15 agenții economici care activează în domeniul industriei ușoare au participat într-o vizită de studiu în Polonia, organizată de CCI în perioada 23-27 noiembrie a.c. și susținută de proiectul East Invest al Comisiei Europene și Proiectul Ameliorarea Competitivității II al Băncii Mondiale.

Agenții economici s-au familiarizat cu cerinţele și standardele ce reglementează piaţa UE şi în special cea a Poloniei, au avut posibilitatea de a se informa privind asistență juridică şi consultativă și și-au consolidat capacitățile în domeniul exportului pe piaţa Uniunii Europene.

Programul vizitei a inclus o serie de întrevederi la companii cu renume precum Ptasia 6, PTAK Fashion Citz din or. Jgov, companiile BOSSMAN și MODESTA. Fondatorul companiei POTIS & VERSO, originar din Republica Moldova și care este şi Consul onorific al Moldovei în Polonia,  s-a arătat dispus să plaseze comenzi la întreprinderile din industria ușoară din Moldova, precum și să le ofere asistență în preluarea celor mai bune practici în gestionarea unei întreprinderi şi penetrarea piețelor internaționale.

De asemenea, antreprenorii moldoveni au vizitat Fundaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Administraţia Vovievodatului Lodz, dar și expoziţia „FAST TEXTILE”, unde au putut studia ultimele tendințe în domeniul modei. Pe marginea expoziției au avut loc o serie de sesiuni B2B. În cadrul acestora au fost negociate mai multe contracte de achiziții și servicii, precum și identificați potențiali investitori. Astfel, patru întreprinderi moldovene au încheiat contracte de import a utilajelor de cusut, iar altele au găsit furnizori de pânze pentru producția de îmbrăcăminte.

 

La seminarul cu tematica „Inovaţii în Industria Textilă” antreprenorii moldoveni și-au aprofundat cunoștințele în domeniul gestionării atelierelor de producere și perspectivele dezvoltării comerțului în domeniul textil, dar și tendințele actuale în domeniul activității de inovare.

Aflată pentru multă vreme în Top 10 cei mai mari producători devin din lume, Romania şi-a pierdut poziţia de vârf, iar principalul motiv a fost lipsa unei strategii care sa facă faţă concurenţei din afară. În ultimii ani, fondurile europene au permis apariţia unor crame noi, care, bazate pe tehnologia modernă, au reuşit să devină jucători importanţi cu aspiraţii.

Acesta a fost şi principalul motiv pentru care producţia de vin a crescut în 2015, în ciuda secetei, astfel că nivelul a ajuns la 4,3 milioane de hectolitri, în creştere cu aproape 15% faţă de anul trecut. Şi cifrele de export sunt îmbucurătoare, cu un total de aproximativ 20 de milioane de euro, în creştere cu 10%, deşi încă suntem departe de Franţa şi Italia, liderii pieţei europene, care au exportat peste 5 miliarde în 2014.

După scăderea drastică de după anii ‘90, producătorii autohtoni au înţeles că, pentru a face faţă pe piaţa internaţională, au nevoie de modernizare. Iar cei care au fost new-entry pe piaţă au avut un avantaj pentru că au beneficiat din start de tehnologie graţie şi fondurilor alocate de Uniunea Europeană pentru industria de profil. Astfel, au putut deveni direct jucători pe o piaţă evaluată anul trecut la 660 de milioane de lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

Nedezvoltată la adevăratul potenţial, piaţa viticolă din România rămâne una interesantă pentru oamenii de afaceri care aleg să investească într-un business rentabil pe termen lung, iar din 2011 şi până în prezent, numărul companiilor producătoare de vin a ajuns la aproximativ 220. Iar un plan coerent îi poate transforma pe investitori într-un pion important pe tabla de şah a viticulturii româneşti. Un astfel de caz este şi Crama Gîrboiu, fondată în urmă cu un deceniu de Constantin Gîrboiu, cel care a preluat, recondiţionat şi modernizat crama de la Coteşti, făcută faimoasă la începutul secolului trecut de scriitorul şi academicianul Duiliu Zamfirescu, autorul romanului „Viaţa la ţară”.

După o investiţie iniţială de două milioane de euro, dintre care jumătate au însemnat contribuţia SAPARD, Crama Gîrboiu a ajuns în prezent la 60 de angajaţi şi cultivă 250 de hectare cu viţă de vie în podgoriile de la Coteşti şi Dumbrăveni, producţia cifrându-se în prezent la 1,5 milioane de litri anual.

Pentru a ajunge la acest nivel, a fost nevoie de un total de aproximativ 6 milioane de euro, dintre care o parte importantă a venit din fondurile europene repartizate ţării noastre. Banii au fost investiţi în echipamente de ultimă generaţie cum ar fi prese pneumatice, fermentatoare de struguri roşii, maceratoare, desciorchinatoare şi instalaţii de răcire a tuturor cisternelor. “Atunci când începi un astfel de proiect, trebuie să investeşti timp şi bani. E aproape imposibil să fie una de succes dacă nu ai răbdare. Tocmai de aceea, am gândit-o ca pe o afacere de familie, pe termen lung”, explică Livia Gîrboiu, directorul executiv al companiei, cea care a preluat frâiele de la tatăl ei.

Performanţă în 10 ani

Înainte de a lansa o astfel de companie este necesar să fie identificate avantajele competitive care să îi acorde unicitate din acest punct de vedere. “Am pus accent încă de la început pe readucerea în atenţia publicului a două soiuri unice autohtone, Şarba şi Plăvaie, considerate oarecum dispărute până de curând. Acum, au devenit foarte populare în rândul consumatorilor vinului nostru”, explică Livia Gîrboiu. Iar 2015 s-a dovedit a fi un an excelent pentru compania din Vrancea după ce Tectonic Muscat Ottonel sec 2014 a devenit cel mai premiat vin românesc al anului, printre medalii numărându-se şi aurul la faimosul Concours Mondial de Bruxelles.

“Într-un astfel de domeniu, pasiunea trebuie să fie în prim-plan. Noi, cei din familia Gîrboiu, muncim 24 din 24 pentru ca lucrurile să meargă bine, dar asta pentru că ne place ceea ce facem, aşa că nu o simţim ca pe o presiune suplimentară. Cred că asta e cheia succesului”, a adăugat cea mai tânără antreprenoare din industria vinului autohton.

Noua generaţie aduce schimbarea

Un alt avantaj al companiilor apărute pe piaţă este faptul că majoritatea beneficiază de o echipă tânără. Producătorii din noua generaţie a viticultorilor mizează acum pe energia şi dorinţa de afirmare a generaţiei de după Revoluţie. “Am reuşit să formăm o echipă tânără, cu o medie de vârstă de 35 de ani, iar acesta este un atu în piaţa actuală. Aşa cum am mai spus, ideea a fost să readucem în atenţie tradiţia vinului românesc, însă cu o tehnologie modernă şi mentalitatea din prezent”, a mai adăugat Livia Gîrboiu.

http://www.capital.ro/

01 decembrie 2015, Chişinău – Săptămâna Eco-Energetică a început astăzi cu Târgul Ideilor Eco-Responsabile, la care au fost prezentate în fața potențialilor investitori o serie de proiecte în domeniul eficienței energetice și valorificării surselor regenerabile de energie.

Printre acestea se numără gestionarea iluminatului stradal prin unde radio, construcția unei centrale electrice cu termoficare pe bază de biogaz la Fabrica de zahăr din Cupcini, reabilitarea imobilelor pentru a reduce consumul de energie, instalarea stațiilor de alimentare a automobilelor electrice, etc.

„Moldova s-a angajat în implementarea conceptului de „economie verde”, care se regăsește în toate documentele de politici – începând cu Strategia națională de dezvoltare Moldova 2020 și terminând cu documente de politici sectoriale, prin care încercăm să promovăm un mediu economic cu efecte mai puțin nocive asupra mediului înconjurător și cu beneficii pentru societate și pentru fiecare cetățean în parte. Iar astfel de proiecte vor contribui, pas cu pas, la crearea unei economii sustenabile”, a declarat viceministrul Economiei, Valeriu Triboi.

Potrivit directorului Agenției pentru Eficiență Energetică, Mihai Stratan, ideile prezentate în acest an au fost la fel de curajoase și ambițioase ca și cele prezentate în prima ediție a Târgului Ideilor Eco-Responsabile. Mihail Stratan a urat întreprinzătorilor succes în convingerea investitorilor prezenți în sală.

Câștigătorii Târgului Ideilor Eco-Responsabile vor fi anunțați pe 4 decembrie, la Gala Moldova Eco-Energetică, aflată la a patra ediție. În cadrul acesteea vor fi premiate cele mai notabile realizări în producerea, transmiterea, distribuirea și consumul eficient de energie, în dezvoltarea și promovarea tehnologiilor moderne, a inovațiilor în domeniul energiei regenerabile și eficienței energetice.

Organizatorii Săptămânii Eco-Energetice sunt Ministerul Economiei, Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Proiectul „Energie şi Biomasă”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Iarmarocul de caritate al iernii va avea loc pe 6 decembrie, între orele 10.00-16.00, în cadrul Pavilionului Central al Moldexpo. Această acțiune caritabilă, tradițional organizată de către comunitatea internațională în luna decembrie, este o călătorie în jurul lumii, unde fiecare stat își prezintă produsele autohtone, bucatele și băuturile sale, lucrări de artă, haine, cărți și jucării pentru copii, toate la un preț accesibil.

Evenimentul va fi presurat cu momente muzicale, dansuri, colinde de iarnă și bucate internaționale, care vor asigura o atmosferă de sărbătoare și relaxare a unei duminici speciale în mijlocul comunității diplomatice și internaționale la Chișinău.

Clubul Internaţional al Femeilor din Moldova (IWCM) a fost fondat ȋn anul 1997. Acesta a pus bazele la unele dintre cele mai importante evenimente de caritate, precum  Seara de Artă, Târgul de Crăciun, Fashion Show. Membrii clubului activează pe bază de voluntariat şi toţi banii colectați sunt direcționați spre susținerea copiilor, femeilor și a grupurilor social-vulnerabile din Republica Moldova.

facebook.com/AgentiapentruEficientaEnergetica
facebook.com/events/188505864820157
facebook.com/moldovaecoenergetica
mee.md
aee.md

Calendarul evenimentelor Moldova Eco Energetică 2015:

MOLDOVA ECO ENERGETICĂ este cel mai mare concurs de premiere a iniţiativelor de succes în sectorul energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Scopul este de a susține cele mai importante inițiative în producerea, transmiterea, distribuţia şi consumul eficient de energie din surse regenerabile, dezvoltarea şi promovarea tehnologiilor moderne, a inovaţiilor în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice.

Organizatorul Moldova Eco Energetiсă este Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE).    AEE pune accent pe eficientizarea energetică a instituţiilor publice, şcoli, grădiniţe, spitale, pentru ca acestea să devină un exemplu pentru comunităţile din toată ţara.

Moldova Eco-Energetică este o istorie de succes datorită unui parteneriat puternic dintre partenerii pentru dezvoltare și naționali.

Concursul Național Moldova Eco Energetică înglobează în sine trei mari categorii.

1. Istorii Eco Responsabile, ce include proiectele care au fost deja realizate și au rezultate palpabile. La categoria dată sunt menționați beneficiarii care au investit bani proprii și și-au asumat riscuri, iar învingătorii primesc un trofeu și premiu bănesc.

2. Tehnologii Eco Responsabile - concurs care promovează companiile de pe piaţa Republicii Moldova, care implementează, realizează şi dezvoltă proiecte notabile în domeniul surselor de energie regenerabilă şi a eficienţei energetice

3. Tîrgul Ideilor Eco Responsabile - acceptă atât proiectele gata structurate, care au nevoie doar de finanțare, cât și idei la nivel de schiță. Nu există limite în ceea ce privește participarea.



Începînd cu 2012 se acorda anual premii persoanelor şi organizaţiilor care au avut contribuţii semnificative în producerea, transmiterea, distribuţia şi consumul eficient de energie. Participanţii la concurs concurează pentru următoarele categorii instituite:

-          Cel Mai Bun Proiect în Energia Solară

-          Cel mai Bun Proiect în Energia Eoliană

-          Cel mai Bun Proiect în Energia Hidraulică

-          Cel mai Bun Proiect în Energia Geotermală

-          Cel Mai Bun Proiect în Bioenergie

-          Cel Mai Bun Proiect de Eficienţă Energetică

-          Cea mai bună Iniţiativă de Comunicare

-          Cea mai bună Iniţiativă Educaţională

-          Cea mai bună Iniţiativă a Tinerilor

-          Premiul special

Dosarele se examinează în trei etape: Examinarea de către panelurile de evaluare, Vizita de verificare în teren şi Decizia Consiliului de Coordonare.

Câştigătorii din fiecare categorie sunt selectaţi de paneluri independente formate din reprezentanţi ai instituţiilor statului conexe domeniului energiei regenerabile şi eficienţei energetice, specialiști cu renume din domeniul energeticii, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, experţi în mass media şi comunicare și, după caz, reprezentanți ai sponsorilor și donatorilor.

Moldova Eco Energetică devene o platformă perfecta pentru Ideile din domeniul eficienței energtice să-și găsească potențiali parteneri, deoarece la eveniment participă conducerea țării, reprezentanții celor mai cunoscute organizații internaționale și membrii diferitor companii de business.



"Împreună putem susţine şi motiva cele mai notabile, inovative și ambiţioase inițiative în sectorul energiei regenerabile şi eficienţei energetice din Republica Moldova."


     A G E N D A

Târgul Ideilor Eco–Responsabile ediția II

01 decembrie 2015



Locul: Centrul Internațional de Expoziții ,,MOLDEXPO” S.A, Pavilionul Nr.2

Organizatori: Agenția pentru Eficiență Energetică

Participanţi: Reprezentanţi ai autorităților publice/ instituțiilor publice, parteneri de dezvoltare, investitori/finanțatori, ONG-uri și sectorul privat.

Durata: 09:30-17:00

Limba de comunicare: ro/en

Moderator: Mihail STRATAN - Director al Agenției pentru Eficiență Energetică

AGENDA

Forumul Bioenergie-2015: Către o autonomie energetică locală

02 decembrie 2015

Locul: Centrul Internațional de Expoziții ,,MOLDEXPO” S.A., Pavilionul Nr.2

Organizatori: Agenția pentru Eficiență Energetică

Participanţi: Reprezentanţi ai autorităților/ instituțiilor publice, parteneri de dezvoltare, ONG-uri, sectorul privat, sectorul academic.

Durata:         9:30 – 13:00

Limba de comunicare: Ro/En

Moderator: Prof. Valentin ARION, UTM

A G E N D A

Atelier de lucru: Performanța energetică a clădirilor și              

mecanisme de sprijin

Promovarea eficinente energetice –

                               o mare prioritate nationala

03 decembrie 2015

Locul: Centrul International de Expoziții "MOLDEXPO" S.A., Pavilionul Nr.2

Organizatori: Agenția pentru Eficiență Energetică, ESCO Moldova

Participanţi: Reprezentanţi ai autorităților/ instituțiilor publice, parteneri de dezvoltare, finanțatori, ONG-uri și sectorul privat.

Durata: 09:30-14:00

Limba de comunicare: ro/en

Moderator: Denis Tumuruc, Director adjunct, Agenția pentru Eficiență Energetică

Nicolae Zaharia, Manager de proiect, ESCO Moldova

Gel concentrat ecologic, sub brand “Handmade master SOAP market” este o noutate pe piața moldovenească a detergenților. Acesta poate fi utilizat pentru mașini de spălat rufe și vase, pentru spălarea podelelor și tehnicii sanitare.

“Gelul concentrat universal este un detergent 100% natural, produs în baza săpunului vegan (nu conține grăsimi animale), realizat manual prin adăugarea uleiului de cocos și sodei calcinate. Gelul are culoare albastră datorită prafului de albastru de metil, care este folosit nu doar pentru a oferi culoare substanțelor, dar și în medicină. Așa, el este absolut inofensiv. Detergentul mai conține borax – un mineral natural, care elimină grăsime. Produsul mai conține și ulei de levănțică pentru a oferi soluției o anumită aromă. Mirosul, însă, abea se simte pe rufe spălate și uscate”, - a povestit despre noutate dată pentru mybusiness.md fondatorul “Handmade master SOAP” Angela Nastîci.

Acum câțiva ani, ea a învățat cum să producă săpun în baza substanțelor naturale pentru nevoile personale. După, ea a propus produsul spre vânzare la un iarmaroc. Realizarea săpunului bio a apărut din necesitate – întreaga familie este alergică la detergenți industriali.

În prezent, sortimentul “Handmande SOAP” include cinci feluri de săpunuri vegane, produse manual (apropo, săpunul este produs în baza rețetei personale, la utilizarea ingredientelor din plante și minerale), precum și săpunuri pentru copii (în baza chefirului), de rufe (conține grăsimi animale) pentru spălarea hainelor murdare (inclusiv și a rufelor fierarilor, mecanicilor și pentru curățarea mâinilor). Prețul pentru un săpun este de până la 30 de lei pentru o unitate de 100 de grame.

Totuși, săpunul nu poate rezolva toate probleme ale persoanelor alergice. Ei au nevoie zilnică de spălare a rufelor, vaselor ș.a.m.d. Astfel, femeia, în baza experienței și logicii, a creat un detergent în scopuri casnice.

“M-am pus la elaborarea rețetelor și, drept rezultat, am obținut gelul ecologic universal, care este destinat adepților produselor naturale. El este destinat celor, care au renunțat la produse de casă chimice agresive și copiilor cu imunitate slabă, care au reacții puternice la detergenți chimici (ce se manifestă prin apariția iritațiilor, roșeții, tusei și nasului înfundat). Gelul meu va fi apreciat de acei consumatori, care displac prafuri de spălat rufe și vase cu arome puternice”, - spune Angela Nastîci.

Meșterul afirmă, că gelul ecologic poate fi folosit la spălarea tuturor rufelor, inclusiv și a celor de lână, a hainelor pentru sugari și a hanoracelor, scurtelor, paltoanelor. Gelul a fost deja testat pe hainele personale a familiei Angelei. După părera ei, rezultatul este absolut satisfăcător.

Cum să folosești gelul-concentrat? Acesta trebuie să fie diluat în apă (la utilizarea blenderului), în raport de unu la doi. La un kilogram de concentrat se obțin trei litri de gel lichid. Pentru spălare, în compartimentul de clătinare a mașinii de spălat se toarnă aproximativ 100-150 de ml de gel lichid și 100 ml – în compartimentul de spălare. La fel, se recompandă utilizare a 100 ml de oțet, în locul balsamului. “Drept rezultat, calitatea de spălare va fi aceeași, cum este la utilizarea gelurilor chimice. În schimb, produsul curăță complet hainele, fără a lăsa urme de săpun în țesături. Rufele devin curate, proaspete și nu provoacă disconfort”. Iar ce e de făcut cu pete? “Soluțiile pentru îndepărtarea petelor rămân actuale”, - a remarcat rezonabil Angela.

În afară de aceasta, substanța mai poate fi folosită la spălarea vaselor, chiuvetelor, toaletelor, podelelor și chiar și ferestrelor, fără a lăsa urme. Așa, soluția face totul la un preț scăzut. Antreprenorul a calculat că o spălare cu acest gel va costa aproximativ 2 lei. Un litru de gel-concentrat (pentru 12 spălări) costă 25 de lei, 3 litri – 70 de lei, 5 litri – 110 lei, iar 10 litri – 200 de lei. Realizarea gelului-concentrat ecologic “Handmade master SOAP” are loc la iarmarocuri sau prin Internet.

La întrebarea de la mybusiness.md, unde și cum a avut loc testarea gelului-concentrat, Angela Nastîci a răspuns în felul următor: “Pentru început, testam gelul pe hainele familiei mele, pline de alergici. După, am început să propun soluția prietenilor și rudelor. Până la urmă, toți au rămas mulțumiți. O prietenă avea dureri la stomac, însă, după ce trei zile la rând a folosit gelul ecologic, i-a trecut totul. Și aceasta nu este o glumă. Detergenții sintetici nu pot fi complet eliminați de pe vase. Rămâne o peliculă, care, împreună cu mâncare, nimerește în organism și provoacă diferite boli”.

Planurile de viitor ale Angelei Nastîci includ deschiderea unei “fabrici mici de detergenți”, care, datorită sortimentului său ecologic, produs în Moldova, va putea schimba viața mai multor consumatori.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În a doua jumătate a lunii noiembrie, Chișinăul a fost vizitat de reprezentanții Ministerului de Economie și Energie a Republicii Federale Germania. Scopul vizitei – alegerea candidaților pentru următorea perioadă de studii în cadrul Programului de Sporire a Calificării Managerilor “Moldova-Germania”.

Reporterul MyBusiness.md s-a întâlnit cu unul din reprezentanți ai programului din partea Moldovei – Victoria Cotici – directorul Centrului de Formare Continuă din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Reporter: Când a fost lansat programul “Moldova-Germania”?

V.C.: El a fost lansat în noiembrie anului 2008. Atunci, Ministerul Economiei a RM și Ministerul Economiei și Energiei a Germaniei au semnat primul Acord de Sporire a Calificării Managerilor din Moldova “Moldova-Germania”. Durata Acordului a fost de 3 ani. După, la sfârșitul anului 2011, a mai fost semnat un Acord, pentru încă 3 ani. În octombrie anului 2014, am semnat un al treilea Acord, pentru aceeași perioadă.

Reporter: Cine a propus această colaborare? Inițiatorul a fost Moldova sau Germania?

V.C.: Ideea a fost a noastră. Germania suportă acest program în 16 țări ale lumii. Noi am aflat despre ea, ne-a plăcut. După, noi am apelat la reprezentanții din Germania pentru a o include și pe Moldova în activitatea programului. Ea a răspuns pozitiv. Așa noi am început colaborarea.

Reporter: Ce scopuri urmărește Germania prin organizarea acestor programe la noi și în alte state? Și ce cunoștințe obțin managerii noștri pe parcursul studiilor?

V.C.: Sunt accentuate două direcții. Prima – sporirea calificărilor în administrare – a managerilor medii și superiori, precum și a conducătorilor secțiilor. A doua – colaborarea comercială între companiile moldovenești și germane – exportul, importul, crearea întreprinderilor comune, contracte de vânzare-cumpărare, contracte de reprezentare și multe alte forme de colaborare, care se dezvoltă în cadrul programului.

Reporter: Managerii căror întreprinderi pot participa la program?

V.C.: Aici pot participa managerii tuturor întreprinderilor, care au activitatea economică, indiferent de domeniu, tipul de proprietate și mărimea companiei, adică indiferent de condițiile speciale. Cerere pentru participare poate veni doar de la un manager cu experiență în domeniu nu mai mică de 3 ani și cu studii superioare. Mai mult, compania trebuie să prezinte potențialul de colaborare cu firme din Germania. Dacă compania a fost creată luna trecută și a decis să participe la program, partea nemțească, cel mai probabil, nu-i va accepta candidatura. Interviul are loc o dată pe an, la Chișinău. Acesta se desfășoară în prezența experților din Germania, care sosesc aici în aceste scopuri.

Reporter: Câte cereri vin din partea Moldovei și câte sunt acceptate?

V.C.: Anual, noi, în rând cu celelalte state-participante, primim 40 de locuri. Numărul de cereri, însă, ajunge la 80-90. Anul trecut au fost aleși 38 de candidați. Însă doar 32 au reușit să plece în Germania. În total, la program au reușit să participe 202 de persoane, începând din anul 2008.


Reporter: Cât costă studiile?

V.C.: Scopul programului – stagiu de patru săptămâni în Germania. Înainte de a începe cursurile, participanții parcurg o serie de lecții de pregătire în Moldova, organizate de Camera de Comerț și Industrie a RM. Lecțiile includ subiecte, care îi pregătesc pe managerii de stagiu. Acestea sunt: managementul intercultural, cum să dezvolți o afacere în Germania, cum să faci un contract, ieșire pe piața europeană, proiect-manaegement, managementul personalului. Scopul cursului – sporirea competenței și calificării conducătorilor, care participă la program. În linii generale, întregul program, din ziua interviului și până la finalizarea stagiului, durează 8 luni. Săptămâna trecută au avut loc interviurile – alegerea candidaților pentru anul viitor. Vom afla rezultatele până la sfârșitul lunii noiembrie. Odată ce le vom afla, vom începe procesul de pregătire și în iunie cel mai mare grup de 20 de persoane va pleca în Germania.

Reporter: Dar a fost vorba de 40 de persoane…

V.C.: Acum îmi voi explica gândul. La stagiu participă câteva grupuri. Există un grup internațional, ce include specialiști în agricultură. Acesta îi reunește pe moldoveni, beloruși, ucraineni și alții. Un alt grup își concentrează activitatea asupra eficienței energetice. El este divizat în subgrupuri – eficiența energetică a clădirilor, a industriei – câte 5-10 persoane în fiecare subgrup. Iar cel mai mare este format din 20 de moldoveni, ai căror companii sunt din diferite domenii de activitate. Așa  se întâmplă pe parcursul a toți trei ani. Obiceiul a fost implementat de Germania și, până acum, el s-a dovedit a fi eficient.

Stagiul include vizitarea întreprinderilor, a căror activitatea corespunde cu interesul grupului. Vizita presupune aflarea mai multor informații despre întreprindere, cu ceea ea se ocupă și cum este structurată. Și, cel mai mult timp, 1,5-2 ore, este dedicat studiului. De exemplu, participanții studiază motivarea personalului. Într-o altă companie este analizată logistica. Este planificată și vizitarea individuală a întreprinderii. Participanții alcătuiesc anticipat lista cu întreprinderi, pe care ei ar fi dorit să viziteze. Așa, vizitele, în marea majoritate a cazurilor, formează baza pentru crearea relațiilor de afaceri.

Reporter: Există cerințe de cunoaștere a limbii germane?

V.C.: Nu. Dar este cerință pentru limba engleză. Cursurile sunt în engleză. Această cerință nu se răspândește asupra agricultorilor, lor li se oferă un traducător în limba rusă, iar cursurile sunt în germană.

Reporter: Unde au loc lecțiile?

V.C.: În Germania sunt 12 centre de educație, care participă la program. Conducătorul programului – Ministerul Economiei și Energiei Germaniei – coordonează societatea germană în colaborare internațională. Ei divizează participanții în aceste centre de educație. Acest fapt este comod pentru participanți. Așa, indiferent de locul de desfășurare a stagiului, ei au posibilitatea să viziteze companiile, care îi interesează, în orice colț al Germaniei. Participanții nu sunt limitați. Cheltuielile sunt suportate de Germania – traiul, alimentația, transportul, asigurarea și bursa – 15 euro pe zi. În total – 460 de euro.

Reporter: Poți să participi la program de două ori?

V.C.: Managerul poate participa de două ori la interviu, dacă acesta a fost refuzat la prima lui încercare. Însă cursul nu poate fi parcurs de două ori, chiar dacă managerul-participant și-a schimbat locul de muncă sau compania lui și-a schimbat domeniul de activitate. Scopul programului “Moldova-Germania” este de a oferi studii unui număr cât mai mare de conducători și manageri din Moldova.

Reporter: Reprezentanții din Germania urmăresc efectul pe care-l au studiile asupra companiilor-participante la program din Moldova?

V.C.: În al doilea an, experții din Germania ne cer organizarea vizitelor la companii, care au participat la program. Însă aceasta este doar o prezentare generală, nimic mai mult.

Reporter: Cum aceste cursuri pot contribui la dezvoltarea întreprinderilor moldovenești?

V.C.: Ele au o influență pozitivă. Știm asta, deoarece efectuăm studiile și monitorizarea rezultatelor. După cum menționează reprezentanții din Germania, conducătorii noștri sunt antrenați bine în plan administrativ, atât înainte, cât și după cursuri. Nemții au mai remarcat faptul, că participanții noștri au un nivel ridicat de cunoaștere a limbii engleze.  

Au fost cazuri, când managerul, după călătoria în Germania, modifica complet sau parția modul de conducere a afacerii. Au fost cazuri, când compania și-a schimbat genul de activitate. Mulți au ameliorat procesul de lucru. Conform datelor statistice, 60% din participanți, la finalizarea cursurilor, începeau colaborarea cu companiile nemțești.

După părerea noastră, programul este important pentru managerii companiilor moldovenești, deoarece ei, fiind o lună în Germania, au posibilitatea să analizeze mai aproape întreprinderile nemțești – cum acestea își construiesc afacerea și cum ele creează contacte. Reprezentanții din Germania oferă suport în formarea acestor contacte. Doar piața moldovenească este puțin atractivă pentru companiile germane, - Moldova este o țară mică și piața de desfacere nu este prea largă. Pentru noi, acest fapt este important. De aceea, noi ne manifestăm interesul față de programul “Moldova-Germania” și ne dorim ca acesta să funcționeze în continuare. În anul 2016 managerii medii și superiori pot aplica pentru participare la program. La sfârșitul lunii februarie a anului viitor noi vom organiza noi alegeri ai candidaților.  

Articol pregătit de MyBusiness.md

Garanţia de stat de 14,12 miliarde de lei pentru Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială va fi transformată în datorie publică, iar cheltuielile pentru deservirea ei urmează a fi incluse în bugetul pentru anul 2016.

“Din punct de vedere moral, nu este bine ca datoriile unor bănci private să fie puse pe umerii plătitorilor de impozite. Banii vor fi luaţi din buget şi vor fi alocaţi mai puţini bani pentru toate sectoarele ţării. Termenul pentru rambursarea datoriei se estima la 15 ani, însă FMI cerea un termen de cinci ani”, a explicat analistul economic Ion Tornea.

La rândul său, fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, Veace­slav Ioniţă, declară că jaful de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială este achitat de către consumatorii de energie electrică şi gaze naturale. “Scumpirea energiei electrice şi a gazului se datorează exclusiv deprecierii monedei naţionale, care a fost provocată de jaful de la BEM. Vom achita în plus 2,8 miliarde de lei: 1,7 miliarde de lei – pentru energia electrica şi 1,1 miliarde de lei pentru gaz. Jaful de la BEM, din ceva abstract, se transformă în achitări lunare efectuate de fiecare din noi”.

Ministerul Finanţelor spune că autorităţile urmează să ramburseze cele 14 miliarde de lei Băncii Naţionale acordate BEM, Băncii Socia­le şi Unibank începând cu anul 2016. Între timp, Guvernul va elabora un proiect de lege prin care garanţiile acordate în două rânduri BNM de către Guvernele Leancă şi Gaburici, pentru salvarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank, vor fi convertite în datorie publică. “S-a ajuns la propunerea de a include în bugetul de stat pentru 2016 o cheltuială de 5 la sută din valoarea totală a datoriei care şi-o asumă Guvernul, ceea ce va constitui în jur de 680 milioane de lei”, a precizat Arapu la şedinţa Comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe.

Cele trei bănci aflate în dificultate au fost creditate direct de către Banca Naţională a Moldovei cu 14,12 miliarde de lei, după ce a instituit administrare specială pe 28 noiembrie 2014.

Economiştii susţin că, estimativ, anual din bugetul ţării vor fi alocate 2 miliarde de lei pentru rambursarea creditului acordat băncilor devalizate.

Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au fost devalizate de un miliard USD, iar BNM le-a creditat cu 14,8 miliarde de lei sub garanţia Guvernului. Pe 16 octombrie 2015, cele trei bănci au rămas fără licenţă şi au intrat în procedura de lichidare.

Banca Naţională susţine că cele trei bănci aflate în proces de lichidare nu au capacitatea de a rambursa creditele de urgenţă, iar credite vor fi convertite în valori mobiliare de stat (VMS), iar pentru acest lucru e nevoie de adoptat legea bugetului pentru anul 2016.
Creditele de urgenţă au fost utilizate pentru returnarea depozitelor persoanelor fizice şi juridice de la aceste trei bănci, precum şi a depozitelor interbancare rezidente şi a creditelor primite de la instituţiile financiare internaţio­nale.

După retragerea licenţelor celor trei bănci şi începerea procedurii de lichidare forţată a lor, aceste credite au devenit scadente. BNM nu va mai acorda alte credite de urgenţă pentru aceste trei bănci.

Instituţiile financiare internaţionale atenţio­nează că, în urma convertirii creditelor acordate celor trei bănci, datoria de stat va creşte la 50% din PIB.

Deocamdată nu s-a ajuns la o formulă care să arate pentru ce perioadă de timp va fi reeşalonată datoria care va fi inclusă în bugetul ţării.

Includerea creditelor în datorie de stat este şi o condiţie a FMI, care mizează pe o perioadă de cinci ani pentru rambursarea creditului, iar dobânda la VMS să nu fie mai mică faţă de cea de piaţă.

În prezent, preţul VMS pentru un an este de 26,19%. Ministerul Finanţelor explică dobânda înaltă la VMS ca urmare a crizei din sectorul bancar şi a politicii monetare austere. Totodată, acest lucru a avut un impact negativ asupra pieţei primare a VMS, reducând cererea faţă de VMS din partea sectorului bancar, pe de o parte, şi majorând dobânzile la VMS, pe de altă parte. Astfel, emiterea VMS (în bază netto) în anul 2015 se estimează a fi “0”, faţă de 600 mil. lei în bugetul aprobat.

Fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţa, susţine pe blogul său că injectarea a aproape 15 miliarde de lei de la BNM, sub formă de credite de urgenţă, s-a făcut fără o bază legală solidă, dar şi în cunoştinţă de cauză că mijloacele oferite cu garanţia Guvernului celor trei bănci nu se vor întoarce la BNM (un fel de „credite neperformante” de la BNM).

“Astfel, problemele mari create în aceste trei bănci, intenţionat şi în interesul anumitor grupuri apropiate sau chiar afiliate acţionarilor oficiali, dar şi beneficiarilor finali netransparenţi ai acestor trei bănci, au fost transpuse valoric, prin garanţia emisă de Guvern, pe umerii contribuabililor, care nu au nici o vină şi nu au implicaţii în cele întâmplate. Acţionarii, persoanele afiliate şi beneficiarii finali ai acestor fărădelegi (după ce şi-au retras şi depozitele rămase) acum îşi vor aştepta rândul să-şi recupereze poate şi contravaloarea din comercializarea activelor, urmare a procedurilor de lichidare”, spune fostul ministru de Finanţe.

Negruţa susţine că pentru soluţionarea problemei privind creditele-urgenţă acordate celor trei bănci, “să nu fie admisă activarea garanţiei de stat deja emisă pentru cele aproape 15 miliarde de lei înainte de clarificarea aspectului legalităţii emiterii acestei garanţii. Astfel se va evita preluarea datoriilor celor trei bănci faţă de BNM la datoria de stat şi se va evita împovărarea contribuabililor mulţi ani înainte. Va fi mult mai greu de recuperat banii contribuabililor, dacă garanţia va deveni activă, iar ulterior se va stabili ilegalitatea emiterii acesteia în 2014 şi 2015”.

Potrivit lui, ca urmare a recuperărilor efectuate de către administratorii de lichidare în favoarea BNM, suma de 15 miliarde de lei se va reduce. Dacă în urma recuperărilor, la finalul procedurii de lichidare, o parte din suma creditelor de urgenţă de la BNM va rămâne nestinsă – doar atunci suma restantă, să fie subiect de soluţionare între BNM şi Ministerul finanţelor. Doar în cazul stingerii integrale a datoriilor faţă de BNM să se treacă la stingerea pretenţiilor financiare ale altor creditori ai celor trei bănci.

DOSAR

La sfârşitul anului 2015, ponderea soldului datoriei de stat în PIB se va micşora cu 0,6 p.p. şi la situaţia din 31 decembrie 2015 va constitui 31,3% din PIB. În structura datoriei de stat, la finele anului 2015, ponderea datoriei de stat externe va constitui 81,4 la sută, iar a datoriei de stat interne – 18,6 la sută.

În valori nominale, la situaţia din 31 decembrie 2015, soldul datoriei de stat interne va constitui 6 982,2 mil. lei. Ponderea soldului datoriei de stat interne în PIB va constitui 5,8 la sută. Micşorarea cu 600,0 mil. lei a soldului datoriei de stat interne faţă de cel iniţial planificat este cauzată de micşorarea emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară. Conform estimărilor, soldul datoriei de stat externe, la situaţia din 31 decembrie 2015, va constitui 1 488,0 mil. dolari SUA. Ponderea soldului datoriei de stat externe în PIB va constitui 25,8 la sută.

Majorarea cu 15,6 mil. dolari SUA a soldului datoriei de stat externe faţă de cel iniţial planificat este cauzată de majorarea intrărilor de împrumuturi de stat externe şi fluctuaţia cursului de schimb. Soldul garanţiilor de stat externe la situaţia din 31 decembrie 2015 va constitui zero.

http://capital.market.md/

Pare o glumă, dar există un oraş în care poţi închiria un apartament cu mai puţin de un euro pe an. Chiriile nu s-au mai schimbat aici de sute de ani.

Fuggerei este un cartier din Augsburg, în sudul Germaniei, construit în urmă cu aproape 500 de ani de Jakob Fugger "cel bogat", unul dintre cei mai influenţi bancheri ai vremii. Scopul său a fost să le ofere o casă celor care nu îşi permiteau acest lucru, iar chiria impusă de el în 1520, echivalentul de astăzi a 88 de euro cenţi pe an, nu a fost niciodată modificată.

Una din condiţiile puse celor 142 de locuitori din Fuggerei este să se roage, de trei ori pe zi, pentru sufletul şi bunăstarea bancherilor. Porţile cartierului se închid la 10 seara, iar cine întârzie trebuie să plătească o amendă cuprinsă între 50 de euro cenţi şi un euro.

Jakob Fugger a pus bazele unui fond caritabil care să finanţeze cheltuielile acestui complex rezidenţial; 500 de ani mai târziu, cea mai mare sursă de venituri este reprezentată de biletele de 4 euro achiziţionate de turiştii care vor să vadă cu ochii lor Fuggerei.

Jakob "cel bogat" a fost, din multe puncte de vedere, varianta medievală a bancherului de succes de pe Wall Street. El a bătut monede pentru Vatican, a condus comerţul cu mai multe condimente şi a finanţat campania prin care regele spaniol Carlos al V-lea a devenit împăratul Imperiului Roman în 1519.

La mijlocul secolului al XIV-lea, Jakob Fugger era unul dintre cei mai bogaţi oameni din Europa. El a lăsat moştenire familiei peste 7 tone de aur şi mai multe afaceri, unele dintre acestea existând şi astăzi.

http://www.businessmagazin.ro/

Poti sa faci bani din afaceri online la fel cum pot fi facuti si din cele offline, dar principalul avantaj pe care il aduce internetul este “volumul”, scrie entrepreneur.com. Si se refera aici la audienta imensa pe care o poti atinge cu ajutorul internetului. Drept urmare, primul pas pe care trebuie sa il faci dupa ce ai luat hotararea de a lansa un business online este de a-ti crea o audienta, careia trebuie sa ii dai ceva util inainte de avea pretentia sa castigivreun ban pe seama ei.

Una dintre cele mai des intalnite intrebari din partea celor care vor o afacere onlie este, spre exemplu: “Cum as putea sa fac bani dintr-un blog, podcast sau un canal de YouTube?” Dar nu aceasta este intrebarea potrivita. Intrebarea corecta ar trebui sa fie: “Cum pot sa creez audienta care sa aprecieze munca mea si care, in cele din urma, sa vrea sa cumpere ceva de la mine?”

Odata castigata audienta, pe orice tip de platforma (blog, podcast, video etc), poti crea produse pe care utilizatorii le-ar folosi sau pe care ei chiar ajung sa ti le ceara.

Iata 7 modalitati de a face bani online, propuse de publicatia Entrepreneur.com

1. Realizeaza produse informationale prin care sa ii ajuti pe oameni sa isi dezvolte abilitatile

Trebuie sa te uiti in ce directie se indreapta cererea pietei. Spre exemplu, poate esti un bucatar specializat in hrana organica. Ai putea in acest caz sa ii sfatuiesti pe utilizatori cum sa gateasca mancarea mai sanatos, dar sa nu ii coste foarte mult. Poti sa publici rete, sau filmulete prin care sa le arati celor interesati cum sa gateasca mancare sanatoasa. Iar la un moment dat, ei ar putea sa fie dispusi sa plateasca pentru retele si sfaturile tale.

2. Vinde produse care pot sa rezolve o problema sau care pur si simplu sunt distractive

Cum ar fi sa iti deschizi un magazin online sau sa importi ori sa exporti produse? Sunt foarte multe oportunitati in zona de retail online spre care ai putea sa te uiti. Ori poti sa creezi tu un produs de care stii ca utilizatorii site-ului tau ar avea nevoie.

3. Organizeaza evenimente

Poti sa creezi diverse tipuri de evenimente, de la seminarii, workshopuri, dezbateri, cursuri etc. Iata un astfel de model de business.

4. Servicii si consultanta

Tu esti cea mai importanta resursa a ta, iar cei care iti citesc blogul sau iti urmaresc flimele pe canalul de YouTube vor fi mai mult decat incantati sa afle tot mai multe lucruri de la tine, mai ales daca informatiile pe care le-ai impartasit gratuit pana la un moment dat s-au dovedit folositoare pentru ei, sa afle staturi de la tine sau sa iti solicite ajutorul in domeniul in care activezi.

5. Reclame

Traficul inregistrat de site-ul tau poate sa iti aduca bani. Poti sa plasezi publicitate in site. Afla povestea celui mai de succes canal de YouTube si care este reteta fondatorului.

6. Afiliere si parteneriate

Nu ai un produs de vanzare? Nu ai servicii de oferit? Nu ai suficient trafic pentru a castiga bani din reclame? Poti totusi sa ii pui pe utilizatorii site-ului tau in legatura cu produsul sau serviciul de care au nevoie si sa faci profit din asta. Citeste aici mai multe despre affiliate marketing.

7. Metode hibrid

Odata ce ai implementat oricate dintre exemplele de mai sus poti sa iti extinzi afacere si spre alte modele de business. Spre exemplu multi YouTubers care au reusit sa isi monetizeze video-urile, s-au orientat apoi spre crearea de diferite produse pe care le vand catre fanii lor.

Afacerile online sunt cat se poate de similare celor offline, singura diferenta este scara la care pot fi facute aceste business-uri. Iar venitul pe care il poti obtine dintr-o astfel de afacere depinde in totalitate de relatia pe care o ai cu publicul tau.

http://www.startupcafe.ro/