Ziua Națională a Vinului s-a desfășurat în premieră la vinăriile din țară. Ediția 2015 în cifre
Mii de pasionați de Vinul Moldovei au fost găzduiți la vinăriile din țară de Ziua Națională a Vinului (ZNV), sărbătorită între 3-4 octombrie. Evenimentul s-a desfășurat în premieră într-un nou format, descentralizat - activitățile dedicate au avut loc în 11 destinații vitivinicole autohtone cu tradiții. În cadrul conferinței de presă desfășurate la data de 9 octombrie 2015 la Chișinău, organizatorii – Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și companiile vinicole participante – au făcut publice totalurile și rezultatele celui mai important eveniment național în domeniul vitivinicol.Vlad Loghin, Viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova: „Ne bucurăm pentru faptul că noul format al Zilei Naționale a Vinului 2015 a fost salutat și apreciat de către pasionații de Vinul Moldovei atât din țară, cât și de peste hotare. Considerăm că împreună cu toți partenerii de organizare și participanții la eveniment am reușit să realizăm scopul propus în cadrul acestei ediții – de a promova tradițiile vinificației naționale și cultura de consum a vinului de calitate la vinării, acolo unde iau naștere cele mai bune vinuri și divinuri produse în Moldova.”
Noul concept organizatoric
Conform noului concept oranizatoric, elaborat de ONVV împreună cu partenerii săi, Ziua Națională a Vinului 2015 a fost găzduită pentru prima dată de companiile vinicole. Astfel, activitățile dedicate sărbătorii naționale s-au desfășurat pe 3 și 4 octombrie în vinăriile „Cricova”, „Asconi”, „Purcari”, „Et Cetera”, „Castel Mimi”, „Mileștii Mici”, „Chateau Vartely”, „Migdal-P”, „Poiana” și producătorul de divinuri „Aroma”, iar membrii Asociației Micilor Producători de Vinuri și vinăriile: Fautor, Barza Albă și Gitana Winery și-au întâlnit oaspeții la pensiunea Butuceni, din complexul Orheiul Vechi.
Pentru a informa cetățenii și vizitatorii țării noastre despre activitățile dedicate Zilei Naționale a Viei și Vinului 2015, dar și pentru a-i ajuta să ajungă confortabil la destinația dorită, Oficiul Național al Viei și Vinului a instalat Info Point-uri în puncte strategice din capitală.De asemenea, a pus la dispoziția vizitatorilor autocare care au efectuat curse gratuite din Chișinău spre vinării, pe parcursul ambelor zile ale evenimentului, în funcție de capacitatea fiecărei destinații.
Pentru comoditatea participanților, biletele pentru tururile vinicole au putut fi cumpărate prin mai multe modalități: în prealabil, direct de la vinării sau pe loc, chiar la intrarea în vinării.
De asemenea, în cadrul evenimentului, au fost decernate cele 2 premii naționale instituite cu scopul de a promova excelența în domeniul vinificației din Republica Moldova: „Marele premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol 2015”, câștigat de compania „Asconi” și premiul „Petru Ungureanu” fiind acordat lui Vasile Luca, oenolog-profesionist care activează în cadrul companiei „Cricova”.
Dumitru Munteanu, Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Sărbătorirea Zilei Naționale a Vinului în acest format a oferit posibilitatea pasionaților de Vinul Moldovei să cunoască mai îndeaproape vinurile preferate, originea și creatorii lor. Formatul Zilei Naționale a Vinului din anul viitor va fi discutat cu companiile vinicole, dar, cu siguranță, evenimentul din acest an a fost unul de succes, așa cum arată și datele statistice.”
Ion Luca, Președintele Asociației micilor producători de vinuri din Moldova: „Noul format de organizare a Festivalului Vinului ne-a arătat cât de important este să scoatem consumatorul din zona lui de confort și să-l aducem acolo unde, de fapt, acest vin se produce. În restaurant ei pot servi acest vin și la Chișinău,dar nu toți au posibilitatea să vadă locul unde crește vița-de-vie și să participe măcar pentru o zi la prelucrarea strugurilor. Eu cred că urmează un proces foarte intens de reflectare și concepere a unui format de organizare a acestei sărbători, care să reprezinte un mix de activități din Piața Marii Adunări Naționale și activități organizate în regiuni, la vinării, pentru ca atât consumatorul local, cât și vizitatorii dinafara țării să cunoască cât de frumoasă este, de fapt, țara noastră.”
Ediția ZNV 2015 în cifre
- Cele 3 InfoPoint-uri au distribuit un număr de 15000 pliante informative despre tururile vinicole persoanelor interesate de eveniment.
- 9200 de sticle promoționale cu vin de soi Rară neagră, cu designul special „Welcome to Moldova” au fost oferite vizitatorilor țării noastre, care au sosit la Aeroportul Internațional Chișinău în perioada 1-4 octombrie 2015.
- Sărbătoarea a fost găzduită de 10 companii vinicole și de membri ai Asociației Micilor Producători de Vinuri și alți producători mici, care au organizat un eveniment comun la Orheiul Vechi.
- 13 autocare și 11 microbuze au efectuat 102 curse dus-întors spre și de la cele 11 destinații vinicole incluse în program.
- Circa 3000 vizitatori au ajuns la vinării cu transportul gratuit, pus la dispoziție de către ONVV.
- Aproximativ 17000 de persoane au participat în total la activitățile dedicate Zilei Naționale a Vinului 2015, organizate de către companiile vinicole.
- Circa 2200 de turiști străini au vizitat în zilele de 3 și 4 octombrie vinăriile participante la Ziua Națională a Vinului.
- 297 pachete turistice au fost vândute prin agențiile turistice la 4 cele mai vizitate vinării: Mileștii Mici, Cricova, Chateau Vartely și Purcari.
- 15000 de sticle au fost vândute de către vinării în cele 2 zile ale evenimentului, cumpărătorii beneficiind de prețuri reduse și oferte speciale.
- Ziua Națională a Vinului a fost reflectată în mass-media internațională de către 13 jurnaliști străini din SUA, Polonia și Marea Britanie, prezenți la eveniment.
- 11 bloggeri apreciați, dintre care 6 din Republica Moldova și 5 din România și 8 jurnaliști din presa națională au participat la Drumul Vinului 2015, în cadrul căruia au degustat peste 70 de tipuri de vin de la 6 vinării din țară.
- În total, Oficiul Național al Viei și Vinului, a alocat 793,000 lei pentru asigurarea suportului logistic necesar pentru buna organizare a Zilei Naționale a Vinului 2015, dintre care 227000 lei – pentru transport gratuit.
Organizatori și parteneri
Ziua Naţională a Vinului 2015 a fost organizată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, Asociația micilor producători și alte companii vinicole, precum și cu suportul Aeroportului Internațional Chișinău.
Evenimentele dedicate Zilei Naționale a Vinului s-au desfășurat cu susținerea partenerului media general, IPNA „Teleradio-Moldova”, și a partenerilor media: Locals.md, Diez.md, Unimedia.md, Agora.md, Infomarket, Infotag, Logos Press, AllMoldova, Vin Moldova, Realitatea TV, Realitatea.md, Privesc.eu, Mybusiness.md, MADEin.md, Noi.md, ziarul Unghiul (Ungheni), Curierul Agricol, Komsomolskaya Pravda, Agro TV, 999.md și TV7.
Despre Oficiul Național al Viei și Vinului
Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol.
Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol ”Vinul Moldovei. O legendă vie”.
Pe 28-29 octombrie în Chișinău se va desfășura forumul anual pentru liderii de afaceri – DIRECTORIUM

Acesta este evenimentul cel mai important al anului în domeniul managementului - un loc de întâlnire pentru directorii care dau tonul pentru un bun management în Republica Moldova. Aceasta este platforma principală a țării unde se discută cele mai importante tendințe ale anului, unde se prezintă cazurile cele mai izbitoare, schimbul de opinii și experiențe. 12 speakeri internaţionali vor vizita Republica Moldova exclusiv în scopul de a împărtăși cunoștințele și experiența lor cu participanții de la forumul de afaceri.
Aflați mai multe la www.UPRAVLENIE.md
DIRECTORIUM în cifre:
• 2 zile: 28 - 29 octombrie
• 2 fluxuri paralele
• mai mult de 350 de participanți
• 6 seminare și 6 ateliere practice
Vă aşteaptă: un program de două zile intensiv: seminare, ateliere de lucru practice, cunoștințe de afaceri
DIRECTORIUM - locul care trebuie să-l viziteze fiecare manager!
Înscrieți-vă prin telefon 079 409 496
sau vizitați www.UPRAVLENIE.md

La DIRECTORIUM va evolua Maxim Potashev! Da,da anume - comandantul unui spectacol de joc «Что? Где? Когда?» și de trei ori câștigător a "crystal Owl". Cu o tematică foarte relevantă pentru fiecare conducator "tehnica de luare a deciziilor".
Înregistrati-vă la business-forum, chiar acum (prețul va crește în curând): www.UPRAVLENIE.md
Vinul o ia pe urmele berii şi se mută în cutii metalice
După tradiţionala sticlă şi mai noul sistem bag-in-box, vinul o ia pe urmele berii şi se mută în cutii metalice.
Cu toate că primele încercări de a vinde vin la doză au fost făcute prin 1996 în Australia, conform LA Times, acestă formă de îmbuteliere a început abia recent să câştige teren, mai ales în Statele Unite.
Dozele sunt percepute de producătorii de vinuri ca o metodă mai ecologică de îmbuteliere, care nu strică gustul băuturii, aceasta nefiind suficient de acidă cât să corodeze metalul.
Totodată, ele sunt o cale de a-i atrage pe cei care nu consumă vin prea des, percepându-l ca pe o băutură de ocazii speciale, sau pe cei care doresc să-l bea la picnicuri sau ieşiri în natură, unde o sticlă e incomod de transportat.
Cum să alegem brichete şi pelete de calitate
8 octombrie, 2015, Chişinău -- În perioada premergătoare sezonului de încălzire, Proiectul Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană, prezintă recomandări de testare a calităţii biocombustibilului prin instrumente accesibile fiecăruia. Urmaţi aceşti paşi pentru a fi siguri că achiziţionaţi brichete şi pelete de calitate şi adecvate tipului de cazan pe biomasă instalat în casa Dvs.
Recomandări pentru verificarea calităţii peleţilor:
Puneţi o cantitate mică de pelete într-un pahar cu apă. Peletele bun își va păstra forma pentru o perioadă mai lungă. Dacă peletele se dizolvă imediat în apă, atunci calitatea acestuia este îndoielnică.
Peletele calitativ este neted şi dur la atingere.
Peletele care se fărâmiţează la atingere are umiditate mare şi va avea eficienţă redusă la ardere.
Peletele calitativ lasă maxim 4% de cenușă după ardere. Cenuşa rămasă este un bun fertilizator pentru plante. Volumul mare de cenuşă rămas după ardere denotă calitatea proastă a peletelui.
Recomandări pentru verificarea calităţii brichetelor:
Lăsaţi brichetele pentru câteva minute în apă. Un brichete bun se va lăsa la fundul vasului şi se va dizolva mai greu. Brichetele cu densitate mică va pluti la suprafață şi se va dizolva uşor.
Aruncaţi brichetele jos. Dacă se face uşor bucăţi, atunci are densitate mică şi va trebui să puneţi o cantitate mai mare pentru a avea căldura dorită.
Un brichete mai puțin dens conține o cantitate mai mică de energie: arde mai repede şi degajă mai puţină căldură.
Brichetele calitativ lasă maxim 6% cenuşă după ardere. Brichetele ce lasă multă cenuşă are capacitate calorică mică.
Dacă evacuarea cenușii se face mai des de o dată la 4 zile, calitatea combustibilului poate fi motiv de îngrijorare.
Alegerea biocombustibilului calitativ şi adecvat tipului de cazan pe biomasă sunt precondiţii cheie pentru funcţionarea eficientă a centralelor termice pe biomasă.
Puterea calorică a biocombustibilului şi, respectiv, preţul acestuia variază în funcţie de sursa de biomasă din care este produs:
Brichete/pelete cu umiditate de maxim 10%
Putere calorică brută (Mj/kg)
Coji de nucă - 20
Coji de floarea soarelui - 19
Rumeguş de lemn - 18
Paie - 15
Precizăm că Republica Moldova nu are, deocamdată, un laborator de testare a biocombustibilului, deşi certificarea acestuia este obligatorie începând cu ianuarie 2015 conform Hotărârii de Guvern nr. 1070 din 27.12.2013. Autorităţile identifică în prezent soluţii pentru crearea primului laborator de testare a calităţii brichetelor şi peletelor produse în R. Moldova, ele beneficiind de sprijinul partenerilor de dezvoltare în acest scop.
Proiectul Energie şi Biomasă va achiziţiona din fonduri europene echipament modern de testare a calităţii biocombustibilului solid (brichete, pelete) produs în R. Moldova. Echipamentul urmează să fie achiziţionat până la sfârşitul anului în curs, în cadrul unui tender internaţional lansat de Proiectul Energie şi Biomasă.
Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Comunicat de presă
În Moldova a fost reluată producția chefirului tradițional
Compania din Chișinău FPP Bantcarad SRL (fiind cunoscută în capitală ca bucătăria de produse lactate pentru copii din sectorul Rîșcani) a lansat producția chefirului ”Lacta Ton”, care este realizat prin fermentare (la utilizarea așa-numitei ”ciupercii chefirului”). Fermentul a fost importat de companie de la Moscova.
”Această tehnologie a fost aplicată la fosta uzină de produse lactate din Chișinău, care mai avea sediile în Bulboaca, Călărași și Hîncești, - a explicat pentru mybusiness.md tehnologul întreprinderii Nina Ceban. – Noi importam fermenți de la Moscova și îi diluam pentru sediile noastre. Sunt puține firme din întregul spațiu post-sovietic care se ocupă de creșterea ciupercilor chefirului. Este un proces complex și dificil. Astăzi, producătorii noștri optează pentru fermenți uscați din Germania: 1 pachet pentru o tonă de lapte. Noi, însă, ne vom completa linia de producție pentru copii cu oferte și pentru adulți. Decizia a fost luată de directorul nostru, Larisa Cauș”.
Chefirul este produs prin utilizarea autoclavei pentru lapte integral. Bantcarad îl obține doar de la trei ferme verificate. Producția are loc în condițiile de sterilitate completă, deoarece în autoclavă se înmulțesc activ bacteriile. Așa, orice încălcare a tehnologiei duce la alterarea produsului.
Din istoria chefirului: La Caucaz, de unde a ajuns la noi acest produs, chefirul a fost numit ”darul din ceruri”. Procesul de producție a acestuia rămânea în secret o perioadă lungă de timp. Alpiniștii divinizau fermenții chefirului și îi foloseau în mai multe obiceiuri și tradiții. De exemplu, fermentul nu putea fi vândut sau împărțit cu cineva – locuitorii credeau că fermenții, în acest caz, își vor pierde din puterile lor supranaturale. Mai mult decât atât, ciupercile chefirului erau înmânate drept zestre fetelor: înainte de nuntă, mireasa a fost obligată să le ”fure” pentru a le aduce într-o familie nouă.
Articol pregătit de MyBusiness.md
Noi principii aplicabile în procesul de delimitare a proprietății publice
Ministerul Economiei propune pentru dezbateri publice proiectul noii Legi privind delimitarea proprietății publice. Obiectivul noii legi este descentralizarea patrimonială şi dezvoltarea locală, în contextul implementării Strategiei de Descentralizare, eliminarea dificultăţilor apărute în gestionarea proprietăţii publice, precum și în reglementarea competenţelor tuturor instituţiilor implicate în domeniul delimitării proprietăţii publice, sporirea rolului autorităților publice locale (APL) în procesul de luare a deciziilor.
În opinia ME, în prezent, sistemul delimitării patrimoniului public este imperfect, anevoios şi impune implementarea unor noi relaţii complexe, multilaterale, obligatorii pentru toate părțile implicate în acest proces. Și anume: Guvernul, Ministerul Economiei, Agenţia Proprietăţii Publice, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Adunarea Populară a Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuză, autorităţile administraţiei publice locale. La modul practic, patrimoniul nu poate fi gestionat şi valorificat la maxim din lipsa înregistrării acestuia în Registrul bunurilor imobile, cu determinarea exactă a proprietarului: statul Republica Moldova sau unitatea administrativ-teritorială.
Suplimentar, bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli esenţiale pentru executarea lucrărilor cadastrale, fără a beneficia de finanţare. Iar prevederile legii în vigoare sunt depășite de timp și nu concretizează aceste aspecte.
Noua lege privind delimitarea patrimoniului public introduce reglementări privind regimul juridic aplicabil proprietăţii publice, competenţele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în procesul delimitării bunurilor proprietate publică, avînd în vedere interesul public naţional şi interesele publice a comunităţilor locale, interacţiunea şi corelaţia dintre acestea.
Sunt un șir de reglementări ce vor fi aplicate în raporturile ce apar între autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale în procesul delimitării proprietăţii publice, precum şi în relaţiile ce ţin de executarea lucrărilor, prestarea serviciilor aferente şi finanţarea acestora.
În proiect a fost inclusă și Lista unor bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
La elaborarea reglementărilor au fost luate în considerație bunele practici înregistrate în domeniul respectiv în România, Polonia, alte state ale UE. A fost consultată și legislația Federației Ruse în domeniul delimitării și înregistrării proprietății publice.
Proiectul de lege este elaborat cu titlu de lege organică.
În procesul elaborării s-a luat în considerare faptul că legislaţia cu privire delimitarea patrimoniului public face parte din legislaţia civilă care include în sine Codul civil, Codul funciar, Legea privind descentralizarea administrativă, Legea privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar, care direct, indirect sau tangenţial, sunt aplicabile şi în relaţiile delimitării patrimoniului public.
Implementarea proiectul de lege presupune cheltuieli necesare delimitării şi înregistrării proprietății publice. Însă acestea se vor recupera într-o perioadă de timp restrînsă, prin eliminarea incertitudinilor în regimul juridic al proprietăţii de stat şi al proprietăţii unităților administrativ-teritoriale (UAT), inclusiv al bunurilor din domeniul public şi din domeniul privat atît al statului, cît şi al UAT. Ceea ce va atrage după sine beneficii reale societăţii, dar şi posibilităţi sigure de revigorare a patrimoniului public al Republicii Moldova.
Granturi pentru IMM-le din Moldova
Unitatea de Implementare a Proiectului Ameliorarea Competitivității (PAC II) oferă granturiîntreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din Moldova pentru servicii de îmbunătățire a competitivității produselor și accesarea noilor piețe de desfacere. Prin PAC II urmează a fi acordate finanțări nerambursabile pentru acoperirea a 50% din costul serviciilor, dar nu mai mult de 200 de mii de lei per beneficiar. Astfel, agenții economici își vor putea spori calitatea produselor și a serviciilor, lansa altele noi, optimiza procesele interne, îmbunătăți imaginea companiei, identifica clienți și piețe noi, dar și stabili parteneriate pe lanțurile valorice la export.
Pentru cofinanțare vor putea aplica întreprinderile exportatoare sau situate pe lanțul valoric orientat la export din patru sectoare prioritare: produse alimentare şi băuturi; fabricarea produselor electronice şi mecanice; textile şi tehnologii informaționale. Totodată pentru finanțare pot aplica și întreprinderi din alte sectoare ale economiei, dacă proiectul acestora demonstrează îmbunătăţirea competitivităţii.
Pentru mai multe informații:
Tel: 022 296 723, E-mail: , www.uipac.md
www.civic.md/
Povestea unei mici afaceri cu o piata mare si dificila: Cum transparentizezi cheltuielile de intretinere de la bloc
Doi tineri antreprenori au creat in urma cu cativa ani o platforma care se adreseaza unei piete al carei cel mai mare dusman este “transparenta”, spun ei. Aviziero vrea sa fie compania care sa faca in asa fel incat plata cheltuielilor de intretinere de la bloc sa poata fi platita online, oricand si de oriunde, iar calculul facturii sa nu mai fie un “mister”.
Bogdan Ioan si Valentin Munteanu, amandoi absolventi de Informatica, au lansat in 2011 o prima varianta a platformei Aviziero. “Ideea lansarii Aviziero a inceput sa se contureze odata cu mutarea din caminul studentesc intr-un apartament inchiriat, in Bucuresti. Nu imi dadea pace ideea ca suma pe care o platesc pentru intretinere nu este corecta. Intr-o seara, intr-o discutie relaxata cu Valentin, am ajuns impreuna la concluzia ca ar trebui sa construim un software care sa il ajute pe administratorul de bloc sa isi faca toate calculele, iar chiriasilor sau proprietarilor sa le arate cum s-a realizat acel calcul”, povesteste Bogdan Ioan.
Practic, acest software il ajuta pe administrator sa tina contabilitatea platilor pe care trebuie sa le fac pentru toate cheltuielile, iar locatarii au acces la aceste informatii, primind astfel o detaliere a facturii “de intretinere”, pe care o platesc lunar. Totusi, potrivit site-ului companiei, administratorul poate sa controleze nivelul de colaborare sau transparenta fata de presedinte de bloc, de cenzor sau de proprietari. In urma cu doi ani firma a lansat si posibilitatea de a plati cheltuielile la intretinere si cu cardul.
“Lansarea oficiala am facut-o prin participarea in 2011 la programul de educatie START!Business, organizat de Junior Achievement si finalizat cu un concurs. La concurs am obtinut premiul doi si o bursa de 3.000 euro. Experienta de care am avut parte a fost extraordinara si ne-a ajutat neasteptat de mult sa punem cap la cap toate detaliile tehnico-financiare ale business-ului”, explica fondatorul companiei.
A urmat apoi, in 2013, participarea la acceleratorul de afaceri 60 Days Challenge (cunoscut acum sub numele Hubcelerator), organizat de Impact Hub, experienta pe despre care Bogdan spune ca a fost o mica revolutie pentru compania lor: “Acceleratorul, prin calitatea si cantitatea de informatie livrata, ne-a facut sa privim lucrurile dintr-o perspectiva complet noua, mult mai clara, mai usor de inteles si a facut lucrurile mai usor de anticipat. Dupa finalizarea programului, a fost pentru prima data cand m-am simtit eu in controlul proiectului si nu invers.” In urmatorii ani platforma a suferti cateva modificari.
In prezent, prin Aviziero sunt administrate 200 de asociatii, care numara peste 10.000 apartamente., iar 4.000 dintre acestea folosesc si conturile online. De asemenea, firma ofera asistenta telefonica 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, serviciu inclus in abonament. “Telefonic oferim raspunsuri atat la probleme de operare a programului, cat si sfaturi ce tin de contabilitatea asociatiei de proprietari”, spune Bogdan Ioan.
Abonamentul lunar este de 2 lei pe apartament (daca se incadreaza intr-o suma minima de 50 lei). Acest abonament este platit de asociatia de proprietari sau de administrator. Daca proprietarii isi activeaza contul, abonamentul lor va fi facturat catre asociatie.
Anul trecut, compania a avut o cifra de afaceri de 25.000 de euro, iar in acest an estimeaza o crestere de pana la 32.000 de euro. Pana nu de mult, Aviziero avea o echipa de sase persoane, insa doi dintre angajati au ales sa pareasca echipa, pentru a lansa, fiecare pe cont propriu, companii in domeniul administrarii de imobile. Companiile lor sunt acum clienti Aviziero.
Cei doi fondatori recunosc ca nu au ales o piata prea comoda, avand in vedere ca este greu sa lupti cu lipsa de transparenta cand vine vorba de cheltuielie de intretinere, in special atunci cand produsul tau se adreseaza tocmai administratorilor. “Vestea buna este ca exista si exceptii, administratori care ofera transparenta si claritate clientilor. Aviziero i-a gasit pe o parte dintre acesti <<administratori-exceptii>> si, bazandu-se pe sprijinul lor, forteaza incet-incet o schimbare de mentalitate in aceasta industrie”, subliniaza Bogdan Ion.
Compania nu targeteaza piata internationala, softul fiind conceput sa indeplineasca cerintele legislatiei din Romania. “Dar, daca va fi cazul vreodata, poate fi evident adaptat”, spun reprezentantii companiei.
Centrul de Guvernare Electronică a implementat peste 70 de proiecte de e-transformare, timp de 5 ani
Peste 70 de proiecte de e-transformare au fost implementate prin intermediul Centrului de Guvernare Electronică (CGE), pe parcursul a cinci ani de activitate, informează MOLDPRES.
Directorul executiv al CGE, Iurie Ţurcanu, a menționat, în cadrul unei conferinţe de presă de astăzi, că în cei cinci ani de activitate, Centrul a avut parte de provocări, dificultăţi, dar a obținut şi realizări importante. „Am implementat peste 70 de proiecte de e-transformare: factura electronică fiscală, depunerea online pentru viză, obținerea cazierului juridic online, achitarea diferitor servicii guvernamentale prin intermediul MPay ș.a. Urmează ca pînă în anul 2020, toate instituțiile statului să aibă un sistem integru de guvernare electronică”, a spus Țurcanu.
Prezent la eveniment, prim–ministrul Valeriu Streleț a declarat că Executivul va încuraja și va oferi în continuare suport pentru a dezvolta guvernarea electronică, iar datorită implementării plenare și a dezvoltării acestui sistem integru ”vom scăpa mult mai ușor de corupţie”.
Potrivit premierului, ”în prezent gradul de satisfacţie a serviciilor publice este de aproximativ 66%, fapt ce demonstrează că putem deveni un stat modern şi un Guvern eficient”.
La rîndul său, secretarul general al Guvernului, Serghei Palihovici, a afirmat că ”la nivel central, actualmente sînt livrate 587 de servicii electronice, iar acest lucru este un beneficiu în reformarea administrației publice centrale și locale”.
CGE a fost creat cu susținerea Băncii Mondiale, a Consiliului Europei, precum și a altor instituții naționale și internaționale. Centrul de Guvernare Electronică a fost înființat la inițiativa primului ministru, în august 2010, și se află în subordinea Cancelariei de Stat.
Pîrghii suplimentare pentru contracararea abuzurilor la cesionarea de către contribuabili a creanțelor
Restituirea T.V.A., taxei vamale şi accizelor în contul stingerii datoriilor va fi posibilă numai către subiectul impunerii/plătitorul vamal, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., accize sau a drepturilor de import.
De asemenea, subiecții respectivi vor putea utiliza restituirile pentru achitarea viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional. Prevedere în acest sens se desprinde dintr-un proiect de lege privind modificarea și completarea actelor legislative în vigoare, propus de Ministerul Finanțelor pentru consultări publice.
Astfel, proiectul modificărilor și completărilor în actele legislative în vigoare (Codul Fiscal, Codul Vamal și Legea cu privire la tariful vamal), interzice restituirea T.V.A., taxei vamale şi accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor, persoanelor juridice şi fizice, cesionari ai subiectului impunerii/plătitorului vamal, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., accize sau a drepturilor de import. Totodată, se prevede interzicerea restituirii drepturilor de import sau export achitate în plus în contul bancar al plătitorului vamal, în cazul în care acestea sunt transferate de către organul fiscal ca rezultat al restituirii sumei T.V.A. sau accizelor.
Scopul modificării și completărilor constă în asigurarea bugetului public naţional cu lichidităţi curente (imediate), excluderea oricăror mecanisme abuzive din partea contribuabililor prin cesiunea (transmiterea) creanţelor sale faţă de bugetul public naţional către creditorii săi, precum şi îmbunătăţirea gestionării managementului finanţelor publice.
În prezent, creditorii subiectului impunerii/plătitorului vamal, care dispune de decizie de restituire, inclusiv persoanele juridice şi fizice, cesionari ai acestuia, pot beneficia de suma T.V.A., taxei vamale şi accizelor acceptate spre restituire în contul stingerii datoriilor sale faţă de bugetul public naţional sau a viitoarelor obligaţii faţă de bugetul public naţional, inclusiv în contul stingerii obligaţiilor vamale, administrate de organul vamal.
Acest mecanism preferenţial de restituire a T.V.A., taxei vamale şi accizelor pentru creditorii subiectului impunerii/ plătitorului vamal, cu aplicarea modului de stingere a obligaţiei fiscale prin compensare exclude transferarea propriu-zisă a mijloacelor băneşti în bugetul public naţional şi, respectiv, imposibilitatea restituirii T.V.A., taxei vamale şi accizelor în contul bancar al agentului economic în termenii stabiliţi (45 de zile), din motivul lipsei unui flux constant de lichidităţi curente (imediate) în bugetul public naţional.
În acest sens, conform art. 176 alin. (3) din Codul Fiscal, dacă suma plătită în plus şi suma care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită nu a fost transferată în termen de 45 de zile de la data primirii cererii de către organul fiscal sau în alt termen prevăzut de legislaţia fiscală, contribuabilului i se plăteşte o dobîndă, calculată în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune. Dobînda se plătește pentru perioada cuprinsă între data primirii cererii şi data compensării de către Trezoreria de Stat.
Potrivit notei informative, semnată de MF, cesionarea creanţelor subiecţilor impunerii/plătitorilor vamali faţă de bugetul public naţional către creditorii lor a devenit un element constant şi excesiv, care implică încheierea unor contracte fictive dintre agentul economic şi creditori, cesionarii săi pentru a beneficia de mecanismul de stingere a obligaţiilor.
În baza argumentelor menţionate MF propune promovarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.



