Dacă vreţi să vă lansaţi într-un business inedit, trufele reprezintă una dintre cele mai migăloase, dar şi bănoase afaceri la care vă puteţi gândi. „Adevărul“ vă prezintă tot ce trebuie să ştiţi despre afaceri cu trufe. 

Dacă ciupercării găsiţi peste tot, cu trufele este altă poveste. Atenţie: este vorba de o ciupercă folosită în gastronomie, care creşte în pământ, nu de „trufele“ învelite în ciocolată.

Afaceri cu trufe: căutătorii profesionişti

Ciupercile în cauză cresc în simbioză cu rădăcinile stejarului, fagului, plopului, mesteacănului, carpenului sau alunului. Potrivit Manager.ro, speciile de trufe care cresc spontan pe teritoriul României sunt trufa albă (Tuber magnatum pico), trufa de vară (Tuber Aestivum Vit), ciuperca neagră de toamnă (Tuber Uncinatum), trufa de iarnă (Tuber Brumare Vit), trufa numită Tuber Macrosporum, dar şi trufa porcească (Choirmyces Meandriformis Vit).

Vânătorii profesionişti de trufe exportă cea mai mare parte din cantitatea culeasă către ţări precum Italia, Franţa şi Germania.

Afaceri cu trufe: înfiinţarea unei culturi

Dar, cantităţile provenite din culesul spontan sunt din ce în ce mai puţine, fiind influenţate în proporţie de 80% de condiţiile meteo, în special de prezenţa precipitaţiilor. Solutia este înfiinţarea de truferii.

Pentru cultivarea trufelor trebuie să cumpăraţi o serie de puieţi de la firme specializate. Sunt necesare multe verificări, pentru a nu achiziţiona nişte copaci simpli.

Costul minim de înfiinţare a unui hectar este în jur de 18.600 de euro, potrivit AgroIntel. La această sumă se mai adaugă costurile cu îngrădirea terenului, cu realizarea sistemului de irigare, plus achiziţia de mici utilaje sau echipamente pentru întreţinerea culturii (discuit, cosit, eventual stropit).

Câţi bani se pot scoate din afaceri cu trufe

Trufele sunt supranumite şi „diamantele pământului“. Şi asta datorită preţului extrem de piperat. Huffington Post scria în vara anului trecut că un kilogram de trufe ajunge şi la 2.500 de dolari. Acestea sunt, însă, foarte greu de crescut. Aşadar cultivarea trufelor este una dintre afacerile profitabile, dar necesită deopotrivă răbdare şi pricepere. Trufele pot fi vândute la restaurantele de lux sau către amatorii de delicatese. Au şi gust bun, şi aromă profundă, dar sunt şi tare scumpe.

http://adevarul.ro/

Producătorii autohtoni Gheorghe şi Artur Bobârca din Orhei au construit o seră în care cresc legume ecologice. Agricultorii şi-au propus să asigure piaţa internă cu legume proaspete în perioada în care acestea sunt importate. Producţia obţinută în seră este ecologică, deoarece fermierii au renunţat la chimicale.

Acum șase ani, frații Bobârca din Orhei și-au început afacerea de la o seră întinsă pe zece ari și în prezent au extins-o pe o suprafaţă de trei hectare. Inițiativa aparține fratelui mai mic, Gheorghe, care văzuse o astfel de afacere în SUA. Gheorghe are studii în domeniu şi l-a atras în această afacere pe fratele său mai mare.

Legumele crescute în sere sunt ecologice. Agricultorii au renunţat la chimicale. Ei luptă cu insectele cu ajutorul capcanelor. Metoda a fost preluată de la austrieci.

Aproape o sută de oameni din Pohorniceni şi din alte sate din apropiere şi-au găsit un loc de muncă aici, la seră. Toamna târziu și primăvara devreme serele sunt încălzite. Astfel, aici pot fi crescute legume pentru perioada în care majoritatea produselor agricole de pe piaţa din ţară sunt importate.

În Moldova sunt peste 20 de afaceri în domeniul creșterii legumelor în sere. O bună parte dintre fermieri s-au orientat deja la creșterea legumelor ecologice.

Sursă: madein.md

Este omniprezent în operaţiuni de combustibili fosili din întreaga lume, are mai mult personal decât Google, o cifră de afaceri mai mare ca Goldman Sachs. Faceţi cunoştinţă cu cel mai secretos operator de petrol din lume.

Schlumberger are peste 100 000 de angajaţi care îşi petrec timpul căutând, investigând, săpând după petrol şi gaze pe cât se poate, în 85 de ţări din toată lumea. Cu venituri de 48 de miliarde de dolari (30 de miliarde de lire sterline) pe an şi o valoare de peste 116 miliarde de dolari (75 de miliarde de lire sterline), societatea are mai mult personal ca Google, o cifră de afaceri mai mare ca Goldman Sachs, şi valorează mai mult ca McDonald’s.

Lucrează cu fiecare companie mare de petrol internaţională, precum şi în mod direct pentru majoritatea statelor petroliere – inclusiv Arabia Saudită, Libia, Rusia şi Turkmenistan. Operează în cele mai dificile zone, fie din punct de vedere politic, logistic sau tehnologic, şi este un lider mondial în tehnologiile necesare pentru a obţine combustibili fosili din pământ – cu 36.000 de modalităţi patentate pentru a-şi ajuta clienţii să facă asta. Şi face toate acestea în timp ce stă departe de lumina reflectoarelor.

Tranzacţii care nu respectă sancţiunile cu Iranul şi Sudanul

Dar, după o înţelegere cu autorităţile SUA, finalizată de curând, Schlumberger a stabilit un record de corporaţie, ce ar fi preferat probabil să treacă fără a fi remarcat: primirea celei mai mari amenzi penale de către o corporaţie pentru violarea sancţiunilor din istoria Statelor Unite. Crima sa, pentru care a pledat vinovată, a fost de a implica personalul SUA în tranzacţii care nu respectă sancţiunile cu Iranul şi Sudanul, şi pentru încercările (fără succes) de a ascunde aceste tranzacţii de autorităţi. Companiei Schlumberger i se cere acum plata a 155 de milioane de dolari, de asemenea este obligată la pierderi de 77,5 milioane din venituri şi este în probă pentru trei ani, răspunsul lumii afacerilor la un cartonaş galben. Dar pentru o afacere de 48 de miliarde de dolari pe an, care a făcut 208 milioane de dolari profit doar din Iran în 2012, o astfel de amendă este doar o picătură… de ulei. În ziua în care a primit sancţiunile, acţiunile Schlumberger au crescut cu aproape 2%, un semn că investitorii au văzut în pedeapsă doar ceva mai mult de o pălmuţă.

O companie discretă

Schlumberger, fondată în 1926 de către doi fraţi francezi ca o companie de prospectare, lucrează sub radar. În timp ce rivalii săi mai cunoscuţi dar mai mici fac lobby deschis, donează partidelor politice, şi chiar închiriază politicieni cu nume mari, Schlumberger nu o face. Rezultatele se văd: Halliburton a apărut în mai mult de 1.700 de articole în presa britanică în ultimul deceniu. Schlumberger este doar în 500, în general materiale scurte, situate pe paginile de afaceri.

Unul dintre trucurile Schlumberger în comerţ este lipsa sa de apartenţă la un stat. Spre deosebire de Halliburton, nu este deţinut de SUA. În ciuda faptului că este o companie listată public, atât în Statele Unite cât şi în Marea Britanie, şi are “sedii” la Londra (un zgârie-nori din sticlă elegant aproape de Palatul Buckingham), Paris, Haga şi Houston, Schlumberger este înregistrată oficial în Curaçao, un paradis offshore din Caraibe cu legături în Olanda.

Structură complexă a companiei, care operează prin filiale în Olanda, Insulele Virgine Britanice şi Panama, de multe ori lucrează în favoarea sa. Un astfel de avantaj l-au avut timp de ani de zile când Schlumberger a putut să funcţioneze în Iran şi Sudan, în ciuda sancţiunilor SUA, pentru că nu era o companie din SUA, şi aşa a făcut – inclusiv direct pentru Compania Naţională Iraniană de Petrol.

Condiţia-cheie a fost să nu fie implicaţi în contracte cetăţeni americani sau personal pe teritoriul Statelor Unite. Din păcate pentru Schlumberger, compania nu a reuşit să păstreze aceşti termeni – şi autorităţile SUA au aflat, şi au lovit.

Sursa: capital.ro

Autoritatea pentru siguranta consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor, a restrictionat vanzarile de detergenti ale unor companii precum Procter&Gamble, Colgate-Palmolive si Henkel, din motive de siguranta, relateaza Bloomberg.

Restrictiile se refera la detergenti fabricati de aceste companii, precum si de Clorox, Werner&Mertz si alti producatori, care nu respecta normele de siguranta toxicologica si au fost retrasi de la vanzare din acest motiv. Rospotrebnadzor a precizat ca sunt analizate si alte chimicale si detergenti fabricati de alti producatori, potrivit Mediafax.

Restrictiile au fost impuse pe fondul tensiunilor Rusiei cu Statele Unite si Uniunea Europeana, legate de conflictul din Ucraina. Institutia a descoperit anterior nereguli la Groupe Auchan, al treilea mare retailer prezent in Rusia, fiind posibil sa interzica companiei franceze sa mai produca alimente semipreparate. Dupa ce Guvernul rus a prelungit interdictia importurilor de anumite produse alimentare, autoritatile au cerut distrugerea publica a alimentelor importate ilegal.

http://www.wall-street.ro/

„ - Aveţi două minute libere?
- Două minute libere mai am în martie, anul viitor.“

Răspunsul îi aparţine lui Ştefan Gadola, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care, alături de doi prieteni, într-un apartament cu un fax şi 50 de dolari, a construit în zorii capitalismului Energobit, un business ajuns azi la 100 de milioane de euro care stă fără probleme lângă giganţi internaţionali. Gadola este din Cluj. tot de acolo este şi Banca
Transilvania, afacere antreprenorială şi ea, devenită a treia cea mai puternică din sistem. Tot în Cluj s-au creat şi cele mai multe locuri de muncă pentru IT-işti, chiar în plină criză, şi tot aici sunt cele mai multe firme înregistrate din România, după Bucureşti.

Dar de la Cluj nu vine doar businessul, ci vine şi ritmul. La festivalul Untold, revelaţia acestei veri, au venit 240.000 de oameni care nu au stat decât un minut la coadă la bere. În Bucureşti, la Robbie Williams, s-a stat cu orele. Clujul este şi Capitala Europeană a Tineretului în 2015, iar pe străzi sunt doar 1.000 de câini fără stăpân. Clujenii chiar nu prea mai au două minute libere.

„Să le structurăm un pic“, îmi spune calm Ştefan Gadola când îl întreb ce anume se întâmplă în Cluj, de oraşul a ajuns pe buzele tuturor. „Clujenii sunt foarte antreprenoriali. Aşa au fost învăţaţi“, spune omul de afaceri. Statisticile îi susţin declaraţiile pentru că în 2015 au fost înfiinţate în Cluj 2.631 de SRL-D-uri, cele mai multe dintre cele 20.000 de mici afaceri antreprenoriale lansate la nivel naţional.

Este ceva în ADN-ul locuitorilor Clujului? Gadola nu intră în foarte multe detalii, dar cert este că imediat după ’90 şi până la începutul anilor 2000 Clujul a avut la nivel politic un sistem mai puţin primitor cu investitorii străini, concentrat mai ales pe o atitudine proromânească, dacă aşa poate fi caracterizat mandatul lui Gheorghe Funar. „Cumva a trebuit să ne descurcăm. De exemplu, în Timişoara lucrurile erau mai comode, au venit multinaţionalele, dar noi a trebuit să ne descurcăm, aşa că ne-am pus pe treabă“, spune Gadola.

Statisticile arată că „treaba“ a fost destul de serioasă. Din topul celor mai mari 20 de companii din Cluj la nivelul anului 2014, a doua ca mărime este Banca Transilvania, un proiect început în 1994 în spatele căruia s-a aflat Horia Ciorcilă, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri locali, care anul acesta a preluat Volksbank. Tot în acest top este şi EnergoBit, compania care i-a sedus atât de tare pe polonezii de la Innova Capital, încât la finalul anului 2012 au pus pe masa celor trei clujeni o ofertă de nerefuzat.

În total, la finalul anului trecut, mai bine de 35.000 de firme îşi aveau sediul în Cluj, acesta fiind al doilea pol de business al României după Bucureşti. Mai mult, Clujul este al treilea judeţ din România în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, după Bucureşti şi Timiş.

Cea mai mare companie din Cluj este MOL, filiala locală a grupului petrolier ungar cu acelaşi nume, un business de circa un miliard de euro, cu 200 de benzinării şi cu un apetit de extindere semnificativ. „Grupul MOL a decis în urmă cu peste 20 de ani, în 1993, extinderea regională în România“, spune Kinga Daradics, country chairman al MOL România. Sediul companiei a rămas de peste 20 de ani la Cluj şi cel mai probabil tot acolo va rămâne în contextul în care mediul de business este puţin diferit faţă de cel din Bucureşti, după cum spune Daradics.

Gadola crede că a contat mult şcoala „foarte bună“, vârful de lance al învăţământului clujean fiind Universitatea Babeş-Bolyai.

„Clujul este un centru al Transilvaniei, iar tinerii au fost atraşi de ceea ce este nou. Sunt peste 100.000 de studenţi. Toamna, Clujul devine sufocant“, mărturiseşte Gadola.

Tocmai acest miez de tinereţe şi curiozitatea pentru tot ce este nou au transformat Clujul în ultimii ani într-un veritabil Silicon Valley autohton, un experiment care câştigă teren anual. Statisticile vin din nou să confirme tendinţa.

Dacă la nivelul anului 2008 în Cluj erau circa 5.500 de angajaţi în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, la finalul lui 2013 legiunea de softişti crescuse la aproape 12.000 de „soldaţi“. Niciun alt judeţ din România nu a mai experimentat un astfel de traseu, ba chiar Bucureştiul a pierdut în perioada analizată, cea mai dificilă după prăbuşirea Lehman Brothers, mai bine de 3.200 de joburi din acest domeniu.

http://www.businessmagazin.ro/

Chisinau, 24 August 2015 — Începând cu 1 septembrie 2015, ÎS ”Poșta Moldovei”, în parteneriat cu o bancă comercială, va oferi carduri bancare pe care beneficiarii vor putea recepționa plățile sociale. Cardurile vor fi acordate gratuit la oficiile poștale, iar pentru a crea condițiile necesare pentru utilizarea acestora, în cel mai scurt timp, vor fi instalate 600 de pos-terminale pe întreg teritoriul țării. Anunțul a fost făcut astăzi, într-o conferință de presă, de Directorul general al ÎS ”Poșta Moldovei”, Serghei Nastas.

”Astfel, beneficiarii de plăți sociale vor putea recepționa banii fără a fi nevoiți să se prezinte la oficiul poștal și fără să stea la rând. În prezent, se duc negocieri pentru a permite posesorilor de carduri bancare, care nu și-au retras banii din cont, să beneficieze de o dobândă la suma acumulată”, a menționat Serghei Nastas.

ÎS ”Poșta Moldovei” are 1184 de oficii poștale practic în toate localitățile țării, fapt ce facilitează achitarea prestațiilor sociale.”Preluarea achitării acestor plăți nu reprezintă o povară, ci o bucurie că putem să prestăm servicii la un număr mai mare de cetățeni. Urmare volumul de lucru va crește cu aproximativ 15 %. În mod obișnuit, timp de un an, ”Poșta Moldovei” achită peste 9 miliarde de lei, acum se mai adaugă 1,7 miliarde. Pentru prestarea în continuare a serviciilor de calitate și reducerea rândurilor la oficiile poștale au fost luate un șir de măsuri de eficientizare a activității întreprinderii”, a specificat Directorul Serghei Nastas.

Astfel, urmează să fie deschise încă 10 agenții în municipiul Chișinău și 3 în municipiul Bălți. Aceasta măsură va contribui la reducerea rândurilor și la prestarea serviciilor în termeni optimi. De asemenea, sunt analizate programele de lucru ale fiecărui oficiu poștal în parte pentru ajustarea acestora la necesitățile beneficiarilor.

Pentru suplinirea a 64 de posturi vacante de operator în cadrul întreprinderii, se discuta cu angajații băncilor comerciale aflate în proces de lichidare. Operatorii de la Banca de Economii și Banca Socială vor avea posibilitatea să fie angajați prin transfer, fără întreruperea stagiului de muncă.

Reamintim că, Guvernul Republicii Moldova a decis că începând cu 1 septembrie 2015, toate prestațiile sociale achitate prin intermediul Băncii de Economii şi Băncii Sociale, vor fi ridicate la oficiile ÎS ”Poșta Moldovei”.

Comunicat de presă

Chișinău, 24 august 2015. Prim-ministrul Valeriu Streleț a cerut mai multor autorități de stat excluderea solicitării extraselor din Registrele de stat ale persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, necesare la eliberarea actelor permisive sau prestarea serviciilor.

Dispoziția se referă la prevederile Legii nr.220-XVI din 19.10.2007, care stabilește obligația autorităților publice de a conlucra cu Camera Înregistrării de Stat în scopul schimbului electronic de informație, ce se conține în extrase. Aceeași lege obligă Camera Înregistrării de Stat să furnizeze mai multor autorități, fără plată, informațiile care se conțin în extrase pe suport de hârtie sau în format electronic.

La sugestia Consiliului Economic, Prim-ministrul a solicitat ca, până la 25 septembrie 2015, Ministerul Justiției, în calitatea sa de fondator al Camerei Înregistrării de Stat, să vină cu o Hotărâre de  Guvern pentru modificarea tuturor actelor normative în vederea excluderii solicitării extrasului din Registrele de stat ale persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali. Între timp, mai multe autorități publice care solicită extrasul dat își vor adapta reglementările interne, pentru a exclude obligația prezentării acestuia la eliberarea de acte permisive sau prestarea serviciilor.  

Anularea obligativității prezentării acestot extrase va contribui atât la debirocratizarea treptată a mai multor procese cum ar fi achiziții publice, subvenții în agricultura, administrare fiscală etc., cât și la reducerea semnificativă a costurilor de eliberare a extraselor suportate anual de antreprenori și economisirea timpului.

În prezent, extrasele sunt solicitate antreprenorilor de mai mult de 30 de autorități. La eliberarea actelor permisive sau prestarea unor servicii persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali se solicită prezentarea de către aceștia a extraselor pe suport de hârtie (în original sau copie), chiar dacă aceste autorități au acces direct la informația dată, fără necesitatea implicării agenților economici. Astfel, se creează o povară administrativă și financiară adițională și nejustificată pentru antreprenori, obligându-i la două vizite suplimentare pentru solicitarea și ridicarea acestui document intermediar, cu cheltuieli suplimentare pentru transport și pierdere de timp. În plus, pentru fiecare extras se percepe și o taxă de eliberare care ajunge la 378 lei per document.

Conținutul Registrelor cuprinde informații cu privire la denumirea unității de drept, forma juridică, IDNO, data înregistrării, adresa sediului, activitățile practicate, capitalul social și repartizarea cotelor sociale, date despre administrator și fondatori – informație de altfel disponibilă autorităților în mod electronic și securizat, direct de la Camera Înregistrării de Stat.

Amintim că Guvernul Republicii Moldova promovează activ utilizarea instrumentelor electronice în procesul de guvernare. În acest context, a fost lansat Registru de stat al unităților de drept în format electronic disponibil pentru accesarea de către toate autoritățile publice. Adițional, Centrul de Guvernare Electronică implementează platforma de interoperabilitate MCONNECT care reprezintă o soluție tehnică pentru facilitarea schimbului de informații și date între autorități.

Mai jos vă prezentăm lista tuturor autorităților care, la moment, solicită extrasul din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice și Întreprinzătorilor Individuali și care, începând cu 25 septembrie 2015, vor trebui să excludă obligativitatea acestuia:

-    Ministerul Economiei (Institutul Național de Metrologie, Agenția Proprietății Publice);
-    Agenția Achiziții Publice;
-    Editura „Statistica”;
-    Ministerul Tineretului și Sportului;
-    Ministerul Culturii (Agenția de Stat pentru Protecția Moralității) ;
-    Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (Inspecția de Stat în Construcții, ICȘC „Incercom”) ;
-    Ministerul Educației;
-    Ministerul Apărării;
-    Ministerul Afacerilor Interne (Serviciul Tehnologiei Informaționale, Departamentul Poliției de Frontieră, Birou Migrație și Azil, BPDS „Fulger”, Inspectoratul General al Poliției) ;
-    Ministerul Finanțelor (Biroul Vamal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) ;
-    Ministerul Sănătății (Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Centrul Național de Sănătate Publică);
-    Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Direcția Întreținerea Drumurilor, Agenția națională transport Auto);
-    Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor ( IS „Centrul național pentru Frecvențe Radio” , IS „CRIS „Registru”, IS „MoldData”, IS „Radiocomunicații”) ;
-    Ministerul Mediului (Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice, Inspectoratul Ecologic de Stat);
-    Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (ANOFM).

***Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova promovează dialogul dintre sectorul public și privat cu scopul de a îmbunătăți mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea IMM-urilor și creșterea gradului de concurență pe piața autohtonă.
Consiliul își propune să înlăture constrângerile principale care stau în calea dezvoltării sectorului privat, să asigure un cadru de reglementare clar, funcțional, nediscriminatoriu și transparent, să îmbunătățească calitatea serviciilor publice pentru mediul de afaceri, să reducă birocrația și să minimizeze riscul corupției.

Consiliul Economic al Prim-ministrului a fost creat decembrie 2012, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Activitatea instituției este susținută de către Secretariatul responsabil de promovarea si monitorizarea deciziilor luate de  Consiliu.

Comunicat de presă

Vinul Moldovei va participa, în premieră, între 26-27 august 215, la cea mai amplă evaluare a vinurilor de top din România și Republica Moldova. Vinurile alese de experții internaționali în cadrul concursului vor fi incluse în prima ediție a „Cărții Vinurilor din România și Republica Moldova”.

Evenimentul se va desfășura în satul Cund din județul Mureș, unde juriul va degusta și va evalua aproximativ 250 de vinuri selecționate. Republica Moldova va fi reprezentată de 46 de vinuri, produse de 16 companii locale. Cele mai bune vinuri conform rezultatelor evaluării vor fi incluse în ghidul „The Wine Book of Romania”, primul proiect care reunește vinurile din zonele vini-viticole ale celor două țări.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Ne bucurăm să constatăm că strategia de promovare implementată de ONVV continuă să aducă roade, iar vinurile noastre de calitate devin tot mai apreciate în întreaga lume, dar și în țările vecine. Cu doar câteva luni în urmă Vinul Moldovei lua zeci de medalii de aur și argint la București, iar acum Cartea Vinurilor din România și Republica Moldova ne permite să integrăm produsele noastre într-un context cultural amplu și relevant pentru consumatori. Este cu atât mai firesc să fim prezenți în acest proiect, cu cât în România și Republica Moldova sunt cultivate aceleași soiuri de viță-de-vie, unele fiind locale, unice pe glob, iar vinurile produse din acestea au un terroir similar, reprezentativ pentru zona noastră geografică.”

Proiectul a fost inițiat de Marinela Vasilica Ardelean, unul dintre cei mai cunoscuți și premiați specialiști în domeniul vinurilor, un veritabil ambasador al vinurilor românești peste hotare, profesor la Italian Chef Academy, care a participat, în calitate de jurat și de președinte de juriu, la mai multe concursuri naționale și internaționale de vinuri.

Marinela Vasilica Ardelean, expert internațional în vinuri, președintele juriului: „În perioada aprilie - august am vizitat personal în jur de o sută de crame din România și Republica Moldova și am degustat aproape trei mii de vinuri. De la fiecare producător am ales între zero și cinci etichete pentru vinurile tinere și maxim patru etichete ale celor de peste zece ani. Avem vinuri excepționale și tocmai de aceea este important să le cunoaștem și să le promovăm, ceea ce va putea aduce beneficii imense industriei vinurilor din țările noastre. Ca româncă, sunt fericită că specialiști de cel mai înalt nivel vor putea întâlni pentru prima oară soiuri autohtone precum: Crâmpoșie, Șarbă, Busuioacă, Rara Neagră, Tămâioasă Românească și multe altele.”

Juriul „The Wine Book of Romania” este format din 8 experți de talie mondială, 3 dintre care dețin înaltul titlu de Master of Wine: Caroline Gilby (Master of Wine - Marea Britanie), Rod Smith (Master of Wine - Franța), Luiz Alberto (Master of Wine - Brazilia). Alături de cei trei se află importanți experți din domeniu precum Paul Robert Blom (degustător internațional de vinuri - Olanda), Helmuth Koecher (Președintele Merano Wine Festival - Italia), Zoltan Szoverdfi-Szep (Președinte al ROvinHUd - România), Cosmin Grozea (degustător internațional de vinuri - România), Mi Yeun Hong (jurnalist și degustător internațional de vinuri - Coreea).

Evaluarea vinurilor selecționate se va desfășura conform unei proceduri simple și eficiente: juriul va fi împărțit în patru echipe, care vor degusta, vor discuta și vor nota fiecare vin (în mod unanim) cu puncte de la 3 la 5 (3 = bun, 4 = foarte bun, 5 = excelent). În rezultat, vinurile care nu acumulează 3 puncte vor fi descalificate, iar cele mai apreciate vor fi recomandate pentru includerea în ghidul vinurilor reprezentative pentru zona noastră.

Volumul bilingv (român-englez) „The Wine Book of Romania” va fi lansat în martie 2016 și va reprezenta un instrument complex de cunoaștere și clasificare a vinurilor de top din România și Moldova, atât pentru publicul larg, cât și pentru specialiști și importatori. Cartea vinurilor din regiune este destinată institutelor culturale, ambasadelor României și ale Republicii Moldova, dar și va fi reprezenta vinurile noastre la cele mai importante târguri și festivaluri internaționale.

Proiectul „The Wine Book of Romania” este organizat la inițiativa Asociației “Romania,The Land of Wines”, de către „Quartz Media Production”, cu susținerea partenerilor „Argo Media”, „Valea Verde Resort” și  „Hotel Privo” Tg. Mureș.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în domeniu.
Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Comunicat de presa

Puține afaceri de start-up ale industriei alimentare din Moldova se pot mândri de faptul că din primele luni de existență au reușit să cucerească inimile și stomacurile gurmanzilor internaționali. Însă compania City Bakeries, care produce biscuiți la bere și vin numiți Matei, a reușit să o facă.

“Noi căutam pe internet idei de promovare a produsului nostru. Așa am aflat de concursul anual internațional Great Taste Awards. Am aplicat. În mai am mers în Timișoara pentru a transmite prin avion în Londra câteva pachete de biscuiți. După, în iulie, am aflat că produsul nostru a primit o stea în categoria Snaks-uri”, - povestește unul din cei doi fondatori ai companiei Radu Voina.

Ideea de deschidere a afacerii pentru a coace produse de panificație i-a venit lui Radu și colegului său Andrian Trestianu în anul 2013. Pe atunci tinerii, fiind ingineri, vedeau în patiserie un hobby. Dar, făcând un popas la o cofetărie în timpul călătoriei lor în România au decis să-și deschidă o afacere și să producă capodobere din făină.

După ce s-au întors în Moldova, Radu și Andrian au mers în Camera Înregistrării de Stat pentru a-și înregistra firma City Bakeries.

Dar procesul de deschidere a afacerii s-a adeverit a fi mult mai complicat decât se așteptau antreprenorii. “În Chișinău, mai ales în centru, prețurile de închiriere a încăperilor sunt exagerate, - continua Radu. – Nici nu am vrut să luăm ceva la marginea orașului. Am decis să găsim o alternativă patiseriei noastre. Am început să experimentăm și, după câteva încercări, am creat Matei”.

Au alcătuit denumirea repede. Tinerii au vrut ceva simplu dar interesant. De la bun început au renunțat la denumiri ciudate și fictive. Radu și Andrian doreau să-și personalizeze produsul și au decis ca numele acestuia trebuie să  fie “ real”. Radu, fiind pe jumătate ungur, des pleca în Budapești, unde unul din cele mai răspândite nume este Matthias. Li s-a părut interesant, iar adoptat la limba română aduce aminte de personajul Biblic Matei. “Moldova e o țară religioasă. Deși nu suntem adepții religiei, consider că această asociație i-a creat produsului nostru o imagine pozitivă”, - a adăugat Andrian.

City Bakeries abea își modelează piața de desfacere. Acum ea este reprezentată de câteva baruri și magazine pentru vânzarea produsului și câteva expoziții pentru promovarea lui. În același timp brutarii nu doresc să-și facă marfa accesibilă. “Vedem în Matei un produs de calitatea premium. El este natural, fabricat din făină, ouă, drojdii și lapte de oaie. Ingredientele sunt procurate de la fermieri, ale căror produse sunt de cea mai înaltă calitate. Prețul, la fel, am ales să fie corespunzător -  17 lei pentru un pachet de 70 grame”.

Ambalajul Matei este foarte simplu. Antreprenorii au ales un pachet transparent,  pentru a arăta clienților conținutul, și o etichetă deasupra cu denumirea produsului și o imagine desenată de Radu. City Bakeries produce trei tipuri de biscuiți – standard, picanți și light. Diferența poate fi imediat observată prin ambalaj. Astfel, cei picanți au o nuanță roșie, pe când cei lights au o culoare translucidă.

Antreprenorii acordă o atenție specială și părții financiare a afacerii. În total, ei au investit din resurse proprii 15 000 euro, din care a fost achiziționate utilaje din Italia. Iar unele aparate au fost proiectate cu mâini proprii. “Aveam o problemă cu utilajul de predare a formei biscuiților. La fel nu ne-au ajuns bani pentru mașina de întins aluatul. Astfel, am decis să le facem noi”, - își aduce aminte Andrian.

Dar conducerea firmei și proiectarea utilajelor sunt doar o parte din ocupațiile buisnessmenilor. Radu e responsabil de relațiile cu clienții și promovarea biscuiților, pe când Andrian se ocupă de procesul de producție. “La fel noi suntem pentru firma noastră contabili, ingineri, meșteri și femei de serviciu”, - zâmbește Radu.

După ce au primit o stea la Great Taste Awards, tinerii au început să lucreze cu mai multă pasiune. Acum ei planifică să filmeze un video publicitar, unde protagonistul va fi o oiță, care va fi postat pe rețele de socializare. În viitor City Bakeries dorește să-și vândă produsele în Europa.

Autor: Natalia Fomina

Articol scris pentru MyBusiness.md

„Potehin” este un brand moldovenesc de încălțăminte. Acesta a apărut pe piața internă în anul 2005 și, actualmente, dispune de spații de producție cu suprafața de 260 m2, asigurând locuri de muncă pentru 24 de persoane – cizmari, croitorese.

„Noi nu plagiem schițele altora, ci producem încălțăminte originală, - spune directorul firmei, Olga Potehina, - în echipă avem un designer propriu. Desigur, toate schițele le realizăm luând în calcul tendințele modei, urmărim ce fel de încălțăminte se realizează în Ucraina, Italia și Rusia. Însă există anumite restricții – talpa este livrată din Ucraina și toate modelel sunt confecționate anume pentru această talpă. Particularitatea producției naționale de încălțăminte constă în faptul că trebuie să fie făcute foarte multe modele de încălțăminte în partide mici. Dacă pentru producătorul rus este suficient să se limiteze la trei modele de încălțăminte, pe care le realizează în mii de exemplare, - explică Olga Potehina, - noi, însă, coasem în jur de 50 de modele, a câte 50 de perechi fiecare. Acesta este specificul businessului nostru și altfel nu va merge, deoarece în țară există puțini cumpărători”.

Totodată, este foarte mare concurența – importul, încălțămintea ieftină din Odesa, precum și producătorii locali, cât se poate de calitativi, de la cei mici la cei mari, cum ar fi „Zorile” sau „Cristina”. După volumul de producție pe piața autohtonă, firma „Potehin” ocupă un loc de mijloc, intermediar.

„Atuul” întreprinderii sunt utilajele calitative. „În anul 2005 am început cu vechile mașini de cusut sovietice, - explică Olga Potehina. – Însă, în decursul a patru ani, ne-am modernizat în totalitate producția. La noi găsești mașini de mocasini, în condițiile în care în oraș găsești încă doar 1-2 de astfel de utilaje. Acest fapt este meritul soțului meu, el poate fi numit un adevărat fan al echipamentelor de croitorie și în permanență urmărește noutățile tehnologice din industrie. Deseori, la el apelau și reprezentanți ai firmelor concurente, pentru o consultație”.

Principala regiune de comercializare a încălțămintei cu brandul „Potehin” este municipiul Chișinău. Întreprinderea a deschis trei magazine de firmă în capitală. Câțiva antreprenori procură încălțăminte pentru magazinele sale, există și cumpărători angro din alte raioane și orașe ale Moldovei, însă Olga nu știe unde aceștia comercializează încălțămintea „Potehin”, deoarece, pur și simplu, nu a avut ocazia să întrebe.

În sortimentul de producție, firma mizează pe încălțămintea din subcategoria „Confort”, în mod special cea pentru bărbați, dat fiind faptul că moda pentru ea nu se schimbă la fel de des, ca în cazul celei pentru femei. „Confort” – este încălțămintea de zi cu zi”, - explică Olga Potehina. În total, întreprinderea produce patru subcategorii de încălțăminte pentru bărbați – de sport, mocasini, „confort” și cea mai elegantă, „clasic”. Aceleași categorii sunt și pentru încălțămintea de iarnă. „La noi, încălțămintea pentru femei este doar din categoria „confort”. Am renunțat la tocuri și felurite rafinamente de design, - continuă Olga Potehina. – Femeile sunt mai pretențioase și moda feminină se schimbă mult prea repede. Dacă moda pentru bărbați paote să fie identică timp de cinci ani, cea pentru femei nu rezistă mai mult de un sezon-două”.

La fel ca și în cazul multor alte tipuri de produse, cererea pentru încălțăminte depinde de sezon. Într-o anumită perioadă se comercializează mai mult mocasinii; în altă perioadă – încălțămintea pentru școală; în perioada de nunți – pantofii eleganți. „Încălțămintea din subcategoria „Confort”, - continuă Olga Potehina, - este solicitată iarna și vara, deoarece condițiile climaterice din țara noastră permit purtarea pantofilor tot anul împrejur. Mulți bărbați procedează astfel”.

Influențează mult cererea fluctuațiile de temperatură. „Când afară e plus un grad, - spune Olga Potehina, - nu sunt cumpărători. Atunci când temperatura a coborât la minus un grad – a început vânzarea. Anul trecut, a fost un caz, când din 4 octombrie s-a răcit brusc vreme. Și au avut de câștigat cei care au reușit să aducă în magazine încălțămintea de iarnă – rafturile erau, pur și simplu, asaltate”.

Materialele de producție sunt turcești, ucrainene, italiene și altele – „Potehin” procură de la angrosiștii locali. „Volumele noastre de producție nu ne permit să procurăm direct de la producători”. Firma a încercat să iasă și pe piața europeană – calitatea încălțămintei le permite să concureze cu un întreg șir de branduri cunoscute. Dar prețul final nu este competitiv: la noi este mai ieftină forța de muncă, însă producătorii europeni câștigă în volumele de producție și, în concluzie, încălțămintea lor este mai ieftină.

Dificultatea economică a ultimei perioade de timp constă în scăderea activității de consum. Conform spuselor Olgăi Potehina, scăderea cererii de consum s-a evidențiat în luna decembrie a anului 2014 și se păstrează până în prezent. Procesul de producție a trebuit să fie ajustat astfel, încât să nu fie oprită producția. Situația cu specialiștii de pe piața de muncă din Moldova presupune faptul că la oprirea producției, o parte dintre lucrători pur și simplu nu se va întoare – vor fi atrași rapid de către alte companii. Și nu ai unde să le cauți înlocuitori. „Luna trecută am dat un anunț de angajare, - zice Olga Potehina, - au fost doar două sunete în baza acestuia. În general, am angajat persoane doar în baza recomandărilor, iar în cazul a patru specialiști, recomandate de rude, i-am învățat pe loc”.

Articol pregătit de MyBusiness.md