Bateriile Tesla ar putea ajunge să alimenteze cu energie întreaga lume
Bateriile Tesla produse la Gigafactory ar putea ajunge să alimenteze cu energie întreaga lume, potrivit omului de afaceri American, producător al automobilelor electrice de lux Tesla, Elon Musk, care a prezentat, joi seară, strategia în domeniul bateriilor reîncărcabile, informează Mediafax.
Musk a început show-ul din Los Angeles, care a marcat oficializarea extinderii agresive a Tesla în domeniul stocării energiei, cu viziunea de a scăpa Statele Unite de dependenţa de combustibili fosili în producerea de electricitate, relatează MarketWatch.
„Problema bateriilor existente este că …sunt proaste”, a spus Musk, înainte de a trece la prezentatea bateriei Powerwall, produsă de Tesla la noua fabrică Gigafactory din Nevada.
Costul acestei baterii reîncărcabile, cu o capacitate de 10 kilowaţi şi care poate asigura necesarul de energie al unei locuinţe timp de 10 ore, porneşte de la 3.500 de dolari. Tehnologia folosită de companie este aceeaşi cu cea a bateriilor automobilelor Tesla, cunoscute ca având cea mai lungă durată de funcţionare, dintre modelele existente pe piaţă.
Bateriile vor fi comercializate prin intermediul diviziei Tesla Energy. Compania primeşte deja comenzi, dar bateriile vor fi livrate abia peste 3-4 luni, a spus Musk.
http://www.money.ro/
Antreprenorii din toată țara pot accesa credite din sursele Programului Compact
Potrivit Fondului Provocările Mileniului, aria de eligibilitate a Programului de credite Compact a fost extinsă. Începînd cu 27 aprilie curent, antreprenorii de pe întreg teritoriul Republicii Moldova pot obține surse financiare pentru investiții în agricultura performantă.
În prezent, prin intermediul programul de credite lansat în 2011 au fost acordate 56 de împrumuturi în sumă totală ce depășește 9,3 milioane de dolari SUA. Împrumuturile oferite în cadrul Programului Compact sunt destinate investițiilor în infrastructura post-recoltare cum sunt depozitele frigorifice, echipamente de sortare, spălare sau prelucrare a fructelor și legumelor etc.
Împrumuturile Compact sunt oferite prin intermediul băncilor Moldova Agroindbank, Energbank, Banca Socială, FinComBank, Moldindconbank, Mobiasbanca Groupe Societe Generale, Victoria Bank și Comerțbank.
Valorarea împrumuturilor Compact variază de la 5 000 USD (sau echivalentul în lei sau euro a acestor sume) pînă la 600 000 USD, iar termenul pentru care se oferă creditele este de 3-7 ani. Totodată, procurarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor din mijloacele creditelor acordate în cadrul Programului Compact este scutită de TVA și taxele vamale.
Concurs: Se caută cele mai bune companii din Republica Moldova
Camera de Comerț și Industrie deschide (CCI), începând cu 20 mai, perioada de aplicare la concursul Premiul pentru realizări în domeniul calității. Companiile vor putea depune dosarele de participare până pe data de 20 septembrie curent, iar premiile vor fi anunțate în cadrul Galei Businessului Moldovenesc, la începutul anului 2016.
Potrivit unui comunicat al CCI, din acest an criteriile de evaluare a participanților sunt armonizate cu Modelul de Excelenţă al Fondului European pentru Managementul Calităţii (EFQM). Cei înscriși în concurs vor fi apreciați după nouă criterii, grupate în două categorii: Rezultatele (4 criterii) și Posibilități (5 criterii), ambele grupe având ponderea de 50 la sută fiecare. Juriul va examina atât politicile și procedurile de asigurare a calității, cât și gradul de satisfacție a consumatorilor.
Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității" premiază companiile cu rezultate semnificative, obținute la capitolul calitatea produselor și servicilor prestate de către acestea, dar care asigură și implementarea metodelor eficiente de management al calităţii în cadrul întreprinderilor.
Prin acest concurs, CCI țintește promovarea culturii calității, a strategiilor performante ce asigură calitatea produselor și serviciilor și, de asemenea, garantează asistenţa informaţională antreprenorilor în domeniul managementului calității și integrarea efectivă a pieţei moldoveneşti în comunitatea economică mondială.
În concurs se pot înscrie întreprinderi şi organizaţii cu diverse forme de proprietate, persoane juridice sau fizice înregistrate în R. Moldova care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul ţării.
Laureații și premianții concursului vor avea dreptul să utilizeze imaginea distincțiilor primite în scopuri publicitare, inclusiv la marcarea produselor, de asemenea, vor primi o serie de reduceri la serviciile prestate de către Camera de Comerț și Industrie și partenerii săi în organizarea concursului.
Cum s-a ieftinit mâncarea la greci fără nici o reducere de taxe
Într-o piață liberă, consumatorul este liber să cumpere de unde dorește, să decidă cât este dispus să cheltuiască și, de cele mai multe ori, se preferă prețul cel mai mic. Plecând de la această premisă, autoritățile din Grecia au elaborat un sistem online de centralizare a prețurilor, iar la un an de la implementarea lui, prețurile au scăzut, în medie, cu 7% fără vreo măsură de relaxare fiscală.
Monitorul de prețuri ar urma să fie implementat și în România, a declarat Gyerkó László, Consilier de Concurență în plenul Consiliului Concurenței. Mai mult, prezent la Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților, oficialul a arătat că modelul grecesc va fi baza de la care se pleca la noi, mai ales că rezultatele obținute de eleni sunt extrem de încurajatoare.
”Exemplul care a dus la scăderea prețurilor la nivel național cu 7% după implementarea acestui monitor al prețurilor este Grecia. După un an și ceva, prețurile din acest coș zilnic au scăzut cu 7%, fără alte măsuri fiscale, cum ar fi reducerea de TVA”, a declarat reprezentantul Consiliului Concurenței. subliniind că monitorul de prețuri nu doar că va reduce și mai mult prețurile, dar va institui și un control public în piață.
Discuții cu toți jucătorii din piață
În prezent, proiectul unui monitor de prețuri pentru România a fost făcut cunoscut în rândul actorilor din piața agroalimentară și este susținut și de către Guvernul României. ”Acum cîteva luni am lansat ideea înființării unui monitor al prețurilor care să aibă lista produselor cuprinse în coșul zilnic și care au o relevanță în consum. Avem discuții cu retailerii, cu asociațiile, avem și sprijinul ANPC cu care dorim să face proiectul, avem sprijinul Guvernului. Încă nu avem, însă, OK-ul tuturor participanților”, a spus consilierul de concurență.
Asociația Marilor Rețele Comerciale nu au fost de acord
Întrebat cine se opune, totuși, ca acest monitor de prețuri să devină realitate, Gyerkó László a spus: ”Asociația Marilor Rețele Comerciale din România nu este de acord cu acest monitor de preț. Am avut întâlniri, conferințe bilaterale și încă nu avem acordul dânșilor”. De altfel, fără un acord cu retailerii, centralizarea prețurilor este lipsită de reprezentativitate.
În ciuda prezentului blocaj, cei de la Consiliul Concurenței sunt optimiști și speră să lanseze monitorul până la finele acestui an. Practic, cu acest instrument, orice cetățean va putea verifica prețurile practicate în diferite localități, de către diferiți comercianți.
”Acolo vede cetățeanul cât costă pâinea în 10 sau 20 de locații și poate să decidă de unde cumpără, să facă o comparație. Și implicit, orice persoană interesată poate face acest lucru, în orice moment”, a spus Gyerkó László, Consilier de Concurență în plenul Consiliului Concurenței.
O investigație privind prețurile durează cel puțin un an și jumătate
Consiliul Concurenței monitorizează prețurile ante și post implementarea TVA redus la alimente, însă se pare că se va putea finaliza investigația abia anul viitor. ”Am finalizat o investigație anul trecut pe acordurile de preț (practicate de marile rețele comerciale – n.r.) cu un rezultat răsunător, o amendă de 35 de milioane de euro. Avem în derulare o investigație cu 30 și ceva de producători și retaileri care se va finaliza anul viitor. O investigație la Consiliul Concurenței durează, în medie la nivel european, un an și jumătate, aproape de doi ani. Nu putem de joi și până astăzi (marți, 28 aprilie – n.r.) să spunem dacă prețurile de acum sunt rezultatul unei înțelegeri, dacă au crescut sau nu”, a explicat Gyerkó László, Consilier de Concurență în plenul Consiliului Concurenței.
Foto: www.nydailynews.com
http://agrointel.ro/
Google a decis să renunţe la o tastă fără de care nu poţi scrie la laptop
Fabricanţii de computere caută metode pentru reducerea dimensiunii laptopurilor; Apple a anunţat recent un MacBook care se "micşorează" pentru că tastele cumulează funcţii, iar Dell a renunţat la rama monitorului la noua gamă XPS.
Dar cel mai radical proiect pare să aparţină celor de la Google, care au patentat înlocuirea space bar cu trackpadul, de fapt zona superioară a acestuia. Un set de senzori vor determina dacă userul vrea să folosească tasta space sau trackpadul. Patentul înregistrat de Google va determina reducerea dimensiunilor laptopului, în urma "urcării" trackpadului în zona destinată tastaturii.
Este o mişcare începută de Lenovo, care a încercat deja, la unul din cele mai recente modele lansate, apropierea trackpadului de tastatură.
http://www.businessmagazin.ro/
Raiduri pe traseu pentru combaterea activităților ilicite
Este știut că Serviciul Fiscal de Stat nu urmărește scopul sancționării contribuabililor, ci conformării lor benevole, axându-se pe educarea agenților economici și cetățenilor în spiritul respectării legislației în vigoare.
În acest context, pe parcursul perioadei 01-10.04.2015 IFS Telenești a efectuat raiduri pe traseu de comun cu angajații MAI întru combaterea transportului ilicit de pasageri și conformarea benevolă a transportatorilor auto, fiind depistate 6 cazuri de prestare a serviciilor de transportare a călătorilor cu mijloace de transport auto regim ,,taxi” fără înregistrarea activității.
Inspectorii fiscali din cadrul Direcției Control Fiscal IFS Telenești atrag atenție aducerii în cadrul legal a persoanelor ce practică activitate ilicită. În perioada 10-17.04.2015 au fost efectuate controale operative în saloane de frizerii, fiind depistate 7 cazuri de acordare a serviciilor de frezat-coafat.
În urma discuțiilor purtate, în domeniul acordării serviciilor de frezat 3 persoane și-au legalizat activitatea prin procurarea patentei de întreprinzător. Între 21-25.04.2015 au fost efectuate raiduri la piețele din raion, având scop educativ, întru conformarea persoanelor fizice ce comercializează păsări (pui pentru creștere), răsad de legume.
În urma vizitelor la agenții economici din comerț amplasați în raza piețelor au fost depistate următoarele încălcări:
Trei cazuri de comercializare cu amănuntul a țigaretelor cu filtru la prețuri ce depășesc prețurile maxime de vânzare cu amănuntul, contrar prevederilor art.1231 al.5 din Codul Fiscal;
Două cazuri de întocmire a incorectă a registrului de casă.
Pentru aceste încălcări vor fi aplicate amenzi fiscale în sumă de 3,0 mii lei și sancțiuni contravenționale în sumă de 11,1 mii lei.
186,5 milioane lei vor fi acordate pentru proiecte de dezvoltare regională în 2015
29 aprilie 2015, Chișinău – Finanțarea a 26 de proiecte de dezvoltare regională, în valoare de 186,52 mln. lei, până la finele anului curent, din resursele Fondul naţional pentru dezvoltare regională, a fost, astăzi, aprobată de membrii Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale. Ședința a întrunit miniştri, reprezentaţi ai autorităţilor publice locale, ADR-uri, ai mediului de afaceri, societăţii civile și a fost prezidată de Viceprim-ministrul, ministru al Economiei, Stephane Bride.
Conform ordinei de zi, membrii Consiliului au aprobat implementarea proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul Unic de Program pentru anii 2013-2015, precum și repartizarea mijloacelor financiare ale Fondul naţional pentru dezvoltare regională pe anul curent.
Astfel, până la finele anului în regiunile țării vor fi realizate proiecte de infrastructură a drumurilor, aprovizionare cu apă și sanitație, îmbunătățirea factorilor de mediu, atractivitate turistică, susținere a mediului de afaceri, cheltuieli operaționale ADR-uri, implementarea politicii de dezvoltare regională în regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia în sumă totală de 194 900,0 mii lei.
La selectarea și aprobarea proiectelor pentru finanțarea s-a luat în considerație asigurarea continuității proiectelor inițiate în perioada anterioară. În acest context, s-a decis alocarea mijloacelor financiare în sumă de 163 689,5 mii lei pentru implementarea a 23 proiecte inițiate în anii precedenți. Totodată, s-a aprobat inițierea a 3 proiecte noi: un proiect de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare a locuitorilor com. Parcani, Ocolina și Rădi Cereșnovăț din r-nul Soroca (7,53 mln.lei), crearea oportunităților de investiții în turism pe traseul turistic în 9 localități din raionul Ialoveni (5,0 mln.lei), construcția și restabilirea sistemului de canalizare în or. Nisporeni, com.Vărzărești (10,29 mln.lei.)
De asemenea, Consiliul a aprobat derularea proiectelor de susținere a mediului de afaceri, în special a Zonelor Economice Libere, Parcurilor Industriale și Incubatoarelor de Afaceri. În anul 2015 se preconizează finanțarea proiectelor de dezvoltare a sectorului industrial în Regiunea de Dezvoltare Nord prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare pentru Parcul Industrial de pe teritoriul S.A. "Răut" mun. Bălţi (9 655,70 mii lei). Totodată, se planifică conectarea Parcului Industrial Edineţ la infrastructura de acces şi utilităţile publice (9 862,90 mii lei) ș.a.
În total, pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională s-a decis alocarea a 186 518,7 mii lei, pentru cheltuieli operaționale ale Agențiilor de Dezvoltare Regională Nord Centru și Sud - 7 881,3 mii lei, pentru implementarea politicii de dezvoltare regională în regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia – 500,0 mii lei.
Pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare regională urmează a fi utilizate mijloacele Fondului naţional pentru dezvoltare regională și ale partenerilor de dezvoltare, în mod special de Agenția de Cooperarea Internațională a Germaniei.
Comunicat de presă
Hobby-urile transformate in afaceri aduc romanilor pana la 10.000 de lei in plus
Romanii care au si-au transformat hobby-ul intr-o afacere castiga venituri suplimentare de peste 5.000 de lei pe an, cu un varf in Bucuresti si Ilfov de circa 10.000 de lei, cele mai profitabile pasiuni fiind in domeniile renovarilor si decoratiunilor interioare, design, fotografie sau culinar.
Persoanele cu varste intre 25 si 34 de ani au cel mai mare venit anual, de circa 6.300 lei.
Potrivit Visa Europe, cele mai profitabile hobby-uri sunt in urmatoarele domenii:
constructii, renovari si decoratiuni interioare (5.887 lei),
design (5.834 lei),
fotografie (5.778 lei),
culinar (5.509 lei)
ingrijirea copiilor (5.487 lei).
Motivele pentru care pasiunea devine afacere
Pasiunea reprezinta principala motivatie pentru aproape 60% dintre romanii si polonezii care au pornit o afacere dintr-un hobby, comparativ cu media europeana de 43%.
Aproape o treime dintre cei care au participat la sondaj (29%) au avut ca principal momtiv schimbarea activitatii fata de cea de la locul de munca, iar 26% au spus ca doresc sa lucreze pentru ei insisi.
"Patru din zece romani care ar putea sa-si deschida o afacere dintr-un hobby sunt ingrijorati de birocratia excesiva legata de administrarea firmei. In alte tari din Europa, oamenilor le este teama mai mult de posibilitatea de a nu primi comenzi suficiente. Ingrijorarile privind gestionarea cheltuielilor sunt comune pentru majoritatea IMM-urilor din Romania", a declarat intr-un comunicat Catalin Cretu, director regional Visa Europe pentru Romania, Croatia si Slovenia.
Trei din patru romani care au un hobby pot obtine venituri suplimentare de pe urma pasiunii lor, iar patru din zece romani spun ca vor opta pentru o astfel de varianta in viitor.
Peste jumatate dintre cei care doresc sa castige bani din pasiunile lor afirma ca isi vor utiliza economiile personale pentru a-si deschide o afacere, aproape un sfert (23%) vor sa apeleze la familie si prieteni, iar 15% dintre respondenti intentioneaza sa aplice pentru o subventie dedicata afacerilor mici, in timp ce numai 11% planuiesc sa recurga la conceptul de crowdfunding (multifinantare).
Pe de alta parte, polonezii (49%) si spaniolii (43%) sunt cei mai deschisi la solutiile externe si alternative de finantare pentru infiintarea afacerilor pe care si le doresc, in timp ce romanii se afla pe penultimul loc, la egalitate cu suedezii (26%), fiind urmati de turci (24%).
Romanii care vor sa aiba un business pe baza unui hobby sunt motivati de pasiune (65%), flexibilitatea propriului business (46%), dorinta de a fi propriul sef (44%) si de a avea o activitate diferita fata cea de la locul de munca (33%).
Cum iti promovezi afacerea
Din punct de vedere al promovarii, retelele sociale Facebook si Twitter sunt mai populare decat metodele traditionale, precum crearea unui website al companiei, astfel ca doua treimi dintre cei care vor o astfel de afacere spun ca utilizeaza cele doua retele sociale pentru promovare, in timp ce recomandarile directe sunt considerate importante de aproximativ 60% dintre acestia.
Peste doua treimi (70%) din cei care vor sa demareze o afacere pe baza unui hobby vor ca aceasta sa devina principala lor sursa de venit, iar 16% au aceasta intentie in in urmatorii cinci ani.
Peste jumatate dintre acestia vor lansa atat un website propriu pentru ca produsele sau serviciile oferite sa devina accesibile unei baze de clienti mult mai mari, cat si o pagina pe social media pentru a-si consolida profilele, dar vor apela si la diverse actiuni de publicitate.
Studiul a a fost realizat online in ultimul trimestru al anului trecut in noua tari din Europa, respectiv Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Polonia, Romania, Spania, Suedia si Turcia, pe un esantion de peste 18.000 de respondenti, dintre care peste 2.000 de romani care castiga sau le-ar placea sa obtina venituri din propriile pasiuni.
http://www.ziare.com/
Foto: Facebook/Julia Rodnitchi
Ministerul Economiei va înfiinţa două incubatoare noi de afaceri la Cahul şi Călăraşi

De asemenea, Consiliul a decis ca ODIMM să elaboreze un Plan de acţiuni privind dezvoltarea reţelei şi construcţia de noi incubatoare de afaceri în anul 2015, care să fie prezentat şi aprobat la următoarea şedinţă a Consiliului. Pentru crearea noilor incubatoare de afaceri noi şi dezvoltarea celor existente, în bugetul de stat au fost prevăzute mijloace financiare în mărime de 15 mln. lei.
În cadrul şedinţei, Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephane Bride, a remarcat importanţa incubatoarelor de afaceri pentru dezvoltarea economiei locale: “Prin extinderea Reţelei Incubatoarelor de Afaceri se creează noi întreprinderi, respectiv noi locuri de muncă, iar mediul antreprenorial devine tot mai atractiv pentru tinerii antreprenori”, a spus ministrul Economiei.
Locaţiile selectate întrunesc criteriile stabilite în acest scop: edificiu aflat în proprietate publică, cu spaţiu de cel puţin 2000 m² disponibil pentru producere, amplasat într-o zonă cu infrastructură de acces şi comunicaţii (reţea de apă şi canalizare, gaze, sistem de încălzire, etc.), precum şi posibilitatea cofinanţării incubatorului de către consiliile locale şi alte structuri interesate.
Până în prezent, în Republica Moldova au fost lansate 9 incubatoare de afaceri: în Ștefan-Vodă, Dubăsari, Leova, Ceadâr-Lunga, Rezina, Nisporeni, Sângerei, Soroca și Cimișlia.
Incubatoarele de Afaceri sunt create în baza obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare a sectorului IMM pentru anii 2012-2020, Matricea de politici a Programului de suport sectorial „Stimularea Economică în Zonele Rurale”, finanţat de UE şi Matricea de Politici a Programului de Suport al Instituirii Zonei de Liber Schimb, Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), în care este inclusă acţiunea „Crearea şi dezvoltarea Incubatoarelor de Afaceri”.
--
187 operatori economici și-au dotat întreprinderile cu echipament performant din resursele Grantului Japonez
28 aprilie 2015, Chișinău – Rezultatele activității Unității de Implementare a Grantului Japonez în anul 2014, dar și bugetul Unității pentru anul curent au fost principalele subiecte de pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Comitetului Consultativ al Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (JNPGA), condus de Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephane Bride.
Potrivit raportului prezentat, în anul 2014, la concursul anunțat de Ministerul Economiei în cadrul acestui Program au participat 28 agenți economici, fiind acordată finanţare unui număr de 7 beneficiari, în valoare totală de 6,6 mln. lei. Până la finele anului curent urmează a fi implementate alte 19 proiecte. De asemenea, Unitatea a raportat despre acțiunile de monitorizare a rezultatelor etapelor de procurare a echipamentului, intermedierea şi coordonarea procedurilor de semnare a devizelor de cheltuieli de către beneficiarii Programului şi Ministerul Economiei, debursarea mijloacelor alocate beneficiarilor Programului pentru achitarea cu furnizorii de echipament contractaţi ș.a.
În cadrul ședinței, Comitetul a aprobat bugetul Unităţii de Implementare a Grantului Japonez pentru anul 2015. De asemenea, a fost luată decizia de extindere a termenului de achitare a datoriilor la plăţile ratelor de leasing a doi beneficiari, care au înregistrat datorii după expirarea termenului perioadei de leasing, cu acordarea componentei de grant în valoare de 40% din preţul echipamentului şi neaplicarea sancţiunilor financiare.
Menționăm că în scopul asigurării promovării eforturilor în vederea ajustărilor economice structurale, Guvernul Japoniei a acordat Guvernului Republicii Moldova, în mai multe tranşe, un Grant pentru susţinerea şi dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova. Astfel, în perioada 2005-2014, prin intermediul acestui Program 187 antreprenori din mediul rural și-au dezvoltat afacerile, procurând echipament de producere performant. La procurarea echipamentului aceștia au beneficiat de o componentă de grant în mărime de 40% din preţul echipamentului oferit în regim de leasing. Valoarea granturilor acordate de Guvernul Japoniei în această perioadă a constituit 11,8 mln. USD.
Comunicat de presă