Mihaela Delu şi-a început cariera în Bucureşti, când avea 19 ani şi era încă studentă, cu un loc de muncă în cadrul companiei franceză Ipso. Ulterior angajării a început să călătorească în afara ţării şi povesteşte că acest lucru a făcut-o să creadă că ceea ce are nu este suficient.

Şi-a cunoscut viitorul soţ de origine americană în una dintre călătorii şi, pentru că acesta avea un loc de muncă în Singapore, numărul călătoriilor sale a crescut: Franta, Elvetia, Turcia, Italia, Lituatia, Thailanda, Indonezia, Singapore, Malaezia, etc. ”La fiecare 3 luni stabileam o destinaţie unde ne întâlneam” descrie ea perioada pe care o numeşte drept una dintre cele mai frumoase din viaţă.

Decizia plecării în România au venit după 7 ani petrecuţi în viaţa corporatistă. ”Mi-am putut întrevedea viitorul, care se descria într-un credit pe 30 de ani pentru un apartament, iar diferenţa o făcea dacă îmi puteam permite 2, 3 camere sau chiar o casă. Un job de birour cu stres şi compromisuri şi planuri pentru o vacanţă anuală”, descrie ea modul în care privea lucrurile la 27 de ani.

A luat decizia să plece din ţară, atât pentru că voia să îşi întemeieze o familie, cât şi din cauza rigorilor din mediul corporatist. ”Simţeam că mă plafonasem mult, că trăiam între 7:00 şi 18:00, cu implicare totală în muncă şi cu trai dependent de fiecare salariu”, povesteşte Delu.

S-a mutat în Singapore pentru a fi alături de soţul ei după ce s-a înscris la un master în managementul turismului în cadrul London School of Business and Finance.  După mutarea în Singapore, cei doi au continuat să viziteze Bali – destinaţie pe care o descoperiseră în repetatele lor călătorii – iar în iarna anului 2014 au decis să parieze pe un business acolo.  ”În aceeaşi călătorie am găsit un spaţiu comercial şi a fost mai mult o decizie pur sufletească”, povesteşte ea debutul aventurii antreprenoriale pe teritoriul asiatic.

Au închiriat spaţiul pe o perioadă de şase ani, plătind pentru întreaga perioadă 30.000 de dolari, din cauza regulilor impuse de balinezi. Deşi făcuseră contractul, nu aveau încă idee care va fi destinaţia spaţiului.”La început, am vrut să dezvoltăm o cafenea/juice bar, în care să comercializăm şi alte produse alimentare. Ulterior am descoperit că pentru a vinde produse alimentare, inclusiv cafea, era nevoie de un lung proces administrative”, explică antreprenoarea.

Un consultant le-a recomandat să deschidă doar un magazin fără comercializare de alimente, pentru ca apoi să se ocupe de procesul de transformare în cafenea. Au trecut trei luni până să deschidă magazinul. ”La foarte scurt timp am realizat că nimic nu progresează în reparaţii dacă nu eram acolo”. A luat astfel decizia să renunţe la masterul din Singapore şi de a petrece mai mult timp în Bali. ”

”La început nu înţelegeam stilul încet de muncă al oamenilor, cât de mult timp au nevoie să se pregătească pentru o sărbătoare, de toate ceremoniile care păreau fără sfârşit şi în timpul cărora ei nu erau disponibili”, povesteşte Delu. S-a adaptat treptat la acest stil. ”Am înţeles că aceşti oameni încă nu au concept de motivare, target, competiţie, dar au concepte puternice legate de loialitate, onestitate, creativitate”.

Au transformat spaţiul într-un concept store, unde comercializează de la haine handmade sau create din material eco-friendly – produse balineze, bijuterii, picture, sticlă pictată, cărţi. Se adresează mai ales turiştilor, dar au şi clienţi din rândul comunităţilor de expatriaţi ce ce trăiesc acolo.

Antreprenoarea observă cum pe zi ce trece comunitatea persoanelor care aleg să spună nu vieţii în corporaţie aleg această destinaţie, mai ales datorită faptului că oraşul Ubud a fost pus pe harta turistică datorită cărţii şi filmului Eat Pray Love.

Mihaela Delu spune că investiţia în magazin s-a ridicat la 50.000 de dolari, iar după două luni, afacerea producea suficient pentru a acoperi cheltuielile. ”Dacă totul va continua la fel de optimist, previzionăm recuperarea investiţiei iniţiale în mai puţin de un an”.

Printre planurile de viitor se numără dezvoltarea unui eco resort, departe de oraş, pentru care previzionează o investiţie de 800.000 de dolari. Speră să realizeze proiectul în peste şapte ani pentru că ”Dacă în România ne plângem de proiecte care durează prea mult, aici perioada se dublează”.

http://www.businessmagazin.ro/

Stimați prieteni,
vă invităm cu mare plăcere la Rockstart Answers Chișinău, găsiți mai jos comunicatul de presă în română și rusă.
Ce-a de-a doua ediție a Rockstart Answers Chișinău va avea loc  pe 25 septembrie, unde sunt invitați start-up-uri, antreprenori, jurnaliști tehnici și investitori!

Acest eveniment își propune să adune comunitatea start-uperilor din Moldova într-un eveniment de feedback din partea mai multor persoane către o persoană, cu scopul de a oferi răspunsuri la întrebările start-upurilor. Evenimentul v-a facilita crearea de conexiuni, schimb de experiență, oferirea de expertiză și sfaturi, găsirea potențialilor investitori și finanțatori.
Cine trebuie să fie acolo?

Start-upuri tehnice, ecologice, robotică, jocuri, ș.a în oricare stadiu de dezvoltare, gată să-și prezinte produsul s-au să ofere idei uimitoare. Doar 5 start-upuri vor fi selectate pentru pitch. Celelalte start-upuri și leaderii lor pot să se distreze alături de noi, profitând din plin de networking și transfer de cunoștințe.

Înregistrarea este posibilă aici:

Investitori - fiți pregătiți să susțineți financiar start-upurile!

Antreprenori - Aveți s-au ați avut un start-up la un moment. Ce ați găsit ca beneficiu în drumul vostru sau ce s-a întâmplat că ați pierdeți timp prețios?

Anunțați-ne că veniți:

Despre Rockstart Answers

Rockstart Answers este o comunitate globală de antrepreneri și persoane relevate din industrie ce stimulează dezvoltarea culturii de impărtășire a experienței cât și a conceptului plătește mai departe la nivelul ecosistemului local. Seria de evenimente locale Rockstart Answer, prin formatul de feedback mulți-către-unu, adună împreună un mix de start-uperi, antreprenori, mentori și investitori.

Rockstart își are originile în Amsterdam și s-a dezvoltat în întreaga Europă, deja având loc în peste 18 orașe, printre care: Paris, Vilnius, Oslo, Kiev, Londra, Atena și Barselona.

Olga Batîr
tel: +373 68899598
mail:

21 septembrie 2015, Chișinău – Ministerul Economiei în parteneriat cu Banca Mondială au lansat, astăzi, subcomponenta „Granturi de cofinanțare” a Proiectului Ameliorarea Competitivității (PAC II), cu un buget total de 3 milioane de dolari. La eveniment au participat viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephane Bride, șeful Oficiului Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer, directorul executiv al proiectului PAC II, Aureliu Casian.

 

Aplicând la proiectul Băncii Mondiale, întreprinderile din Moldova vor putea beneficia de resurse financiare pentru servicii de îmbunătățire a competitivității produselor și accesarea noilor piețe de desfacere. Din bugetul total al proiectului, prin PAC II urmează a fi acordate finanțări nerambursabile pentru acoperirea a 50% din costul serviciilor, dar nu mai mult de 200 de mii de lei per beneficiar. Astfel, agenții economici își vor putea spori calitatea produselor și a serviciilor, lansa altele noi, optimiza procesele interne, îmbunătăți imaginea companiei, identifica clienți și piețe noi, dar și stabili parteneriate pe lanțurile valorice.

 

În cadrul evenimentului, viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephan Bride, și-a exprimat gratitudinea echipei Băncii Mondiale pentru oportunitățile oferite mediului de afaceri și a susținut că finanțările oferite de proiect constituie un instrument de dezvoltare important pentru întreprinderile din Moldova.

 

”Sporirea competitivității întreprinderilor moldovenești este obiectivul nostru principal, pentru realizarea căruia ne-am îndreptat toate eforturile, iar partenerii noștri susținerea. O companie dacă nu este competitivă nu poate supravieţui nici pe piaţa internă, nici pe cea externă. De aceea, finanțările oferite de Banca Mondială și de care au nevoie întreprinderile autohtone constituie un foarte bun instrument pentru a creşte la o altă etapă de calitate şi competiţie”, a declarat Stephane Bride.

 

La rândul său, șeful Oficiului Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer, a specificat că în contextul implementării Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, „viitorul economic al Moldovei va depinde de capacitatea firmelor moldovenești să concureze pe piața locală și pe piețele europene”.

 

„Granturile de cofinanțare oferite în cadrul proiectului PAC II vor susține companiile mici și mijlocii în accesul la expertiză tehnică pentru a-și spori competitivitatea și capacitatea de inovare”, a conchis Alex Kremer.

 

Potrivit lui Aureliu Casian, directorul executiv al Proiectului PAC II, pentru cofinanțare vor putea aplica întreprinderile exportatoare sau situate pe lanțul valoric orientat la export din patru sectoare prioritare: produse alimentare şi băuturi; fabricarea produselor electronice şi mecanice; textile şi tehnologii informaționale. Totodată, Aureliu Casian a precizat că pentru finanțare pot aplica și întreprinderi din alte sectoare ale economiei, însă aceste patru sectoare vor avea prioritate, deoarece au cel mai mare potențial de a înregistra creșteri semnificative, iar în prezent deja generează circa jumătate din exporturi.

 

Notă. Cu un buget total de 45 milioane de dolari SUA, PAC II  va fi implementat în perioada 2015-2019. Proiectul își propune să îmbunătățească mediul de afaceri prin susținerea Guvernului în implementarea strategiilor orientate spre crearea unui mediu de afaceri favorabil, reducerea constrângerilor și costurilor pentru gestionarea afacerii. Totodată, proiectul va contribui la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) prin facilitarea accesului la finanțare pe termen mediu și lung, fortificarea capacităţilor instituţionale ale ODIMM şi MIEPO, oferirea de granturi agenților economici privați pentru servicii de consultanţă, care să contribuie la sporirea competitivității de export, ş.a.

Proiectul locuinței pasive, realizat de arhitectorul din Chișinău Ecaterina Capanji, a ocupat locul întâi în categoria “Locuințe” și Grand prix la concursul de arhitectură verde și construcții ecologice “Eco Tectonica” (Rusia). Concursul a fost lansat pentru prima oară și a fost organizat de principala asociație din domeniul construcției ecologice – Agenția Națională de Dezvoltare Durabilă, cu suportul tuturor asociațiilor necomerciale de profil.


La concurs au participat peste 180 de lucrări din 30 de regiuni ale Rusiei, Moldovei, Kazahstanului, Belarusului și Ucrainei.

“În momentul în care am aflat despre concurs, îmi făceam dubii dacă e sens să particip. Am fost ocupată mult la muncă. Dar, timp de două săptămâni, cu suportul colegilor, am realizat materialele spre prezentare. Iar după, când am primit notificarea că am câștigat, am rămas uimită. Doar la concurs au fost mulți participanți. Unii colegi, din contra, au afirmat că noi am câștigat pe bună dreptate”, - a spus pentru mybusiness.md arhitectorul Ecaterina Capanji.

După spusele ei, proiectul locuinței pasive (luând în considerare condițiile climaterice ale Moldovei), prezentat la concursul “Eco Tectonica”, este o parte din proiectul comun, realizat cu firma Verdelit, unde ea lucrează și care se ocupă de schițarea caselor economisitoare de energie, la utilizarea tehnologiilor moderne. “În general, proiectul prezentat ne-a conturat abordarea ecologică în proiectarea clădirilor. Aici am inclus minimalizarea deșeurilor, utilizarea la maxim a pieselor gata-făcute la fabrică, reducerea lucrărilor în zona de construție, utilizarea tehnologiilor accesibile în Moldova”, - a remarcat ea.

 “Lucrările asupra locuinței ecoogice au început trei ani în urmă. Eu am realizat partea de bază a proiectului. Dar am avut suportul și din partea colegilor. Ideea locuinței ecologice ne-a fost insuflată de directorul nostru Valeriu Anestadi. Inginerul de construcții Vitalie Tregubenco și-a asumat responsabilitatea asupra tuturor construcțiilor inginerești. Iar, în momente în care noi lăsam proiectul din cauza lipsei de timp, el ne reamintea de acesta și ne stimula să lucrăm mai departe. Și, desigur, ne-a oferit suportul vestitul arhitector, autorul circului de la Chișinău și viaductului spre Botanica Alla Semeonova Chiricenco. Anume ea a dat ideea de element etnic moldovenesc pe fațada casei. Lucram pe bucăți în timpul liber de muncă de bază. Totuși ne dedicam mai mult comenzilor existente. Proiectarea era asemănătoare cu ceva, ce faci pentru tine. Mai făceam și prezentări în cadrul colectivului, pentru a înțelege ce e posibil de schimbat ca să reușim să facem locuința mai bună”, - a povestit Ecaterina.

Drept rezultat, Ecaterina Capanji a prezentat juriului casa din suburbie, proiectată în stilul modern barn, cu o suprafață totală de 124,8 m.p. Casa este destinată pentru o familie de 3-4 parsoane, care poate locui acolo confortabil pe tot parcursul anului.
Proiectul a fost optimizat în conformitate cu vectorii “corespunde dorințelor”, “buget”, “rapiditatea construcției”, “minim de mutări și deșeuri în procesul construcției”, “minim de forță de muncă”, “minim de cheltuieli de exploatare”. Case conține minimul componentelor importate și scumpe. Astfel, a fost utilizată mai mult materia primă  ieftină și locală. Toate sistemele inginerești (colectoare solare, acumulatoare termice, ventilatoare cu regularea căldurii, podeaua termică) au fost realizate la aceeași uzină, de unde au fost achiziționate și însăși materialele de construcții.

“Casa este proiectată după principiile Passivhaus, care urmăresc confortul termic să fie unul de bază. Acoperirea termică este continue, nu are zone unde ar pătrunde frigul, exclude curentul și zone reci. Raportul corect dintre suprafața pereților și suprafața casei asigură minimul de pierderi de căldură. La fel au fost aplicat standardul Passivehouse și pentru ferestre. Toate dispozitive au fost adunate sub același sistem de gestionare. Iar cooperarea dintre sistemul de climatizare și acoperirii termice a clădirei minimizează consumul de energie.

Sursele de energie lucrează în limita menținerii conforului climateric. În zile senine ale sezonului rece, sursa principală de căldură este reprezentată de vitraliile, plasate la sudul clădirii și de colectoare solare. Colectoare aeriene încălzesc direct aerul din casă, iar cele de apă adună căldura în acumulatoare termice pentru consum în zile înnorate sau după apusul soarelui. La fel, acumulatorul de căldură este conectat la boiler. Căldura, adunată în acumulatoare, este utilizată pentru a asigura locuitorii cu apa fierbinte și podea caldă. Boilerul utilizează pentru căldură peleți, brichete și lemn. La temperaturi joase, aerul din ventilatoare după recuperare se încălzește automat până la temperatura de cameră datorită încălzitorului electric încorporat”, - a povestit despre particularitățile casei arhitectoul.

Cât poate să coste o astfel de casă? “Undeva 60-70 mii de euro (luând în considerare mobila, finisajul realizat la un preț mediu, toate sistemele inginerești, colectoare, ventilatoare)”.

Subiectul locuințelor pasive și economisitoare de energie este actual în toată lumea, inclusiv și în Moldova. La începutul anului curent, Parlamentul a aprobat legea “Privind eficiența energetică a clădirilor”, conform căreia, începând din anul 2020, toate clădirile aflate în procesul de construcție trebuie să corespundă cererii de consum nul al energiei.

“Aceste scopuri sunt realizabile. Pentru orice localitate poate fi construită o casă pasivă sau chiar și cea, a cărei consum de energie este nul. Noi avem deja proiecte de case cu consumul redus de energie, iar locuința pasivă prezentată la concurs consumă doar 15 kW/oră pentru un metru pătrat pe an. Pentru Moldova, de obicei, acest indicator ajunge până la 140 kW/oră, ceea ce este de zece ori mai mult”, - spune Ecaterina.  

La întrebarea despre perspectivele de proiectare a locuințelor ecologice și dorința de a participa la alte concursuri, Ecaterina a răspuns: “Acum îmi este greu să-mi imaginez ceva mai bun. Noi am adunat în această clădire toate decizii optime. E important faptul că a apărut interesul față de locuințe pasive în Moldova. Apropo, în afară de participare la concurs, noi ne pregăteam și de construcția locuințelor pasive în zona din apropierea hidrocentralei de la Dubăsari. Lucrările urmează a fi încă aprobate. Spre primăvară, posibil, vor apărea deja primele case. Câștigul nostru la concurs a trezit în oameni interesul față de acest subiect. Acum mulți ne contactează și ne întreabă despre detaliile proiectului”.

Mica întreprindere “Celeritas” este unicul producător din Moldova de haine de unica folosință din materiale non-țesute. Este o producție specială, destinată organizațiilor de sănătate, firmelor din industria alimentară și saloanelor de frumusețe.

Firma și-a început activitatea în 2003 prin ambalarea bumbacului, folosit în scopuri medicinale. Cu timpul, însă, ea a început să producă unicele pentru Moldova articole parafarmaceutice, la creare a 12 locuri de muncă.

“Noi am început cu ambalarea și rularea vatei, folosite în medicină. Dar, din cauza volumului scăzut de producție și importării active a vatei din România, afacerea nu a avut suces. Îmi căutam activ idei noi de dezvoltare a businessului. Pentru aceasta, mereu frecventam expozițiile în căutare a ceva neobișnuit. Odată, la o expoziție din Odessa, am văzut lenjerie de unica folosință. Aceasta mi-a dat ideea de organizare a producției hainelor de unica folosință, de care au nevoie medicii. După, am descoperit că produsele mele ar fi utile în mai multe domenii de activitate. Așa am decis să mă ocup de realizarea articolelor sterile parafarmaceutice (pansamente, comprese, tampoane), seturi sterile pentru operații, haine sterile pentru medici, lenjerie sterilă pentru pacienți. Am împrumutat resurse financiare de la rude. Deodată am renunțat la creditul bancar. Studiile în economie m-au ajutat să-mi dezvolt afacerea”, - a povestit pentru mybusiness.md directorul micii afaceri “Celeritas” Larisa Plugaru.

La început, instituțiile de sănătate din capitală nu au acordat multă atenție propunerii sale. Mulți au fost chiar sceptici. Mai mult decât atât, medicii nu o lăsau pe Larisa să-și prezinte producția. Motivul de bază a fost următorul: “Nu văd sensul să cheltui bani pentru haine și lenjerie de unica folosință”. Larisa Plugaru a fost nevoită să-și străbată calea pentru a oferi produsele ei sterile pe piață, unde curățenia este condiția de bază. În perioada implementării Asigurării obligatorii de sănătate, medicii au început să călătorească mai mult peste hotare pentru stagiere. Așa ei au început să observe, că majoritatea spitalelor internaționale utilizează haine de unica folosință, adică ceea, ce oferea producătorul din Moldova. Directorul “Celeritas”, la rândul ei, auzind răspunsuri negative, nu a renunțat la activitatea ei și a decis să participe la expoziția specializată «MoldMedizin & MoldDent», unde produsele ei au trezit interesul specialiștilor. Așa au apărut primele comenzi de la instituțiile de sănătate publice și private.

Cu timpul a devenit clar faptul că nevoia de produse de folosință unică sau/și de scurtă durată este în toată Moldova și nu doar în instituțiile de sănătate. În prezent, firma colaborează cu saloanele de frumusețe, frizerii, centrele cosmetologice, instituțiile din domeniul sportiv, odihnă și distracții, firmele din industriile alimentară, farmaceurică și chimică, localurile, companiile de vânzări, industria hotelieră, centrele de prestare a serviciilor de uz casnic.

Procesul de producție a articolelor de unica folosință din materiale non-țesute funcționează bine și, după spusele Larisei Plugaru, permite “oferirea serviciilor de calitate clienților din diferite domenii”. Procesul de realizare decurge în două etape: coaserea (la utilizarea materialului non-țesut “meltblown”) și sterilizarea seturilor. Pentru aceasta, “Celeritas” dispune de utilaje diferite de producție (de rulare a materialului, tăiere și ambalare pentru sterilizare, mașine de cusut, clape auto).

La ce preț sunt articolele executate? “Produsele “Celeritas” sunt  aproximativ de două ori mai ieftine decât cele importate ,“de firmă”, dar nu sunt cu mult mai scumpe decât cele produse în China. Prețurile noastre pot fi explicate prin faptul că noi folosim materiale de calitate de la un producător turc, care își exportă țesăturile în toată lumea. Da, în comparație cu ceea ce produc producătorii internaționali, seturile noastre sunt mai simple, dar corespund, totuși, cerințelor de sterilitate pentru articole de sănătate și satisfac cererea consumatorilor. Cred că produsele noastre îi ajut pe medici și pacienți în operații și în perioada de după aceasta”, - spune Larisa Plugaru.

Ea afirmă că scopul de bază al firmei este de a-și lărgi producția. “Mereu încercăm să satisfacem complet cerințele clienților. Astfel, realizăm comenzi neobișnuite de produse sterile, luând în considerare specificul activității. Îi ajutăm pe clienți să aleagă articole potrivite și propunem diferite combinații pentru utilizarea lor practică. Puterea de realizare nu este maximă, folosim doar 40% din capacitățile noastre. Anul trecut volumul de producție s a mărit cu  9-10% , asta în prezența concurenților internaționali. Anul curent, însă, nu cred că vom obţine creştere, şi asta  din cauza crizei economice”.

În prezent, “Celeritas” este rezident al parcului industrial Tracom.

În plus, pentru a mări volumul de vânzări, “ Celeritas”, prin intermediul programului BAS “Femeile și business”, a creat siteul companiei, unde sunt descrise în detalii produsele oferite.

Articol pregătit de MyBusiness.md

La început a fost Spania. Timp de șapte ani Dumitru Eșanu a lucrat în această țară. Șapte ani a construit piscine în Spania. Iar când, în urmă cu patru ani, s-a întors în Moldova, și-a deschis propria companie, „Delfi Azur” – construcția și întreținerea de piscine. În această afacere a investit toate resursele pe care le-a obținut din munca din străinătate, plus grantul primit de la stat. Cu ajutorul programului „PARE 1+1”, Dumitru Eșanu a primit 200 de mii de lei ca și ajutor nerambursabil pentru deschiderea afacerii proprii.

„În majoritate, comenzile vin de la persoane fizice, - spune Dumitru Eșanu. – De asemenea, a fost hotărât ca în fiecare centru raional să fie amenajată câte o piscină publică, asemănătoare cu un aquapark. Compania mea a primit o comandă de construcție în Ungheni a unui complex alcătuit din patru piscine, cu o capacitate totală de 1.2 mii de metri cubi de apă. Actualmente, acesta este cel mai mare aquapark raional. Am finisat deja amenajarea a două piscine, cu dimensiunile de 15×30 metri și 12×25m. Cât despre clienții particulari, de regulă, aceștia comandă piscine mici, pătrate, cu dimensiunea de 3×6 sau 4×8m. Cu o adâncime de un metru și jumătate, volumul acestora este de 25-48 metri cubi de apă”. Acesta este tipul de piscine recreaționale, în ele nu vei putea înota în stil sportiv, dar, cu siguranță, te poți relaxa și savura înotul.

Dimensiunile mici ale piscinelor private sunt determinate, în primul rând, de preț. Cea mai „ieftină” piscină costă 7 mii de euro. În al doilea rând, de dimensiunile reduse ale zonelor adiacente casei. Există și piscine foarte mici, cu o adâncime de 20 cm și pietriș aruncat pe fund, destinate clătirii picioarelor după saună. „Piscinele pătrate sunt mai ieftine decât cele în formă de semicerc sau ovale, - explică Dumitru Eșanu, - dat fiind faptul că fiecare curbă îngreunează lucrul meșterului, care decorează partea de jos a piscinei cu mozaic sau gresie”.

Cu toate acestea, cele mai costisitoare piscine nu sunt cele rotunde sau ovale, ci „revărsate”, când apa din piscină se scurge peste punte și se prelinge pe teritoriul întregii piscine, acoperite cu gratii. „Este foarte scumpă, - continuă Dumitru Eșanu, - deoarece, practic, înclude două piscine, este foarte costisitoare cimentarea și este foarte complicat și scump sistemul de livrare a apei. O altă complexitate constă în amenajarea barelor de protecție perfect aliniate. Această procedură are loc noaptea cu ajutorul laserului. De regulă, sunt comandate gratii albe, din plastic. Însă, recent, am amenajat, cred că, prima piscină din Moldova cu gratii metalice din oțel inoxidabil. Costul acesteia a fost de 100 euro pe metru liniar”. Ca rezultat, doar aceste gratii exterioare vor costa câteva mii de euro.

În general, toate chestiile adiționale cresc prețul final al piscinei. Dacă vrea clientul o cascadă artificială, îl va costa cu o mie de euro în plus. Dacă piscina are nevoie de jacuzzi, aceasta va fi mai scumpă cu 800 de euro. Alții preferă refluxul. Acesta este creat cu ajutorul unei pompe masive, care pompează apa în piscină. Cu ajutorul acestui sistem de reflux, poți fi purtat de apă toată ziua – stai culcat pe presiunea apei ca pe o pernă.

„Dacă e să vorbim despre specificul autohton de construcție a piscinelor, - continuă directorul Delfi Azur, - atunci îl pot compara doar cu experiența mea de muncă din Spania. În Moldova utilizez doar 60% din materialele pe care le foloseam în Spania. Acolo toate materialele sunt de producție locală. La noi, evident, o mare parte sunt de import. Aproximativ 40% - producție chineză sau turcească. Însă, acest lucru nu presupune faptul că materialele sunt de proastă calitate. În piscina mea am utilizat mozaic chinez, ieftin, pentru finisaj – 8 euro pentru metru pătrat. Aproximativ 80-90% dintre piscinele moldovenești conțin acest tip de mozaic. Cel spaniol costă 20-40 de euro pentru metru pătrat. Diferența este una considerabilă. Pentru a economisi substanțial în finisajul piscinei, poate fi utilizat un linoleum albastru special pentru piscine. Acesta este ermetic și se va menține pentru mult timp, fiindu-i „frică” doar de obiectele ascuțite. Iar piscina asamblată cu un astfel de linoleum costă cu 1000-1500 de euro mai puțin”.

„Conform calculelor mele, în Moldova sunt construite anual 120-140 de piscine private, - continuă Dumitru Eșanu. – Deseori, sunt comandate piscine pentru că „are și vecinul”. Și, de regulă, se comandă o piscină mai mare ca la vecin. Au fost și cazuri în care, văzând că vecinul a construit o piscină mai mare, suntem chemați: „extindeți-mi piscina, ca să fie mai mare decât cea construită de vecin”. Este imposibil să mărești o piscină – aceasta se construiește monolit, aidoma căzilor, iar dacă va fi extinsă, vor apărea crăpături. Singura soluție în acest caz ar fi să utilizezi linoleumul albastru.

Când am început să construiesc piscine în Moldova, în primul an am amenajat două. Ulterior, însă, am și încetat să le număr. Sunt foarte multe comenzi pentru a reface munca altora. De exemplu, vine comanda – să terminăm construcția de piscină. Piscina, în sine, există, dar nu are țevile asamblate. Sau sunt asamblate, însă niște simple conducte de apă. Motorul, care pompează apa, le va rupe în câteva secunde, - el creează presiune în țevi de până la 6-8 atmosfere. În acest caz sunt necesare țevi speciale, trainice, pentru construcții hidrografice”.

„Delfi Azur” a construit piscine în întreaga țară – Nisporeni, Bălți, Ungheni, Șoldănești, Căușeni. Au existat și comenzi din sate. „Apropo, în Spania, în fiecare sat este câte o piscină publică”, - remarcă Dumitru Eșanu.

Fiind întrebat despre numărul de persoane care lucrează în compania sa, Dumitru Eșanu a ezitat să răspundă: „Vin oameni, lucrează puțin, apoi dispar pe 3-4 luni – pleacă undeva la lucru în străinătate și revin, se reangajează”.

Pe lângă construcții, „Delfi Azur” oferă servicii de întreținere a piscinelor. Prețul pornește de la 50 de euro lunar. În acest preț sunt incluse și produsele de curățenie necesare. Cel mai des sunt curățite filtrele – în piscinele publice acest proces trebuie realizat zilnic. În cele private – de 2-3 ori pe săptămână. Cel mai neplăcut lucru constă în curățarea piscinei cu un aspirator special. Pe fundul oricărei piscine se sedimentează diferite tipuri de murdărie. Și trebuie să manevrezi atent țeava aspiratorului, pentru a evita ridicarea noroiului. Acest proces durează în jur de o oră, iar în tot acest timp trebuie să urmărești apa strălucitoare, fapt care are o influență negativa asupra ochilor.

„În urmă cu trei-patru ani, existau multe comenzi de întreținere a piscinelor, - continuă directorul Delfi Azur. – Acum, însă, numărul lor s-a redus în mod considerabil. Chiar și proprietarii îndestulați încearcă să economisească – curăță singuri filtrele.

Piscina se construiește timp de o lună. În Spania construiam piscine și timp de o săptămână. Există două cauze ale acestui fapt: în Spania clima este diferită, acolo nu există astfel de cerințe riguroare pentru protecția piscinei și sunt utilizate alte tehnologii. Astfel, în loc de ciment este utilizată o cărămidă specială. Din astfel de cărămidă am construit o singură piscină în Moldova – clienții sunt reticenți la acest material. Ei consideră cimentul mult mai sigur. Dar dacă am utiliza acest tip de cărămidă, am fi putut construi o piscină în 10 zile”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Proiectul Prispa a fost lansat in urma cu trei ani si a devenit faimos, in 2012, fiind primul proiect romanesc care a participat si a fost premiat la competitia Solar Decathlon. Cum industria a evoluat extrem de rapid in tot acest timp, echipa din spatele proiectului a lansat in acest an Prispa 2.0 – un proiect de casa rurala, similar celui din 2012, dar adaptat cerintelor tehnologice de azi, cu un sistem domotic si elemente de IoT (interenetul tuturor lucrurilor).

In 2012, proiectul Prispa 1.0, lansat la initiativa mai multor universitati din Romania si realizat de un grup de studenti romani, a castigat cateva premii in cadrul  Solar Decathlon de la Madrid – competitie dedicata studentilor ce presupune proiectarea si construirea  unor case solare, eficiente energetic. Casa solara Prispa, prezentata in cadrul competitiei de la Madrid, a fost vanduta si si-a gasit locul la Bacau, unde este astazi locuita de o familie. Pretul de achizitie a ramas confidential, insa costul realizarii prototipului casei solare a fost de 120.000 de euro, potrivit reprezentantilor Prispa.

Cea mai mare parte din banii obtinuti din vanzarea Prispa 1.0 au fost folositi de echipa din spatele proiectului pentru lansarea unui spin-off (n. red. entitate formata prin desprindere din una mai mare, de exemplu o noua companie formata dintr-un grup de cercetare sau dintr-un incubator de afaceri), Prispa 2.0. Acesta isi doreste realizarea unui nou prototip de casa solara, cu sisteme domotice si elemete IoT, la care lucreaza cu unul dintre cele mai cunoscute startup-uri romanesti ale momentului, DeviceHub.net. Acesta dezvolta solutii de tipul Platform as a Service (PaaS) cu ajutorul carora utilizatorii se pot conecta cu ușurinta si gestiona de la distanta mai multe dispozitive.

Prispa 2.0 si DeviceHub.net se vor inscrie in aceasta toamna la Start-Up Chile, un accelerator de afaceri initiat si finantat de Guvernul din Chile prin care ar putea obtine o finantare seed de circa 40.000 de dolari.

Noua casa Prispa isi doreste sa imbine elementele traditionale cu cele ecologice si in special cu tehnologia de ultima generatie. Sa poata fi industrializata, astfel incat oricine isi doreste o astfel de locuinta sa aiba acces la proiect, iar pretul unei astfel de case sa inceapa de la 70.000 de euro. Ceea ce inseamna ca ar putea sa se incadreze si programul pentru “Prima Casa”.

Mai mult, prin proiectul Prispa 2.0 echipa de antreprenori care lucreaza la dezvoltarea lui spera ca, dincolo de crearea unui prototip de casa care sa poata fi produs in serie, sa poata dezvolta o intreaga comunitate  in jurul acestui proiect, care sa invete sa lucreze dupa standard BIM (building information modeling – proces care presupune managerierea si transpunerea in digital a tot ce inseamna reprezentarea fizica si functionala a unui spatiu sau a unei constructii). “Acest lucru inseamna ca arhitectii, structuristii, inginerii, instalatorii sa lucreze toti pe acelasi software, care in cele din urma poate genera chiar si lista de materiale de care va fi nevoie pentru un proiect”, explica Marian Banica, fondator al Prispa 2.0. El aminteste ca acest intreg proiect, a fost lansat in 2012 la initiativa mediului universitar, asa ca este firesc sa aiba si o componenta importanta de cercetare.

Pentru a putea pune bazele unei astfel de comunitati, fondatorii Prispa vor organiza in luna noiembrie BIM Academy, un pre-accelerator dedicate startup-urilor din arhitecutura si constructii si isi dorec infiintarea unui incubator de afaceri, Prispa Hub. “Vrem sa primim in acest hub proiecte complemetare cu ceea ce facem noi si a le oferim suport pentru a se dezvolta”, explica Marian Banica.

Pentru a realiza toate acestea Prispa 2.0 ar avea nevoie de o finantare de circa 500.000 de euro. In urmatoarea perioada, proiectul va participa la Rockstart Summit si la Amsterdam Capital Week.

http://www.startupcafe.ro/

18 septembrie 2015, Chișinău - Ministerul Economiei informează că Republica Moldova a încheiat procesul de aderare la Acordul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) privind achiziţiile publice. Drept urmare, la 16 septembrie 2015, Comitetul OMC pentru achiziții publice a luat decizia să invite țara noastră să adere la acest Acord.


Impactul aderării Republicii Moldova la Acordului OMC privind achiziţiile publice ar putea include creşterea nivelului concurenţei pentru proiectele mari de infrastructură realizate în Republica Moldova, promovarea unei bune guvernanțe la nivelul instituțiilor naționale, sporirea gradului de transparenta și, implicit, combaterea corupției, eficientizarea managementului resurselor publice, precum şi sporirea accesului agenților economici autohtoni pe piețele externe de achiziții publice prin participarea la licitaţiile internaţionale.


Menționăm că, iniţierea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul Organizaţiei Mondiale a Comerţului  privind achiziţiile publice a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.623 din 22.05.2008, conform căreia Ministerul Economiei şi Agenţia Achiziţii Publice au fost desemnate în calitate de instituţii responsabile de negocierea termenelor de aderare la Acordul respectiv.


Urmare a prezentării Ofertei naționale, aceasta a fost acceptată drept una viabilă şi, conform practicii, a fost negociată, în cadrul unor întrevederi bilaterale cu ţările cointeresate, semnatare ale Acordului. Totodată, a fost promovată o nouă lege cu privire la achizițiile publice (care va intra în vigoare la 01.05.2016) menită să transpună cele mai bune practici internaționale existente în acest domeniu.

Comunicat de presă

Printre multiplele lansari de la Frankfurt ,am ajuns la un moment dat la un stand in care trona o masina din lemn.

Mare nea-a fost surpriza sa aflam ca era rodul muncii unor cetateni romani.

Julia, asa se numeste masina cu caroserie de lemn adusa de Szabo Peter la Salonul Auto de la Frankfurt. Peter a lucrat vreme de treu ani la aceasta masina, undeva langa Targu Mures, iar rezultatul atragea atentia in standul unei companii germane de servicii electronice ultra-avansate: nu o sa vedeti in fiecare zi o masina din lemn intr-un stand de tehnologie de ultima generatie!

Povestea masinii e simpla, pe masura celui care a creat-o:din pasiune fata de lucrul in lemn, dar si fata de mecanica, Peter s-a apucat sa lucreze din lemn frasin o caroserie care seamana cu elgeantele cabriolete sport ale periodei interbalice.Pe dedesubt se afla un sasiu creat de mana lui, pe baza puntilor preluate de pe un Fort Taunus. Pe deasupra, lemnul este slefuit si lacuit senzatiile tactile fiind deosebite.

Tot de pe Fortul Taunus a fost preluat si motorul V6, de pe un Ford Probe au fost luate scaunele, care au fost retapitate si adaptate formei masinii de catre un alt artizan, tot din Targu Mures, in timp de parbrizul a fost preluat de pe un Mercedes-Benz Cobra - a fost nevoie de trei incercari pentru ca parbrizul sa fie taiat cum trebuie fara a se mai sparge.

Peter a adaugat apoi parte de electronica de la firma de navigatie germana, dar si cateva elemente de rafinament, cum ar fi capota motorului care se ridica hidraulic,actionata de la un buton de bord.

Masina nu este inca completa gata, Szabo Peter dorind sa contrinue amenajarea compartimentului motor si izolarea acestuia, pentru ca Julia, asa cum se numeste cabrioletul (semn de respect fata de sotia artizanului) sa poate circula pe rotile proprii fara nicio problema. Evident este si nerabdator sa gaseasca un client pentru creatia sa, care a reusit, iata, sa atraga atentia undei companii germane de inalta tehnologie.

http://www.promotor.ro/