Românii cheltuie anual pe jocuri de societate circa 2 milioane de euro, cumpărătorul fiind de regulă un tânăr de 24- 39 de ani, cu venituri peste medie şi cu studii superioare, potrivit unui studiu realizat de Play Days (playdays.ro), un business specializat în „conectarea” producătorilor de jocuri sau importatorilor cu clientul.

„În ceea ce priveşte numărul de jocuri comercializate anual în România, vorbim de cel puţin 60.000. Titluri unice sunt probabil 1.000, din care, din păcate, doar 70-80 sunt traduse sau fabricate direct în limba română”, spune Tudor Tescoveanu, proprietarul playdays.ro.

Antreprenorul este de profesie arhitect, însă anterior a lucrat tot în industria jocurilor de societate, conducând timp de trei ani magazinul Red Goblin, unul dintre cele mai cunoscute magazine de jocuri de societate de pe piaţa locală. „În perioada în care am condus Red Goblin am dezvoltat piaţa de retail, aducând mai multe titluri, încurajând producătorii interni să dezvolte mai multe jocuri şi organizând evenimente de profil.“

În urmă cu circa un an el s-a implicat în deschiderea şi dezvoltarea în Cluj-Napoca a unui magazin de jocuri de societate şi materiale de artă. „De jumătate de an însă, am deschis Play Days, o mică firmă ce doreşte să ajute la dezvoltarea pieţei de jocuri de societate din România prin neimplicarea directă în activitatea de retail. Serviciile pe care le oferim sunt fie pentru furnizorii de jocuri, fie pentru comercianţi, fie pentru angajaţii companiilor.”

http://www.zf.ro/

Brandul de țară „Vinul Moldovei” a cucerit presa din Statele Unite ale Americii. Într-un top 10 al celor mai discutate vinuri în mass media americană, realizat de revista The Drinks Business, țara noastră ocupă o poziție fruntașă cu un vin Malbec roșu sec din 2011.  Autorul articolului citat este Dennis Sodomka, care s-a arătat impresionat de istoria milenară a tradiției vinurilor în Moldova, dar și de aromele care pot fi savurate în fiecare pahar. „Nu am gustat niciodată un vin din Moldova, de fapt a trebuit să caut pe hartă unde se află această țară. M-a impresionat. Vinul este unul potrivit pentru a fi savurat pe timp de vară și strălucește alături de bucate” a afirmat Denis Sodomka, comparându-l cu cel produs în Toscana – regiune din Italia conscrată în această industrie. Recunoașterea internațională a Vinului Moldovei se datorează și acțiunilor de promovare pe plan extern a brandului vinicol de țară realizate de către Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova (ONVV).

Dumitru Munteanu, Director al ONVV: „Suntem foarte mândri că Vinul Moldovei se bucură de atenția mass-mediei internaționale. Acesta este un indicator că acțiunile noastre de promovare pe plan extern se desfășoară în direcția corectă. Presa internațională este un instrument eficient de promovare în vederea stabilirii unor noi parteneriate de afaceri  și de creștere a exporturilor noastre. Suntem siguri că pe termen lung vizibilitatea sporită a Vinului Moldovei va atinge ambițiile comerciale ale vinificatorilor noștri. Vom continua să urmăm această direcție și să implementăm cu succes Planul de Marketing al ONVV, astfel încât Vinul Moldovei să devină un simbol  consacrat al calității la nivel internațional.”

Vinul Moldovei - ”A wine to remember” în presa internațională

De asemenea, și alte vinuri moldovenești sunt apreciate în Statele Unite ale Americii, fapt confirmat prin numeroasele articole din presa americană.

În The Daily Meal jurnalistul Roger Morris plasează Vinul Moldovei într-un top al  21 de vinuri din lume consumate în sezonul estival, recomandate pentru raportul preț-calitate. În top se regăsesc vinuri produse în SUA, Franța, Uruguay și alte state.

Pe journalnow.com, despre vinul Moldovei se scrie ca fiind alegerea săptămânii în cadrul unei rubrici specializate. Michael Hatings recunoaște că vinurile noastre nu sunt  foarte populare în SUA , însă consideră că are mari șanse să devină notoriu și îl califică ca fiind „o alternativă” pentru unele sorturi produse în Italia.

În floridaweekly.com, Jerry Grienfield găsește vinul Moldovei ca fiind „fascinant”. Jurnalistul american se arată impresionat de combinația reușită de struguri, arome florale și de fructe, pe care au realizat-o vinificatorii autohtoni în producerea vinului.

Pe blogul specializat wine.about.com, expertul american Stacy Slinkard recomandă vinul produs în Moldova din struguri Sauvignon Blanc, precizând că „este un vin intrigant de la început până la sfârșit” datorită aromelor florale și de citrice dulci. Expertul este de părere că spre deosebire de vinurile produse în alte state, cel moldovenesc are un conținut scăzut de aciditate, care îți face „să vibreze simțurile”, fiind perfect pentru a îl savura alături de fructe de mare. Aceasta face ca vinul Moldovei să devină ”A wine to remember”.

Despre ONVV

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

4 August, Chişinău -- Proiectul Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană, lansează, în parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică,  Programul de subvenţionare a achiziţionării cazanelor pe biomasă pentru gospodăriile casnice, microîntreprinderile şi întreprinderile mici. Mărimea subvenţiei este de 1.300 Euro şi 700 Euro şi este stabilită în funcţie de parametrii tehnici ai cazanului selectat. Numărul total al beneficiarilor Programului de subvenţionare va fi de 300: 250 gospodării casnice şi 50 întreprinderi.

„Programul de subvenţionare a fost extins şi în Proiectul Energie şi Biomasă 2 datorită succesului acestuia înregistrat în prima etapă de proiect.  Regulile de depunere a dosarului rămân, în linii mari,  aceleaşi. Noutatea pentru etapa nouă a proiectului este gradaţia subvenţiei în funcţie de performanţa cazanului selectat”, susţine Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă.  Astfel, mărimea subvenţiei este de:

-        1.300 Euro pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 85 %, minim 36 ore autonomie de lucru, panou automatizat de control, biocombustibil utilizat – brichete și/sau pelete.

-        700 Euro pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 75%, minim 6 ore autonomie de lucru, panou automatizat de control, și biocombustibil utilizat – brichete.

Beneficiari ai Programului de subvenţionare pot fi persoanele fizice cu domiciliul în Republica Moldova şi   întreprinderile mici sau microîntreprinderile, rezidente ale Republicii Moldova. Ei trebuie să fie proprietari sau coproprietari ai imobilului/întreprinderii  în care se va instala cazanul pe biomasă, iar imobilul nu trebuie să fie racordat la sistemul centralizat de încălzire.

Pentru a beneficia de subvenţie urmează să faceţi următorii paşi: 1. Să alegeţi cazanul produs sau asamblat în R. Moldova şi compania ce vă va oferi şi instala cazanul; 2. Să depuneţi setul de documente la Agenţia pentru Eficienţă Energetică; 3. Să instalaţi cazanul în propria casă sau întreprindere şi să primiţi subvenţia.

Cererile de înscriere în program vor putea fi depuse, începând cu 10 August, la Agenţia pentru Eficienţă Energetică: Chişinău, str. Alecu Ruso 1, et.10,  Tel: (22) 499 444 (ext.8);  Mob.: +373 67430436; Email: .

Cazanele ce pot fi procurate în cadrul acestui program urmează a fi produse sau parțial asamblate în Republica Moldova. Ele pot fi achiziţionate de la companiile acreditate în program. Procesul de acreditare a fost lansat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică pe 27 iulie 2015, este unul continuu  şi este deschis tuturor companiilor ce produc sau asamblează cazane pe biomasă în Republica Moldova.

Toată informaţia despre program  este disponibilă pe www.biomasa.md.  

Programul de acordare în condiţii avantajoase a cazanelor pe biomasă pentru gospodăriile casnice este o activitate a Proiectului „Energie şi Biomasă”, realizată în parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

În prima etapă a Proiectului Energie şi Biomasă (2011-2014), 620 de familii şi întreprinderi şi-au instalat cazane pe biomasă cu 1.300 Euro rambursare din fonduri europene.

Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

NOTĂ: Proiectul Energie şi Biomasă poate facilita accesul mass media la beneficiarii Programului de subvenţionare din prima etapă a proiectului.

Pentru informaţii suplimentare contactaţi:

Ina Prisăcaru-Zglavuţă, specialist în comunicare şi mass media, Proiectul Energie si Biomasă, Tel: 022 839983,

Oleg Brînză, specialist în dezvoltarea afacerilor, Proiectul Energie şi Biomasă, Tel: 022 839982,

Sâmbătă, 8 august, la Generator Hub - 11 echipe din Moldova participă în Finala Națională a ClimateLaunchpad 2015. A doua ediție a celei mai mari competiții europeane de idei de afaceri cu impact ecologic are loc în 28 de țări. ClimateLaunchpad caută talente în domeniul business-ului ecologic și îi ajută să dezvolte ideile durabile în afaceri la nivel mondial. Pe parcursul ultimelor săptămâni echipele din Republica Moldova s-au pregătit pentru finala națională cu 2 zile de seminar și 6 sesiuni intensive de mentorat. Top-3 idei din fiecare țară participantă  ajung la lupta în finala Europeană de la Amsterdam în luna septembrie.

Ideile care concurează in Republica Moldova variază de la "Producere de Deshidratoare solare de fructe" la "SuperErou Eco". Criteriile de jurizare sunt impactul asupra schimbărilor climatice, potențialul de creștere ș competențele și entuziasmul în cadrul echipei. Frans Nauta, director adjunct al acceleratorului de afaceri Climate-KIC și fondator al competiției ClimateLaunchpad: "ClimateLaunchpad este o privire în viitorul sustenabil al Europei. Vedem oportunități vaste pentru întreprinderile inovatoare de combatere a schimbărilor climatice. Acest concurs pregătește echipe pentru a dezvolta și vinde ideile lor. Vrem ca ei să realizeze impact global. "

10 cele mai bune idei din Europa castigă acces la programul Acceleratorului Climate-KIC, focusat pe creșterea ideilor inovatoare ecologice în afaceri puternice. Câștigătorul general al Finalei Europene primește și un premiu în bani de 10.000 €, următorul primește 5.000 € și ideea care vine pe locul trei -2.500  € . O prezentare completă a tuturor ideilor participante pot fi gasite la www.climatelaunchpad.org. Câștigătorii finalei naționale și europene vor fi anunțate pe acest site, de asemenea.

Sara West, castigator al competitiei 2014 și co-fondator al Wavetube: "ClimateLaunchpad a deschis accesul la o rețea imensă și de expertiză pentru a accelera dezvoltarea noastră. Este o experiență o dată în viață pentru a extinde rețeaua și afacerea ta. "

Despre ClimateLaunchpad și Climate-KIC

ClimateLaunchpad (www.climatelaunchpad.org) este un program al Climate-KIC; Cea mai importantă inițiativă de inovare în abordarea schimbărilor climatice ale UE. Acesta este cel mai mare parteneriat public-privat de inovare a Europei axat pe atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Climate-KIC constă dintr-o rețea internațională de companii, instituții academice și sectorul public.
Climate-KIC este unul dintre comunitățile de inovare (KIC) și de cunoaștere și a fost creat în 2010, de către Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), instituție UE
însărcinată cu crearea dezvoltării europene durabile în timp ce se ocupă cu
provocări globale ale timpului nostru www.climate-kic.org

In Moldova anul acesta concursul este organizat catre NGO “EcoVisio”:

http://www.ecovisio.org/projects

Proiectul de creare a companiilor de engeneering ESCO (Energy Service Companies) a trecut la prima sa etapă de realizare.

Să ne reamintim de scopul proiectului dat: o unitate privată de afaceri realizează din resurse financiare proprii pentru persoane terțe auditul energetic al unui obiect (casă, grupul de case, instituțiile publice, iluminarea stradală, etc), lucrări de performanță energetică, iar în câțiva ani își compensează resursele financiare investite și profitul datorită economiei obținute. Realizarea contractelor ESCO decuge timp de la 5 la 10 ani, perioada compensării financiare – până la 5 ani.

Săptămâna trecută în Chisinău s-a desfîțurat trainingul de trei zile, pe parcursul căruia 35 de specialişti din autoritățile publice centrale și locale, precum și  companii de engineering au fost instruiți în privința posibilităților pe care le oferă proiectul și cererilor față de participanți.

Trainingul a fost desfășurat de expertul internațional Kostas Konstantinou, care a venit cu multiple exemple de implementare a Сontracte de performanță energetică (CPE), pe care se bazează ESCO, în țările UE. La fel, el a povestit despre tipologiile acestora și posibilități financiare.

Astfel, domnul Konstantinou a dat exemplu de două cazuri din activitate a proiectului ESCO în 2014 în două tipuri de clădiri din Macedonia: spitalul “Mpodosakeio”  (Ptolemaida) și Clădirea Administrativă a Regiunii Macedoniei de Vest (Kozani).

Primul caz este reprezentat printr-o clădire cu o suprafață de 20 000 m.p., care funcționează non-stop, construită în anul 1980 și nerestaurată. Încălzire centralizată.

Al doilea caz: 11 200 m.p., construită după anul 2000, orele de lucru 7.00-17.00. Încălzire autonomă.

În spital au fost înlocuite 60 de lămpi fluorescente de eficiență joasă, care funcționează 8,760 ore / an cu lămpile LED Phillips “Master LEDtube, PERF 1500mm 31W/865 T8”. Cu toate acestea iluminarea a fost sporită datorită lămpilor noi cu aproximativ de două ori (de la 193 lux la 384 lux).  Consumul de curent electric a fost redus cu 16,2 mii kWh pe an (sau, în cazul recalculării prețurilor pentru Moldova, cu 35 mii lei după noile tarife pentru consumatorii Gas Natural Fenosa Furnizare Energie). Perioada de recuperare a investiției – mai puțin de 1,5 ani.

Pentru clădirea administrativă au fost înlocuite 14 lămpi de iluminare stradală de tehnologii învechite cu cele moderne Power LED tip “700mA, 4000Κ  110W – 13720lm, Disano / 3282 Rolle T3”. Fluxul luminos a rămas același (de la 61 lux la 59 lux). Economiile anuale sunt de 8,6 mii kWh pe an, adică 1 136 euro. Perioada de recuperare a investiției – aproximativ 5,5 ani.

“Acestea sunt cele mai simple exemple, - a explicat expertul – La realizarea contractelor ESCO în afară de lumină se modernizează și încălzirea, aerul condiționat, încălzirea apei – toate tipurile de consum de energie: de la cele tradiționale până la surse alternative”.

Cât despre contractele cu participare a persoanelor terțe, Kostas Konstantinou a venit cu un alt exemplu. A fost instalat sistemul de panouri solare în vinăria Achaia Claus S.A. Ea a inclus 80 m.p. de suprafață de colectare și o cisternă de acumulare a apei fierbinți de 10m3. Firma folosea zilnic 55 tone de apă la temperatură de 55 grade.

Costul proiectului – 35 000 euro, dintre care 50% au fost acordate de Centrul pentru Resurse Regenerabile de Energie (CRES) din Grecia (unul din participanții proiectului ESCO) din resurse naționale/europene și 50% - de producătorul instalațiilor solare compania Sole SA. Vinăria a mai cheltuit 6 mii euro pentru instalarea panourilor pe acoperișul clădirii. Perioada de returnare a investițiilor – 6 ani. După, vinăria devine posesorul sistemului instalat.   

Expertul venea cu alte exemple mai complexe, când în calitate de participanți interveneau mai multe părți, inclusiv băncile comerciale. De exemplu, îmbunătățirea sistemului de încălzire a trei clădiri școlare și primăriei Offenbach (Germania), plus furnizare de combustibil din biomasă – 180 mii euro. Instalarea sistemului încălzirii centralizate în industria textilă din Portugalia – 350 mii euro, perioada de rambursare – 5,5 ani.

“Aceste proiecte, - a povestit pentru mybusiness.md managerul ESCO Moldova Nicolae Zaharia, - nu sunt de binefacere, ci reprezintă investiții de lungă durată cu o rată înaltă de rambursare. Trebuie de luat în considerare și partea ecologică: ne așteptăm la reducerea emisiilor de CO2 cu 68 000 tone și a emisiilor secundare cu 24 0000 tone”.

Proiectul este implementat în Moldova pentru perioada 2014-2018. Bugetul acestuia constituie 1,45 mln. dolari.

Pe poza: Kostas Konstantinou

Articol pregătit de MyBusiness.md

Bill Gates a investit deja 1 miliard de dolari in proiecte privind energia regenerabila si intentioneaza sa isi dubleze pariul.

Gates, care va ramane totusi cu 78 de miliarde de dolari dupa aceasta miscare, a afirmat intr-un interviu pentru Financial Times ca investitiile in companii energetice "idealiste" reprezinta singurul mod in care lumea va putea gasi o solutie in ceea ce priveste schimbarile climatice la un pret accesibil, potrivit Fortune.

Tehnologiile actuale sunt prea scumpe, sustine fondatorul Microsoft.

Gates este de parere ca guvernul trebuie sa investeasca, la randul sau, zeci de miliarde in cercetare si in dezvoltarea energiei regenerabile, asa cum a cheltuit resurse uriase pentru proiectele Manhattan, in cadrul caruia a fost dezvoltata prima bomba atomica, si Apollo, care a dus primul om pe Luna.

Potrivit Financial Times, Gates a investit deja cateva sute de milioane de dolari in "reciclarea nucleara", in special in compania TerraPower, care incearca sa dezvolte un reactor ce va functiona cu uraniu saracit, deseu al centralelor nucleare din prezent.

Alte tehnologii preferate de Gates sunt energia chimica "solara" si energia eoliana captata la mare altitudine.

http://www.ziare.com/

Fabrica de pâine și produse de panificație din Ungheni, al cărei director este Ivan Danileico, a fost fondată în anul 1999. Producția a început cu un cuptor și o încăpere cu spațiul total de 300 m2. În anul 2001, fabrica a primit denumirea ei de astăzi – „Danova”. La începutul anilor 2010, la producția de bază a fost adăugată prepararea uleiului de floarea soarelui, de asemenea sub brandul „Danova”. Din această vară, a început comercializarea lui și în Chișinău.

Iar produsele de panificație, ale companiei „Danova”, sunt distribuite în patru raioane ale țării – Ungheni, Hîncești, Fălești și Nisporeni.

Astăzi, întreprinderea dispune de 105 angajați, care lucrează în trei ture. Suprafața întreprinderii s-a extins și are deja 0.8 ha. Sub acoperișul „Danova” au fost amplasate patru încăperi pentru producția de produse de panificație, una dintre ele fiind destinată patiseriei, plus una de extracție de ulei și de imbuteliere a lui.

La „Danova”, pentru MyBusiness.md erau curioase, în mare, două întrebări. Prima, cu referire la poziția unei întreprinderi medii între gigantul „Franzeluța”, influența căruia s-a răspândit asupra întregii țări, și numeroase brutării mici, care, în ultimii ani, au fost deschise aproape în fiecare sat? A doua întrebare: care este opinia directorului în raport cu discuțiile reîncepute, cu privire la introducerea prin lege a cerințelor de vitaminizare obligatorie a făinii și îmbogățirea ei cu fier și acid folic?

O rezoluție în acest sens a fost adoptată în urmă cu cinci ani, însă nu prea funcționează. În orice caz, „Danova” nu își vitaminizează făina și nu o îmbogățește cu alte elemente. „Am început să adăugăm câte puțin amplificatori de gust, deoarece, în ultimul timp, grâul are o calitate mai proastă. Dispunem de un laborator propriu pentru determinarea calității boabelor, încercăm să procurăm cel mai bun grâu, dintre cel pe care îl oferă piața”. „Danova” are și o proprie moară, chiar în cadrul întreprinderii, dat fiind faptul că este mai oportun să macini singur, decât să procuri făina gata măcinată.

„Nu am nimic contra vitaminizării, - explică Ivan Danileico, - însă consider că, pentru fiecare persoană, aceasta este individuală. Astăzi deja se scrie că acidul folic nu este chiar atât de bun, pe cum se credea. Se pare că și surplusul de fier influențează negativ activitatea pancreasului și a ficatului. În Moldova este slabă disciplina muncii. Nu există garanții ale faptului că în pâinea finală va ajunge o cantitate necesară de vitamine, fier, acid, și nu una exagerată. Fiecare persoană este unică. Cineva are nevoie de mai multe vitamine, iar altcineva nu are nevoie de ele. În concepția mea, vitaminizarea făinii reprezintă o greșeală. Omul trebuie să primească suplimentele alimentare necesare din partea medicului. Și este dreptul meu să aleg ce fel de pâine să consum, cu adaosuri sau fără ele. În acest caz, pe ambalajul pâinii trebuie sa fie scris: „Din făină vitaminizată”. Consumatorului trebuie să-i fie oferit dreptul de a alege. Dat fiind faptul că este vorba despre sănătatea lui personală”.

Ivan Danileico consideră că ”Danova” nu este influențată de concurenți. „Fiecare producător are nișa sa, - explică directorul Danova. – Noi ocupăm nișa noastră, producătorii mari și mici – pe a lor. Unii cumpărători preferă pâinea de la „Franzeluța”. Alții – pe a noastră. Micii producători rurali utilizează un anumit mod de preparare a pâinii, folosind drojdia activă. Este comod pentru producție, ai adăugat 2 kg de astfel de drojdie în 100 kg de făină și peste 20 de minute este gata aluatul pentru pâine. Noi, însă, pregarăm pâinea prin metoda opară, în care utilizăm 600-700 grame de drojdie la 100 de kilograme de făină, aluatul dospește 4-5 ore și apoi îl punem în cuptor. În acest caz, procesul de preparare a pâinii se extinde pe 6-7 ore. Însă, cum reacționează organismul nostru la o cantitate sporită de drojdie? În primul caz, cel utilizat de micii producători, sunt utilizate de 2-3 ori mai multe drojdii, decât în cel tradițional.

„Danova” produce câteva tipuri de pâine, inclusiv și cel bugetar, dar nu și pâinea de secară. „Pentru producția pâinii de secară este necesar un aluat special de secară, pentru acesta trebuie amenajată o linie separată de producție, a cărei suprafață ar fi similară cu producția existentă – toate utilajele sunt fabricate din oțel inoxidabil. Acest aspect este foarte costisitor. Și nu este oportun. Pâinea de secară este foarte nutritivă, însă noi nu avem o cultură de producție și de consum al ei”.

În urmă cu trei-patru ani, „Danova” a deschis o linie de producție a uleiului de floarea soarelui. Astăzi, întreprinderea dispune de două tipuri de ulei: rafinat dezodorizat și răcit și cel rafinat nedezodorizat, care păstrează mirosul și gustul uleiului natural de floarea soarelui. Al doilea tip de ulei reprezintă un omagiu adus tehnologiei vechi sovietice, în cadrul căreia în întreaga țară era produs un singur tip de ulei – rafinat nedezodorizat. Iar cel rafinat dezodorizat este un omagiu adus pieței, deoarece, în ultimii ani, consumatorul nostru a fost obișnuit cu acest tip de ulei.

Linia de extragere a uleiului din cadrul „Danova” poate prelucra anual 6-7 mii de tone de semințe de floarea soarelui. Sticla pentru ulei este fabricată tot aici, la întreprindere. Când e sezonul respectiv, aici muncesc 30 de persoane în 3 ture. Inițial, cojile care rămâneau după prelucrarea semințelor erau furnizate producătorilor de brichete. „Iar apoi m-am gândit că, - spune Ivan Danileico, - aceste coji ar putea înlocui gazul natural costisitor. În cadrul întreprinderii sunt patru cazane. Înlocuirea gazului natural cu coji ar însemna o economie lunară de 3 mii de lei per cazan. Patru cazane – 12 mii de lei lunar și 132 mii de lei anual. Deocamdată, doar cuptoarele mai funcționează pe gaz. Să spunem că nu am avut ocazia să le tranferăm pe alimentare din combustibil alternativ”.

Ivan Danileico are diplomă de inginer și întotdeauna se gândește la reducerea consumului de combustibil. Ghidându-se după principiul că orice utilaj poate fi îmbunătățit, el aplica schimbările sale în echipamente. Înlocuia duzele cu altele mai puternice, pentru ca cuptoarele și cazanele să se încălzească mai repede. A modificat sistemul de furnizare a căldurii în cuptoare. A aplicat metoda de conectare a cuptoarelor în lanț: întâi două, apoi, când era timpul, se conecta încă unul ș.a.m.d. Etanșeitatea și izolarea suplimentară a cazanelor a permis reducerea consumului de gaz natural.

Cu toate acestea, „Danova” nu a uitat de securitatea energetică. Întreprinderea poate să lucreze pe gaz natural, păcură și energie electrică. În cadrul fabricii se află o proprie centrală electrică mică, plus există conexiune electrică. Atunci când, în urmă cu câțiva ani, a avut loc un accident la conducta de gaz din Ungheni, „Danova” a avut nevoie de doar trei ore pentru a trece la alimentarea pe bază de păcură. Acum, însă, întreprinderea poate să fie încălzită și să lucreze pe bază de coji – practic, o independență energetică aproape totală.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Aerografie – une din tehnici ale artei vizuale care utilizează aerograful (pulverizator cu un capac mai subțire) în calitate de instrument de aplicare pe suprafață a coloranților lichizi sau pulverulenți prin intermediul aerului comprimat.

În prezent, aerografia este aplicată în crearea tablourilor; retușarea pozelor; taxidermie; pictarea textilului; decorarea interiorului; body-art; vopsirea unghiilor, suvenirurilor, jucăriilor și veselei. Deseori această tehnică se utilizează în aplicarea imaginilor pe automobile, motociclete, alte utilaje tehnice (inclusiv pe electrocasnice și telefoane mobile), în poligrafie, în design, etc.

Datorită unui strat subțire de vopsea și posibilității pulverizării ei ușoare pe suprafețe, poți să obții efecte decorative extraordinare, cum ar fi trecerea treptată de la o culoare la alta, volum, proiecția fotografică a desenului obținut, etc.  

Posesorul picturilor în stilul aero poate să fie mândru de faptul că mereu poartă (sau conduce, dacă e vorba despre automobil sau motocicletă) originalul operei de artă, fapt de care sunt lipsiți posesorii tabloului scris de Renoir sau statuei lui Roden. Doar zona de aplicare a aerografiei este absolut individuală.

Unul din cei mai reprezentativi profesioniști din Moldova în sfera dată de activitate este fostul militar Alexandru “Mareșal”, care în 2003 s-a lăsat inspirat de sfatul unei persoane înțelepte: “Trebuie să te ocupi de ceea ce-ți place și aduce venit”. Alexandru se ocupa de pictură din copilărie, pe când tatăl lui a fost pictor profesionist, care împărtășea cu fiul secretele meșteșugului.

Alexandru, însă, a ales aerografia. A avut două motive. În primul rând, posibilități largi de creație. La fel, când își începea activitatea, acest gen de artă nu era răspândit în Moldova.

“Inițiativa mi-a venit în urma prieteniei cu bikeri, - își aduce aminte Alexandru. – Bike-urile și căștile moto subliniază individualitatea proprietarului acestora. După au apărut comenzi pentru automobile, echipamente pentru ele, electrocasnice, telefoane mobile. Mai primeam și comenzi de la designeri, care apreciau această noutate, în pictarea interioarelor”.

Cu timpul artistul din Moldova a obținut recunoaștere internațională. Lucrările maestrului (inclusiv și cele pentru interior) pot fi găsite în Germania, Marea Britanie, Spania, Rusia, Ucraina. În plus, în Sankt Petersburg circulă automobile, pe care artiștii locali “copiază” pictura lui Alexandru “Mareșal” – “zâmbetul pisicii de Cheshire”.

Acum – întrebări utile.

Pictarea căștii, - de la 100 euro, capotei automobilului – de la 200 euro.

“Mareșalul” utilizează cele mai scumpe vopsele și lacuri, însă îi atenționează pe clienți ca ei să apeleze doar la serviciile spălătoriilor auto “civilizate”. Sunt recomandate doar acele centre de deservire, care au grijă de stratul de vopsea, indiferent de faptul dacă acesta conține sau nu desen.

O imagine deteriorată poate fi restabilită, însă necesită cheltuieli suplimentare. În schimb, “ștergerea” picturei este imposibilă, automobilul trebuie vopsit din nou.

Nu sunt probleme nici cu poliția rutieră. Doar în fișa tehnică trebuie indicat: culoare - combinată.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Presedintele american Barack Obama a dat un decret prin care a cerut construirea celui mai rapid calculator din lume, iar acesta ar trebui sa fie gata in urmatorii zece ani.

El vrea ca SUA sa devina un lider in ceea ce priveste sistemele informatice de mare putere, potrivit Christian Science Monitor.

In anuntul facut de Casa Alba se precizeaza ca domeniul e "esential pentru competitivitatea economica" a tarii. De asemenea, el joaca un rol important pentru "descoperirile stiintifice si securitatea nationala".

Initiativa se axeaza pe doua scopuri principale.

In primul rand, mega-calculatorul va fi de 30 de ori mai rapid decat cele din prezent. Mai mult, proiectul trebuie sa "manipuleze intr-un mod eficient o cantitate din ce in ce mai mare de date numerice si non-numerice".

Casa Alba aminteste ca, pana acum, acest gen de mega-calculatoare au fost folosite in special pentru simularea sistemelor naturale sau tehnologice complexe, precum galaxii, clime, interactiuni moleculare si retele de inalta tensiune.

Insa noul mega-calculator va putea avea o contributie si in dezvoltarea tratamentelor personalizate.

Initiativa aduce impreuna oameni de stiinta si agentii guvernamentale precum Departamentul pentru Energie, Departamentul pentru Aparare si Fundatia pentru Stiinte Naturale, care au sarcina de a gasi o agenda comuna pentru a stimula acest domeniu.

http://www.ziare.com/

Chisinau, 31 Iulie 2015 — În Republica Moldova vor fi create primele parcuri virtuale din industria tehnologiei informației. Proiectul de Lege cu privire la parcurile din industria tehnologiei informației a fost adoptat, astăzi, de Parlament în prima lectură.

”Industria IT are cea mai mare valoare adăugată, nu este legată de caracteristici geografice sau climatice, principala resursă fiind omul și cunoștințele lui. Aceasta poate contribui esențial la dezvoltarea economiei naționale. În acest scop trebuie să creăm un sistem transparent, prietenos cu mediul de afaceri, fiind eliminate constrângerile și posibilitățile de interpretare a normelor legale ”, a menționat în plenul Parlamentului, ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor. Pavel Filip a declarat că proiectul MTIC susține companiile care activează în domeniul tehnologiei informației și le oferă o platformă competitivă pentru dezvoltare.

Elementul cheie al proiectului îl constituie implementarea modelului inovativ de impozitare pentru rezidenții parcurilor IT prin aplicarea unui impozit unic în mărime de 7%, dar aplicat pe volumul de vânzări. ”Acest model de impozitare înseamnă mecanisme simple, clare și transparente de administrare, care nu lasă loc pentru birocrație și corupție. Astfel, va fi creat un mediu competitiv și atractiv pentru atragerea investițiilor și dezvoltarea acestui sector cu un potențial enorm”, a accentuat ministrul TIC.

De asemenea, se propune scutirea rezidenților parcurilor IT de TVA și taxe vamale la importul de tehnică de calcul și echipamente pentru dezvoltarea capacităților de producere. ”Parcurile vor activa în regim „virtual”, iar rezidenții pot realiza genurile specificate de activitate din propriile oficii, aflate pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul prevede expres 5 genuri de activitate, legate în mod special de elaborarea de programe, care pot fi desfășurate în cadrul IT parcurilor”, a precizat Pavel Filip.

Proiectul de lege privind parcurile IT este parte a Strategiei de creștere a competitivității industriei IT pe anii 2015 -2021, aprobată și implementată de Guvern. Acesta a fost elaborat și promovat de Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, cu susținerea partenerilor de dezvoltare: Banca Mondială, USAID, German Economic Team și a consultantului internațional, selectat prin concurs deschis - Price Water House.

În prezent, în Republica Moldova activează 682 de companii din domeniul IT, unde sunt angajate peste 9 mii de persoane. Salariul mediu în industria IT este cel mai înalt pe economie - de aproximativ 9 mii de lei. Odată cu aplicarea prevederilor acestei Legi, numărul companiilor și angajaților ar urma să crească considerabil, cu impact pozitiv asupra întregii economii naționale.

Sursă: MTIC