Volumul pieţei de franciză din România este, în 2015, de aproximativ 1% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării, dar 50% din francizele româneşti sunt ilegale şi creează distorsiuni, a declarat, joi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Române de Franciză (ARF), Constantin Anton.

‘Apreciem că Executivul a adoptat o hotărâre prin care Asociaţia Română de Franciză devine organizaţie de utilitate publică, pentru că aşa putem lupta mai bine împotriva francizelor ilegale. Când spun că sunt ilegale, mă refer că nu respectă legislaţia în vigoare, începând cu faptul că nu au o marcă înregistrată la OSIM şi o unitate pilot care să funcţioneze de minimum un an. Valoarea pieţei de franciză este în stagnare, aproape de 1% din PIB-ul României, dar ca să poţi să îţi creşti cifra de afaceri trebuie să joci legal. Există şi francize ale unor companii străine care, în ţara lor, au dat faliment şi care au venit în România, cu o prezentare frumoasă, care sună bine, iar românul a fost întotdeauna entuziasmat în a-şi cumpăra un brand străin; nu a avut încredere într-un brand românesc’, a precizat Constantin Anton.

Guvernul a aprobat, în data de 28 iulie 2015, recunoaşterea Asociaţiei Române de Franciză ca fiind o organizaţie de utilitate publică.

‘Toată lumea dă în franciză. Sunt studii făcute de noi, la asociaţie. Dacă îi contactezi şi îi întrebi, cei care dau ilegal în franciză spun că nu le interzice nimeni, chiar în lipsa respectării unor criterii prevăzute în legislaţie. Acum, datorită noii hotărâri a Guvernului, vrem să putem modifica şi legea şi să dăm, împreună cu ministerele competente, normele de aplicare a legii prin care să se stipuleze clar şi sancţiuni pentru cei care nu respectă legea. Nu le-am inventat noi, mergem pe legislaţia UE şi pe cea din SUA. Vrem să se joace cinstit în acest business. Când cineva cumpără o franciză, plăteşte o taxă prin care francizorul are obligaţia de a asigura know-how-ul, brandul şi reţeta de succes. Dacă îi luăm la bani mărunţi pe cei din România care sunt ilegali, francizatul aruncă banii în aer pentru că nefiind o marcă înregistrată în orice moment vine altcineva şi înregistrează la OSIM brandul respectiv’, a adăugat acesta.

Cele mai multe francize ilegale sunt pe servicii, e-commerce şi pe food. Pentru a cunoaşte mai bine acest tip de afacere, ARF a început deja câteva cursuri intitulate simbolic ‘Academic Program’. Prin intermediul acestor cursuri, participanţii pot studia problematici specifice privind administrarea bugetelor şi a planurilor de afaceri, cum sa managerieze o operaţiune în franciză, cum să administreze corect relaţiile din interiorul reţelei, cum să gestioneze apariţia unei noi unităţi francizate, dar şi cum să se descurce în situaţia în care, dintr-un motiv sau altul, se închide o unitate francizată.

‘Suntem în discuţii avansate cu Ministerul Muncii pentru că vrem să scoatem şi clasificările pe ocupaţii, ca manager de reţea de franciză. Hotărârea Guvernului ne dă dreptul să putem demara discuţiile cu autorităţile pentru o nouă legislaţie în domeniul francizelor, nu mai eşti un simplu ONG’, a arătat preşedintele ARF.

Strategia ARF are ca scop creşterea valorii business-ului în franciză şi educarea celor implicaţi în această piaţă.

‘Vrem să îi depăşim pe portughezi. Adică, după trei ani cu programe de conştientizare, cursuri cu integrarea managerului de reţea de franciză, să ajungem la o piaţă cu mult mai mare încredere în aceste afaceri, în afacerile de succes. Putem să ajungem la un 3% din PIB-ul ţării în următorii trei ani. Pe piaţă sunt bani, numai că sunt la ciorap, iar acum lumea nu stă nici să îi investească, sunt în aşteptare. Investitori sunt, pentru că primim solicitări. E un semnal pozitiv’, spune şeful ARF.

ARF a demarat şi programul ‘Susţin brandul cultural românesc’, dar pe care l-a oprit în urma lipsei de interes.

‘A fost o dezamăgire modul în care au reacţionat românii la un astfel de program. Nu au avut încredere. Am oprit acest program, deoarece companiile americane care susţineau financiar acest program nu au mai vrut să se implice în lipsa interesului românilor pentru propriile valori’, a explicat Constantin Anton.

Una dintre cele mai neplăcute probleme sesizate de ARF este că, în România, consultanţii pentru fondurile europene nu iau în calcul franciza.

‘Este problema cea mai dură. Dacă faci dosarul cum trebuie, Bruxelles-ul ia în considerare franciza ca pe o afacere de succes şi are un anumit punctaj pentru susţinerea lor. În România, nu. Fiindcă funcţionarul nu cunoaşte. De aceea am şi plecat acum, prin programe cu studenţii de la ASE, specializarea finanţe şi bănci, să îi punem în legătură cu băncile, să creeze programe de subvenţionare a afacerilor în franciză pentru studenţi. Ţelul nostru este ca şi funcţionarul bancar să înţeleagă ce este exact o afacere în franciză’, a subliniat Anton.

http://www.money.ro/

Începând cu această săptămână, funcția de traducere vizuală (cunoscută sub numele de World Lens) din aplicația Google Translate este disponibilă și pentru limba română. Aceasta este parte dintr-o actualizare mai amplă a aplicației Google Translate, prin care traducerea vizuală a fost extinsă, pe lângă română, cu alte 19 de limbi, precum bulgară, maghiară, cehă, daneză, poloneză, turcă sau indoneziană.

Traducerea vizuală din Google Translate permite traducerea în timp real a unui text imprimat, prin intermediul camerei telefonului. Pentru acest lucru utilizatorul trebuie să deschidă aplicația, să dea click pe cameră și să o îndrepte către textul pe care vor să îl traducă - un semn pe stradă, un meniu, instrucțiuni de folosire sau o etichetă. Pe ecran va apărea, în timp real, traducerea în limba selectată. Nu este nevoie de conexiune la internet sau transfer de date.

Pentru funcționarea fără conexiune de internet, la prima utilizare aplicația va solicita descărcarea dicționarul pentru limba română, dimensiunea lui fiind redusă, de aproximativ 2 MB. Traducerea vizuală din Google Translate funcționează doar pentru traducerea din română în engleză și invers. Acesta este modul de funcționare al traducerii vizuale pentru oricare dintre limbile suportate: traducere în și din limba engleză.

Această actualizare este disponibilă atât pentru versiunea de Android a aplicației Google Translate, cât și pentru iOS. Implementarea funcției de traducere vizuală pentru limba română în aplicația Google Translate pentru toți utilizatorii poate dura mai multe zile.

Vezi lumea în limba ta

Pentru a traduce cuvinte și expresii între diferite limbi, Google Translate oferă și funcționalitatea Camera Mode. Aceasta permite traducerea textului dintr-o poză, în și din oricare dintre cele 36 de limbi incluse in Camera Mode (printre care și româna). Pentru a activa funcția, alegi perechea de limbi pentru care vrei traducerea, faci o poză textului, iar apoi evidențiezi cuvintele sau frazele care te interesează. Aplicația va traduce textul selectat.   

Mai mult, aplicația Google Translate de Android funcționează și offline. Se poate descărca dicționarul limbii dorite, astfel încât aplicația va funcționa și fără conexiune la internet. Această opțiune este foarte utilă pentru cei care călătoresc în străinătate.  

Google Translate este într-un proces continuu de transformare, ce vizează îmbunătățirea calității traducerilor, precum și adăugarea de noi limbi. În urmă cu un an, Google a lansat comunitatea Google Translate, unde oameni pasionați din toată lumea corectează și aduc îmbunătățiri traducerilor. Prin munca lor au fost îmbunătățite traducerile a peste 100 milioane de cuvinte și fraze.

Iar acest efort va continua, pe măsura ce comunitatea traducătorilor crește. Mai este mult de lucru: mai mult de jumătate din conținutul de pe Internet este în engleză, însă doar 20% din populația lumii vorbește engleza. Actualizarea anunțată astăzi este doar un pas din acest proces de eliminare a barierelor lingvistice, care să facă mai facilă comunicarea și informațiile mai accesibile.  

Google Translate în cifre

•    În fiecare zi sunt traduse peste 100 miliarde de cuvinte și expresii în 90 de limbi
•    95% din trafic vine din afara Statelor Unite
•    1 din 6 persoane conectate la internet utilizează Google Translate în fiecare lună

Google Translate: Cele mai traduse cuvinte / expresii din română în alte limbi
1.    ce faci
2.    te iubesc
3.    multumesc
4.    da
5.    buna
6.    nu
7.    noapte buna
8.    bine
9.    buna ziua
10.    de ce

http://www.capital.ro/

Compania locală CyberGhost, specializată în dezvoltarea de soluţii de criptare, confidenţialitate şi securitate a datelor, a lansat programul Privacy Accelerator, prin intermediul căruia se vor oferi finanţări start-up-urilor în valoare totală de 100.000 de euro.

„Start-up-urile selectate pot primi până la 25.000 de euro - în funcţie de numărul fondatorilor şi de nevoile companiilor. Pentru echipele din afara Uniunii Europene care doresc să se stabilească la Bucureşti, CyberGhost oferă cazare şi spaţiu de lucru în centrul Bucureştiului, dotate cu toată infrastructura necesară”, potrivit anunţului CyberGhost.

Programul se adresează start-up-urilor din domeniul securităţii datelor, oferindu-le acestora mentorat pentru dezvoltarea afacerilor, vânzări, relaţii clienţi şi administraţie. CyberGhost SRL a fost înfiinţată în 2011 de trei cetăţeni germani - Thomas Herrmann, Robert Knapp şi Erwin Simon. Compania are o echipă de dezvoltare în Germania şi un grup de tineri experţi IT în România, în total fiind 25 de angajaţi.

Sursă: zf.ro

Multi viseaza sa scape de vacarmul de zi cu zi si sa aiba o oaza proprie de relaxare, in care sa se bucure de o priveliste care sa-ti taie respiratia si sa se relaxeze total. Un inginer din Noua Zeelanda nu a stat mult pe ganduri si a construit o "casuta din copac" mai putin obisnuita.

Jono Williams a realizat proiectul "The Skysphere" in trei ani de zile, intr-o zona impadurita din tara sa natala, iar investitia a fost de 50.000 de dolari, arata Gizmodo.

Constructia are 10 m inaltime si e realizata dintr-un tub de otel, in capatul caruia se afla o sfera. Spatiul de locuit este dotat cu geamuri de colo pana colo, astfel ca te poti bucura in liniste de priveliste.

Doar ca neozeelandezul a vrut sa imbine utilul cu placutul, asa ca si-a dotat "casa din copac" cu ultimele tehnologii.

http://www.ziare.com/

Facilitarea comertului între UE și Republica Moldova prin simplificarea procedurii de trecere a frontierei pentru agenții economici din toate statele-membre UE care dețin Certificate AEO, acesta este obiectivul general al proiectului pilot implementat la postul vamal de frontieră Leușeni.
 
Serviciul Vamal al Republicii Moldova în colaborare cu Autoritatea vamală din România și cu sprijinul Comisiei Europene a implementat proiectul-pilot privind recunoașterea Agențior Economici Autorizați (AEO) din UE la postul vamal de frontieră Leușeni.
 
Beneficiile care Serviciul Vamal al Republicii Moldova va acorda AEO din UE prevăd:
- trecerea în regim prioritar a frontierei, utilizînd pista specială pentru AEO
- numărul redus de controale vamale
- economisirea timpului și reducerea costurilor operaționale aferente traficului transfrontalier
 
Proiectul se bazează pe mecanismele de cooperare transfrontalieră, implementate de Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi de Direcţia Generală a Vămilor din România începînd cu 2010, care au fost apreciate de reprezentanții Comisiei Europene.
 
Tudor Balițchi, Director general a Serviciului Vamal susține, că acest proiect-pilot reduce durata și costurile de trecere a frontierei pentru AEO din statele membre UE, ceea ce în final facilitează dezvoltarea comerțului între RM și UE. Proiectul-pilot este primul pas spre un mecanism de recunoaștere reciprocă a AEO între RM și UE, care se propune a fi promovat pe parcursul anului.
 
Pentru detalii vă invităm să consultați materialul informațional aici.
 
Notă:  Proiectul - pilot a fost aprobat în cadrul primei reuniuni a Subcomitetului Vama în cadrul Acordului de Asociere, la 20 mai la Chișinău ca primul pas spre mecanismul de recunoaștere reciprocă AEO între RM și UE, conform următoarelor prevederi ale Acordului de Asociere.
Articolul 193, paragraful 1 litera (k): Părțile introduc şi aplică proceduri simplificate pentru operatorii economici autorizaţi, pe baza unor criterii obiective şi nediscriminatorii;
Articolul 197, litera (j): Părțile stabilesc, acolo unde este relevant şi adecvat, recunoaşterea reciprocă a programelor de parteneriat comercial şi a controalelor vamale, inclusiv a măsurilor echivalente de facilitare a comerţului.
De menționat că pista de traversare prioritară a frontierei este accesibilă în toate punctele de trecere a frontierei RM pentru cele 80 de companii din RM care dețin statutul AEO.

http://customs.gov.md/

Perspectivele activității Centrului de mediere pe lângă Camera de Comerț și Industrie în condițiile noii legi privind medierea, evoluțiile în domeniul medierii și dificultățile cu care se confruntă mediatorii au fost discutate în cadrul unei întrevederi a directorului Centrului de mediere pe lângă CCI, Andrei Balan, cu un grup de mediatori.

Andrei Balan a explicat particularitățile noii legi privind medierea, cum ar fi scutirea de plata taxei de stat, investirea cu forță executorie a tranzacțiilor de împăcare în dosarul de mediere, etc. Totodată, Andrei Balan a informat asupra procedurii de selectare a mediatorilor ce vor fi implicați în activitatea Centrului de mediere, subliniind importanța experienței profesionale a mediatorilor pentru a asigura cele mai bune reputație și servicii ale Centrului și a câștiga încrederea operatorilor economici beneficiari. În prezent sunt în proces de elaborare regulamentele de funcționare a Centrului de mediere, iar mediatorii au fost invitați să se pronunțe asupra prevederilor acestora.

Totodată, Andrei Balan a subliniat susținerea conducerii CCI pentru dezvoltarea medierii și existența unui număr mare de membri ai Camerei, care vor putea beneficia de soluționarea litigiilor comerciale prin intermediul medierii.  

Prezent la întâlnire, Ranse Howell, șef de echipă în cadrul Proiectului CEDR care sprijină dezvoltarea medierii în Moldova, a felicitat mediatorii cu încheierea a 45 de dosare în ultimul an, acesta fiind un număr impresionant, în comparație cu alte țări aflate la aceeași etapă de implementare a medierii. De exemplu, în Georgia, au fost mediate doar 4 dosare în 18 luni, a precizat Ranse Howell. Expertul a informat că a vizitat 6 filiale ale CCI, unde a avut întâlniri cu operatori economici, ce au exprimat un interes deosebit pentru oportunitățile de soluționare a litigiilor comerciale prin intermediul medierii. O întâlnire similară cu întreprinderile membre ale Camerei de Comerț și Industrie a avut loc astăzi la Filiala CCI din Soroca.

Totodată, Ranse Howel a subliniat că e nevoie de un dialog mai amplu între mediatori, reprezentanții Centrului de mediere și Consiliul de mediere pentru a convinge comunitatea de afaceri de beneficiile medierii.

Mediatorii prezenți la ședință au menționat că întâmpină o anumită rezistență din partea judecătorilor și a întreprinderilor de stat, dar și neîncredere din partea sectorului privat în procesul de mediere, acesta fiind încă asociat cu sistemul judiciar. Mediatorii au propus instruirea suplimentară a judecătorilor și derularea unei ample campanii de informare și conștientizare privind medierea, inclusiv pentru întreprinderile de stat.

Andrei Munteanu, membru al Consiliului de mediere, a salutat crearea Centrului de mediere pe lângă Camera de Comerț și Industrie și a exprimat susținerea pentru dezvoltarea acestuia, dar și speranța în intensificarea colaborării cu centrele de formare inițială a mediatorilor pentru a oferi acestora oportunități suplimentare.

Potrivit datelor Consiliului de mediere, în prezent, în Moldova sunt atestate 70 de birouri de mediatori și 655 de mediatori autorizați.

Comunicat de presă

Cândva, în aceste încăperi își desfășura activitatea întreprinderea de stat „Drenaj”. Ea a fost pusă în funcțiune în anul 1989. Iar peste câțiva ani, echipamentele întreprinderii, fiind noi, au fost predate la fier vechi. „Utilajele pe care le puteți observa acum, - spune Anatolii Rașcu, directorul Tehrasagro, - noi le-am adus”. Astăzi, compania dispune de 28 de unități de mașini unelte – din perioada sovietică sau din țările CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). Ultima achiziție, foarte calitativă și importantă, este un ferăstrău cu bandă din Italia.

Compania „Tehrasagro”, care se ocupă de producția roților dințate, arborilor canelați, roților melcate, steluțelor, canalelor de pana ș.a., închiriază aceste încăperi din anul 2004. Locația este comodă – strada Uzinelor din Chișinău, în apropiere de satul Bubuieci. Pe atunci exista cerere la piesele de schimb pentru tractoarele moldovenești, care lucrau în Rusia și Ucraina. Uzina de Tractoare din Chișinău, aflată în etapa de declin, nu putea face față numărului mare de comenzi și, în aceste condiții, recent fondata companie „Tehrasagro” s-a alăturat producției. Acest scenariu a derulat pâna în anul 2008, când a început criza, atunci s-au terminat comenzile din străinătate, „... și acum ne ocupăm de cererea de pe piața internă”, - explică Anatolii Rașcu.

Astăzi, „Tehrasagro” are 700 de clienți-parteneri. Majoritatea lor sunt din sectorul agrar – mașini de semănat, cositori, combine, - mașini agricole. Multe comenzi vin din partea uzinelor – de sticlă, de zahăr, de vinificație, de panificație, de conserve. Printre clienți se numără companii din domeniul materialelor de construcție, a aviației și din sectorul feroviar. Ajung și comenzi din partea reprezentanților oficiali ai companiilor străine de felurite tipuri de utilaje și echipamente. Vin comenzi și de la companiile occidentale, care au organizat în Moldova o linie de asamblare. „Avem multe astfel de companii, care utilizează linii de asamblare, - zice Anatolii Rașcu, - italiene, românești, americane. Există chiar și din Ecuador și Bangladesh. Cele mai bune sunt companiile nemțești, ele livrează în Moldova cele mai noi tehnologii. Noi, de exemplu, colaborăm cu o companie germană din Gnoien, ea se ocupă de producția de mașini unelte și plasează la noi unele comenzi”.

Deși, la realizarea comenzilor, „Tehrasagro” utilizează, uneori, table de oțel și colțuri (piesele turnate sunt comandate de la parteneri), materialul de bază – „cerculeț” de oțel aliat de înaltă calitate, este procurat printr-un reprezentant local din Rusia. „Nu se poate altfel, - spune Anatolii Rașcu, - este necesar un metal calitativ, de aceea și nu primim reclamații. Acesta trece printr-o călire termică suplimentară în cuptoare speciale, amplasate la o altă întreprindere de-a noastră de la „Tracom”. Despre această întreprindere MyBusiness.md a scris în urmă cu un an, în articolul „În ciuda morții”.

Piesele sunt comandate în cantități mici. O partidă din 5 bucăți este considerată a fi una mare. De regulă este vorba despre 1-2 piese. Acest aspect are o dificultate aparte. Este mult mai facil și ieftin, pentru un client, să comande piese în cantități mari. „Dar, de cele mai multe ori, ne este adusă o singură piesă – s-a defectat, realizați una similară, - spune Anatolii Rașcu. – Suntem puși în situația de a-i face o schiță, trebuie să determinăm duritatea metalului cu un aparat special. Aliajul metalic poate fi diferit, însă duritatea trebuie să corespundă piesei inițiale. Foarte rar este necesară realizarea unei piese dintr-un aliaj anume. Pentru a-i determina compoziția, o ducem la un laborator special din cadrul unei uzine, de exemplu „Alimentarmaș”. Dacă nu dispunem de un astfel de aliaj și dacă acesta nu se găsește nici pe teritoriul țării, utilizând cataloagele alegem un analog dintre cele existente sau care poate fi cumpărat pe piața locală”.

Actualmente, „Tehrasagro” este reprezentată prin trei spații de lucru, cu suprafața totală de 700 m2, care, în decursul ultimilor 11 ani, au fost închiriate în cadrul fostei întreprinderi „Drenaj”. Personalul întreprinderii este compus din 19 persoane, 15 dintre care sunt muncitori calificați, cu distribuția de un om pe două mașini unelte. Lucrul se desfășoară într-o singură tură. „La acel ferăstrău cu bandă italian, pe care l-am procurat recent, - continuă discuția Anatolii Rașcu, - poate lucra și un muncitor necalificat, deoarece acolo contează să apeși anumite butoane într-o ordine stabilită. Este un utilaj cu CNC. Îl putem încredința și lucrătorilor tineri, fără prea multă experiență. Cu cât este mai complex utilajul, cu atât e mai ușor să îl manevrezi și, drept urmare, cu atât este mai joasă calificarea muncitorului. Contează ca tehnicianul de operare a mașinii uneltă să fie un specialist. Din fericire, avem un astfel de lucrător”. Anatolii Rașcu l-a prezentat reporterului MyBusiness.md pe Anton Mereacre – un bărbat în vârstă, îmbrăcat într-un tricou roșu și cu ochelari cu ramă metalică de culoare deschisă. „El este responsabil de sectorul de frezat, - explică Anatolii Rașcu, - are o educație de zece clase, însă este mult mai competent, din punct de vedere tehnic, decât mulți ingineri. Toată viața a învățat de unul singur. Stăpânește multe programe complicate de calculator. Toate schițele pentru piesele comandate sunt făcute de mâinile lui”.

În pofida vârstei, utilajele companiei sunt într-o stare bună, iar problema este din altă direcție – cea a consumului mare de energie.

În perioada sovietică, consumul mare de energie electrică era privit într-un mod mai simplu, acum, însă, acest aspect este foarte nefavorabil. „Un cuptor sovietic consumă pe oră 40 de kilowați de energie, - explică Anatolii Rașcu, - iar unul nou, italian – 15 kW. De trei ori mai puțin. Dat fiind faptul că acum au fost ridicate prețurile pentru energia electrică, aspectul eficienței energetice a utilajelor a devenit o problemă mai arzătoare. Dar înlocuirea utilajelor sau modernizarea lor, ca de obicei, nu este realizabilă din cauza bugetului”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Compania de inginerie An de An, administratorul incubatorului de inovare Media Garage, a devenit al patruzecilea rezident al parcului industrial Tracom.

Fondatorii An de An sunt companiile Legal Solutions și Consaltus Magnus din Moldova și Lituania, respectiv. Ambele firme sunt juridice, fiind specializate în consultanță în afaceri (business lawyers).

“Incubatorul creat de noi în anul 2014 este de tip cluster, - povestește directorul Legal Solutions Cornel Cibotaru. – Republica aici e reprezentată de Universitățile de Medicină și de Agricultură ale Moldovei. La fel incubatorul negociază cu Universitatea Tehnică și ASEM. Printre instituțiile lituanene se numără universitățile tehnică și de medicină ale Lituaniei, se mai planifică includerea universității agrare. A mai fost integrat în cluster parcul lituanian Visoriai (Vilnius), fiind unul din cele mai mari parcuri de tehnologii informaționale din Europa Centrală și de Est. Experiența căpătată de acesta se presupune a fi aplicată și în regiunea noastră.

Experiența, la rândul ei, este una interesantă. Parcul și-a început activitatea în aceleași condiții, în care se află la momentul actual tipul dat de afacere în Moldova. În prezent Visoriai poate deja să se mândrească cu un număr impresionant de dezvoltări implementate. Despre două dintre ele voi povest mai detailat, astfel încât în realizarea acestora au fost luate mai multe decizii netradiționale.

Prima – producția bateriilor solare pe bază de fotocelule. Produsele, realizate în Lituania, sunt cel mai des exportate în Germania și Țările Nordice. În același timp au început deja construcții de uzine pentru dezvoltarea tehnologiei date în Coreea de Sud și Malaezia.  

A doua dezvoltare – noile tipuri de sisteme medicale de unica folosință (perfuzii). Spre deosebire de cele pe care le folosim, acestea permit  programarea regimului de picurare: 30, 10, 3 sau o picătură pe minut. 75% din producție totală e achiziționată de SUA.

Astfel, în primul caz pentru producție a fost reprofilată o uzină de realizare a produselor moral învechite - CD-uri. S-a dovedit că firma utiliza 9 din cele 12 elemente necesare în executarea bateriilor solare.

În al doilea caz statul a reușit să compenseze doar 10% din cheltuielile inițiale ale start-up-ului. Au fost reparate depozitele abandonate, fiind după date în arendă. Resursele financiare câștigate erau investite în dezvoltarea producției. În prezent atelierele ocupă mai mult din jumătatea suprafețelor date.

Proiectul de investiții An de An presupune alocări în valoare de 6 mil. timp de trei ani. Am început cu arendare a 350 m.p. ce aparțin unui din rezidenții parcului Tracom. În continuare ne vom extinde în baza reparațiilor și reconstrucțiilor noilor încăperi. Spre sfârșitul anului proiectul prognozează mărirea teritoriului până la 700 m.p. Pe viitor se planifică implementare a 1000 m.p. în plus pentru lucrări de cercetare și pentru utilaje de creare și de testare a prototipurilor.

În prezent în cadrul incubatorului Media Garage activează trei companii-rezidente. Spre sfârșitul anului se așteaptă alăturare a încă 7 firme și toamna vom prezenta deja primele dezvoltări”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

De la 1 septembrie 2015 va fi simplificată procedura de export a mierii de albini. Anunțul a fost făcut de către Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova.

Avem vești bune legate de simplificarea procedurilor de export al mierii de albini. Antreprenorul nu va mai trebui să îndeplinească TOCMAI 18 formalități obligatorii. După aprobarea Hotărârii de Guvern, până în 1 septembrie 2015, vom avea o serie de schimbări, anunță Consiliul.

Potrivit acestora, iată care sunt schimbările:

    vor fi reduse numărul de proceduri/vizite obligatorii, de la 6 la 2

    vor fi reduse numărul de acte obligatorii, de la 4 la 1

    vor fi reduse numărul zilelor de așteptare, de la 20 la 10

    vor fi reduse costurile, de la 900 lei la circa 400 lei


Inițiativa a fost identificată ca urmare a consultărilor pe platforma Consiliului Economic cu agenții economici/exportatori de miere.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va promova până în 1 septembrie o nouă reglementare elaborată în comunicare cu mediul de afaceri, care să introducă aceste modificări benefice pentru exportatori.

Precizăm că, Republica Moldova dispune de un potențial înalt de producere și export al mierii. Din valoarea totală a mierii exportate, 97% se exportă în Uniunea Europeană (preponderent în Franța, Germania, România, Italia, Slovenia).

Republica Moldova este pregătită să exporte ouă pe piața din Uniunea Europeană. Mai mult, până la sfârșitul acestui an, țara noastră ar putea exporta și carne de pasăre. Anunțul a fost făcut de directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Grigore Porcescu, într-o conferință de presă.

Suntem pregătiți să exportăm ouă de consum, iar al doilea segment care va veni este carnea de pasăre. Sperăm că vom obține permisul, dar asta se face pas cu pas, deoarece avem nevoie atât de capacități financiare, cât și de capacități de a controla aceste domenii, a declarat Porcescu.

Potrivit lui Porcescu, Moldova ar putea exporta în cel mult trei-patru ani și carne de vită și de porc. În prezent, livrarea acestor produse pe piața din UE este blocată de o serie de probleme.

În ceea ce privește carnea de porc, este o mare problemă cu pesta porcină. Cerințele UE sunt ca animalele să nu fie vaccinate, dar am primit o lecție dură când România, în anul 2006, a sistat vaccinarea și s-a soldat cu peste 1000 de cazuri de pestă porcină clasică, de aceea vom face acest lucru treptat, pentru a nu afecta țara. Cât ține de carnea de bovine, avem o problemă cu testele de laborator care sunt foarte scumpe, dar această situație poate fi depășită. În urma semnării Memorandumului de Înțelegere între Ministerul Afacerilor Externe al României și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor din Republica Moldova, laboratorul va fi dotat cu utilaje și kituri diagnostice, care ne vor permite să depistăm agenții patogeni în produsele alimentare și în animalele de specialitate, a precizat Grigore Porcescu.

În prezent, Republica Moldova exportă doar următoarele produse de origine animalieră: mierea de albine și produsele de pescuit.

Menționăm că, la 27 iunie 2014, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest acord conține și prevederile cu privire la Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care prevede o liberalizare treptată a tuturor produselor industriale și a multor produse agricole și de origine animalieră.

Sursă: http://monitorul.fisc.md/