​Doi tineri antreprenori au creat in urma cu cativa ani o platforma care se adreseaza unei piete al carei cel mai mare dusman este “transparenta”, spun ei. Aviziero vrea sa fie compania care sa faca in asa fel incat plata cheltuielilor de intretinere de la bloc sa poata fi platita online, oricand si de oriunde, iar calculul facturii sa nu mai fie un “mister”.

Bogdan Ioan si Valentin Munteanu, amandoi absolventi de Informatica, au lansat in 2011 o prima varianta a platformei Aviziero. “Ideea lansarii Aviziero a inceput sa se contureze odata cu mutarea din caminul studentesc intr-un apartament inchiriat, in Bucuresti. Nu imi dadea pace ideea ca suma pe care o platesc pentru intretinere nu este corecta. Intr-o seara, intr-o discutie relaxata cu Valentin, am ajuns impreuna la concluzia ca ar trebui sa construim un software care sa il ajute pe administratorul de bloc sa isi faca toate calculele, iar chiriasilor sau proprietarilor sa le arate cum s-a realizat acel calcul”, povesteste Bogdan Ioan.


Practic, acest software il ajuta pe administrator sa tina contabilitatea platilor pe care trebuie sa le fac pentru toate cheltuielile, iar locatarii au acces la aceste informatii, primind astfel o detaliere a facturii “de intretinere”, pe care o platesc lunar. Totusi, potrivit site-ului companiei, administratorul poate sa controleze nivelul de colaborare sau transparenta fata de presedinte de bloc, de cenzor sau de proprietari. In urma cu doi ani firma a lansat si posibilitatea de a plati cheltuielile la intretinere si cu cardul.

“Lansarea oficiala am facut-o prin participarea in 2011 la programul de educatie START!Business, organizat de Junior Achievement si finalizat cu un concurs. La concurs am obtinut premiul doi si o bursa de 3.000 euro. Experienta de care am avut parte a fost extraordinara si ne-a ajutat neasteptat de mult sa punem cap la cap toate detaliile tehnico-financiare ale business-ului”, explica fondatorul companiei.

A urmat apoi, in 2013, participarea la acceleratorul de afaceri 60 Days Challenge (cunoscut acum sub numele Hubcelerator), organizat de Impact Hub, experienta pe despre care Bogdan spune ca a fost o mica revolutie pentru compania lor: “Acceleratorul, prin calitatea si cantitatea de informatie livrata, ne-a facut sa privim lucrurile dintr-o perspectiva complet noua, mult mai clara, mai usor de inteles si a facut lucrurile mai usor de anticipat. Dupa finalizarea programului, a fost pentru prima data cand m-am simtit eu in controlul proiectului si nu invers.” In urmatorii ani platforma a suferti cateva modificari.

In prezent, prin Aviziero sunt administrate 200 de asociatii, care numara peste 10.000 apartamente., iar 4.000 dintre acestea folosesc si conturile online. De asemenea, firma ofera asistenta telefonica 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, serviciu inclus in abonament. “Telefonic oferim raspunsuri atat la probleme de operare a programului, cat si sfaturi ce tin de contabilitatea asociatiei de proprietari”, spune Bogdan Ioan.

Abonamentul lunar este de 2 lei pe apartament (daca se incadreaza intr-o suma minima de 50 lei). Acest abonament este platit de asociatia de proprietari sau de administrator. Daca proprietarii isi activeaza contul, abonamentul lor va fi facturat catre asociatie.

Anul trecut, compania a avut o cifra de afaceri de 25.000 de euro, iar in acest an estimeaza o crestere de pana la 32.000 de euro. Pana nu de mult, Aviziero avea o echipa de sase persoane, insa doi dintre angajati au ales sa pareasca echipa, pentru a lansa, fiecare pe cont propriu, companii in domeniul administrarii de imobile. Companiile lor sunt acum clienti Aviziero.

Cei doi fondatori recunosc ca nu au ales o piata prea comoda, avand in vedere ca este greu sa lupti cu lipsa de transparenta cand vine vorba de cheltuielie de intretinere, in special atunci cand produsul tau se adreseaza tocmai administratorilor. “Vestea buna este ca exista si exceptii, administratori care ofera transparenta si claritate clientilor. Aviziero i-a gasit pe o parte dintre acesti <<administratori-exceptii>> si, bazandu-se pe sprijinul lor, forteaza incet-incet o schimbare de mentalitate in aceasta industrie”, subliniaza Bogdan Ion.

Compania nu targeteaza piata internationala, softul fiind conceput sa indeplineasca cerintele legislatiei din Romania. “Dar, daca va fi cazul vreodata, poate fi evident adaptat”, spun reprezentantii companiei.

http://www.startupcafe.ro/

Peste 70 de proiecte de e-transformare au fost implementate prin intermediul Centrului de Guvernare Electronică (CGE), pe parcursul a cinci ani de activitate, informează MOLDPRES.

Directorul executiv al CGE, Iurie Ţurcanu, a menționat, în cadrul unei conferinţe de presă de astăzi, că în cei cinci ani de activitate, Centrul a avut parte de provocări, dificultăţi, dar a obținut şi realizări importante. „Am implementat peste 70 de proiecte de e-transformare: factura electronică fiscală, depunerea online pentru viză, obținerea cazierului juridic online, achitarea diferitor servicii guvernamentale prin intermediul MPay ș.a. Urmează ca pînă în anul 2020, toate instituțiile statului să aibă un sistem integru de guvernare electronică”, a spus Țurcanu.

Prezent la eveniment, prim–ministrul Valeriu Streleț a declarat că Executivul va încuraja și va oferi în continuare suport pentru a dezvolta guvernarea electronică, iar datorită implementării plenare și a dezvoltării acestui sistem integru ”vom scăpa mult mai ușor de corupţie”.

Potrivit premierului, ”în prezent gradul de satisfacţie a serviciilor publice este de aproximativ 66%, fapt ce demonstrează că putem deveni un stat modern şi un Guvern eficient”.

La rîndul său, secretarul general al Guvernului, Serghei Palihovici, a afirmat că ”la nivel central, actualmente sînt livrate 587 de servicii electronice, iar acest lucru este un beneficiu în reformarea administrației publice centrale și locale”.

CGE a fost creat cu susținerea Băncii Mondiale, a Consiliului Europei, precum și a altor instituții naționale și internaționale. Centrul de Guvernare Electronică a fost înființat la inițiativa primului ministru, în august 2010, și se află în subordinea Cancelariei de Stat.

http://moldpres.md/

Restituirea T.V.A., taxei vamale şi accizelor în contul stingerii datoriilor va fi posibilă numai către subiectul impunerii/plătitorul vamal, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., accize sau a drepturilor de import.

De asemenea, subiecții respectivi vor putea utiliza restituirile pentru achitarea viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional. Prevedere în acest sens se desprinde dintr-un proiect de lege privind modificarea și completarea actelor legislative în vigoare, propus de Ministerul Finanțelor pentru consultări publice.

Astfel, proiectul modificărilor și completărilor în actele legislative în vigoare (Codul Fiscal, Codul Vamal și Legea cu privire la tariful vamal), interzice restituirea T.V.A., taxei vamale şi accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor, persoanelor juridice şi fizice, cesionari ai subiectului impunerii/plătitorului vamal, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., accize sau a drepturilor de import. Totodată, se prevede interzicerea restituirii drepturilor de import sau export achitate în plus în contul bancar al plătitorului vamal, în cazul în care acestea sunt transferate de către organul fiscal ca rezultat al restituirii sumei T.V.A. sau accizelor.

Scopul modificării și completărilor constă în asigurarea bugetului public naţional cu lichidităţi curente (imediate), excluderea oricăror mecanisme abuzive din partea contribuabililor prin cesiunea (transmiterea) creanţelor sale faţă de bugetul public naţional către creditorii săi, precum şi îmbunătăţirea gestionării managementului finanţelor publice.

În prezent, creditorii subiectului impunerii/plătitorului vamal, care dispune de decizie de restituire, inclusiv persoanele juridice şi fizice, cesionari ai acestuia, pot beneficia de suma T.V.A., taxei vamale şi accizelor acceptate spre restituire în contul stingerii datoriilor sale faţă de bugetul public naţional sau a viitoarelor obligaţii faţă de bugetul public naţional, inclusiv în contul stingerii obligaţiilor vamale, administrate de organul vamal.

Acest mecanism preferenţial de restituire a T.V.A., taxei vamale şi accizelor pentru creditorii subiectului impunerii/ plătitorului vamal, cu aplicarea modului de stingere a obligaţiei fiscale prin compensare exclude transferarea propriu-zisă a mijloacelor băneşti în bugetul public naţional şi, respectiv, imposibilitatea restituirii T.V.A., taxei vamale şi accizelor în contul bancar al agentului economic în termenii stabiliţi (45 de zile), din motivul lipsei unui flux constant de lichidităţi curente (imediate) în bugetul public naţional.

În acest sens, conform art. 176 alin. (3) din Codul Fiscal, dacă suma plătită în plus şi suma care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită nu a fost transferată în termen de 45 de zile de la data primirii cererii de către organul fiscal sau în alt termen prevăzut de legislaţia fiscală, contribuabilului i se plăteşte o dobîndă, calculată în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune. Dobînda se plătește pentru perioada cuprinsă între data primirii cererii şi data compensării de către Trezoreria de Stat.

Potrivit notei informative, semnată de MF, cesionarea creanţelor subiecţilor impunerii/plătitorilor vamali faţă de bugetul public naţional către creditorii lor a devenit un element constant şi excesiv, care implică încheierea unor contracte fictive dintre agentul economic şi creditori, cesionarii săi pentru a beneficia de mecanismul de stingere a obligaţiilor.

În baza argumentelor menţionate MF propune promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Bloggerii au continuat și în acest an să descopere legendele și tradițiile Vinului Moldovei. Un grup format din 11 bloggeri – 6 din Republica Moldova și 5 din România – s-au aflat într-o călătorie spre originile vinurilor de calitate din țara noastră. În perioada 28 septembrie - 4 octombrie ei au participat în proiectul „Descoperă Moldova. Drumul Vinului 2015”, organizat și finanţat de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV), în parteneriat cu Asociația Națională pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM).

Dumitru Munteanu, director Oficiul Național al Viei și Vinului: „ONVV organizează acest eveniment deoarece edițiile din anii precedenți s-au bucurat de mare succes. Proiectul îşi propune să popularizeze cultura vinului printre tineri, să sporească notorietatea brandului naţional Vinul Moldovei şi să trezească interesul pentru atracţiile turistice vitivinicole ale Moldovei. În rezultat, pentru că bloggerii comunică direct cu cititorii, împărtășindu-le propriile experiențe, tot mai mulți tineri sunt interesați să învețe cum se savurează corect un vin de calitate, evident – în cantități moderate.”

Programul „Descoperă Moldova. Drumul Vinului 2015” a inclus vizite la 6 vinării din Republica Moldova („Cricova”, „Chateau Vartely”, „Castel Mimi”, „Asconi Winery”, „Migdal-P” și „Purcari”) și participarea la evenimentul organizat de Asociația Micilor Producători de Vin la Orheiul Vechi, cu ocazia Zilei Naționale a Vinului, pe 3-4 octombrie.

Pe parcursul celor 7 zile ale proiectului, bloggerii au descoperit legendele Vinului Moldovei, au aflat secretele vinificatorilor, au participat la degustații ghidate (în total - peste 70 de tipuri de vin), iar apoi au întocmit clasamente și au povestit pe blogurile lor aventurile și impresiile din timpul călătoriei bahice. Totodată, exploratorii vinificaţiei moldoveneşti au învățat despre procesul de producere a vinului, pentru a înțelege complexitatea produsului şi pentru a deprinde arta de a consuma vinurile de calitate, contribuind la promovarea acesteia. La finalul proiectului cunoștințele participanților despre Vinul Moldovei au fost testate printr-un Wine Quiz, organizat de bloggerul și lectorul universitar Andrei Curăraru.

Svetlana Matvievici, blogger din Republica Moldova, gazda evenimentului: „Toți participanții au fost diferiți: unii s-au lăsat impresionați de anumite vinuri, alții au preferat soiuri diferite, unii au fost cuceriți de atmosfera din cramă sau specificul vinăriilor, ceilalți au fost interesați mai mult de procesul de producție. Fiecare a fost subiectiv și a scris pentru nișa sa, însă toți sunt oameni pasionați și pozitivi, care promovează frumosul. De această dată – tradițiile noastre frumoase de vinificație, din care s-a născut Vinul Moldovei, o legendă vie.”

Marian Ionescu, blogger din România: „Sunt pentru prima oară în Republica Moldova și sunt plăcut surprins de această călătorie. Este neașteptat de frumos și cred că voi reuși să demolez pentru cititorii mei câteva mituri despre țara voastră, dar și despre calitatea vinurilor produse aici. Am descoperit vinuri extraordinare și am avut parte de multe surprize.”

Loredana Gamurari, blogger din Republica Moldova: „Eu scriu în engleză și scopul blogului meu este de a le arăta tuturor prietenilor de peste hotare tot ce avem mai frumos în Moldova. „Drumul Vinului” mi-a oferit ocazia de a scrie despre cele mai bune vinuri produse aici, pe care le-am gustat chiar eu, despre cramele și vinăriile pe care le-am vizitat. Iar dacă astfel îi voi convinge măcar pe unii dintre cititorii mei să vină în Moldova pentru a trăi aceeași experiență cu gust de legendă, voi fi foarte fericită.”

Bloggerii implicați în proiect au publicat zilnic și în timp real, pe conturile lor de pe rețelele sociale, informații despre „Drumul Vinului”, folosind hashtag-urile oficiale: #WineofMoldova #DescoperaMoldova #Moldovaholiday.

Toate legendele descoperite de bloggerii participanți pot fi citite la:

Carmina Nițescu  – travelwithasmile.net, www.turismmarket.com
Călin Stan – www.clubulfoto.com, www.travellife.ro, www.calinstan.com
Alin Popescu – rotravel.info
Cristian Șuțu – www.sutu.ro
Marian Ionescu – mariciu.ro
Diana Mocanu – bloginfidel.com
Vadim Suveica – suveica.eu
Loredana Gamurari – loredanagamurari.wordpress.com
Ecaterina Rotari – katerotari.blogspot.md
Andrei Curăraru – andrei-curararu.blogspot.md
Ana Sîrbu – anasirbu.blogspot.com

În timpul călătoriei, bloggerilor li s-au alăturat 8 jurnaliști din presa națională, pentru a reflecta „Drumul Vinului 2015” în materiale difuzate de instituțiile mass-media pe care le reprezintă.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol.
Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Cândva aici a fost secția de turnare a uzinei de tractoare din Chișinău. De la “turnare”, de fapt, și-a început activitatea însăși uzina. Ea a fost deschisă în anul 1945, iar în 20 de ani (1965) – a fost inaugurată și fabrica. Acum, în parcul industrial Tracom, în încăperea fostei turnătorii este amplasată întreprinderea Ares UT. Și, după 70 de ani, activitatea rămâne aceeași – turnarea detaliilor din fontă cenușie.

În anul 1995, când uzina de tractoare a fost reformată, în locul ei a fost creată Aralit SA. 97% din acțiunile ei aparțineau statului. În anul 2012 firma a fost răscumpărată de un investitor privat. Iar în 2014 ea și-a schimbat denumirea în Ares UT. În prezent, suprafața totală a atelierului este de 5200 m.p.. Aici sunt turnate articole din fontă cenușie.

Investițiile în producția companiei Ares UT au constituit 17 mln. lei. O parte din această sumă de bani a fost cheltuită acum trei ani pentru achiziționarea utilajului de tunare automată. Utilajul este mare – instalarea și punerea în funcțiune a acestuia a durat doi ani. Abea în primăvara anului curent ea a fost dată în exploatare, automatizând câteva operații și eliberând mai mulți angajați de lucru suplimentar. “La întreprinderea noastră lucrează 68 de persoane, - povestește managerul de marketing și vânzări al firmei Ares UT Victor Vais. – 12 dintre ei formează administrația, restul 56 – lucrători. Doar cinci dintre ei deservesc mașina de turnare, singura unitate a uzinei Ares”.

În prezent, Ares UT este cea mai mare uzină de turnătorie din Moldova. “Mai sunt câteva întreprinderi mici de turnare la nordul țării, în Florești și în Bălți, - povestește Victor Vais. – Ne înțelegem bine cu ei pe piața internă”. Cei mai serioși concurenți sunt din China. Ei importează în Moldova gure de canal și piese de schimb, mai ales din plastic. Rezistența gurelor este mai joasă decât a celor produse în Moldova, care sunt din fontă și, respectiv, sunt mai scumpe. Cele din China sunt vândue la un preț scăzut, deaceea sunt procurate mai des.

Gure de canalizare formează produsul de bază din sortimentul întreprinderii. Plus, Ares UT mai produce și grilaje pluviale și căptușeale pentru sobe. Căptușeala este unul dintre cele mai complexe produse, oferite de firmă, dar care aduce un venit mare. Producția ei a fost lansată în anul 1995, când firma lupta cu greutăți financiare considerabile. Așa continuă să o producă și în prezent – în zone rurale cererea pentru ea este destul de ridicată.

Atelierul dispune și de un cuptor de topire a oțelului. Ares UT este unica întreprindere din Moldova, care produce articole din oțel. Comenzile pentru producerea plitei de oțel de diferite forme pentru uzine și cariere de asfaltare și ciment sunt unele din cele mai complexe. Metalul este zdrobit până la lichiditate necesară. Spre deosebire de fontă, care este achiziționată de la uzinele de fontă din Ucraina, oțelul este extras în Moldova. “Nu avem volumul de producție necesar pentru a ne permite să procurăm oțelul curat”, - explică Victor Vais.

“Fonta, în schimb, este importată din Ucraina, - continuă Victor Vais. – Este deșeul de producție. Este fonta curată, numită “bară”, și cântărește 10-15 kg. Când se toarnă o piesă, restul metalului se scurge într-o gaură specială. Așa apar “bare”. Uzine turnătoare de fontă nu văd în noi cumpărători serioși. Doar noi procurăm câteva remorci de fontă pe lună. O mașină poate aduce maxim 21 de tone de produs. Alte întreprinderi, însă, cumpără eșaloane și nave de “bare””.

Capacitatea de producție a firmei Ares UT – 200 de tone de articole pe lună. Totuși, firma nu a ajuns încă la așa un nivel. Pentru ca întreprinderea să funcționeze la maxim, ea are nevoie de noi piețe de desfacere. “Piața Republicii Moldova nu este una mare, chiar și 200 de tone de articole de fontă este prea mult. Astfel, încercăm să ne găsim clienți pe piața internațională, în Europa, - spune directorul Ares UT Dumitru Hudeacov. – Recent am trimis o remorcă de marfă comunală în Germania. “Marfa comunală” este reprezentată de gure de canal – produs, care poate fi cu ușurință vândut în UE. Dar și aici am întâmpinat câteva greutăți”.

Ares UT se confruntă cu o serie de restricții, care reduc considerabil piața de desfacere europeană. Compania are nevoie de utilaje speciale certificate, care nu se vând în Moldova. Teoretic, gure de canal pot fi trimise în Kiev, unde ele sunt testate. Dar această metodă este foarte scumpă și întreprinderea nu riscă să apeleze la ea. Așa, rămâne o singură soluție – de a procura acest utilaj și de a-l instala la întreprindere.

E nevoie de două utilaje de testare; pentru presiune și pentru decalaj. “M-am interesat deja de ele, - spune Victor Vais. – Utilajul pentru verificarea decalajului costă 10 mii euro. Dacă dorim să ne vindem produsele în Europa, trebuie să-l procurăm. Nici nu ne imaginăm, unde am putea să-l intalăm. În plus, dacă tot vom vinde gure de canal în Europa, trebuie să învățăm și tehnologia de producție a fontei ductile”. În prezent, întreprinderea se ocupă de dezvoltarea și asimilarea acestei tehnologii.

“Colaborăm cu doi profesori, specializați în turnarea metalelor, - explică Dumitru Hudeacov. – Primul este din Odesa, al doilea e din Cernigov – pentru dezvoltarea tehnologiei de producție eficientă și de calitate a fontei ductile. Ea este executată din fontă cenușie. Însă, gure de canal, produse din ea, sunt cele mai cerute în țările Europei de Vest – Italia, Spania, Portugalia. Gura de canal din fonta ductilă de 30 de kg poate rezista aceeași sarcină ca și cea de fontă cenușie, care cântărește 50 de kg. Deoarece fonta se vinde la greutate, este clar faptul că consumatorul va prefera gura mai ieftină și mai ușoară, la aceleași caracteristici de exploatare”. “Însă țările nordice – Suedia, Norvegia, Danemarca, - preferă mai mult gure de canal din fontă cenușie, - povestește Victor Vais. – Acolo iernile sunt lungi. Gure de canal au proprietăți similare și în mod identic nu permit alunecarea. Astfel, e mai avantajos să procuri cele, care sunt mai grele și mai groase – vor ține mai mult”. Din aceste motive, întreprinderea își orientează producția spre exploatare pe regiuni, de la nord la sud.

“Încă nu am decis, care produs va fi de bază, - gure de canal, bunuri de larg consum sau construcția mașinilor. Abea analizăm piața, - spune Dumitru Hudeacov. – Observăm clienții: ce ei ar fi vrut de la noi și cât de interesant ar fi să le realizăm comanda. Avem deja câteva oferte. Avem nevoie de un produs de bază, care va asigura volumul producției la un profit acceptabil. Pe al doilea loc vom plasa produse secundare, care la volum de producție mic ne vor aduce profit considerabil, cum ar fi căptușeala pentru sobe”.

Ares UT își orientează activitatea și spre Europa. “Din aceste motive realizăm articole în conformitate cu standarde europene, - explică Dumitru Hudeacov. – Cerințe ecologice sunt deja satisfăcute. Conform legislației Moldovei, produsul nu trebuie să conțină mai mult de 20 mg. de substanțe toxice pe un metru cub. În Europa, însă, - nu mai mult de 10 mg. Noi avem doar 9 mg. Din punct de vedere ecologic, uzina progresează în continuu: am înlocuit un produs costisitor cu ulei. Firmele din industria alimentară îl oferă gratuit – nu mai trebuie să se ocupe ei de utilizarea resturilor”.

În viitor, Ares UT mai planifică să construiască complexul de depozitare, sala de expoziții, spațiul pentru oficii și atelierul pentru acoperirea articolelor cu lac și vopsea.

Strategia pro-europeană mai include și aplicarea Sistemului de Management al Calității în conformitate cu standardul internațional SM STB ISO 9001:2009. În cadrul acestui sistem, întreprinderea și-a ales domeniile de dezvoltare, în cadrul cărora se va acorda mai multă atenție creșterii eficienței proceselor interne de afacere. Posibil, în viitor, Ares UT va ajunge totuși în Europa.

Articol pregătit de MyBusiness.md

La începutul lunii septembrie, organizația necomercială “Înțelegem Autismul” a deschis în Chișinău Centrul de reabilitare pentru copii diagnosticați cu autism - Puzzle Kids. Este o încercare de fondare a antreprenoriatului social în condițiile în care statul nu vede probleme în faptul că tinerii cu autism nu sunt integrați în societate, iar educația copiilor rămâne pe seama părinților. Asta, deși exemplul altor state (SUA, Israel, Cuba, Tailanda) ne arată că, dacă o persoană cu autism este plasată în context social din copilărie, ea poate deveni un cetățean cu drepturi depline, care își plătește impozitele și nu stă pe umerii statului.

Mulți au aflat despre autism după lansarea filmului “Rain man”. Însă, cauzele apariției și răspândirii acestei boli printre copii este până în prezent analizată de specialiști din întreaga lume. În țările occidentale, autismul este văzută drept o dezvoltare mai neobișnuită a sistemului nervos și nu se percepe ca o “boală”. Apropo, autismul nu poate fi “lecuit” la utilizarea medicamentelor. Destinul persoanei cu autism depinde de faptul, cât de recent acesta este diagnosticat și cu ce viteză el este corectat prin intermediul specialiștilor.

Datorită medicilor și părinților entuziaști, care au obținut studii specializate, în Moldova a ajuns recent informația despre metodele de asistare a copiilor cu autism, numărul cărora în Republică este într-o creștere progresivă. Totuși, statul continuă să-i ignore.
Conducătorul organizației neguvernamentale “Înțelegem autismul” Maria Kionig a răspuns la întrebările mybusiness.md despre specificul activității centrului.

- Deschiderea Centrului pentru copii cu autism – este o încercare de antreprenoriat social, unde inițiativa vine din partea specialiștilor organizației și părinților. De ce totul așa s-a primit?

- Problema constă în faptul că instituțiile de stat din Moldova nu se ocupă de copii cu autism. Țara duce lipsa de specialiști. Avem câțiva psihologi și profesori, care au absolvit universitățile din Moldova, dar, de fapt, acești specialiști nu cunosc particularitățile autismului. M-am întâlnit cu această problemă, când căutam 4 ani în urmă anume așa un specialist. Drept rezultat, am fost nevoită să studiez în mod individual domeniul, orinetându-mă după cursurile unui specialist din Israel. Iar, atunci când am adus în Chișinău informația despre copii cu autism, am început să primesc și întrebări de la părinți. Așa a apărut ideea de creare a organizației sociale, care ar aduna specialiști în domeniu și părinții copiilor cu autism. După, am decis să deschidem un centru, unde părinții ar putea să-și aducă copii pentru consultații individuale. Din păcate, aveam nevoie de surse pentru finanțarea proiectului: plata arendei, serviciile comunale, salariul specialiștilor ABA (Analiza comportamentală aplicată), care investesc în studiile sale de specializare mulți bani și, respectiv, serviciile lor sunt costisitoare.

Pentru moment, activitatea noastră – este un domeniu separat, care întrunește colectări din fonduri de binefacere, donații și afacere socială, având drept scop să ajungă la autofinanțare.

Suntem abea la început, dar avantajele existenței centrului sunt deja bine-stabilite. În oraș există sediile locale, care se ocupă de copii cu autism și care oferă posibilitatea de dezvoltare profesională puținilor specialiști de care dispunem.

- Câți copii au nevoie de aceste servicii și câți anume primesc asistența Dvs.?
 
- Aproximativ 200 de copii din toată Republica, dintre care 150 sunt din Chișinău. Este o mică picătură, la care statul nu atrage atenție din cauza altor probleme. Nu dispunem de date concrete din două motive. În primul rând, lipsește posibilitatea de diagnosticare. Chișinăul dispune de psihiatri, psihologi, neurologi, care pot să diagnosticheze autismul. În alte regiuni, însă, la îngrijorările părinților, medicii răspund doar: “Asta trece”.

Al doilea motiv este nedorința părinților de a apela la medici. Copiii, care manifestă tendințe spre autism, nu se deosebesc fizic de alți tineri cu dezvoltare normală. Sindromul Down nu poate fi ascuns de părinți, acesta imediat se observă. Autismul, în schimb, este ceva mai neobișnuit, astfel încât nimeni nu poate să prezică care va fi soarta copilului în continuare. Între timp, reabilitarea poate oferi anumite rezultate, care ar ascunde complet orice manifestare a autismului. Deaceea, părinții trăiesc într-o speranță continuă. Din păcate, la unii copii, mai ales la cei nou-născuți, destinul este opac. Am lucrat la centru cu așa copii, care au beneficiat timp de un an de asistență ABA și acum au nevoie de un suport minim. Sunt și alții, cu care poți să lucrezi timp de patru ani fără a observa un rezultat concret.

 Centrul nostru poate asista 12 copii. În viitor planificăm să-l extindem pentru 16 copii prin mărirea spațiului clădirii în care ne aflăm. Totuși, acest fapt nu rezolvă problema esențială a lipsei de atenție pentru alți copii.
 
- Cât costă vizitarea Centrului?

- Experiența internațională ne arată că un copil cu autism are nevoie de la 20 până la 40 de ore pe săptămână de terapie ABA. Centrul nostru încearcă să activeze în baza acestor reguli. Totuși, pentru fiecare caz alegem numărul necesar de ore, în dependență de capacitățile copilului și de posibilitățile financiare ale părinților. În mediu, o oră costă 100 de lei. Astfel, de la 2 până la 4 mii lei pe săptămână. Noi oferim părinților un abonament, care include 44 de ore de terapie ABA. Este numărul necesar de ore pentru reabilitarea reușită a copilului.

Suntem doar la început, astfel căutăm posibilități pentru atragerea investițiilor pentru a-i ajuta pe părinți. Am mai menționat colectările de caritate. Apropo, Nata Albot ne-a susținut în procesul de deschidere și, acum, caută în Canada sponsori pentru copii din Moldova, ai căror părinți nu au posibilitatea de a achita cursul de terapie ABA. La fel ne ajută și handmaker-ii locali. De exemplu, Yohanna Bijouterie vinde la iarmarocuri coliere de mărgele pentru a strânge resurse financiare pentru Centrul nostru.

Svetlana Șalberova

Articol pregătit de MyBusiness.md

Florin Stoian a adunat câţiva bucătari renumiţi într-o bucătărie asemănătoare cu o mică fabrică şi i-a pus să gătească pentru corporaţii. Pentru a crea acest business, tânărul a investit, deocamdată, 250.000 de euro.

Florin Stoian are 33 de ani şi, în urmă cu mai puţin de un an, a descoperit un concept interesant de catering în San Francisco. Americanii livrau mâncare premium la preţuri accesibile. I-a plăcut ideea şi a decis să o pună în practică acasă. În februarie, a demarat proiectul. Mai întâi, a închiriat un spaţiu din nordul Capitalei de 500 de metri pătraţi în care a funcţionat o fabrică. Cu o investiţie de 100.000 euro, Stoian a reuşit să amenajeze o bucătărie modernă. „Doar pe un cuptor am plătit 25.000 de euro. Este ca un calculator, trebuie să înveţi ce să-i ceri şi lucrurile sunt foarte simple. La început, bucătarii au avut nevoie de un training de două săptămâni pentru a învăţa să-l folosească“, spune antreprenorul.

Antreprenorul a angajat patru bucătari care au lucrat în restaurante de patru sau cinci stele, fiecare fiind specializat. De exemplu, Ioana Ioniţă se ocupă de supe, Mariana Nedelcu are în grijă salatele, Renzo Germani prepară specialităţile zilei, iar Gina Pop concepe şi realizează toate deserturile. După mai multe luni de testări, tânărul întreprinzător a reuşit să dea drumul site-ului Yellow Menu. Din august, de când a deschis pagina de web, a ajuns la 60-70 de comenzi pe zi, iar reacţiile clienţilor îi dau motive să fie încrezător că livrările vor creşte. Momentan, poate onora până la 500 de comenzi, dar nu i se pare suficient. Până la sfârşitul anului viitor, vrea să ajungă până la 1.000 de livrări pe zi. Pentru a atinge această ţintă, Florin mai are planificate şi alte investiţii. „Până la sfârşitul anului, vrem să livrăm mâncare premium şi pentu cină, nu doar pentru prânz, aşa cum facem acum“, spune Stoian. Pentru a vinde mâncare pentru cină trebuie, însă, să extindă bucătăria şi distribuţia, fiind necesare alte investiţii de circa 250.000 de euro.

De profit, nu se pune încă problema, iar cheltuielile fixe sunt de circa 20.000 de euro pe lună. În ceea ce priveşte sursa investiţiei, Stoian spune că a avut bani din afacerile anterioare. „Am fost acţionar la Star Taxi şi la Mondo Taxi. Am vândut acţiunile şi am reuşit să mă finanţez din aceşti bani“, precizează Stoian.

500 mii de euro investiţiile planificate pentru business-ul Yellow Menu

Cum funcţionează site-ul de livrări

Pentru a primi mâncare premium, un client trebuie să plaseze o comandă prin aplicaţie sau prin intermediul site-ului. Poate alege intervalul orar în care va primi comanda. Mai departe, comanda ajunge pe un calculator din bucătărie, iar, în funcţie de prioritate, mâncarea este ambalată şi trimisă către destinaţie.
Pentru că Yellow Menu deserveşte zona de nord a Capitalei, comanda ajunge în maximum 30 de minute. Clienţii pot să plătească doar cu cardul.

http://www.capital.ro/

Ziua Națională a Vinului 2015 a început cu decernarea premiului pentru excelența și performanțele deosebite obținute în acest an în domeniul vitivinicol. Trofeul „Marele premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol” a revenit companiei „Asconi”, fiind înmânat de către prim-ministrul Republicii Moldova, dul Valeriu Streleț, în cadrul unei ceremonii oficiale. Evenimentul s-a desfășurat la sediul vinăriei în s. Puhoi, raionul Ialoveni, în prezența oficialilor, a reprezentanților corpului diplomatic și a profesioniștilor din domeniu.

Valeriu Streleț, prim-ministrul Republicii Moldova: „Premiul oferit astăzi reconfirmă calitatea vinurilor produse de compania câștigătoare și răsplătește eforturile depuse de aceasta pentru a găsi noi piețe de desfacere și a exporta cu succes produse de calitate în mai multe țări ale lumii. În plus, trofeul reprezintă un stimul pentru ceilalți producători, ca să se concentreze pe creșterea calității produselor și sporirea exporturilor, proces în care beneficiază de susținerea deplină a Guvernului Republicii Moldova.”

Ion Sula, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare al RM: „Tradițional, concursul este organizat de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în parteneriat cu Oficiul Național al Viei și Vinului. Câștigătorul premiului este selectat după criteriile stipulate în ”Regulamentul privind condiţiile de selectare a candidaţilor şi decernare a Marelui Premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol” al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și anume: investițiile făcute în modernizarea producerii, diversificarea pieței, extinderea plantațiilor de viță-de-vie cu soiuri europene cu 84 de hectare în ultimii 2 ani, diversificarea produselor companiei și construcția unui complex turistic. Vinăria câștigătoare a corespuns tuturor acestor criterii și a contribuit la promovarea brandului de țară ”Wine of Moldova” peste hotare, prin obținerea numeroaselor distincții la diverse concursuri și expoziții naționale și internaționale.”

Dumitru Munteanu, director Oficiul Național al Viei și Vinului: „Obiectivele de bază ale Oficiului Național al Viei și Vinului sunt diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol ”Wine of Moldova. A legend alive”. Astăzi, Vinul Moldovei devine tot mai vizibil pe piețele externe. Suntem deja prezenți în China, Statele Unite ale Americii, Japonia, Nigeria, Estonia, Turcia ș.a. Ne bucurăm că vinificatorii au înțeles că doar împreună putem promova ”Vinul Moldovei” în exterior și că este important să investim în calitatea produsului. Iar evenimentul la care asistăm astăzi este o reconfirmare a acestui fapt.”

Activitățile programate pentru Ziua Națională a Vinului 2015 se desfășoară pe 3 și 4 octombrie, în vinăriile „Cricova”, „Asconi”, „Purcari”, „Et Cetera”, „Castel Mimi”, „Mileștii Mici”, „Chateau Vartely”, „Migdal-P” și „Poiana”, iar Asociația Micilor Producători de Vinuri este reprezentată la pensiunea Butuceni, din complexul Orheiul Vechi. Companiile-gazdă au elaborat pentru cele două zile ale evenimentului programe unice, care includ: tururi vinicole, excursii în beciuri și podgorii, degustări de vinuri și divinuri, bucate tradiționale, târguri de artizanat și produse vinicole, culesul strugurilor, zone special amenajate pentru copii, vizionare de filme, manifestări artistice, cazare, reduceri, oferte speciale și surprize tematice pentru vizitatori.


Despre compania „Asconi”

„Asconi” a impresionat juriul concursului în special prin abilitatea de a se reorienta în condiții de criză, compania reușind să-și diversifice rapid și eficient piețele de desfacere, astfel încât să nu fie afectată de embargourile impuse de Federația Rusă.

Întreprinderea vinicolă deține plantații proprii de viță-de-vie cu suprafața de 506 ha, dintre care în ultimii doi ani au fost plantate următoarele soiuri: cca 6 ha de Saperavi, cca 12 ha de Sauvignon Blanc, cca 8 ha de Malbec și cca 58 ha de Muscat. Compania exportă anual peste 857.000 de litri de vin, care ajung pe piețele statelor CSI, UE, în țările baltice, China, SUA, Taiwan, Canada ș.a.
Compania „Asconi” participă în mod constant la expoziții specializate internaționale în SUA, China, Estonia, Germania, Romania etc.

Cea mai recentă recunoaștere a calității produselor „Asconi” a fost obținută la expoziția ASIA WINE TROPHY 2015 - medalie de argint pentru vinul „Riesling 2014”.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol.
Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol ”Wine of Moldova. A legend alive”.

.

Reciclarea înseamnă pentru unii doar respectarea împărţirii deşeurilor pe categorii atunci când le aruncă, iar pentru alţii o adevărată artă, aceştia creând obiecte care fac deliciul colecţionarilor.

În această categorie se înscrie sculptoriţa şi pictoriţa americană Susan Beatrice, care foloseşte piese de ceasuri vechi şi bucăţi de bijuterii, dar şi alte materiale pentru a crea sculpturi miniaturale de animale reale (pisici, şoareci, căluţi de mare) sau creaturi fabuloase (dragoni, zâne) ori ceasuri de buzunar ce par desprinse dintr-un univers steampunk.

Piesele sunt unicate, susţine artista, care primeşte şi comenzi, cei care doresc putând solicita o piesă care să semene cu una deja confecţionată şi ajunsă la un client.

http://www.businessmagazin.ro/

Chişinău, 1 oct. /MOLDPRES/. Viceprim-ministrul Stephane Bride, ministru al Economiei, a avut astăzi o întrevedere cu reprezentanții Renovatio Group (România) și ai oficiului Corporației Financiare Internaționale (IFC) din România, entitate ce face parte din grupul Băncii Mondiale, informează MOLDPRES cu referire la un comunicat al ME.

În cadrul întrevederii a fost prezentat proiectul Parcului eolian Vulcăneşti, dezvoltat de Renovatio în comun cu IFC. Proiectul presupune construcția unui parc cu 60 de turbine eoliene, la o capacitate de 120 MW. Compania a planificat darea în exploatare a parcului pînă în anul 2016.

Stephane Bride a salutat această inițiativă şi a menţionat că Republica Moldova îşi va putea asigura securitatea energetică prin diversificarea surselor de energie, inclusiv din surse regenerabile. ”Implementarea proiectelor de energie regenerabilă este o alternativă de viitor pentru Moldova. După cum se ştie, în Europa, fotovoltaicele, eolienele şi alte surse naturale de energie au o pondere importantă în consumul total al ţării”, a spus vicepremierul.

Potrivit reprezentanților companiei Renovatio Group, Parcul eolian Vulcăneşti va genera energie electrică de circa 430 - 500 GWh anual, care va asigura aproximativ 10% -13% din consumul total anual de energie electrică din Republica Moldova. Reprezentanții companiei au informat că Renovatio deţine avizul tehnic de racordare la reţeaua electrică, terenul pentru construcţie, studiul de fezabilitate, studiul geotehnic şi studiu topografic, evaluarea impactului asupra mediului. În continuare rămîne de finalizat contractul de racordare și obţinerea autorizaţiei de construcţie. După încheierea lucrărilor, compania urmează să obțină licență de producere a energiei electrice de la ANRE.

Renovatio este o companie multinaţională cu activităţi în domeniul energiei regenerabile: atît energie eoliană, cît şi energie fotovoltaică. Compania a fost înființată în anul 2003, iar în anul 2005 şi-a început activitatea în calitate de furnizor de energie electrică pe piaţa liberalizată din România.