„ - Aveţi două minute libere?
- Două minute libere mai am în martie, anul viitor.“

Răspunsul îi aparţine lui Ştefan Gadola, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care, alături de doi prieteni, într-un apartament cu un fax şi 50 de dolari, a construit în zorii capitalismului Energobit, un business ajuns azi la 100 de milioane de euro care stă fără probleme lângă giganţi internaţionali. Gadola este din Cluj. tot de acolo este şi Banca
Transilvania, afacere antreprenorială şi ea, devenită a treia cea mai puternică din sistem. Tot în Cluj s-au creat şi cele mai multe locuri de muncă pentru IT-işti, chiar în plină criză, şi tot aici sunt cele mai multe firme înregistrate din România, după Bucureşti.

Dar de la Cluj nu vine doar businessul, ci vine şi ritmul. La festivalul Untold, revelaţia acestei veri, au venit 240.000 de oameni care nu au stat decât un minut la coadă la bere. În Bucureşti, la Robbie Williams, s-a stat cu orele. Clujul este şi Capitala Europeană a Tineretului în 2015, iar pe străzi sunt doar 1.000 de câini fără stăpân. Clujenii chiar nu prea mai au două minute libere.

„Să le structurăm un pic“, îmi spune calm Ştefan Gadola când îl întreb ce anume se întâmplă în Cluj, de oraşul a ajuns pe buzele tuturor. „Clujenii sunt foarte antreprenoriali. Aşa au fost învăţaţi“, spune omul de afaceri. Statisticile îi susţin declaraţiile pentru că în 2015 au fost înfiinţate în Cluj 2.631 de SRL-D-uri, cele mai multe dintre cele 20.000 de mici afaceri antreprenoriale lansate la nivel naţional.

Este ceva în ADN-ul locuitorilor Clujului? Gadola nu intră în foarte multe detalii, dar cert este că imediat după ’90 şi până la începutul anilor 2000 Clujul a avut la nivel politic un sistem mai puţin primitor cu investitorii străini, concentrat mai ales pe o atitudine proromânească, dacă aşa poate fi caracterizat mandatul lui Gheorghe Funar. „Cumva a trebuit să ne descurcăm. De exemplu, în Timişoara lucrurile erau mai comode, au venit multinaţionalele, dar noi a trebuit să ne descurcăm, aşa că ne-am pus pe treabă“, spune Gadola.

Statisticile arată că „treaba“ a fost destul de serioasă. Din topul celor mai mari 20 de companii din Cluj la nivelul anului 2014, a doua ca mărime este Banca Transilvania, un proiect început în 1994 în spatele căruia s-a aflat Horia Ciorcilă, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri locali, care anul acesta a preluat Volksbank. Tot în acest top este şi EnergoBit, compania care i-a sedus atât de tare pe polonezii de la Innova Capital, încât la finalul anului 2012 au pus pe masa celor trei clujeni o ofertă de nerefuzat.

În total, la finalul anului trecut, mai bine de 35.000 de firme îşi aveau sediul în Cluj, acesta fiind al doilea pol de business al României după Bucureşti. Mai mult, Clujul este al treilea judeţ din România în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, după Bucureşti şi Timiş.

Cea mai mare companie din Cluj este MOL, filiala locală a grupului petrolier ungar cu acelaşi nume, un business de circa un miliard de euro, cu 200 de benzinării şi cu un apetit de extindere semnificativ. „Grupul MOL a decis în urmă cu peste 20 de ani, în 1993, extinderea regională în România“, spune Kinga Daradics, country chairman al MOL România. Sediul companiei a rămas de peste 20 de ani la Cluj şi cel mai probabil tot acolo va rămâne în contextul în care mediul de business este puţin diferit faţă de cel din Bucureşti, după cum spune Daradics.

Gadola crede că a contat mult şcoala „foarte bună“, vârful de lance al învăţământului clujean fiind Universitatea Babeş-Bolyai.

„Clujul este un centru al Transilvaniei, iar tinerii au fost atraşi de ceea ce este nou. Sunt peste 100.000 de studenţi. Toamna, Clujul devine sufocant“, mărturiseşte Gadola.

Tocmai acest miez de tinereţe şi curiozitatea pentru tot ce este nou au transformat Clujul în ultimii ani într-un veritabil Silicon Valley autohton, un experiment care câştigă teren anual. Statisticile vin din nou să confirme tendinţa.

Dacă la nivelul anului 2008 în Cluj erau circa 5.500 de angajaţi în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, la finalul lui 2013 legiunea de softişti crescuse la aproape 12.000 de „soldaţi“. Niciun alt judeţ din România nu a mai experimentat un astfel de traseu, ba chiar Bucureştiul a pierdut în perioada analizată, cea mai dificilă după prăbuşirea Lehman Brothers, mai bine de 3.200 de joburi din acest domeniu.

http://www.businessmagazin.ro/

Chisinau, 24 August 2015 — Începând cu 1 septembrie 2015, ÎS ”Poșta Moldovei”, în parteneriat cu o bancă comercială, va oferi carduri bancare pe care beneficiarii vor putea recepționa plățile sociale. Cardurile vor fi acordate gratuit la oficiile poștale, iar pentru a crea condițiile necesare pentru utilizarea acestora, în cel mai scurt timp, vor fi instalate 600 de pos-terminale pe întreg teritoriul țării. Anunțul a fost făcut astăzi, într-o conferință de presă, de Directorul general al ÎS ”Poșta Moldovei”, Serghei Nastas.

”Astfel, beneficiarii de plăți sociale vor putea recepționa banii fără a fi nevoiți să se prezinte la oficiul poștal și fără să stea la rând. În prezent, se duc negocieri pentru a permite posesorilor de carduri bancare, care nu și-au retras banii din cont, să beneficieze de o dobândă la suma acumulată”, a menționat Serghei Nastas.

ÎS ”Poșta Moldovei” are 1184 de oficii poștale practic în toate localitățile țării, fapt ce facilitează achitarea prestațiilor sociale.”Preluarea achitării acestor plăți nu reprezintă o povară, ci o bucurie că putem să prestăm servicii la un număr mai mare de cetățeni. Urmare volumul de lucru va crește cu aproximativ 15 %. În mod obișnuit, timp de un an, ”Poșta Moldovei” achită peste 9 miliarde de lei, acum se mai adaugă 1,7 miliarde. Pentru prestarea în continuare a serviciilor de calitate și reducerea rândurilor la oficiile poștale au fost luate un șir de măsuri de eficientizare a activității întreprinderii”, a specificat Directorul Serghei Nastas.

Astfel, urmează să fie deschise încă 10 agenții în municipiul Chișinău și 3 în municipiul Bălți. Aceasta măsură va contribui la reducerea rândurilor și la prestarea serviciilor în termeni optimi. De asemenea, sunt analizate programele de lucru ale fiecărui oficiu poștal în parte pentru ajustarea acestora la necesitățile beneficiarilor.

Pentru suplinirea a 64 de posturi vacante de operator în cadrul întreprinderii, se discuta cu angajații băncilor comerciale aflate în proces de lichidare. Operatorii de la Banca de Economii și Banca Socială vor avea posibilitatea să fie angajați prin transfer, fără întreruperea stagiului de muncă.

Reamintim că, Guvernul Republicii Moldova a decis că începând cu 1 septembrie 2015, toate prestațiile sociale achitate prin intermediul Băncii de Economii şi Băncii Sociale, vor fi ridicate la oficiile ÎS ”Poșta Moldovei”.

Comunicat de presă

Chișinău, 24 august 2015. Prim-ministrul Valeriu Streleț a cerut mai multor autorități de stat excluderea solicitării extraselor din Registrele de stat ale persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, necesare la eliberarea actelor permisive sau prestarea serviciilor.

Dispoziția se referă la prevederile Legii nr.220-XVI din 19.10.2007, care stabilește obligația autorităților publice de a conlucra cu Camera Înregistrării de Stat în scopul schimbului electronic de informație, ce se conține în extrase. Aceeași lege obligă Camera Înregistrării de Stat să furnizeze mai multor autorități, fără plată, informațiile care se conțin în extrase pe suport de hârtie sau în format electronic.

La sugestia Consiliului Economic, Prim-ministrul a solicitat ca, până la 25 septembrie 2015, Ministerul Justiției, în calitatea sa de fondator al Camerei Înregistrării de Stat, să vină cu o Hotărâre de  Guvern pentru modificarea tuturor actelor normative în vederea excluderii solicitării extrasului din Registrele de stat ale persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali. Între timp, mai multe autorități publice care solicită extrasul dat își vor adapta reglementările interne, pentru a exclude obligația prezentării acestuia la eliberarea de acte permisive sau prestarea serviciilor.  

Anularea obligativității prezentării acestot extrase va contribui atât la debirocratizarea treptată a mai multor procese cum ar fi achiziții publice, subvenții în agricultura, administrare fiscală etc., cât și la reducerea semnificativă a costurilor de eliberare a extraselor suportate anual de antreprenori și economisirea timpului.

În prezent, extrasele sunt solicitate antreprenorilor de mai mult de 30 de autorități. La eliberarea actelor permisive sau prestarea unor servicii persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali se solicită prezentarea de către aceștia a extraselor pe suport de hârtie (în original sau copie), chiar dacă aceste autorități au acces direct la informația dată, fără necesitatea implicării agenților economici. Astfel, se creează o povară administrativă și financiară adițională și nejustificată pentru antreprenori, obligându-i la două vizite suplimentare pentru solicitarea și ridicarea acestui document intermediar, cu cheltuieli suplimentare pentru transport și pierdere de timp. În plus, pentru fiecare extras se percepe și o taxă de eliberare care ajunge la 378 lei per document.

Conținutul Registrelor cuprinde informații cu privire la denumirea unității de drept, forma juridică, IDNO, data înregistrării, adresa sediului, activitățile practicate, capitalul social și repartizarea cotelor sociale, date despre administrator și fondatori – informație de altfel disponibilă autorităților în mod electronic și securizat, direct de la Camera Înregistrării de Stat.

Amintim că Guvernul Republicii Moldova promovează activ utilizarea instrumentelor electronice în procesul de guvernare. În acest context, a fost lansat Registru de stat al unităților de drept în format electronic disponibil pentru accesarea de către toate autoritățile publice. Adițional, Centrul de Guvernare Electronică implementează platforma de interoperabilitate MCONNECT care reprezintă o soluție tehnică pentru facilitarea schimbului de informații și date între autorități.

Mai jos vă prezentăm lista tuturor autorităților care, la moment, solicită extrasul din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice și Întreprinzătorilor Individuali și care, începând cu 25 septembrie 2015, vor trebui să excludă obligativitatea acestuia:

-    Ministerul Economiei (Institutul Național de Metrologie, Agenția Proprietății Publice);
-    Agenția Achiziții Publice;
-    Editura „Statistica”;
-    Ministerul Tineretului și Sportului;
-    Ministerul Culturii (Agenția de Stat pentru Protecția Moralității) ;
-    Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (Inspecția de Stat în Construcții, ICȘC „Incercom”) ;
-    Ministerul Educației;
-    Ministerul Apărării;
-    Ministerul Afacerilor Interne (Serviciul Tehnologiei Informaționale, Departamentul Poliției de Frontieră, Birou Migrație și Azil, BPDS „Fulger”, Inspectoratul General al Poliției) ;
-    Ministerul Finanțelor (Biroul Vamal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) ;
-    Ministerul Sănătății (Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Centrul Național de Sănătate Publică);
-    Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor (Direcția Întreținerea Drumurilor, Agenția națională transport Auto);
-    Ministerul Tehnologiei Informaționale și Comunicațiilor ( IS „Centrul național pentru Frecvențe Radio” , IS „CRIS „Registru”, IS „MoldData”, IS „Radiocomunicații”) ;
-    Ministerul Mediului (Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice, Inspectoratul Ecologic de Stat);
-    Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (ANOFM).

***Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova promovează dialogul dintre sectorul public și privat cu scopul de a îmbunătăți mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea IMM-urilor și creșterea gradului de concurență pe piața autohtonă.
Consiliul își propune să înlăture constrângerile principale care stau în calea dezvoltării sectorului privat, să asigure un cadru de reglementare clar, funcțional, nediscriminatoriu și transparent, să îmbunătățească calitatea serviciilor publice pentru mediul de afaceri, să reducă birocrația și să minimizeze riscul corupției.

Consiliul Economic al Prim-ministrului a fost creat decembrie 2012, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Activitatea instituției este susținută de către Secretariatul responsabil de promovarea si monitorizarea deciziilor luate de  Consiliu.

Comunicat de presă

Vinul Moldovei va participa, în premieră, între 26-27 august 215, la cea mai amplă evaluare a vinurilor de top din România și Republica Moldova. Vinurile alese de experții internaționali în cadrul concursului vor fi incluse în prima ediție a „Cărții Vinurilor din România și Republica Moldova”.

Evenimentul se va desfășura în satul Cund din județul Mureș, unde juriul va degusta și va evalua aproximativ 250 de vinuri selecționate. Republica Moldova va fi reprezentată de 46 de vinuri, produse de 16 companii locale. Cele mai bune vinuri conform rezultatelor evaluării vor fi incluse în ghidul „The Wine Book of Romania”, primul proiect care reunește vinurile din zonele vini-viticole ale celor două țări.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Ne bucurăm să constatăm că strategia de promovare implementată de ONVV continuă să aducă roade, iar vinurile noastre de calitate devin tot mai apreciate în întreaga lume, dar și în țările vecine. Cu doar câteva luni în urmă Vinul Moldovei lua zeci de medalii de aur și argint la București, iar acum Cartea Vinurilor din România și Republica Moldova ne permite să integrăm produsele noastre într-un context cultural amplu și relevant pentru consumatori. Este cu atât mai firesc să fim prezenți în acest proiect, cu cât în România și Republica Moldova sunt cultivate aceleași soiuri de viță-de-vie, unele fiind locale, unice pe glob, iar vinurile produse din acestea au un terroir similar, reprezentativ pentru zona noastră geografică.”

Proiectul a fost inițiat de Marinela Vasilica Ardelean, unul dintre cei mai cunoscuți și premiați specialiști în domeniul vinurilor, un veritabil ambasador al vinurilor românești peste hotare, profesor la Italian Chef Academy, care a participat, în calitate de jurat și de președinte de juriu, la mai multe concursuri naționale și internaționale de vinuri.

Marinela Vasilica Ardelean, expert internațional în vinuri, președintele juriului: „În perioada aprilie - august am vizitat personal în jur de o sută de crame din România și Republica Moldova și am degustat aproape trei mii de vinuri. De la fiecare producător am ales între zero și cinci etichete pentru vinurile tinere și maxim patru etichete ale celor de peste zece ani. Avem vinuri excepționale și tocmai de aceea este important să le cunoaștem și să le promovăm, ceea ce va putea aduce beneficii imense industriei vinurilor din țările noastre. Ca româncă, sunt fericită că specialiști de cel mai înalt nivel vor putea întâlni pentru prima oară soiuri autohtone precum: Crâmpoșie, Șarbă, Busuioacă, Rara Neagră, Tămâioasă Românească și multe altele.”

Juriul „The Wine Book of Romania” este format din 8 experți de talie mondială, 3 dintre care dețin înaltul titlu de Master of Wine: Caroline Gilby (Master of Wine - Marea Britanie), Rod Smith (Master of Wine - Franța), Luiz Alberto (Master of Wine - Brazilia). Alături de cei trei se află importanți experți din domeniu precum Paul Robert Blom (degustător internațional de vinuri - Olanda), Helmuth Koecher (Președintele Merano Wine Festival - Italia), Zoltan Szoverdfi-Szep (Președinte al ROvinHUd - România), Cosmin Grozea (degustător internațional de vinuri - România), Mi Yeun Hong (jurnalist și degustător internațional de vinuri - Coreea).

Evaluarea vinurilor selecționate se va desfășura conform unei proceduri simple și eficiente: juriul va fi împărțit în patru echipe, care vor degusta, vor discuta și vor nota fiecare vin (în mod unanim) cu puncte de la 3 la 5 (3 = bun, 4 = foarte bun, 5 = excelent). În rezultat, vinurile care nu acumulează 3 puncte vor fi descalificate, iar cele mai apreciate vor fi recomandate pentru includerea în ghidul vinurilor reprezentative pentru zona noastră.

Volumul bilingv (român-englez) „The Wine Book of Romania” va fi lansat în martie 2016 și va reprezenta un instrument complex de cunoaștere și clasificare a vinurilor de top din România și Moldova, atât pentru publicul larg, cât și pentru specialiști și importatori. Cartea vinurilor din regiune este destinată institutelor culturale, ambasadelor României și ale Republicii Moldova, dar și va fi reprezenta vinurile noastre la cele mai importante târguri și festivaluri internaționale.

Proiectul „The Wine Book of Romania” este organizat la inițiativa Asociației “Romania,The Land of Wines”, de către „Quartz Media Production”, cu susținerea partenerilor „Argo Media”, „Valea Verde Resort” și  „Hotel Privo” Tg. Mureș.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în domeniu.
Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Comunicat de presa

Puține afaceri de start-up ale industriei alimentare din Moldova se pot mândri de faptul că din primele luni de existență au reușit să cucerească inimile și stomacurile gurmanzilor internaționali. Însă compania City Bakeries, care produce biscuiți la bere și vin numiți Matei, a reușit să o facă.

“Noi căutam pe internet idei de promovare a produsului nostru. Așa am aflat de concursul anual internațional Great Taste Awards. Am aplicat. În mai am mers în Timișoara pentru a transmite prin avion în Londra câteva pachete de biscuiți. După, în iulie, am aflat că produsul nostru a primit o stea în categoria Snaks-uri”, - povestește unul din cei doi fondatori ai companiei Radu Voina.

Ideea de deschidere a afacerii pentru a coace produse de panificație i-a venit lui Radu și colegului său Andrian Trestianu în anul 2013. Pe atunci tinerii, fiind ingineri, vedeau în patiserie un hobby. Dar, făcând un popas la o cofetărie în timpul călătoriei lor în România au decis să-și deschidă o afacere și să producă capodobere din făină.

După ce s-au întors în Moldova, Radu și Andrian au mers în Camera Înregistrării de Stat pentru a-și înregistra firma City Bakeries.

Dar procesul de deschidere a afacerii s-a adeverit a fi mult mai complicat decât se așteptau antreprenorii. “În Chișinău, mai ales în centru, prețurile de închiriere a încăperilor sunt exagerate, - continua Radu. – Nici nu am vrut să luăm ceva la marginea orașului. Am decis să găsim o alternativă patiseriei noastre. Am început să experimentăm și, după câteva încercări, am creat Matei”.

Au alcătuit denumirea repede. Tinerii au vrut ceva simplu dar interesant. De la bun început au renunțat la denumiri ciudate și fictive. Radu și Andrian doreau să-și personalizeze produsul și au decis ca numele acestuia trebuie să  fie “ real”. Radu, fiind pe jumătate ungur, des pleca în Budapești, unde unul din cele mai răspândite nume este Matthias. Li s-a părut interesant, iar adoptat la limba română aduce aminte de personajul Biblic Matei. “Moldova e o țară religioasă. Deși nu suntem adepții religiei, consider că această asociație i-a creat produsului nostru o imagine pozitivă”, - a adăugat Andrian.

City Bakeries abea își modelează piața de desfacere. Acum ea este reprezentată de câteva baruri și magazine pentru vânzarea produsului și câteva expoziții pentru promovarea lui. În același timp brutarii nu doresc să-și facă marfa accesibilă. “Vedem în Matei un produs de calitatea premium. El este natural, fabricat din făină, ouă, drojdii și lapte de oaie. Ingredientele sunt procurate de la fermieri, ale căror produse sunt de cea mai înaltă calitate. Prețul, la fel, am ales să fie corespunzător -  17 lei pentru un pachet de 70 grame”.

Ambalajul Matei este foarte simplu. Antreprenorii au ales un pachet transparent,  pentru a arăta clienților conținutul, și o etichetă deasupra cu denumirea produsului și o imagine desenată de Radu. City Bakeries produce trei tipuri de biscuiți – standard, picanți și light. Diferența poate fi imediat observată prin ambalaj. Astfel, cei picanți au o nuanță roșie, pe când cei lights au o culoare translucidă.

Antreprenorii acordă o atenție specială și părții financiare a afacerii. În total, ei au investit din resurse proprii 15 000 euro, din care a fost achiziționate utilaje din Italia. Iar unele aparate au fost proiectate cu mâini proprii. “Aveam o problemă cu utilajul de predare a formei biscuiților. La fel nu ne-au ajuns bani pentru mașina de întins aluatul. Astfel, am decis să le facem noi”, - își aduce aminte Andrian.

Dar conducerea firmei și proiectarea utilajelor sunt doar o parte din ocupațiile buisnessmenilor. Radu e responsabil de relațiile cu clienții și promovarea biscuiților, pe când Andrian se ocupă de procesul de producție. “La fel noi suntem pentru firma noastră contabili, ingineri, meșteri și femei de serviciu”, - zâmbește Radu.

După ce au primit o stea la Great Taste Awards, tinerii au început să lucreze cu mai multă pasiune. Acum ei planifică să filmeze un video publicitar, unde protagonistul va fi o oiță, care va fi postat pe rețele de socializare. În viitor City Bakeries dorește să-și vândă produsele în Europa.

Autor: Natalia Fomina

Articol scris pentru MyBusiness.md

„Potehin” este un brand moldovenesc de încălțăminte. Acesta a apărut pe piața internă în anul 2005 și, actualmente, dispune de spații de producție cu suprafața de 260 m2, asigurând locuri de muncă pentru 24 de persoane – cizmari, croitorese.

„Noi nu plagiem schițele altora, ci producem încălțăminte originală, - spune directorul firmei, Olga Potehina, - în echipă avem un designer propriu. Desigur, toate schițele le realizăm luând în calcul tendințele modei, urmărim ce fel de încălțăminte se realizează în Ucraina, Italia și Rusia. Însă există anumite restricții – talpa este livrată din Ucraina și toate modelel sunt confecționate anume pentru această talpă. Particularitatea producției naționale de încălțăminte constă în faptul că trebuie să fie făcute foarte multe modele de încălțăminte în partide mici. Dacă pentru producătorul rus este suficient să se limiteze la trei modele de încălțăminte, pe care le realizează în mii de exemplare, - explică Olga Potehina, - noi, însă, coasem în jur de 50 de modele, a câte 50 de perechi fiecare. Acesta este specificul businessului nostru și altfel nu va merge, deoarece în țară există puțini cumpărători”.

Totodată, este foarte mare concurența – importul, încălțămintea ieftină din Odesa, precum și producătorii locali, cât se poate de calitativi, de la cei mici la cei mari, cum ar fi „Zorile” sau „Cristina”. După volumul de producție pe piața autohtonă, firma „Potehin” ocupă un loc de mijloc, intermediar.

„Atuul” întreprinderii sunt utilajele calitative. „În anul 2005 am început cu vechile mașini de cusut sovietice, - explică Olga Potehina. – Însă, în decursul a patru ani, ne-am modernizat în totalitate producția. La noi găsești mașini de mocasini, în condițiile în care în oraș găsești încă doar 1-2 de astfel de utilaje. Acest fapt este meritul soțului meu, el poate fi numit un adevărat fan al echipamentelor de croitorie și în permanență urmărește noutățile tehnologice din industrie. Deseori, la el apelau și reprezentanți ai firmelor concurente, pentru o consultație”.

Principala regiune de comercializare a încălțămintei cu brandul „Potehin” este municipiul Chișinău. Întreprinderea a deschis trei magazine de firmă în capitală. Câțiva antreprenori procură încălțăminte pentru magazinele sale, există și cumpărători angro din alte raioane și orașe ale Moldovei, însă Olga nu știe unde aceștia comercializează încălțămintea „Potehin”, deoarece, pur și simplu, nu a avut ocazia să întrebe.

În sortimentul de producție, firma mizează pe încălțămintea din subcategoria „Confort”, în mod special cea pentru bărbați, dat fiind faptul că moda pentru ea nu se schimbă la fel de des, ca în cazul celei pentru femei. „Confort” – este încălțămintea de zi cu zi”, - explică Olga Potehina. În total, întreprinderea produce patru subcategorii de încălțăminte pentru bărbați – de sport, mocasini, „confort” și cea mai elegantă, „clasic”. Aceleași categorii sunt și pentru încălțămintea de iarnă. „La noi, încălțămintea pentru femei este doar din categoria „confort”. Am renunțat la tocuri și felurite rafinamente de design, - continuă Olga Potehina. – Femeile sunt mai pretențioase și moda feminină se schimbă mult prea repede. Dacă moda pentru bărbați paote să fie identică timp de cinci ani, cea pentru femei nu rezistă mai mult de un sezon-două”.

La fel ca și în cazul multor alte tipuri de produse, cererea pentru încălțăminte depinde de sezon. Într-o anumită perioadă se comercializează mai mult mocasinii; în altă perioadă – încălțămintea pentru școală; în perioada de nunți – pantofii eleganți. „Încălțămintea din subcategoria „Confort”, - continuă Olga Potehina, - este solicitată iarna și vara, deoarece condițiile climaterice din țara noastră permit purtarea pantofilor tot anul împrejur. Mulți bărbați procedează astfel”.

Influențează mult cererea fluctuațiile de temperatură. „Când afară e plus un grad, - spune Olga Potehina, - nu sunt cumpărători. Atunci când temperatura a coborât la minus un grad – a început vânzarea. Anul trecut, a fost un caz, când din 4 octombrie s-a răcit brusc vreme. Și au avut de câștigat cei care au reușit să aducă în magazine încălțămintea de iarnă – rafturile erau, pur și simplu, asaltate”.

Materialele de producție sunt turcești, ucrainene, italiene și altele – „Potehin” procură de la angrosiștii locali. „Volumele noastre de producție nu ne permit să procurăm direct de la producători”. Firma a încercat să iasă și pe piața europeană – calitatea încălțămintei le permite să concureze cu un întreg șir de branduri cunoscute. Dar prețul final nu este competitiv: la noi este mai ieftină forța de muncă, însă producătorii europeni câștigă în volumele de producție și, în concluzie, încălțămintea lor este mai ieftină.

Dificultatea economică a ultimei perioade de timp constă în scăderea activității de consum. Conform spuselor Olgăi Potehina, scăderea cererii de consum s-a evidențiat în luna decembrie a anului 2014 și se păstrează până în prezent. Procesul de producție a trebuit să fie ajustat astfel, încât să nu fie oprită producția. Situația cu specialiștii de pe piața de muncă din Moldova presupune faptul că la oprirea producției, o parte dintre lucrători pur și simplu nu se va întoare – vor fi atrași rapid de către alte companii. Și nu ai unde să le cauți înlocuitori. „Luna trecută am dat un anunț de angajare, - zice Olga Potehina, - au fost doar două sunete în baza acestuia. În general, am angajat persoane doar în baza recomandărilor, iar în cazul a patru specialiști, recomandate de rude, i-am învățat pe loc”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În fiecare oraș, care se respectă, există o proprie „mică Italie”. O regiune similară se formează și în centrul capitalei noastre, în perimetrul străzilor București, Armeană, Veronica Micle și Vasile Alecsandri.

Conform datelor pentru 1 ianuarie 2015, în acest raion se găsesc următoarele întreprinderi cu capital italian: restaurantul „Carmelo” (combinat cu magazinul de produse importate din Italia) – un adevărat „veteran” al regiunii; cafeneaua-restaurant „Amarcord”; magazinul de mobilă italiană „Villa Nova” („Spirito Italiano”); pizzeria „Pepe Pizza Risto Pub”; pizzeria „Mikelangelo”; magazinul de firmă, moldovenesc, specializat în producția de mozzarella, ricotta și alte brânzeturi tradiționale italiene, compania „Fattoria Italiana”.
Iar ca și „suburbie” a „micii Italii” poate fi considerată cafeneaua „La Dolce Italia Gelanteria”, amplasată pe strada Vlaicu Pîrcălab. Dat fiind faptul că multe restaurante cu bucătărie italiană din Chișinău procură înghețata din acest loc.

La fel ca și în cazul fiecărei enclave urbane, în „mica Italie” au loc schimbări regulate: se schimbă proprietarii și profilurile localurilor, se deschid localuri noi, altele se închid.

Timp de un an și jumătate, în care MyBusiness.md urmărea viața colțișorului frumoasei țări sudice, amplasat în Chișinău, aici s-a deschis și s-a închis pizzeria „Mikelangelo”. În clădirea ei se pregătește pentru deschidere pizzeria „Retrogusto”. „Fattoria Italiană” și-a transmis magazinul la „Carmelo” și, acum, în locul mozzarellei moldovenești aici este comercializata Mozzarella di Bufala italiană și alte produse autentice.

Noi am povestit deja despre „Pepe Pizza Risto Pub” și „Fattoria Italiana”. Iar astăzi am dori să facem referire la activitatea marelui Federico Fellini.

Caffe Ristorante „Amarcord” a fost deschisă de către antreprenorul italian Giuliano Valter Casella, în luna mai a anului trecut.

„Soțul meu este pasionat de filmele lui Federico Fellini, în mod special îi place „Amarcord”, - spune coproprietara localului, Doina Ceochina. – „Amarcord” reprezintă o variație a frazei italiene „mi ricordo”, ceea ce înseamnă „îmi amintesc”, pronunțată cu dialectul care se întâlnește în Rumini, orășelul stațiune, unde a crescut Fellini. La fel ca și eroul principal al acestei capodopere, Giuliano Valter își amintește de copilăria și adolescența sa, atunci când vizionează acest film. Pelicula a fost lansată în anul 1973 și, în pofida faptului că nu a selectat actori profesioniști pentru distribuția rolurilor, în anul 1975 a primit premiul „Oscar” pentru cel mai bun film străin”.

„Un alt argument important, în favoarea acestei denumiri, - continuă Doina, - este faptul că eu m-am născut în anul apariției filmului. De aceea, inițial, Giuliano Valter mi-a propus să ne uităm împreună la film, iar după aceea m-a întrebat dacă aș fi de acord să numim astfel afacerea noastră de familie”.

Statusul localului este de restaurant-cafenea. De aceea, în meniu lipsește pizza, proprietarii localului consideră că pizzeria este un format diferit. În schimb, aici sunt numeroase mâncăruri din carne, pește și fructe de mare, preparate după rețetele italiene; Risotto „Amarcord” și sandwich-uri (panini) pentru nativi din orice regiune a Italiei: Romano, Parma, Calabrese, Napoli, Italiano.

Desigur, pereții localului sunt decorați cu secvențe din renumitul film. În plus, aici poate fi găsită o parte din colecția vinicolă a domnului Casella (un timp îndelungat el era proprietarul unei crame din Italia).

„Oricare dintre aceste sticle costă mai mult de 100 de euro, - spune Doina Ceochina și explică. – Toate aceste vinuri nu sunt destinate comercializării, în acest sens, am și amplasat pe masă o inscripție specială”.

Muzica din restaurant este corespunzătoare: Celentano, Matia, Al Bano și Romina, Toto Cutugno ș.a.

Mi-aș dori ca cineva dintre compatrioții noștri, împrăștiați prin toată lumea, să deschidă undeva în Roma, Moscova, București sau New York un local, de exemplu, „O şatră urcă la cer". În care să răsune valsurile lui Doga, cântecele lui Suruceanu și, desigur, „Hai la hora din Moldova!” (Nelly Ciobanu).

Articol pregătit de MyBusiness.md

Centrul de Formare Antreprenorială din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova invită managerii de la întreprinderile autohtone să participe la Programul de pregătire şi perfecţionare a managerilor de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova.

Programul cu genericul «Fit for Partnership» se desfăşoară în baza „Declaraţiei comune de intenţie între Ministerul Economiei al Republicii Moldova şi Ministerul Federal al Economiei şi Energiei al Republicii Federale Germania privind continuarea colaborării în cadrul pregătirii şi perfecţionării managerilor de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova”, semnată de către Ministrul Economiei al RM şi Ministrul Federal al Economiei şi Energiei al Germaniei la data de 15 octombrie 2014, la Berlin.

Scopul Programului: posibilitatea de a cunoaşte piaţa germană, a stabili legături de afaceri cu firme germane şi a edifica parteneriate pe termen lung, fiind un instrument de promovare în domeniul comerţului extern.

Grupul ţintă: top și middle manageri de la companiile moldovenești din orice domeniu al economiei naționale.

Programul prevede un stagiu de o lună de zile în Germania, activitatea desfăşurîndu-se pe 3 domenii:

    Traininguri de Management: competenţele individuale de management sunt dezvoltate prin traininguri adaptate la necesităţile participanţilor;
    Vizite la întreprinderi: discuţiile de specialitate, ce au loc la întreprinderi contribuie la cunoaşterea unor exemple de bune practici din Germania;
    Vizite individuale de afaceri: accesul la piaţa germană este facilitat prin contacte directe de afaceri.



Fiecare participant beneficiază de asigurare, cazare, alimentare (dejun şi prânz), transport intern și primește bursă de 15 euro/zi (circa 400 euro). Costurile în Germania sunt finanțate de Ministerul Economiei şi Energiei al Republicii Federative Germania.

Un program de traininguri de 64 ore este organizat înainte de stagiu, pentru a asigura o bună pregătire către plecarea în Germania.

Selectarea participanţilor se face de către o comisie de experti germani, în baza interviului. Formularele de aplicare sunt completate on-line.

Premise obligatorii pentru selectarea candidaţilor sunt:

    poziţie de manager la întreprindere,
    studii superioare,
    experienţă de muncă de minimum 3 ani,
    vârsta cuprinsă între 25 şi 40 ani,
    cunoașterea limbii engleze,
    interese comerciale bine determinate pentru Germania.



Pentru anul 2016, sunt posibile următoarele opţiuni/grupe:

    Universală, limba de lucru – engleza,
    Specializată în eficienţa energetică, internaţională, limba de lucru – rusa sau engleza.
    Specializată în agricultură, internaţională, limba de lucru — rusa.


Informaţii suplimentare despre Program pot fi găsite şi pe portalurile www.managerprogramm.de sau http://managerprogramm.de

Programul a început în anul 2009 și pînă la moment peste 200 de manageri de la compianiile moldovenești și-au petrecut stagiul la unul din cele mai bune Centre de instruire din Germania, au vzitat întreprinderi notorii și, ceea ce este cel mai important, au stabilit și dezvoltă acum relații durabile de colaborare cu parteneri germani.

In anul 2010, un grup de absolvenți ai Programului au manifestat inițiativa și au creat Asociația absolvenților, înregistrînd-o ca Invent-Moldova.

Republica Moldova este una din 17 ţări, unde acest Program se desfăşoară. Printre acestea se numără Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, Kazahstan, China, India, Mongolia şi, mai nou, Egipt, Tunisia şi Mexic. Folosiţi această şansă, pentru a Vă dezvolta personal şi a asigura succesul afacerii Dvs!

Sursă: monitorul.fisc.md

Un tânăr din Constanța a făcut o demonstrație cu o lămâie într-un magazin Kaufland, arătând că se fură la cântar și în marile hipermarketuri, nu doar în piețe, scrie b1.ro.

Angajaţii acestui hipermarket s-au gândit să acopere fiecare cântar din magazin cu o bucată de plastic, material care face ca legumele şi fructele cântărite să fie mai grele cu peste 100 de grame.

Imaginile au fost surprinse la hipermarketul Kaufland din Constanţa.

Diferența care a ieșit la cântar, deşi la prima vedere nu pare mare, cumulată cu fiecare produs cumpărat atârnă greu la bonul de cumpărături.

Sursă: b1.ro

Beciurile subterane, sărbătoarea „Ziua Naţională a Vinului”, peştera „Emil Racoviţă” şi monumentele istorice, sunt doar câteva motive pentru care turiştii străini ar trebui să ne viziteze ţara. Într-un articol pe lifehacker.ru, fotograful liber profesionist şi colaboratorul a mai multe instituţii media pe subiecte de călătorie, Dmitrii Gorciacov a notat 10 raţionamente pentru care Moldova este o destinaţie reuşită de vacanţă. Autorul găseşte ţara noastră drept una din cele mai atractive și, în același timp neobişnuite state care merită vizitate – „un fel de terra incognita a Europei moderne”.

Dmitrii Gorciacov recomandă turiştilor să meargă într-o excursie în beciurile subterane ale Moldovei, întrucât „este un adevărat oraș subteran, ale cărui străzi sunt numite după vinuri renumite şi sunt organizate tururi ghidate cu  vehicule speciale. (…) Frumusețea și dimensiunea galeriilor subterane îi farmecă chiar şi pe cei mai experimentaţi turişti, mai ales că aici au loc şi degustări”.

Autorul articolului s-a lăsat cucerit şi de tradiţiile istorice ale Vinului Moldovei, menţionând că „vinul este simbolul național al Republicii Moldova, sângele, sufletul și produsul strategic cheie. Aici, pe orice bucată de teren creşte viţa de vie (…), iar fiecare cetăţean este cunoscător de vinuri”.

Talentatul fotograf îndeamnă turiştii să ne viziteze ţara şi cu ocazia sărbătorii „Ziua Naţională a Vinului”, eveniment remarcat de el pentru diversitatea de expoziţii specializate, concursuri, excursii şi degustări de vin.

În acest an „Ziua Naţională a Vinului” se va desfăşura în zilele de 3 şi 4 octombrie în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Sub brandul unic de ţară „Vinul Moldovei. O Legendă Vie”, cea de-a 14-a ediţie a evenimentului va întruni reprezentanți ai sectorului vitivinicol şi oaspeții din țară și de peste hotare.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în domeniu.

Printre obiectivele ONVV de bază se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.