Vineri, 19 iunie, Asociația Pentru Reciclarea Deșeurilor de Echipamente Electrice și Electronice (ARDEEE) MoldRec, lansează în premieră cea mai ambițioasă inițiativă social-ecologică non-profit din Republica Moldova  - „Garda de Reciclare”.

În cadrul acestui proiect, pînă la finele anului, sunt preconizate amplasarea a minim 50 puncte de colectare inteligentă a deșeurilor, oferite de către partenerii (Rompetrol Moldova, Volta, Sharp Moldova, etc).

Obiectivul principal al acestei inițiative constă în crearea unui program Național social-ecologic Non-Profit, care va veni cu soluția de colectare şi Reciclare a Deșeurilor de Echipamente Electrice și Electronice pentru persoanele fizice și juridice. Mai mult decît atît, asociația își propune crearea unor programe informative de educație ecologică pentru întreaga populație.

Ținem să mulțumim partenerilor noștri Rompetrol Moldova, Sharp Moldova si Volta SRL, care ne-au oferit suportul în identificarea locațiilor pentru amenajarea punctelor de colectare și în confecționarea containerelor pentru depozitarea lor. Astfel au dat dovadă de responsabilitate înaltă față de mediul înconjurător și societatea în care trăim. Sunt un exemplu demn de urmat de către fiecare.” declară, Iulian GAMUREAC, Președintele Asociației MoldRec.

Prin intermediul acestui proiect ne dorim să venim cu un sistem inteligent în domeniul gestionării deșeurilor și suntem în permanență căutare de parteneri locali care doresc atît să contribuie la crearea punctelor de colectare a deșeurilor, cât și la promovarea ideii de reciclare în linii generale.
Reamintim faptul că Asociația non-profit „Moldrec” își desfășoară activitatea din anul 2013 în baza Autorizației de Mediu Nr. 60/2015 și a Licenței  Nr. 048859.  Scopul asociației este de a  promova cultura de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice prin intermediul elaborării unui sistem de gestionare eco-rațională..

Mai multe detalii despre proiectul „Garda de Reciclare” și locațiile de colectare a deșeurilor puteți găsi pe promo site-ul proiectului  http://www.gardadereciclare.md/ sau pe pagina de facebook www.fb.com/GardaDeReciclare

 

Guvernul a aprobat Planul de acțiuni pe anii 2015- 2017 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) pentru anii 2012-2020, aprobată la 13 septembrie 2012.

Printre principalele obiective ale Planului de acţiuni se înscriu: reducerea barierelor administrative şi a costurilor regulatorii pentru ÎMM, optimizarea reglementărilor privind activităţile comerciale practicate de acestea.

O atenție deosebită potrivit Planului de acțiuni va fi acordată dezvoltării schemelor inovative de finanţare, negocierii și deschiderii liniilor de credit pe termen lung de la instituțiile financiare internaționale pentru creditarea ÎMM și a sistemului de garantare a creditelor. De asemenea printre acțiunile preconizate se înscriu facilitarea accesului IMM la achiziţiile publice, o problemă abordată frecvent în luările de poziție ale ÎMM, dezvoltarea şi promovarea educaţiei şi culturii antreprenoriale,a parteneriatului public-privat în afaceri.

Sunt pârghii, care vor contribuii la dezvoltarea sectorului ÎMM – a menționat viceministrul economiei Tudor Copaci.

Costul total al măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni se estimează la 1,017mlrd lei, inclusiv, 243,6mln lei i sunt surse prevăzute în bugetul de stat; 732,1mln lei– surse acoperite cu asistenţa partenerilor de dezvoltare, iar 41,6mln lei, deocamdată rămân neacoperite.

http://monitorul.fisc.md/

 

În perioada 3-6 iunie, Asociaţia Naţională pentru Turism Receptor din Moldova (ANTRIM), a participat la prima ediţie a Festivalului European „Turism şi Strategie” care a avut loc în orăşelul Rueil-Malmaison, Franţa. Festivalul a reprezentat un eveniment excepţional atât din punct de vedere naţional, cât şi European, din perspectiva strategiilor de promovare a turismului. Evenimentul a reunit, pentru un weekend, 30 de oraşe din peste 20 de state europene. Pe parcursul a două zile, a avut loc un concurs, unde fiecare oraş a prezentat strategia sa de comunicare în plan turistic, în dependenţă de categoria pentru care a optat. Cele 5 categorii de premii pentru care oraşele europene au intrat în competiţie cu strategiile lor de promovare a turismului, au fost: 1.Cea mai bună gamă de materiale imprimate; 2.Cel mai bun video; 3.Cea mai bună strategie de eveniment; 4.Cel mai bun suport digital (web site, aplicatie mobila) 5.Cea mai bună gamă a produselor derivate.

Un juriu competent, compus din membri recunoscuţi pentru experienţa lor în domeniul turismului, a apreciat şi a oferit Steaua Europeană a Turismului celor mai ambiţioase şi creative strategii de promovare prezentate. ANTRIM a participat la toate categoriile de premii, iar în final, juriul a oferit Chişinăului, Republicii Moldova, Steaua Europeană a Turismului la categoria „Cea mai bună gamă a produselor derivate”. Gama de suvenire cu logo-ul turistic “Pomul Vieţii” prezentată în concurs a fost cea mai variată.
“Participarea noastră la acest Festival este parte a campaniei de sensibilizare a potenţialilor turişti din pieţile ţintă, începută odată cu lansarea brandului turistic al Moldovei. Continuitatea tradiţiilor, încărcătura culturală a simbolului Pomului Vieţii şi modul cum acesta a fost expus într-o viziune modernă – au fost factorii decisivi pentru care juriul a acordat acest premiu Moldovei.” a menţionat Natalia Ţurcanu, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale pentru Turism Receptor din Moldova.

Gala Premiilor a fost urmată de o Sărbătoare a Turismului, unde standul Republicii Moldova a fost unul dintre cele mai bine amenajate şi dinamice. Prin efortul comun al membrilor ANTRIM, în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în Franţa, ONVV şi reprezentanţii diasporei: Asociaţia Culturală „Inter-Arts” şi „Galérie Moldave à Paris”, prestaţia şi prezenţa Moldovei la acest Festival a fost apreciată de organizatori la cel mai înalt nivel.

Cei peste 10 mii de vizitatori prezenţi la festivalul turismului au avut posibilitate să afle despre oferta turistică prezentată de membrii ANTRIM şi desigur, să guste plăcinte şi vinurile Moldovei. Celor interesaţi de tradiţiile moldoveneşti, le-a fost propus un spectru variat de produse de artizanat: oale din lut, ulcioare, suvenire, ii, etc. De asemenea, Republica Moldova a fost reprezentată şi la nivelul prestaţiilor artistice, datorită a două recitaluri de muzică susţinute de către artista de origine basarabeană – Vika Mahu.

În 2016, acest Festival va fi organizat în Dubrovnik, Croţia, iar organizatorii au susţinut propunerea ANTRIM de a aduce acest eveniment şi în Republica Moldova pînă în 2020.

 

Astăzi, 16 iunie, la inițiativa Serviciului Vamal, Membrii Cabinetului de Miniștri au aprobat în cadrul ședinței de Guvern proiectul Hotarîrii de Guvern privind punerea în aplicare a prevederilor secţiunii 34² din Codul vamal al Republicii Moldova, care se referă la procedura simplificată de certificare a originii la export în cadrul Acordului de Asociere cu UE.

Proiectul propus este elaborat în conformitate cu angajamentele asumate de RM prin semnarea Acordului de Asociere și are drept scop simplificarea procedurii de confirmare a originii mărfurilor autohtone care sînt exportate în UE în regim preferențial (cu scutire de taxe vamale).

Hotarîrea determină procedura de eliberare de către Serviciul Vamal a certificatului de exportator aprobat și se bazează pe prevederile Codului Vamal care stipulează expres condițiile necesare să fie întrunite de solicitantul acestui statut preferențial.

Mai mult, agenții economici care vor obține statut de exportator aprobat, vor beneficia de dreptul de a confirma originea preferențială a mărfurilor pe proprie răspundere. Această presupune că exportatorii aprobați nu vor mai apela la organul vamal pentru eliberarea certificatului de origine, dar vor confirma origine desinestatator prin completarea declaraţiilor pe factură (declaraţiilor de origine).

De menţionat, că procedura în cauză vine în susținerea exportului de mărfuri autohtone în spațiul european, reduce considerabil costuri și timpul necesar confirmării originii.

Implementarea conceptului de exportator aprobat reprezintă încă un pas în facilitarea comerțului internațional și se înscrie în măsurile promovate de Serviciul Vamal întru simplificarea procedurilor de export.

Totodată acest proiect a fost consultat cu mediul de afaceri, cu experții EUBAM, și avizat de toate ministere responsabile.

Sursă: customs.gov.md

 

 

O idee de afaceri care este potrivita atat pentru mediul rural cat si mediul urban este productia sau comercializarea de farfurii personalizate. Evident, daca vorbim de comercializare, aceasta poate fi facuta doar avand o piata de desfacere sufiecient de dezvolatata pentru a asigura un venit constant si sigur. Astfel daca vanzarea acestora nu poate fi facuta exclusiv in mediul rural, productia poate fi localizata doar la sate, avand chiar avantajul unor costuri reduse cu achizitia sau inchirirea spatiului de productie si posibil cel de prezentare, mana de lucru ieftina, personal dotat cu mai multa rabdare si dorinta de a invata.

Singurul dezavantaj al locatiei rurale ar putea fi costurile cu transportul produselor si accesul la baza de clienti. Dar pozitionat in apropierea unui centru urban, sau poate chiar la mica distanta de mai multe localitati urbane, folosirea sistemului modern de livrari pentru a avea acces la o baza nationala de clienti si utilizarea mediului online ca mijloc de prezentare, poate conduce la asigurarea succesului unei afaceri. Aceasta se bazeaza in primul rand pe diversitea produselor oferite, optiunea de personalizare, lipsa concurentei din partea concurentilor mari de pe piata, dorinta cumparatorilor actuali de a avea acces la produse unice, suprasaturarea pietei de productia in masa.

Printre posibili clienti putem enumera: cei care doresc sa faca cadouri personalizate, cei ce au nevoie de un produs care sa poata aminti de un anumit episod sau eveniment din viata, parinti care se folosesc de cat mai multe unelte pentru a da exemple si directii in viata celor mici, turisti care cauta produse cu teme traditionale, proprietari de restaurante si pub-uri care doresc sa ajunga la clienti pe cat mai multe cai. Evident, comercializarea poate fi o afacere mult mai simpla, cu investirii mai mici si cu venituri imediate in comparatie cu productia, dar cine isi doreste o afacere 100% independenta, care sa nu depinda de furnizori si fara limite de dezvoltare tot calea productiei o va alege.

http://ereb.ro/

 

Camera de Comerț și Industrie solicită companiilor membre oferte comerciale de fructe și legume proaspete pentru a le promova distribuitorilor din Italia. În special, aceștia sunt interesați de nuci, fructe uscate, pere, prune și gutui din Republica Moldova. Înțelegerea de a colecta oferte comerciale și a le promova pe piața italiană a fost atinsă în cadrul misiunii de afaceri în Italia, organizată de CCI pentru un grup de companii din sectorul agroindustrial și cel de textile.  Misiunea a fost organizată cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie din Milano și a Camerei de Comerț italo-moldave, și finanțată din proiectele East Invest al Eurochambers și „DCFTA. Informarea și consolidarea capacităților operatorilor economici”.

Grupul de oameni de afaceri din Moldova a vizitat, la Milano, cel mai mare centru comercial angro de fructe și legume din Italia, Orto Mercato, unde a avut întrevederi cu un șir de companii membre ale consorțiului. Acesta are 115 companii membre, cu un rulaj de peste un miliard de euro și vinde fructe și legume angro în întreaga lume, de aici aprovizionându-se atât rețele comerciale internaționale, cât și restaurante sau hoteluri de lux din Europa, China și Japonia. Potrivit reprezentanților consorțiului, este important ca toate produsele să fie certificate, fiind importantă și perioada în care acestea sunt livrate, deoarece prețurile variază în funcție de oferta disponibilă pe piață.

La Milano, companiile moldovenești au avut o sesiune de întrevederi după principiul speed dating cu reprezentanți ai două rețele comerciale internaționale – Auchan și Il Gigante, cu care au discutat oportunitățile de livrare a produselor din Moldova. Producătorii moldoveni au prezentat mostre de produse și oferte de preț, urmând să continue negocierile pentru semnarea contractelor.

Conform înțelegerilor cu partenerii italieni, CCI a Republicii Moldova va colecta oferte comerciale de la companiile membre pentru a le transmite distribuitorilor italieni, dar și a le plasa în Bursa de mărfuri online, gestionată de Camera de Comerț, Industrie, Manufacturi și Agricultură a Italiei. Bursa are un rulaj lunar de peste 50 de milioane de euro și acceptă oferte comerciale plasate direct sau prin intermediul unor agenți comerciali.

În cadrul misiunii, reprezentanții CCI a Republicii Moldova și operatorii economici s-au familiarizat cu activitatea Centrului Experimental pentru Industria de Conserve Alimentare, cu statut de laborator european, al cărui fondator este Camera de Comerț și Industrie din Parma. Acesta a fost înființat încă în anul 1922, odată cu dezvoltarea industriei alimentare și creșterea cererii pentru servicii de cercetare și dezvotlare în domeniu. Centrul oferă servicii specializate de consultanță, training și informare sectoarelor de fructe, legume, carne și produse din pește. Specialiștii Centrului au prezentat cerințele de certificare a produselor pentru a fi plasate pe piața europeană și activitățile de cercetare realizate, printre care și  studii pentru lansarea unor noi produse sau rețete, salubrizare și prezervare a teritoriilor industriale, etc.

Totodată, oamenii de afaceri din Moldova au avut ocazia de a studia modul de constituire și funcționare a cooperativelor de producție, formă de organizare juridică foarte răspândită în Italia. „Asocierea producătorilor este un trend foarte actual și în Republica Moldova, iar Camera de Comerț și Industrie a dorit să ofere operatorilor economici posibilitatea de a se inspira din modelul italian. Intenționăm să promovăm acest model și în Moldova pentru că prin asociere, producătorii își măresc volumele de marfă și, respectiv, crește capacitatea de negociere cu rețelele comerciale internaționale”, a declarat președintele CCI, Valeriu Lazăr.

Astfel, oamenii de afaceri din Moldova au vizitat consorțiul CREDEM Magazzini generali tagliate, care reunește sub brandul Parmigiano Reggiano cca 350 de producători de parmezan, cu o capitalizare bursieră de două miliarde de euro. Consorțiul oferă membrilor săi servicii de păstrare a cașcavalului și promovare a acestuia pe plan mondial, precum și veghează asupra respectării standardelor de calitate foarte stricte.

Printre alte întreprinderi vizitate în Parma și Bologna se numără producători de prosciutto, fabrica de ulei Tampieri, producători de utilaje pentru apicultura, brokeri de cereale, distribuitori de fructe și legume, dar și întreprinderi textile. 

În urmă cu trei ani, compania „Tehelectro-SV” a câștigat concursul de investiții, organizat de Ministerul Economiei al Republicii Moldova și a procurat de la stat 90.5% de acțiuni ale SA „Presudor” – rezidentul parcului industrial „Tracom”.

În momentul procurării părții de stat, la această întreprindere, fostul spațiu de sudare al Uzinei de Tractoare din Chișinău, lipsea activitatea de producție (mai înainte, acolo erau produse cuptoarele industriale și arzătoarele pentru ele) și dispunea doar de un director și de un contabil. Compania „Tehelectro – SV” a primit 15 mii de metri pătrați de suprafețe de producție, cu acoperișul găurit, podeaua ruinată și alți indici ai degradării încăperii. Guvernul a pus o condiție cumpărătorului – timp de trei ani să investească 18.2 milioane de lei în reconstrucția și dezvoltarea SA „Presudor”.  Actualmente, investițiile depășesc deja 20 de milioane. Noi am hotărât să întrebăm ce le-a reușit?

Pentru a putea înțelege întreaga situație, inițial vom povesti despre compania „Tehelectro – SV” în sine. Ea a fost fondată aproximativ 15 ani în urmă de către doi localnici ai satului Ermoclia, raionul Ștefan-Vodă: Viorel Potelca și Sergiu Munteanu. La început, s-au ocupat de comerț, importând diverse materiale electrotehnice (prize, întrerupătoare, cabluri electrice ș.a.). Ulterior, au decis să pornească propria producție de cabluri electrice. Pentru acest scop au procurat utilaje profesioniste, pe care le-au amplasat în localitatea natală, Ermoclia. Astăzi, aceasta este o întreprindere modernă cu un laborator propriu, la care lucrează, în trei ture, 28 de persoane – localnici. Mai mult, apreciindu-și corect capacitățile și studiind cererea de pe piețele regionale, au început să își exporte producția în Rusia și România. Cu regret, în anul 2013 au fost nevoiți să refuze la exportul în Rusia, din cauza dificultăților de tranzit prin Ucraina.

Investițiile companiei „Tehelectro – SV” în SA „Presudor”, deocamdată, au permis asimilarea a doar 3 mii de metri pătrați, pe care au fost amplasate utilajele noi pentru două tipuri de producție. Primul – o linie automată de răsucire, în cadrul căreia, dintr-o sârmă de cupru cu diametrul de 8 mm se realizează o sârmă de 0.2 mm, care apoi este răsucită în proporțiile necesare. (O producție similară a fost lansată, în urmă cu doi ani, în Zona Economică Liberă „Bălți” de către compania austriacă „Gibauer&Griller”, - conform necesității partenerului său, „Draexlmaier AG”).

Varianta finală a sârmei, realizată la SA „Presudor”, este transportată la fabrica din Ermoclia, unde din ea sunt produse cabluri electrice.

A doua direcție – producția de granule PVC, inclusiv și din materie primă reciclată.

„Granulele, produse din materie primă importată, - spune directorul comercial „Tehelectro – SV”, Sergiu Munteanu, - la fel ca și sârma, sunt transportate în Ermoclia, unde sunt utilizate pentru izolarea și acoperirea exterioară a cablului. În calitate de materie primă reciclată, utilizăm reziduurile de masă plastică, inclusiv ramele de la geamuri, care nu mai pot fi urilizate în scopul lor inițial. Granulele PVC, produse dintr-o astfel de materie primă, sunt direcționate în incinta parcului industrial „Tracom”, pentru producția de prize și alte articole. O parte dintre granulele produse le comercializăm cizmarilor moldoveni – pentru realizarea de tălpi, flecuri etc. Le propunem clienților noștri o producție, realizată conform dorinței lor, din materie primă sau din materiale reciclate, precum și de culori diferite.

O etapă importantă în dezvoltarea întreprinderii a constituit-o implementarea tehnologiei de producție a cablului cu un dop fuzionat, precum și a prelungitoarelor cu lungimea de 1.5 – 50 metri. Cele lungi, destinate grădinilor, le confecționăm de culoare neagră”.

Compania „Tehelectro – SV” are mari planuri pentru dezvoltare și reamenajarea clăririlor de producție și administrative ale SA „Presudor”. Clădirea administrativă cu trei etaje, reconstruită, va fi reamenajată pentru comercializarea de produse electrotehnice și de uz similar. Primul etaj este deja finisat, iar la etajele doi și trei în această săptămână era amenajată podeaua.

„Ne-am bucurat mult când am devenit rezidenți ai parcului industrial „Tracom”, - zice Sergiu Munteanu. - Și înțelegem faptul că astfel de parcuri reprezintă un început pentru schimbările în economia moldovenească. Îndeosebi, dacă va exista o înțelegere dintre stat și investitori. În țările dezvoltate, rezidenții parcurilor industriale dispun de o susținere de amploare din partea statului, pe care o întorc prin crearea de noi locuri de muncă, plata de impozite adiționale ș.a.

De exemplu, dispunem de un echipament cu o mare putere energetică. În România, de exemplu, rezidenții parcurilor industriale plătesc energia electrică la niște tarife mai mici, decât cele a comsumatorilor de rând. Noi, însă, deocamdată, plătim mai mult. Etc. Sperăm că, mai târziu, asemenea întrebări vor fi soluționate într-un mod favorabil pentru ambele părți, atât a întreprinderii, cât și a statului”.

 

 

În Chișinău deja de doi ani activează o grădiniță neobișnuită, unde copiii zilnic au un meniu vegetarian și practică yoga. Baby Yoga Club (așa se numește) este un exemplu de atitudine și pasiune pentru yoga, care a adunat un grup de persoane pentru a lansa o nouă ofertă pe piața de grădinițe a capitalei. Detaliile deschiderii și dezvoltării afacerii au fost povestite de organizatorul Baby Yoga Club Eugenia Ionel pentru mybusiness.md.

- Grădinița vegetariană – este ceva total neobișnuit atât pentru Chișinău, cât și pentru întreaga Moldova. Ați putea să descrieți cum a fost deschisă grădinița?

Baby Yoga Club a apărut acum doi ani datorită inițiativei din partea părinților. În Centrul de Yoga, unde sunt director, se oferă lecții de yoga doar pentru adulți. Pentru copii, între timp, trebuia fi găsită o ocupație. Deseori, părinții de întrebau: “pot lăsa copilul pentru o oră? Trebuie să rezolv urgent o problemă”. Copiii, între timp, nici nu doreau să plece și continuau jocurle. Astfel, adăugam tot mai multe activități în programul pentru copii, pentru ca ei să primească cât mai multă plăcere de la timpul petrecut împreună. Treptat părinții au început să-și lase copiii în Centru pentru o jumătate de zi. Dar a intervenit o altă problemă – copiii tot nu doreau să plece acasă. În acel moment am înțeles că trebuie să-i lăsăm pe întreaga zi. Astfel, am început să căutăm o altă încăpere și profesori. La fel am ales și meniul de alimentație potrivit.

Deci, inițiativa de organizare a grădiniței Centrului de Yoga a venit de la noi, organizatorii, și părinții copiilor, care ne frecventează lecțiile de yoga, au viziune similară asupra educației și sunt vegetarieni. Ne-am adunat și am decis: “De ce trebuie să reeducăm pe cineva sau să cerem schimbări? E mai bine să deschidem o grădiniță separată pentru copiii noștri”. Drept rezultat, am găsit o încăpere potrivită (o casă mare cu ograda închisă) și am invitat profesioniști care ne suportă modul de viață (profesori, bucătar).

- Care sunt principiile pe care se bazează activitatea grădiniței?

După ce am deschis grădinița, am decis să urmărim abordarea individuală asupra alimentației și educației. De obicei, în grădinițe au grijă de copil în timp ce părinții sunt la serviciu. În cele private, acesta mai este și bine hrănit. Noi, însă, ne bazăm activitatea pe munca individuală cu fiecare copil. Acest fapt este destul de important. Dacă educatorul nu are dorința de a lucra cu copiii, el, fie îi pedepsește, fie îi ignoră, ceea ce este inadmisibil. Din echipa noastră fac parte profesori, care au mare grijă de modul de educație. În prezent Baby Yoga Club este frecventat de 16 copii de la 2,5 la 7 ani. Zilnic ei au lecții de yoga și proceduri de călire. Profesorii organizează ore de dezvoltare și pregătire preșcolară. Programul include somnul de după masă. Fetele și băieții dorm separat. La fel organizăm plimbări în aer liber.

- Cum ați reușit să alcătuiți meniul vegetarian pentru copii? Cum îi hrăniți iarna și primăvara?

Vegetarienii, la fel ca și consumatorii de carne, au norme stabilite de alimentație pentru copii. Vegetarienii știu exact, unde și cum poate fi recuperat neajunsul de proteine și alte microelemente necesare. Înainte comandam programul de alimentație de la partenerii noștri, după modificam meniul, observând nedorința copiilor de a consuma anumite producte. Regimul nostru alimentar include multe fructe și legume proaspete, semințe, fructe uscate. În perioada de vară-toamnă gătim individual fructe și legume uscate pentru iarnă prin utilizarea deshidratorului. Nu achiziționăm produse uscate locale.

Avem grijă de apa potabilă pe care o beau copiii. Ea trebuie să fie de calitate, doar totul începe de la echilibrul hidric al organismului. Îi învățăm să consume corect apa (înainte de mâncare sau în timpul pauzei între mese). Nu-i lăsăm să bea în timpul mesei. Copiii asimilează ușor această regulă.

La fel, aș dori să remarc faptul că nu lucrăm doar pentru familiile de vegetarieni. Regimul nostru nu se reflectă asupra activității copilului. Astfel, nu suntem împotrivă ca părinții să îl hrănească acasă cu pește sau carne.

- Ați putea defini activitatea pe care o faceți drept una “profitabilă”?

Nu este “profitabilă”, toate veniturile se consumă pentru întreținerea grădiniței și a Centrului. Noi (adulții) ne ocupăm de yoga și de acele activități, care presupun responsabilitate. Din acastă cauză părinții, la fel, trebuie să fie responsbili de funcționarea grădiniței și a Centrului de Yoga.

Pentru a recupera toate cheltuielile, părinții lunar plătesc câte 150 euro. Prețul nu variază în dependență de sezon. Da, vara nu consumăm căldura, însă investim mult în pregătirea fructelor și legumelor pentru perioada rece a anului. În plus, fiecare trimestru organizăm adunări de părinți, unde discutăm problema investițiilor suplimentare în dezvoltarea grădiniței.

- Cum promovați oferta Dvs. pe piață?

Noi nu percepem grădinița vegetariană ca pe un “produs”, care trebuie să fie promovat. Este o parte privată a vieții și o alternativă a ofertelor deja existente. Peste hotare, modelul dat de grădinițe este suportat de stat. Noi, însă, ne bazăm pe forțele proprii și ne distanțăm de implicarea statului în activitatea noastră. În Moldova nu se deschid grădinițe similare dintr-un singur motiv: sunt impuse prea multe obligații, ceea ce este inadmisibil. În Moldova sunt oameni care ar fi în stare să aibă grijă de copii și sunt părinți care caută grădinițe cu abordare individuală. Dar, pentru a schimba ceva, e nevoie de a mări numărul de doritori, ceea ce este mai greu de realizat.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Evghenia Burlacenco prietenește și „se luptă” cu lutul de la vârsta de cinci ani.

„Prietenește”, deoarece părinții Evgheniei au lucrat și continuă să lucreze la Fabrica de ceramică din Ungheni (astăzi – „Ceramica Ungheni” SA). Iar, în copilăria fetei, plastilina era înlocuită cu lutul, care necesită reguli de utilizare totalmente diferite.

Cât despre „luptă”... Evghenia a încercat de câteva ori să ocolească soartă. „Nu vroiam să devin ceramist, - își amintește Evghenia. – De la această muncă ai mereu pielea uscată pe mâini, unghiile se tot rup și multe alte momente mai puțin plăcute. Însă, încă din copilărie, tot timpul făceam ceva din lut. Am încercat să-mi schimb hobby-ul: m-am înscris la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, la secția de ceramică, unde am învățat o jumătate de an, iar apoi m-am transferat la tapiserie.

Am realizat faptul că nu pot să mă ocup de altceva, decât de ceramică. M-am conformat cu această idee și de atunci activez în acest domeniu”.

Aici, însă, un rol important în destinul Evgheniei l-a jucat macroeconomia. În anii 2000, Evghenia Burlacenco dispunea de un propriu atelier în Chișinău, în care lucrau opt pictori, doi meșteri. Erau două cuptoare.

„Produceam mult, iar și mai mult experimentam, - spune doamna Burlacenco. – Am încercat să lucrăm cu porțelanul, argila roșie, pictura overglaze...”.

În acea perioadă, vârful de realizări a fost reprezentat prin comanda primită din partea Mitropoliei Chișinăului și a Moldovei pentru realizarea unei vaze (compusă din patru elemente, cu utilizarea de aur), care urma să fie oferită drept cadou Patriarhului Moscovei și a întregii Rusii, Alexei P., care a vizitat Moldova în anul 2005.

Atelierul primea materia primă din România. Iar după aderarea acesteia la UE, în anul 2007, au început să apară dificultăți la vamă, au crescut costurile de producție. Apoi a urmat criza economică, care a cauzat o micșorare bruscă a puterii de cumpărare a populației și toate aceste fenomene având loc în timp ce exista o ceramică de masă, ieftină, importată din China. Drept urmare, atelierul a fost închis.

Evghenia a început să se ocupe de domeniul handmade. A încercat diverse direcții. Aici, însă, soarta din nou a avut ceva de spus: Burlacenco și-a rupt piciorul și timp de jumătate de an s-a aflat în starea de „capacitate limitată de muncă”. Pur și smplu s-a văzut nevoită să se concentreze pe creație.

În aceste circumstanțe s-a născut și stilul, în care, astăzi, activează pictorul-ceramist: vaze și veioze, acoperite sau ornamentate, cu desene voluminoase.

Încercarea de a afla mai multe despre materialul, pe care în utilizează Evghenia Burlacenco pentru realizarea vazelor, nu a fost una reușită, dat fiind faptul că răspunsul ar fi conținut niște explicații mult prea lungi. De aceea am rămas la ideea că la baza acestui material se află argila albă.

O altă încercare nereușită a fost cea de a încerca de a defini stilul.

O persoană care are cunoștințe în domeniu, ar fi foarte interesată de astfel de discuții. Deoarece un meșteșugar știe cu siguranță în ce stil lucrează și ce materiale utilizează. Iar un artist este cel care singur își creează regulile.

Într-o anumită etapă, Evghenia a hotărât să confecționeze lămpi. „Un timp îndelungat am tot umblat după bărbații cunoscuți, pentru ca aceștia să îmi explice „de unde apare electricitatea?”, - zâmbește ceramista cu păr bălai. – Apoi am renunțat la această idee și am rugat Internetul să mă ajute. Pe YouTube am găsit o instrucțiune cât se poate de detaliată, cu privire la montarea cartușului, conectarea de plus și minus, protecția etc. Iar acum pot determina calitatea unui cablu, pipăindu-l”.

Gama de prețuri pentru articolele Evgheniei Burlacenco este destul de incomodă, pentru ziua de azi – este medie: pentru vaze, sfeșnice, veioze prețuri lariază între 300-450 lei. Articolele mai scumpe sunt și mai puțin solicitate (ea realizează și lămpi de podea cu înălțimea de 70-120 cm, cu 3-4 lămpi).

Astăzi oamenii cumpără sau ceva foarte ieftin, sau foarte scump, „de brand”.

Dar ce înseamnă acel „brand”? Este articolul unui meșter talentat, în promovarea căruia au fost investite sume foarte mari. În realizate, însă, prea puți oameni ar putea diferenția o operă de artă de la un kitsch. Brandingul îi ajută. Însă, în Moldova contemporană nu prea putem vorbi despre un astfel de mod de promovare.

Evghenia nu-și pierde optimismul. Se pare că ea, pur și simplu, nu știe cum e să fii fără el. Există un job preferat, este fiul Chiril, care își ajută mama în atelier și, deja, încearcă să confecționeze câte ceva și singur. Iar timpurile? Nu întotdeauna se schimbă în direcția rea!

 

 

Piața românească a berii a scăzut anul trecut cu 8,6%, la 14,9 milioane de hectolitri. Cu toate astea, business-urile berăriilor tematice nu au fost afectate de acest regres. Dimpotrivă.

În ultimii ani, numai în București s-au dezvoltat mai multe business-uri cu berării tematice. Dacă în urmă cu 10 ani se vorbea doar de Caru’ cu Bere, Beker Brau sau de Berăria Germană Bragadiru, în ultima perioadă au apărut pub-uri noi de genul Berăria H sau Hanu’ Berarilor.

Majoritatea acestor berării au o strategiecomună: contractele cu microberării sau producători consacrați și/sau producția proprie. Practic, mărcile proprii sun cele care scot aceste pub-uri din tiparul berăriei de colț de stradă, cu atât mai mult cu cât clienții sunt atrași și de programele artistice sau serile tematice propuse de fiecare în parte.

Adevărul Financiar a făcut un sondaj printre berari pentru a descifra rețeta afacerilor cu multe halbe … pline.

Berăria H, afacerea de un milion de beri

Unul dintre cele mai noi business-uri de pe piața berăriilor tematice este Berăria H. Cu o strategie suținută de marketing și cu o investiție de aproape trei milioane de euro, Berăria H s-a remarcat ca unul dintre cei mai mari jucători de pe această piață, chiar dacă nu are încă un an de activitate. Reprezentanții berăriei consideră că investiția va fi amortizată în șapte ani, estimare care indică la un calcul simplu un profit anual de peste 400.000 de euro.

Omul din spatele investiției este Iulian Stanciu, acționar și CEO al retailerului online eMag. Berăria, cea mai mare din sud-estul Europei, s-a dezvoltat pe un teren închiriat de la Băneasa Investments, companie controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.

Cu o capacitate de 1.000 de locuri la exterior și 2.000 în interior, Berăria H atrage zilnic în jur de 2.000 de clienți, iar în zilele de vârf sunt înregistrați și peste 4.000 oameni. Pentru a ține mesele pline, reprezentanții berăriei recurg la organizarea de evenimente tematice.

„Cred că fiecare își gasește locul aici, pentru că la noi mai tot timpul se întâmplă ceva interesant. Evenimentele pe care le organizam sunt din cele mai diverse: avem seri de stand-up comedy, teatru, fanfară, cabaret sau concerte cu artiști cunoscuți, Acoustic Garden pe terasa de pe malul lacului”, au declarat pentru Adevărul Financiar reprezentanții Berăriei H.

O altă atracție a complexului este berea proprie, care se numește chiar „Berea H” – fabricată artizanal după o rețetă proprie, la Fabrica de Bere Bună, cunoscută pentru brandul Zăganu, se vinde la 12 lei halba de 0,5 litri. „Nu costul a fost cel mai important pentru berea noastră, am vrut o bere dreaptă și proaspătă, românească, din hamei, nu din ulei de hamei, fără urmă de porumb. E fermentată natural 28 de zile, nu o pasteurizăm și o servim doar proaspătă și nefiltrată”, au mai spus reprezentanții berăriei. Potrivit datelor provenite de la producător, berea blondă are o concentrație alcoolică de 5,3%, iar cea brună o concentrație alcoolică de 7,1%.

Reprezentanții berăriei estimează vânzări de un milion de beri pe an, echivalentul a 5.000 de hectolitri.

Hanu’ Berarilor, business cu aer interbelic

O altă berărie tematică este Hanu’ Berarilor, un brand cu două locații distincte, una în bulevardul Pache Protopopescu, în casa Elenei Lupescu, cunoscută pentru escapadele sale alături de Regele Carol al II-lea, și alta în strada Poenaru Bordea, în casa lui Oprea Soare, unul dintre cei mai bogați comercianți din București, care a făcut avere din comerțul cu cherestea.

Hanu’ Berarilor este operat de compania City Grill, unul dintre jucătorii importanți de pe piața bucureșteană a restaurantelor. „Hanu’ Berarilor este o berărie cu specific interbelic. Casa Oprea Soare, din zona centrală, este monument clasa A, iar Casa Elena Lupescu este de asemenea monument istoric. Zilnic avem programe tematice, atât la prânz, cât și seara”, spune directorul de operațiuni al City Grill, Daniel Mischie.

Potrivit lui Mischie, o berărie de acest tip presupune o investiție primară de minimum 500.000 de euro, bani care pot fi recuperați după o perioadă de 5-10 ani. La Hanu’ Berarilor vinde, evident, bere după o rețetă proprie. Produsul este dezvoltat cu producătorul Ursus, unul dintre cei mai importanți de pe piața românească, parte a companiei sud-africane SABMiller.

Berea proprie produsă pentru Hanu’ Berarilor are un preț de vânzare de 7 lei pentru o halbă de 0,4 litri. Cu toate că se află în zone centrale, Hanu’ Berarilor beneficiază de 400 de locuri la terasă și 250 în interior pentru Casa Elena Lupescu, și 600 de locuri la terasă și 450 în interior pentru Casa Oprea Soare.

City Grill Mai operează și Carul cu Bere, una dintre berăriile consacrate ale Bucureștiului, care oferă, la rândul ei, o bere produsă după o rețetă originală din 1879.

În București mai exită și alte berării tematice, cu rețete proprii, cum ar fi Becker Brau, Berăria Germană Bragadiru, St. Patrick Irish Pub, locații cunoscute pentru viața de noapte din Capitală.