Tabletele nu par să se mai bucure de succesul pe care l-au avut în anii trecuţi, iar variantele cu display mare se vând în cantităţi mult mai mici decât cele cu display-uri mai mari. Cu toate acestea, Samsung pare să pregătească o tabletă uriaşă, cu dimensiuni mult ridicate faţă de cea mai mare tabletă din oferta sa. Galaxy Note Pro 12.2 are deja dimensiuni ieşite din comun, iar noua tabletă cu display de 18,4” ne face să ne întrebăm cum am putea să cărăm aşa ceva într-o geantă.

Cu toate acestea, cel mai recent transport de componente şi prototipuri din Coreea de Sud către India al companiei, a dezvăluit existenţa unui astfel de dispozitiv. Nu este clar exact ce hardware găzduieşte tableta, însă având în vedere preţul, probabil că este vorba despre componente obişnuite pentru dispozitive mobile. Detaliile de transport sugerează că este vorba despre un simplu prototip, care este realizat pentru testare, urmând ca la finalul procesului să fie distrus. Acest lucru sugerează că nu vorbim despre un produs care a intrat în producţie.

Preţul este o altă caracteristică interesantă. Acesta este estimat la 32.371 rupii, echivalentul a 500 de dolari americani. Întrucât avem de a face cu un display imens pentru un dispozitiv mobil, probabil că acesta este preţul pentru dezvoltare, nicidecum preţul pe care Samsung l-ar putea cere pentru un asemenea dispozitiv. Cert este că faimoasa companie coreană continuă să experimenteze cu diverse formate de dispozitive mobile, iar o tabletă cu ecran de 18,4” ar putea deveni realizate în viitorul apropiat. Cu siguranţă, acest lucru se va întâmpla dacă Samsung va găsi interes în piaţă pentru această lansare.

http://www.go4it.ro/

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru serviciile prestate se consideră surse de venit impozabile care se includ în venitul brut. Reamintim că potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.15 lit.a).

Totodată, menționăm că dacă persoana fizică care prestează servicii este salariat sau nu este salariat al agentului economic, în ambele cazuri similare din venitul achitat persoanei fizice pentru serviciile prestate urmează să se calculeze pe principii generale contribuțiile de asigurări sociale și primele obligatorii de asistență medicală. E de menționat și faptul că în cazul în care persoana fizică nu este salariat a întreprinderii și prestează agentului economic servicii și totodată deține polița de asigurare medicală pentru anul fiscal respectiv, primele menționate nu se calculează.

De asemenea, relatăm că potrivit prevederilor art. 182 alin. (2) din Codul fiscal, obligaţia de a reţine sau percepe impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi) şi/sau amenzi rămîne a fi a contribuabilului a cărui persoană cu funcţie de răspundere este obligată să le reţină sau să le perceapă de la o altă persoană şi să le transfere pînă cînd impozitele, taxele, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile vor fi declarate sau trebuiau să fie declarate de persoana de la care trebuia să fie reţinute sau percepute ori pînă la stingerea lor totală în celelalte cazuri.

Concomitent, ținem să informăm că în cazul în care persoana fizică prestează serviciu unei altei persoane fizice și obtine venit impozabil, conform prevederilor art.83 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, care depășește suma scutirii personale în mărime de 10128 lei (pentru anul 2015), aceasta are obligatia de a prezenta Declaratia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit organului fiscal teritorial pîna la data de 25 martie a anului urmator anului fiscal de gestiune.

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Exporturile de mărfuri au scăzut în primele șase luni ale acestui an cu peste 15 la sută, față de aceeași perioadă din 2014. Datele Biroului Naţional de Statistică arată că valoarea acestora se ridică la aproape un miliard de dolari.

Cea mai mare parte a exporturilor, peste 63 la sută, a ajuns pe piaţa Uniunii Europene. În prima jumătate a anului, în țările comunitare au fost vândute mărfuri în valoare de peste 600 de milioane de dolari, cu aproape un procent mai mult față de perioada similară din 2014.

Totodată, în țările CSI au ajuns bunuri moldovenești în valoare de peste 240 de milioane de dolari, în scădere cu aproape 40 la sută față de primul semestru al anului trecut.

Datele statistice mai arată că exporturile realizate în luna iunie s-au cifrat la peste 180 milioane dolari, cu 4,5 la sută mai mult faţă de luna mai şi cu 11 procente mai puţin față de iunie anul trecut.

http://www.publika.md/

Restaurantul McDonald's proaspăt renovat din inima New York-ului poate fi primul indiciu concret al planului de redresare a gigantului din industria fast-food, relatează Business Insider.

Localul, ce a fost redeschis săptămâna trecută, are un panou touch-screen "Create your taste", unde clientul îşi poate face propriul burger.

Metoda clasică cu angajatul în spatele tejghelei este încă prezentă, dar acum clienţii beneficiază de o nouă metodă de comandă. Cu ajutorul sistemului, clientul poate alege ce fel de paine, tipul de caşcaval sau ce legume vrea pentru a-şi face un burger unicat. Apoi clientul apasă pe un buton, iar un angajat McDonald's îi va aduce mâncarea.

Grupul american McDonald’s a vândut la sfârşitul lunii martie businessul din România catre un antreprenor rus.

Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business - intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat - pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

http://www.businessmagazin.ro/

Recesiunea provocata de sanctiunile economice si prabusirea pretului petrolului ii tine pe rusi acasa anul acesta. Este singura tara mare din Europa in care se preconizeaza ca turistii vor face mai putine calatorii in acest an.

Numarul turistilor rusi care calatoresc in Europa a scazut deja cu 9 procente in primul semestru al anului, evoluand in acelasi trend care a marcat anul 2014. Si, culmea, lipsa lor se resimte in alta tara lovita de criza: Grecia, dupa cum relateaza CNBC.

Declin in turism

Lovita din toate partile, Grecia continua sa mizeze pe veniturile generate de turism, dar, pana si aici, absenta unor clienti fideli precum rusii isi spune cuvantul.

"Rusia reprezinta o piata majora pentru Orientul Mijlociu si Europa sudica, iar toate tensiunile ridicate de criza din Ucraina, sanctiunile economice si embargoul impus de Moscova ii fac pe multi rusi sa ramana acasa.

Sunt anumite tari, asa cum este Grecia, care sufera in lipsa acestor turisti fideli", explica Wouter Geerts, analist Euromonitor.

Anul trecut, numarul rusilor care si-au petrecut vacantele in Europa a scazut pana la 35 de milioane, iar estimarile Euromonitor arata ca anul acesta se asteapta o noua scadere, pana la 32 de milioane.

Organizatia Mondiala de Turism din cadrul ONU confirma datele raportate de agentia Euromonitor, constatand ca se inregistreaza o plafonare in numarul vizitatorilor din Rusia ajunsi nordul, vestul si sudul Europei.

La fel, si Turcia resimte lipsa lor de pe plajele din Antalya. Turistii rusi ajunsi in statiunile de pe litoralul turcesc erau, ca numar, al doilea mare grup de turisti, dupa germanii care isi fac constant vacantele in aceasta tara.

In 2013, cand economia rusa evolua in parametri normali, peste 42 de milioane de locuitori si-au petrecut concediile in afara tarii.

Pare insa o perioada apusa, in contextul in care expertii FMI prognozeaza o reducere a PIB-ului de 9% in anii urmatori.

http://www.business24.ro/

Datorită succesului lor, numele acestor companii ne sunt familiare, dar majoritatea au un înteles ascuns în spate. De exemplu, LEGO, reprezintă o combinaţie a două cuvinte daneze care se traduce "joacă bine", relatează Business Insider.

IKEA-Numele s-a format combinând iniţialele fondatorului Ingvar Kamprad cu iniţialele fermei unde acesta a lucrat, Elmtaryd, şi iniţiala oraşului în care acesta a trăit, Agunnaryd. IKEA

Canon-Iniţial, compania a fost numită "Kwanon", zeiţa Budistă, dar şi-a schimbat numele în 1935 pentru a avea o atracţie mai mare la publicul larg.

Sony-Este derivat de la cuvântul din Latină, "sonus", ce înseamnă sunet, dar care a fost folosit şi pentru a exprima un termen argou folosit de tinerii din Japonia anilor 50 ce desemna un tânăr prezentabil şi deştept.

Haagen-Dazs-A fost ales special de fondatori pentru a da produsului "o aură a tradiţiei din vechiea lume"

WD-40-Dupa 39 de încercări eşuate, spray-ul a fost perfectat la a 40-ea încercare, de aici şi numele.

Yahoo- Este un acronim pentru "Yet Another Hierarchical Officious Oracle", dar se referă şi la specia imaginară găsită în cartea Călătoriile lui Guliver de Jonathan Swift.

Pepsi- La început sucul se numea "Brad's Drink" denumită aşa în onoarea creatorului său, Caleb Bradham. A devenit Pepsi-Cola în 1898 datorită cuvântului "dyspepsia", ce înseamnă indigestie, care voia să reprezinte credinţa fondatorului, cum că băutura ajuta digestia.

Google-Şi-a luat numele de la termenul matematic "googol", ce desemnează cifra 1 urmată de 100 de zerouri.

Virgin-Un coleg de-a lui Richard Branson, fondatorul, a sugerat numele astă remarcând faptul că "suntem virgini în afaceri".

Blackberry-Numele a fost stabilit în 1999 deoarece tastele de pe telefon semănau cu boabele murelor.

Spotify-Daniel Ek şi Martin Lorentzon, fondatorii, formulau idei despre ce nume ar trebui să poarte compania când Ek a auzit cuvântul Spotify. Oarecum ruşinaţi de originea numelui, fondatorii susţin acum ca numele companiei se trage din cuvintele "spot" şi "identity".

Oracle- Numele a provenit de la numele de cod al unui proiect al CIA la care lucrau co-fondatorii, Larry Ellison si Bob Oats. Proiectul era o bază de date menită să raspundă la orice întrebare.

Starbucks-Şi-a luat numele de la un personaj din romanul lui Herman Melville, Moby Dick, tânărul Starbuck.

Reebok-O alternativă de pronunţie ar fi "rhebok", cuvântul în afrikaans care desemnează un tip de antilopă, nume menit să dea senzaţia de viteză şi eleganţă.

Skype-Iniţial era numit Skyper, nume ce era redus din compoziţia "Sky Peer-to-Peer". Într-un final, s-a renunţat la ultima literă.

Amazon- Jeff Bezos a dorit ca numele companiei să înceapă cu litera "a". A crezut că numele celui mai mare râu din lume este un nume bun pentru ambiţiile de creştere ale companiei.

http://www.businessmagazin.ro/

Românii cheltuie anual pe jocuri de societate circa 2 milioane de euro, cumpărătorul fiind de regulă un tânăr de 24- 39 de ani, cu venituri peste medie şi cu studii superioare, potrivit unui studiu realizat de Play Days (playdays.ro), un business specializat în „conectarea” producătorilor de jocuri sau importatorilor cu clientul.

„În ceea ce priveşte numărul de jocuri comercializate anual în România, vorbim de cel puţin 60.000. Titluri unice sunt probabil 1.000, din care, din păcate, doar 70-80 sunt traduse sau fabricate direct în limba română”, spune Tudor Tescoveanu, proprietarul playdays.ro.

Antreprenorul este de profesie arhitect, însă anterior a lucrat tot în industria jocurilor de societate, conducând timp de trei ani magazinul Red Goblin, unul dintre cele mai cunoscute magazine de jocuri de societate de pe piaţa locală. „În perioada în care am condus Red Goblin am dezvoltat piaţa de retail, aducând mai multe titluri, încurajând producătorii interni să dezvolte mai multe jocuri şi organizând evenimente de profil.“

În urmă cu circa un an el s-a implicat în deschiderea şi dezvoltarea în Cluj-Napoca a unui magazin de jocuri de societate şi materiale de artă. „De jumătate de an însă, am deschis Play Days, o mică firmă ce doreşte să ajute la dezvoltarea pieţei de jocuri de societate din România prin neimplicarea directă în activitatea de retail. Serviciile pe care le oferim sunt fie pentru furnizorii de jocuri, fie pentru comercianţi, fie pentru angajaţii companiilor.”

http://www.zf.ro/

Brandul de țară „Vinul Moldovei” a cucerit presa din Statele Unite ale Americii. Într-un top 10 al celor mai discutate vinuri în mass media americană, realizat de revista The Drinks Business, țara noastră ocupă o poziție fruntașă cu un vin Malbec roșu sec din 2011.  Autorul articolului citat este Dennis Sodomka, care s-a arătat impresionat de istoria milenară a tradiției vinurilor în Moldova, dar și de aromele care pot fi savurate în fiecare pahar. „Nu am gustat niciodată un vin din Moldova, de fapt a trebuit să caut pe hartă unde se află această țară. M-a impresionat. Vinul este unul potrivit pentru a fi savurat pe timp de vară și strălucește alături de bucate” a afirmat Denis Sodomka, comparându-l cu cel produs în Toscana – regiune din Italia conscrată în această industrie. Recunoașterea internațională a Vinului Moldovei se datorează și acțiunilor de promovare pe plan extern a brandului vinicol de țară realizate de către Oficiul Național al Viei și Vinului din Republica Moldova (ONVV).

Dumitru Munteanu, Director al ONVV: „Suntem foarte mândri că Vinul Moldovei se bucură de atenția mass-mediei internaționale. Acesta este un indicator că acțiunile noastre de promovare pe plan extern se desfășoară în direcția corectă. Presa internațională este un instrument eficient de promovare în vederea stabilirii unor noi parteneriate de afaceri  și de creștere a exporturilor noastre. Suntem siguri că pe termen lung vizibilitatea sporită a Vinului Moldovei va atinge ambițiile comerciale ale vinificatorilor noștri. Vom continua să urmăm această direcție și să implementăm cu succes Planul de Marketing al ONVV, astfel încât Vinul Moldovei să devină un simbol  consacrat al calității la nivel internațional.”

Vinul Moldovei - ”A wine to remember” în presa internațională

De asemenea, și alte vinuri moldovenești sunt apreciate în Statele Unite ale Americii, fapt confirmat prin numeroasele articole din presa americană.

În The Daily Meal jurnalistul Roger Morris plasează Vinul Moldovei într-un top al  21 de vinuri din lume consumate în sezonul estival, recomandate pentru raportul preț-calitate. În top se regăsesc vinuri produse în SUA, Franța, Uruguay și alte state.

Pe journalnow.com, despre vinul Moldovei se scrie ca fiind alegerea săptămânii în cadrul unei rubrici specializate. Michael Hatings recunoaște că vinurile noastre nu sunt  foarte populare în SUA , însă consideră că are mari șanse să devină notoriu și îl califică ca fiind „o alternativă” pentru unele sorturi produse în Italia.

În floridaweekly.com, Jerry Grienfield găsește vinul Moldovei ca fiind „fascinant”. Jurnalistul american se arată impresionat de combinația reușită de struguri, arome florale și de fructe, pe care au realizat-o vinificatorii autohtoni în producerea vinului.

Pe blogul specializat wine.about.com, expertul american Stacy Slinkard recomandă vinul produs în Moldova din struguri Sauvignon Blanc, precizând că „este un vin intrigant de la început până la sfârșit” datorită aromelor florale și de citrice dulci. Expertul este de părere că spre deosebire de vinurile produse în alte state, cel moldovenesc are un conținut scăzut de aciditate, care îți face „să vibreze simțurile”, fiind perfect pentru a îl savura alături de fructe de mare. Aceasta face ca vinul Moldovei să devină ”A wine to remember”.

Despre ONVV

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

4 August, Chişinău -- Proiectul Energie şi Biomasă, finanţat de Uniunea Europeană, lansează, în parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică,  Programul de subvenţionare a achiziţionării cazanelor pe biomasă pentru gospodăriile casnice, microîntreprinderile şi întreprinderile mici. Mărimea subvenţiei este de 1.300 Euro şi 700 Euro şi este stabilită în funcţie de parametrii tehnici ai cazanului selectat. Numărul total al beneficiarilor Programului de subvenţionare va fi de 300: 250 gospodării casnice şi 50 întreprinderi.

„Programul de subvenţionare a fost extins şi în Proiectul Energie şi Biomasă 2 datorită succesului acestuia înregistrat în prima etapă de proiect.  Regulile de depunere a dosarului rămân, în linii mari,  aceleaşi. Noutatea pentru etapa nouă a proiectului este gradaţia subvenţiei în funcţie de performanţa cazanului selectat”, susţine Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă.  Astfel, mărimea subvenţiei este de:

-        1.300 Euro pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 85 %, minim 36 ore autonomie de lucru, panou automatizat de control, biocombustibil utilizat – brichete și/sau pelete.

-        700 Euro pentru cazanele pe biomasă cu un randament egal sau mai mare de 75%, minim 6 ore autonomie de lucru, panou automatizat de control, și biocombustibil utilizat – brichete.

Beneficiari ai Programului de subvenţionare pot fi persoanele fizice cu domiciliul în Republica Moldova şi   întreprinderile mici sau microîntreprinderile, rezidente ale Republicii Moldova. Ei trebuie să fie proprietari sau coproprietari ai imobilului/întreprinderii  în care se va instala cazanul pe biomasă, iar imobilul nu trebuie să fie racordat la sistemul centralizat de încălzire.

Pentru a beneficia de subvenţie urmează să faceţi următorii paşi: 1. Să alegeţi cazanul produs sau asamblat în R. Moldova şi compania ce vă va oferi şi instala cazanul; 2. Să depuneţi setul de documente la Agenţia pentru Eficienţă Energetică; 3. Să instalaţi cazanul în propria casă sau întreprindere şi să primiţi subvenţia.

Cererile de înscriere în program vor putea fi depuse, începând cu 10 August, la Agenţia pentru Eficienţă Energetică: Chişinău, str. Alecu Ruso 1, et.10,  Tel: (22) 499 444 (ext.8);  Mob.: +373 67430436; Email: .

Cazanele ce pot fi procurate în cadrul acestui program urmează a fi produse sau parțial asamblate în Republica Moldova. Ele pot fi achiziţionate de la companiile acreditate în program. Procesul de acreditare a fost lansat de Agenţia pentru Eficienţă Energetică pe 27 iulie 2015, este unul continuu  şi este deschis tuturor companiilor ce produc sau asamblează cazane pe biomasă în Republica Moldova.

Toată informaţia despre program  este disponibilă pe www.biomasa.md.  

Programul de acordare în condiţii avantajoase a cazanelor pe biomasă pentru gospodăriile casnice este o activitate a Proiectului „Energie şi Biomasă”, realizată în parteneriat cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

În prima etapă a Proiectului Energie şi Biomasă (2011-2014), 620 de familii şi întreprinderi şi-au instalat cazane pe biomasă cu 1.300 Euro rambursare din fonduri europene.

Proiectul Energie şi Biomasă 2 este un proiect de trei ani realizat în 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

NOTĂ: Proiectul Energie şi Biomasă poate facilita accesul mass media la beneficiarii Programului de subvenţionare din prima etapă a proiectului.

Pentru informaţii suplimentare contactaţi:

Ina Prisăcaru-Zglavuţă, specialist în comunicare şi mass media, Proiectul Energie si Biomasă, Tel: 022 839983,

Oleg Brînză, specialist în dezvoltarea afacerilor, Proiectul Energie şi Biomasă, Tel: 022 839982,

Sâmbătă, 8 august, la Generator Hub - 11 echipe din Moldova participă în Finala Națională a ClimateLaunchpad 2015. A doua ediție a celei mai mari competiții europeane de idei de afaceri cu impact ecologic are loc în 28 de țări. ClimateLaunchpad caută talente în domeniul business-ului ecologic și îi ajută să dezvolte ideile durabile în afaceri la nivel mondial. Pe parcursul ultimelor săptămâni echipele din Republica Moldova s-au pregătit pentru finala națională cu 2 zile de seminar și 6 sesiuni intensive de mentorat. Top-3 idei din fiecare țară participantă  ajung la lupta în finala Europeană de la Amsterdam în luna septembrie.

Ideile care concurează in Republica Moldova variază de la "Producere de Deshidratoare solare de fructe" la "SuperErou Eco". Criteriile de jurizare sunt impactul asupra schimbărilor climatice, potențialul de creștere ș competențele și entuziasmul în cadrul echipei. Frans Nauta, director adjunct al acceleratorului de afaceri Climate-KIC și fondator al competiției ClimateLaunchpad: "ClimateLaunchpad este o privire în viitorul sustenabil al Europei. Vedem oportunități vaste pentru întreprinderile inovatoare de combatere a schimbărilor climatice. Acest concurs pregătește echipe pentru a dezvolta și vinde ideile lor. Vrem ca ei să realizeze impact global. "

10 cele mai bune idei din Europa castigă acces la programul Acceleratorului Climate-KIC, focusat pe creșterea ideilor inovatoare ecologice în afaceri puternice. Câștigătorul general al Finalei Europene primește și un premiu în bani de 10.000 €, următorul primește 5.000 € și ideea care vine pe locul trei -2.500  € . O prezentare completă a tuturor ideilor participante pot fi gasite la www.climatelaunchpad.org. Câștigătorii finalei naționale și europene vor fi anunțate pe acest site, de asemenea.

Sara West, castigator al competitiei 2014 și co-fondator al Wavetube: "ClimateLaunchpad a deschis accesul la o rețea imensă și de expertiză pentru a accelera dezvoltarea noastră. Este o experiență o dată în viață pentru a extinde rețeaua și afacerea ta. "

Despre ClimateLaunchpad și Climate-KIC

ClimateLaunchpad (www.climatelaunchpad.org) este un program al Climate-KIC; Cea mai importantă inițiativă de inovare în abordarea schimbărilor climatice ale UE. Acesta este cel mai mare parteneriat public-privat de inovare a Europei axat pe atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Climate-KIC constă dintr-o rețea internațională de companii, instituții academice și sectorul public.
Climate-KIC este unul dintre comunitățile de inovare (KIC) și de cunoaștere și a fost creat în 2010, de către Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), instituție UE
însărcinată cu crearea dezvoltării europene durabile în timp ce se ocupă cu
provocări globale ale timpului nostru www.climate-kic.org

In Moldova anul acesta concursul este organizat catre NGO “EcoVisio”:

http://www.ecovisio.org/projects