu, despre componentele și metoda de producere a Pumpkin Ale-ului.

Unul din motivele pentru care Litra și Smokehouse au decis să inițieze acest experiment, a fost dorința de a crea o bere dintr-un produs larg răspândit și iubit pe teritoriul țării noastre, astfel oferindu-i un iz național acestei băuturi sezoniere. Este o bere potrivită sezonului rece de sfârșit de toamnă, datorită gradului mai înalt de alcool (aproximativ 7%) și consistenței de ingrediente, utilizate în număr mai mare decât în berile de vară.

La fabricarea acestei beri au fost utilizate 200 kg de dovleac procurate de la un fermier local, acesta fiind unicul produs de proveniență autohtonă folosit la producerea Pumpkin Ale-ului. Doar 120 de kilograme au fost utilizate nemijlocit la fabricarea berii, restul fiind deșeuri.

Pe lângă aceasta, pentru a reda băuturii o aroma mai deosebită, au fost utilizate ingrediente ca ghimbirul, nucșoara (Myristica fragrans), scorțișoara și alte mirodenii. Cel mai important element al berii – malțul a fost de cinci tipuri, toate importate din Germania, doar unul din ele fiind tipic pentru această bere – Pale Ale.

Sergiu ne-a mai povestit că apa utilizată a trecut printr-un sistem avansat de purificare și distilare din cadrul fabricii, iar după, aceasta a fost îmbogățită cu mineralele necesare pentru produsul final.

Pregătirea tuturor ingredientelor și curățirea dovleacului la fabrică a durat circa 27 de ore, după aceasta a urmat procesul de fermentare, care a durat 6 zile, apoi urmând patru săptămâni de maturizare. În total procesul de fabricare a durat aproximativ 40 de zile, incluzând multe etape de filtrare, fermentare, recirculare și carbonizare care până la urmă au oferit berii acest gust și aromă unică.

Referitor la termenul de valabilitate, domnul Sergiu ne-a povestitei că o astfel de bere poate fi păstrată de la jumate de an până la un an. Datorită utilizării ingredientelor calitative și tehnologiilor corecte, a faptului că în bere nu există nici un fel de conservanți sau adaosuri, perioada ei de păstrare este una foarte mare. De altfel, orice bere de calitate, fabricată după tehnologii moderne, ar trebui să se păstreze o perioadă îndelungată în timp.

În concluzie, noul produs – Pumpkin Ale reprezintă un pas important în industria locală de bere și datorită entuziasmului celor de la Litra Brewery Company și Smokehouse, consumatorii din Chișinău au oportunitatea de a încerca beri noi, de calitate superioară, mult peste ceea ce se produce la moment în țară. Experimentul de a fabrica o bere de dovleac în Moldova a fost unul reușit, băutura fiind pe plac multor din cei prezenți la eveniment.

La Smokehouse, Pumpkin Ale-ul va disponibil încă aproximativ o lună, iar după aceasta cei de compania Litra Brewery ne vor pregăti o nouă surpriză. Și acest lucru nu poate decât să ne bucure!

http://madein.md/

În ultimii ani, rasele de bovine din străinătate sunt din ce în ce mai agreate de fermierii românii deoarece acestea produc mai mult lapte sau dau carne de calitate. Astfel, au apărut centre în care sunt aduşi tauri de rasă din străinătate pentru reproducere.

Un exemplu în acest sens este o ferma din Craiova (Semtest Craiova) unde sunt crescuţi 15 tauri din rase precum Albastru Belgian, Charolaise, Angus, Limousine, Piemontese, Holstein sau Simmental pentru a obţine material seminal pentru vacile din România. Astfel, un taur ajunge să dea la o recoltare între 350 şi 450 de doze de material seminal, ceea ce înseamnă că, anual, ajunge să producă între 25.000 şi 30.000 de doze. Cu această cantitate de material seminal pot fi însămânţate peste 15.000 de vaci, anual. O doză de material seminal porneşte de la 10-25 de lei şi poate ajunge la 180 de lei.

Un astfel de taur poate fi achiziţionat cu câteva mii de euro. Preţul unui exemplat poate porni de la 10.000 de euro şi poate ajunge la 100.000 de euro, depinde foarte mult de valoarea genetică a acestuia.  

Un exemplar impresionant este taurul din rasa Albastru Belgian datorită musculaturii lui. Un taur din această rasă în vârsta de un an poate ajunge la 600 de kilograme. La Craiova, un exemplar care a ajuns la 4 ani şi jumătate şi cântăreşte 1.100 de kilograme. Deorece are o musculatură ieşită în evidenţă, mulţi ajung să spună ca este hrănit cu steroizi, însă dieta lui este asemănătoare cu a unui taur obişnuit. El mânâncă 6 kg de furaj concentrat, 10 kg de fân şi 2-3 kg de paie.

http://www.capital.ro/

Atunci cand vine vorba sa-si promoveze si protejeze business-ul, oamenii de afaceri romani dau dovada de o imaginatie iesita din comun.

In primele opt luni din 2015, firmele s-au intrecut in a inregistra tot felul de marci care mai de care mai interesante.

Dovada o reprezinta datele cuprinse in "Buletinul oficial de proprietate industriala, sectiunea Marci si Indicatii geografice", publicat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).

Cum totul pleaca de la cele sfinte, avem oameni de afaceri care s-au gandit sa-si asigure inca din start protectia divina, arata o analiza realizata de KeysFin, firma ce ofera servicii de business information si credit management dedicate mediului de afaceri.

Asa au aparut marcile: "La Poarta Raiului", "Al 9-lea Cer", "Descantecul saptamanii", "Focul sacru", dar si "Fuga de Strigoi" sau "Noua Ordine Vibrationala", o marca din domeniul educatiei/cercetarii, inregistrata in luna martie 2015.

Iar atunci cand se simt protejati, ataca piata cu marci puternice, populare, cu impact, in genul "Mi-e pofta sa fac bine".

Cele mai ciudate nume de firme din Romania: Sunt inspirate de cele sfinte, filme sau politicieni

Cum in Romania comertul este la putere, iar mancarea reprezinta cel mai bine vandut produs, cele mai multe marci trasnite incearca sa promoveze calitatile unice ale ofertei lor.

Iata cateva exemple: "Mama mea gateste mai bine" si "Zdravan moldovenesc, crescut de pamant, pui moldovean, crescut agale in 61 de zile si oleaca". Suna bizar, insa aceasta pare sa dezvaluie o adevarata strategie de marketing, cu care o firma din Vaslui incearca sa se pozitioneze strategic pe piata.

Bineinteles ca avem si marci ceva mai "serioase", precum "Ospatul zeilor", "Eden Juice" si "Scoala legumelor".

Si cum o mancare buna merge cu o bautura pe masura, anul acesta s-au inregistrat marcile "Spritificator", "Placeri racoritoare" si, bineinteles, "Dracoola".

Toate acestea probabil ca vizeaza clientii de genul "Dorel", si el marca inregistrata de catre doua companii, pe 6 clase de produse si servicii, dar si pentru "Barbosi Barba cum laude din 2013" si "Leii din Banie Craiova".

Dansand printre idei

Cum romanii stiu sa petreaca, au existat in acest an, bineinteles, si cereri de intregistrare de marci pentru nunti, botezuri si cumetrii - "Muzica la nunta" este o marca inregistrata in Maramures, in vreme ce "Prinde-te-n dansul vietii" si "O marit pe mama soacra" sunt alte doua marci inregistrate cel putin originale, la fel ca si "Drink party sleep repeat".

Trecand in cu totul alt registru, ajungem "La temelia zilei de maine", alaturi de "Specialisti in imbinari armonioase" care lucreaza, bineinteles, cu "Scule Serioase". Business-ul este "Produs in tara lui Stefan cel Mare", in "Men's cave", dar si in "Vestul salbatic", marca exclusiva a unei persoane fizice din judetul Suceava.

Cum politica de pret este cea care dicteaza, din multe puncte de vedere, business-ul in Romania, oamenii de afaceri s-au intrecut sa inregistreze marci pe masura: "Revolutia preturilor", "Pret inegalabil", "Cu ochii-n pret", "Noaptea reducerilor", "Devoratorii de preturi" (inregistrata de Flanco), si chiar "Black Friday in fiecare zi", marca ce apartine Orange.

Astfel ca "Norocul iti bate la usa" si poti face parte chiar dintre "Bugetarii veseli" in caz ca "No te preocupes" si traiesti in "Zona libera de indiferenta".

"La temelia zilei de maine", oamenii de afaceri au abordat, cu incredere, si latura sentimentala a business-ului, dovada ca au inregistrat marci care exprima o adevarata filozofie de viata: de la clasicul "Te iubesc", marca exclusiva ce apartine unei firme din Timis la "Te iubesc SOFT & FRUITY limited edition Rosu demidulce" sau "Pupicul de noapte buna".

Avem, bineinteles, marci si ceva mai indraznete, precum "Lingerie show party", "Miss Tanga Black Sea" si "Miss Bikini Fitness & Culturism", asta pentru ca "Romancele sunt frumoase", marca inregistrata.

Medici si produse ce promit sa faca minuni

Nici sanatatea, un domeniu cat se poate de serios, nu este scutit de marci cel putin speciale. De la "Prof. dr. Marioara Godeanu extract purificat de rasina Mumie cu castan Damar General Trading", "Doctor in frumusete" la "Abil cu durerea" si "Serviciu cu suflet", astfel de servicii te pot duce, bineinteles, spre "O viata fericita".

Iar daca toate astea nu te ajuta, atunci "Invata sa zbori", marca inregistrata, pentru ca viata atarna de "Ata paianjenului".

"Imaginatia romanilor in materie de denumiri de marci nu are, practic, limite, indiferent de domeniu. Faptul ca se inregistreaza astfel de denumiri inseamna ca exista un public care rezoneaza la astfel de mesaje si ca sunt domenii in care aceste marci fac diferenta prin caracterul lor", afirma analistii de la KeysFin.

Cum a ajuns Romania "raiul" marcilor inregistrate

Denumiri precum "Timisoara", "Ardeal", "Craiova", "Retezat", "Postavarul", "Vama Veche", dar si de scriitori precum "Bacovia" sau personaje istorice precum "Brancoveanu" au ajuns sa devina marci inregistrate ale unor SRL-uri sau persoane fizice, si asta cu acceptul statului roman.

Cum este posibil acest lucru? "Legea este foarte permisiva in ce priveste categoriile de semne ce pot fi inregistrate ca marca, astfel ca paleta este mai mult decat tentanta pentru un viitor titular de marca", afirma Laura Leonte, avocat specializat in proprietate intelectuala si drepturi de autor, partener in cadrul societatii de avocatura Postu Leonte si Asociatii.

"Semne precum literele, cifrele, formele tridimensionale, culorile, hologramele, numele de persoane pot constitui marci. Aceasta libertate are insa pretul ei, miza putand consta chiar in identitatea companiei sau in cea a produsului oferit pe piata, in care s-au investit resurse insemnate de bani si de timp", a mai spus expertul.

http://www.ziare.com/

Interviu cu directorul Agenției pentru Eficiență
Energetică, Mihail Stratan

Dle Stratan, Agenția pentru Eficiență Energetică
a fost înființată în decembrie 2010. În cinci ani de
activitate, care sunt realizările Agenției și cum ați
caracteriza evoluția lucrurilor în domeniul eficienței
energetice și surselor regenerabile de energie?

Într-adevăr, în luna decembrie, vom marca cinci
ani de activitate, pe parcursul cărora am reușit să
realizăm o serie de lucruri, nu întotdeauna vizibile
și ușor de măsurat, dar care sunt foarte importante
pentru Republica Moldova, sub aspectul impactului
pe care-l produc.

În principal, putem constata că, în această perioadă s-a
reușit de a contura elementele unor noi pieţe – cea a
eficienţei energetice și a combustibilului din biomasă
solidă. Efortul depus, precum și resursele investiţionale
alocate de către stat în acest domeniu au dat roadă. În
plus, am contribuit și la edificarea unui cadru legislativnormativ
adecvat, absolut necesar bunei funcţionări a
acestor pieţi! Acum este important ca, atât statul, cât și
privatul să ţină pasul – întru eficientizarea consumului
de energie de către această țară.

E cazul să încurajăm sectorul privat, ca acesta să
vină și să investească în eficiență energetică și
energii regenerabile, să vină cu tehnologii mature
și performante, mai puţin poluante, să continue
implementarea inovațiilor în această sferă. Este
nevoie de o schimbare de mentalitate, de o schimbare
de comportament de consum și atitudine a întregii
societăţi vis-a-vis de tot ceea ce înseamnă energie.
Aceasta din urmă a fost foarte ieftină în această țară,
însă acele timpuri s-au dus demult. Astăzi energia
este o marfă foarte scumpă, de o mare importanţă,
cât și conotații politică, economică și socială.

Ar mai fi de menţionat, că în raport cu anul 2010,
s-a reușit cu sprijinul întregii societăţi diminuarea
dependenței de importul resurselor energetice cu
cca 8%. În prezent, Republica Moldova importă cca.
88% din tot ceea ce se numește și se consumă ca și
energie. Diminuarea dependenţei de import nu este
meritul unei singure instituții, ci rodul efortului tuturor
părților implicate în procesele de sporire a eficienței
energetice, atât instituții de stat, cât și parteneri de
dezvoltare și, nu în ultimul rând, a sectorului privat.

Una din preocupările cheie ale Agenției de Eficiență
Energetică este informarea părților interesate - a
consumatorilor, a companiilor, instituţiilor referitor la
oportunitățile existente de reducere a consumului de
energie și diminuării facturii pentru energie. Ce acțiuni
întreprindeți în acest sens?

Apelăm, de regulă, la instrumente de informare cât
mai diverse și atractive, pentru un cerc cât mai larg de
beneficiari. Astfel, pe lângă transmiterea mesajului
necesar către public prin canale simple precum
televiziunea și radioul, rețelele de socializare, broșuri
și ghiduri dedicate, împreună cu Proiectul Energie și
Biomasă în Moldova organizăm campanii sms de
informare, concerte alimentate de la soare, cât și
Caravane mobile ale cazanelor pe bază de biomasă,
acoperind practiv toată țară. Este o modalitate
interesantă de promovare, care s-a dovedit a fi una
de succes întru popularizarea acestor tehnologii.
Caravanele presupun contactul direct cu potențialii
consumatori și permit extinderea numărului de „fani”
ai energiei curate în toate localitățile Republicii Moldova.

Având în vedere potențialul de energie din biomasă
din țară, fiecare familie din mediul rural poate, din
deșeurile agricole din propria gospodărie, să-și
acopere o mare parte din necesitățile energetice.
Dar aceste rezerve trebuie mobilizate…
Pentru al patrulea an organizăm, împreună cu
Ministerul Economiei, PNUD și alți parteneri,
competiția Moldova Eco-Energetică, unde premiem
cele mai bune proiecte realizate în domeniul eficienței
energetice și surselor regenerabile de energie.

La 1 decembrie a.c. vom lansa un Centru de Informare
pentru Energie Sustenabilă, care va ținti atât potențialii
investitori, cât și „consumatorii” soluțiilor de eficiență
energetică și valorificare a potențialului regenerabil.
Apropo, la 14 noiembrie AEE organizează consultări
cu furnizorii și distribuitorii de servicii, materiale
și tehnologii energo-eficiente pentru a implica
centrele de informare existente, dar și expertiza
profesioniștilor și persoanelor notorii în domeniu.
Centrul de informare pentru energie sustenabilă
se dorește a fi un „hub” informațional, care va
conecta entitățile existente, care deja oferă suport
consumatorilor, și publicul general. De asemenea,
prin intermediul Centrului, ne propunem să oferim
suport în consolidarea capacităților actorilor pe piață
prin instruirea specialiștilor în domeniu.

Ați pomenit de competiția Moldova Eco-Energetică.
Care sunt noutățile ediției din anul curent?

Moldova Eco Energetică este cel mai mare concurs de
premiere a iniţiativelor de succes în sectorul energiei
regenerabile și eficienţei energetice. Scopul competiţiei
este de a susține cele mai importante inițiative în
producerea, transmiterea, distribuţia și consumul
eficient de energie din surse regenerabile, precum și
în dezvoltarea și promovarea tehnologiilor moderne, a
inovaţiilor în domeniul eficienţei energetice.

De la lansare, în anul 2011, Moldova Eco-Energetică
a evoluat, dintr-un concurs, a căror premii erau
decernate în cadrul unei Gale festive, în ceea ce în
anul 2015 va fi o „Săptămână a energiei sustenabile”,
marcată la începutul lunii decembrie anul curent și
care va cuprinde, ca o umbrelă - Concursul de Idei
Eco-Responsabile, tradiționalul Forum Bioenergetic,
Concursul Tehnologiilor Eco-Responsabile și
va culmina, bineînțeles, cu Gala Moldova Eco-
Energetică. Printre subiectele a fi abordate în cadrul
discuțiilor vom avea performanța energetică a
clădirilor, clădirile cu consum de energie aproape egal
cu zero, instrumentele financiare pentru realizarea
a astfel de proiecte, cu accentele pe contractele de
performanță energetică, de tip ESCo, și nu în ultimul
rând, vom favoriza apariția dezbaterilor și polemicilor
la subiectul autonomiei energetice locale.

Vreau să menționez că la Concursul Ideilor Ecoresponsabile
au fost prezentate foarte multe
proiecte cu o importantă componentă inovațională.
Am satisfacția că proiectele depuse au evoluat
calitativ și ne propunem să le identificăm pe cele
bune și care merită a fi sprijinite în realizare, cu
identificarea partenerilor financiari fiabili, care ar veni
cu susținerea investițională necesară. Anul trecut,
din zece idei, patru au fost acceptate spre finanțare.
Subliniez că la concurs se acceptă atât proiectele
gata structurate, care au nevoie doar de finanțare,
cât și idei la nivel de schiță. Astfel, am organizat
o platformă în care pot să socializeze cei care au
inițiat proiectul direct cu finanțatorii, să formeze
parteneriate și să treacă la acțiuni.

Vom continua și în acest an cu organizarea
Concursului Tehnologiilor Eco-responsabile,
invitându-i pe furnizori să-și recomande produsele
și soluțiile, în cadrul unei expoziții de tehnologii,
consumatorului final.

Deja tradiționalul Forum Bioenergetic, în acest an,
va fi dedicat, cum spuneam mai sus, conceptului
de autonomie energetică locală, cu prezentarea
soluțiilor și tehnologiilor care ar putea contribui
la realizarea acestui deziderat, aici la noi acasă. În
cadrul evenimentului vom prezenta studiul privind
potențialul de co-generare în Republica Moldova,
studii și analize ale teoreticienilor, istoriile de succes
ale practicienilor în domeniu care, cu siguranță, pot
fi replicate în alte localități. Prin implementarea
acestor tehnologii, vrem să promovăm un concept
nou pentru Republica Moldova, imposibil la o primă
veder, cel de autonomie energetică.

Ce alte priorități are stabilite AEE pentru viitorul
apropiat?

Din multiplele activități de pe agendă, voi menționa
doar una, dar foarte importantă: elaborarea Planului
național de acțiuni în domeniul eficienței energetice
pentru anii 2016-2018, în calitate de document de
planificare sectorială de maximă importanță. Acest
act va ghida toți actorii implicați în implementarea
politicilor în domeniul nostru de responsabilitate
în efortul comun de eficientizare cu 20 la sută a
consumului de resurse energetice către orizontul
de timp 2020 și, în paralel, onorarea angajamentului
național de a atinge o cotă de 17% a consumului de
energie regenerabilă în mixul energetic național.

Foto: MyBusiness.md

Două companii din domeniul tehnologiilor informaționale au obținut titlul de Rezident în cadrul ședinței a Comisiei pentru selectarea rezidenților și proiectelor investiționale pentru Parcul Industrial „Răut”, informează MyBusiness.md. Ambele companii sunt investiții autohtone.

Companiile IT și-au declarat disponibilitatea să activeze în cadrul Parcului Industrial „Răut”, inclusiv datorită Legii parcurilor IT, care se află, în prezent, la examinarea Parlamentului, încurajării și suportului acordat de către Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor pentru Parcul Industrial „Răut”.

Potrivit spuselor Dumitru Gudumak, șeful departamentului de Răut SA, vorbim despre companii Stelele Viitorului SRL și VTS Engineering SRL.

Una dintre cele două companii va elabora programe pentru echipamentul industrial (industrial software), care va fi produs tot în cadrul Parcului Industrial „Răut”. A doua companie va dezvolta software-ul pentru diferiți clienți.

„Sunt bucuros de faptul că Parcul Industrial „Răut” devine o platformă de dezvoltare sigură nu numai pentru companiile industriale, ci și pentru companiile IT. Sper că, în scurt timp, după ce legea parcurilor IT va fi aprobată, Răut va obține și titlul de parc IT”, a declarat Anatolie Munteanu, directorul general al Răut SA – Întreprinderea administratoare a Parcului Industrial „Răut”.

Parcul Industrial „Răut” va susține și în continuare întreprinderile industiale și IT, precum și cooperarea lor pe principiile de cluster, în baza celor mai reușite modele internaționale.

În prezent, în Parcul Industrial „Răut” sunt 8 companii rezidente. Companii de cercetare și producere specializate pe industria automobilistă, echipament hidroacustic și de navigație, tehnologia informației, construcții și prestare a serviciilor.