Acest complex rezidențial, din capitala Moldovei, se află sub atenția nu doar a țării noastre, ci și a Băncii Mondiale, EBRD și sub cea a experților în domeniul încălzirii cu ajutorul surselor alternative din întreaga lume. Proiectul este unic, nu a fost realizat niciodată nicăieri și mulți aveau dubii cu referire la posibilitatea de realizare a lui. MyBusiness.md a întrebat și a aflat faptul că, totuși, a început construcția lui și aceasta se află deja în etapa de fundament.

Pe pereții exteriori ai complexului locativ din Chișinău, „Eco Moldova”, nu vor fi plasate aparatele de aer condiționat. Sistemul de climatizare este încorporat constructiv în clădire. La fel ca și încălzirea complexului, acesta este geotermal – utilizează energia termică a Pământului. „Prin acest proiect ne dorim să demonstrăm faptul că blocurile cu multe etaje pot fi încălzite și fără utilizarea gazului natural”, - a explicat Alexandr Covalenco, directorul companiei „Interactiv”, cea care se ocupă de construcția complexului unic.

Alexandr Covalenco a spus că în lume deja există clădiri, încălzite geotermal – centre comerciale, hoteluri, încăperile interioare ale stadioanelor, sisteme administrative. În Suedia este un raion alcătuit din 12-14 blocuri cu cinci etaje, încălzite după principiul geotermal. Iar un întreg complex rezidențial reprezintă o inovație în lume. Și acest „pentru prima dată” are loc la noi în Moldova, în sectorul Ciocana din capitală.

Conform spuselor lui Alexandr Covalenco, ideea construcției unei astfel de case i-a venit în anul 2013. Iar în primăvara anului 2014, compania a început să sape prima groapă. Actualmente, au fost forate sondele geotermale cu o adâncime de 105 metri și au fost ridicate temeliile pentru patru blocuri – în total, 9 scări. Per ansamblu în complex vor fi 38 de scări.

Numărătoarea acestor case are loc după scări. Câte scări sunt, atâtea sonde pentru încălzirea geotermală și climatizarea clădirii. Prima clădire a complexului „Interactiv” se preconizează a fi data în exploatare către mijlocul anului 2016.

Nu există standarde de construcție pentru astfel de case. Atunci când am început construcția, ne-am bazat pe calculele experimentale. Pentru consultanță, Camera de Comerț și Industrie din Moldova a chemat un specialist din Germania. El a stat în Chișinău trei săptămâni – a făcut cunoștință cu proiectul și calculele – s-a dovedit a fi faptul că acestea au fost realizate corect. După un astfel de feedback, chiar și scepticii înrăiți dintre oficialii guvernamentali nu mai aveau dubii – ideea este cât se poate de reală.

Sistemul de încălzire geotermală funcționează conform principiului „reversului frigiderului”. Un frigider de uz casnic este format din două circuite – cel care se localizează în interiorul frigiderului este rece, iar cel care este situat în exterior – fierbinte. Între circuitele-tuburi, prin care circulă lichidul de răcire sau un purtător de căldură – schimbător de căldură. Același principiu în are și încălzirea geotermală a clădirilor, doar că invers – circuitul interior – apa din țevile și radiatoarele sistemului de încălzire este fierbinte, iar cel din exterior – apa din țevile sondei geotermale este rece.

Pentru climatizator nu se necesită un schimbător de căldură. Adâncimea sondei de 105 metri a fost determinată de calcule. La această adâncime, apa se încălzește până la 10.5 C˚. Ajungând în sistemul de climatizare, aceasta îndeplinește funcția de răcitor. „Și costă foarte ieftin, - concretizează Alexandr Covalenco, - toate cheltuielile sunt reprezentate de achitarea energiei electrice necesare pentru funcționarea pompei”.

Sistemul de încălzire geotermală este capabil să asigure încălzirea purtătorului de căldură până la 60 C˚. Pentru aceasta, în fiecare scară sunt instalate două pompe de căldură cu o capacitate totală de 96 kW. În cazul în care capacitatea lor nu va fi destulă, în perioada cu înghețuri puternice, se vor conecta două pompe de căldură din punctul de căldură, instalat pe acoperiș, deasupra fiecărei scări. Ele funcționează după principiul de încălzire cu aer a apei și, în mare parte, sunt destinate pentru încălzirea apei pentru alimentarea cu apă caldă. De asemenea, pe acoperișul clădirii vor fi instalate panouri solare – 21 de bucăți pentru fiecare scară, pentru asigurarea alimentării cu apă caldă. Plus câte un generator eolian pe fiecare scară. Într-adevăr, așa ceva nu s-a mai făcut în lume.

Conform unor calcule preliminare, încălzirea „geotermală” a unui metru pătrat din suprafață va fi de 2.5 ori mai ieftină decât în cazul încălzirii cu gaz natural. Dar există o altă problemă – utilajele în sine, necesare încălzirii ecologic pure, sunt foarte scumpe. „Un metru de sondă costă 14 euro, - spune Alexandr Covalenco, - iar pentru complexul rezidențial trebuie să fie forate 2200 de metri de sonde”. Și acesta reprezintă doar un tip de cheltuieli. Deocamdată, compania „Interactiv” comercializează apartamente în casa „geotermală” cu 500 de euro pentru un metru pătrat. „Cu utilajele necesare încălzirii geotermale și climatizare, prețul pentru metru pătrat va crește la 560-570 de euro. Dar noi nu creștem prețurile, mizând pe granturi. Deja am fost vizitați de către reprezentanții Băncilor Mondială și Europeană, au făcut cunpștință cu planurile noastre, se mirau. Acum le-am oferit calculele și proiectul. Așteptăm răspuns”.

Un astfel de sistem de încălzire este neobișnuit și stârnește dubiile cumpărătorilor de vârstă medie și cea mai mare. Compania „Interactiv” a luat în calcul acest factor socio-demografic, orientând proiectul „Eco Moldova” către cumpărătorii tineri, care și-au creat recent o familie – toate apartamentele din casele „geotermale” au o cameră sau două, cu rare excepții. „Tinerii reacționează mult mai pozitiv la astfel de lucruri noi”, - explică Alexandr Covalenco, axându-se pe propria experiență: la sfârșitul anilor 90, compania „Interactiv” trecuse prin niște situații similare, atunci când, pentru prima dată, a propus instalarea cazanelor de încălzire autonomă în fiecare apartament dintr-un bloc. Acum, acest fapt este unul normal, atunci, însă, părea neobișnuit – în fiecare apartament un cazan aparte. Nu este exclus faptul că, peste vreo cincisprezece ani, noul mod de încălzire, propus de „Interactiv”, care sărbătorește 20 de ani în acest an, va deveni un fenomen obișnuit în industria de construcții.

 

Igor Fomin, Oleg Tațenco

Articol pregătit de MyBusiness.md

În Moldova a apărut prima cafenea online pentru vegetarieni. Fondatorii RawVeganCafe Ion Platon și Diana Cănănău gătesc individual dulciuri vegane și le vând prin Internet. Livrarea se realizează doar pe teritoriul Chișinăului și a Orheiului. În prezent, meniul cafenelei vegetariene virtuale include cinci deserturi neobișnuite, compuse exclusiv din ingrediente ecologic-pure aduse “de peste mări” (unt de cacao, cocos, nuci, semințe, carob).  

“ Dulciurile vegane, pe care le oferim spre vânzare, sunt o noutate pentru locuitorii Moldovei, precum și însăși ideea de vegetariansim. Nu impunem altor ideile noastre asupra alimentației corecte, doar producem deserturi pentru amatori de dulciuri, indiferent dacă ei consumă carnea sau nu. Înțelegem că oferta noastră e orientată spre un grup țintă anumit, dar, știind că vegetarianismul devine tot mai popular în Moldova, mai ales printre tineri, iar produsele noastre sunt compuse exclusiv din ingrediente ecologic-pure, vindem bomboanele și prăjiturile noastre tuturor doritorilor. Aceste produse aduc doar beneficii și nu au cum să fie contraindicate”, - a povestit pentru mybusiness.md directorul RawVeganCafe Ion Platon.  

Ideea de deschidere a cafenelei Web vegetariene i-a venit celor doi din anumite motive. Este o continuare a modului lor de viață (Ion deja de doi ani consumă doar alimente vegane, iar Diana este vegetariană). În urma participării la câteva iarmarocuri (handmade și eco) cu producția lor și observând interesul consumatorilor, ei au decis să-și dezvolte afacerea și să deschidă site-ul de vânzare a dulciurilor vegane.

“În prezent, de pe Internet poți comanda direct în oficiu sau acasă sandiwch-uri, kebab-uri, pizza, plăcinte. Însă toate acestea sunt, din punctul nostru de vedere, alimente moarte și nesănătoase. Am decis să ne integrăm în acest domeniu și să deschidem un magazin online de produse vegetariene, unde fiecare doritor ne poate comanda acest tip de mâncare. Doar noi cheltuim timp pentru pregătirea mâncărurilor acasă. De ce să nu propunem aceleași rețete celorlalți?” – spune Ion.

Meniul RawVeganCafe include doar cinci deserturi, compuse din produse ecologice, pregătite la o temperatură anumită pentru ca acestea să păstreze substanțe utile. În dulciuri nu se adaugă cacao din cauza cafeinei. Ea este înlocuită prin carob – praful arborelui roșcov. Mulți cred că anume cu păstaiele dulci ale roșcovului se hrănea Ioan Botezătorul în pustiu – acest fapt a fost înregistrat în dicționarul Brockhaus și Efron din anul 1901. Mai mult decât atât, în Germania păstaiele carob poartă denumirea de “pâinea lui Ioan”. Astfel, produsele nu conțin nici un ingredient care ar dăuna organisumului.

Diana Cănănău a remarcat că deserturile de la RawVeganCafe nu trec prin tratament termic pe aragaz. “Folosim deshidratorul. Astfel produsele noastre rămân “vii”. În total, pregătirea deserturilor vegane ocupă de la 6 la 14 ore. Astfel se explică durata lungă de executare a comenzilor”, - a spus ea.

Schema de lucru a RawVeganCafe este foarte simplă: clientul face comanda online, care este realizată și livrată pe teritoriul Chișinăului timp de 48 ore, iar în zilele de odihnă – în Orhei.

Prețurile pentru deserturile RawVeganCafe sunt destul de ridicate – 65-96 lei pentru 100 grame. RawVeganCafe explică acest fapt prin necesitatea de importare a ingredientelor (excepție fac mierea, fructe și fructe de pădure). “Însă, în ciuda prețurilor înalte, cererea este mare. Cineva ne comandă produse pentru micul dejun, cineva pentru cină. Unii le consideră drept un desert sănătos. Un client ne-a spus odată: “Nu sunt vegetarian, dar îmi plac dulciurile. Iar de la deserturile voastre niciodată nu mă voi îngrășa”. “Și chiar așa e”, - spune Diana Cănănău. Ea a mai adăugat că, odată cu sosirea verii, în produse vor fi incluse mai multe fructe și fructe de pădure ecologice (vișină, căpșune, caise).

RawVeganCafe mai planifică să producă crackerși vegani, realizați exclusiv din semințe, nuci și legume.

La întrebarea despre perspectivele de deschidere în capitală a cafenele pentru vegetarieni, Ion Platon a răspuns că, în ciuda popuarității vegetarianismului în Europan, nu vei întîlni acolo o cafenea sau un restaurant care ar vinde doar produse vegetariene și vegane. “În Moldova cultura vegană abea se născuse. Majoritatea cafenelelor capitalei nu oferă mâncare vegetariană. Însă, observând interesul crescut pentru deserturile noastre, vom începe să căutăm colaborări”, - a spus Ion Platon.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În Moldova s-a desfășurat primul Seed Forum, organizat de Ministerul Economiei și Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, ODIMM.

„Seed Forum este o rețea globală de fonduri necomerciale și reprezentanți naționali ai mai bine de 40 de țări ale lumii, - a spus la deschiderea Seed Forum Global Steinar Korsmo. – Conceptul Seed Forum-ului a fost lansat în anul 2002 în Norvegia, dar, actualmente, a devenit unul global cu sediul în Londra. Procesul Forumului are drept scop asigurarea oportunității de colaborare pentru investitorii privați, fondurile cu capital de risc, fondurile de capital, business-angels etc. cu antreprenorii, care au idei inovatoare, însă nu dispun de resursele necesare pentru realizarea lor”.

Forumul realizează selecția, traininguri și o preselecție a ideilor și creatorilor lor, și doar după aceste etape prezintă aceste persoane investitorilor în cadrul unor evenimente de amploare, unde ei pot face cunoștință cu ideile originale.

Evenimentul din Chișinău a demonstrat o corectitudine absolută a unei astfel de poziții. În cadrul acestuia și-au prezentat proiectele, ca și oameni de afaceri cu potențial, compania „EduJoc”, care produce jucării educative pentru copii și asociația „MoldRec”, care, deja de câțiva ani, încearca să implementeze în orașele mari din Moldova colectarea de produse electronice uzate, sortarea lor și exportul în România pentru reciclare.

Și, în paralel, proiecte calculate într-un mod mai puțin eficient, de tipul procurării de utilaje pentru un atelier de croitorie sau investiții de milioane pentru cultivarea de mure, realizate de oamenii care nu dispun nici de cunoștințele necesare pentru aceasta, nici de niște calcule cât de cât realiste.

Pentru astfel de situații și există proiecte de acest gen.

„Lansarea Forumului reprezintă o parte componentă a proiectului de facilitare a accesului la finanțări, ACCESS, care este finanțat de către Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe în conformitate cu Acordul de parteneriat, semnat la 7 aprilie 2015 dintre ODIMM și Seed Forum Norway Stiftelsen, - a zis pentru MyBusiness.md directorul general al ODIMM, Iulia Iabanji. – În cadrul acestui proiect, cu durata de doi ani, în Chișinău vor fi desfășurate o mulțime de traininguri, 4 conferințe Seed Forum, va fi organizată participarea a opt companii moldovenești în cadrul conferințelor de Seed Forum ale investitorilor din străinătate, crearea unui iHUB în Chișinău și a unei rețele de Business Angels în Republica Moldova.

iHub este un accelerator al creșterii competitivității pentru companiile inovatoare cu potențial de creștere, orientate spre internaționalizare. În cadrul acestuia vor fi prestate servicii de acces la finanțe și servicii de internaționalizare pentru antreprenori. La etapa actuală, echipa proiectului se află în proces de identificare a spațiului necesar pentru construirea IHUB Chișinău.

 

 

Trupa rock britanică The Rolling Stones a primit un onorariu de 2 milioane de dolari pentru un concert privat pe care l-a susţinut miercuri seară în Solana Beach, California, la o petrecere organizată de Ralph Whitworth, fostul CEO al companiei Hewlett-Packard, informează music-news.com.

Potrivit presei internaţionale, la acea petrecere spectaculoasă organizată de magnatul american au participat aproximativ 400 de persoane.

Setlistul acelui concert a inclus 15 piese, inclusiv câteva "rarităţi" precum "Crazy Mama", o piesă pe care trupa The Rolling Stones nu a mai interpretat-o în concerte din anul 1999.

Grupul britanic va susţine următorul concert din turneul său nord-american pe 30 mai în oraşul Columbus din statul Ohio.

The Rolling Stones, înfiinţată la Londra, în 1962, este una dintre cele mai renumite formaţii rock din lume. Trupa este formată din Mick Jagger, Keith Richards, Charlie Watts şi Ronnie Wood. The Rolling Stones a vândut peste 200 de milioane de albume în lumea întreagă şi a susţinut mii de concerte cu casa închisă.

http://www.zf.ro/

 

Un barbat a fost amendat in Canada pentru ca folosea Apple Watch la volan. Se pare ca este primul caz de acest fel de la lansarea ceasului inteligent, luna trecuta.

Jeffrey Macesin din Quebec a primit o amenda in valoare de 120 de dolari si patru puncte de penalizare, dupa ce politistii rutieri l-au surprins in timp ce utiliza ceasul pentru a schimba o melodie care canta pe iPhone-ul sau, arata The Telegraph.

"Il aveam in geanta pus la incarcat (telefonul - n.red.), iar ceasul poate controla telefonul cand vreau sa pun muzica. Asa ca schimbam melodiile cu mana pe volan", a declarat soferul pentru CTV Montreal.

Macesin, care si-a cumparat smartwatch-ul in ziua in care s-a lansat, pe 24 aprilie, a fost santionat potrivit Codului de Siguranta pe Drumurile din Quebec, care prevede ca "nicio persoana nu poate, cand conduce un vehicul, sa foloseasca un aparat care se tine in mana si care include functiile unui telefon".

Canadianul a precizat ca va contesta amenda si punctele de penalizare, pentru ca, explica acesta, aparatul se afla pe incheietura, nu in mana.

"Nu e de tinut in mana. E un ceas. E pe incheietura. Aici devine controvesat, dar cred ca problema ar trebuie dezbatuta", a mentionat Jeffrey Macesin.

http://www.ziare.com/

 

Tudor Barbu, 23 de ani, împreună cu sora sa Alina Grigore, 34 de ani, au pornit anul trecut în octombrie un magazin online numit Prăvălia Mică unde comercializează produse alimentare, terapeutice şi cosmetice realizate de peste 15 producători locali printre care şi Artesana (lactate), Apidava (miere), Cabana Moţilor (dulceţuri) sau săpunurile Cheia.

Iniţial, aceştia îşi deschiseseră un magazin fizic cu produse tradiţionale, însă pentru că această piaţă nu era încă foarte dezvoltată în România, au hotărât să se mute pe online.

„Întrucât nu mai aveam foarte multe resurse financiare pentru pornirea unui alt business în offline am căutat o idee de afacere care să nu implice o investiţie la fel de mare. De asemenea, pentru că în acel moment piaţa de e-commerce începuse să crească şi în România, un business  în online părea a fi cea mai bună şi la îndemână soluţie. Aşa a venit ideea relansării Prăvăliei Mici“, spune Tudor Barbu, 23 de ani. El este absolvent al Facultăţii de marketing din cadrul ASE şi este student în anul doi la un master de marketing şi comunicare în afaceri, din cadrul aceleiaşi facultăţi.

Magazinul online a fost deschis cu o investiţie de 2.500-3.000 de euro, bani care au fost direcţionaţi către platforma online, promovarea sau asigurarea unui stoc iniţial de produse.

În prezent, Prăvălia Mică lucrează cu peste 15 producători, dar până la finalul anului cei doi fraţi intenţionează să dubleze cel puţin numărul acestora. În cadrul magazinului online se găsesc peste 380 de produse, printre care lactate, conserve, gemuri, uleiuri, dar şi specialităţi din miere de albine şi produse apicole, dar şi produse de îngrijire personală. Cele mai vândute produse sunt cele apicole (terapeutice sau dulciurile pe bază de miere pentru copii), urmate de conservele de fructe şi legume, dar şi de produsele lactate şi mezeluri.

„Principala zonă a ţării ca număr de comenzi este Bucureştiul cu zonele limitrofe. Este şi piata pe care ne axăm foarte mult: aici avem depozitul, aici locuim şi cunoaştem cel mai bine această piaţă datorită prezenţei noastre în cadrul târgurilor şi evenimentelor, dar totodată şi din perioada în care magazinul offline era deschis.“

Ca şi planuri pentru acest an,  cei doi tineri speră să crească numărul de produse rulate, şi implicit, de comenzi şi să fidelizeze o mare parte a clienţilor actuali.

„Mizăm pe o dezvoltare a portofoliului de produse cu cel puţin 50% şi, începând cu această vară,  ne dorim să oferim clienţilor şi posibilitatea de a comanda fructe şi legume naturale, produse de un furnizor în curs de acreditare bio.“

De asemenea, ei analizează şi o posibilă deschidere a unui magazin fizic. Tudor Barbu consideră că momentan, foarte multe persoane încă manifestă o reticenţă la achiziţionarea acestor produse din online, „românii fiind obişnuiţi să aibă produsul în faţă, să îl guste, să îl poată mirosi“.

Strategia pentru un magazin fizic

„Lucrăm la un studiu de cercetare pentru  poziţionarea acestui magazin, analizând toate adresele de livrare ale clienţilor pentru a putea găsi un punct de echilibru pe harta Bucureştiului unde să amplasăm prăvălia. Probabil că următorul pas va fi acesta, însă nu putem estima încă perioada de timp în care ne vom lansa din nou şi în offline“.

http://www.zf.ro/

 

Nu exista prea multi oameni care au devenit multimilionari pentru ca au incalcat regulile la scoala, insa britanicul Jack Cator este unul dintre ei.

In 2005, cand avea 16 ani, era foarte frustrat de faptul ca liceul sau din Norfolk a pus restrictii in accesarea Internetului de pe calculatoarele din dotare, pentru ca elevii sa nu intre pe site-urile de muzica sau jocuri, potrivit BBC.

El s-a gandit ca isi poate folosi cunostintele de programare pentru a pacali sistemul. "M-am gandit ca ar fi amuzant sa fentez filtrele puse de scoala", povesteste Jack Cator.

Povestea unui mic geniu in IT: Pustiul de 13 ani din Sibiu, care a stabilit un record in lumea programatorilor

Pentru a face acest lucru, el a folosit un site care deghizeaza semnatura digitala a calculatorului (IP-ul), printr-un server situat in strainatate, care permite utilizatorului sa navigheze pe Internet in mod anonim. Practic, se foloseste de o retea privata virtuala (VPN).

Apoi, Cator s-a pus pe treaba si, in loc sa caute informatii pentru teme, el se uita la videoclipurile sale preferate.

Insa calitatea furnizorilor VPN era indoielnica si contineau prea multe reclame, asa ca s-a gandit sa isi faca propriul site pentru retele private virtuale. Numele i-a venit intr-o dupa-amiaza, cand statea pe canapeaua din casa parintilor si este unul sugestiv: Hide My Ass (HMA).

Dupa 10 ani, Cator si-a vandut afacerea pentru 40 de milioane de lire sterline grupului AVG, care se afla in spatele antivirusului cu acelasi nume.

HMA are doua milioane de clienti, venituri de 11 milioane de lire si profit de 2 milioane de lire.

Chiar daca AVG a cumparat firma, Cator isi pastreaza functia de director executiv.

http://www.ziare.com/

 

28 mai 2015, Chişinău - Ministerul Economiei, în parteneriat cu Delegaţia UE în Republica Moldova a organizat, astăzi, conferinţa de încheiere a Proiectului de asistenţă tehnică „Stimularea Economică în Zonele Rurale” (ESRA). La eveniment a participat viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, liderul proiectului „Stimularea economiei în localităţile rurale”, Philip Santes, reprezentanţi ai instituţiilor de resort.


În cadrul conferinţei, viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, a vorbit despre principalele realizări ale programului, datorită căruia au fost deschise 8 incubatoare de afaceri și instituită rețeaua incubatoarelor de afaceri, au fost create circa 10 mii de locuri noi de muncă, 1600 de întreprinderi, fiind oferite 3200 de grant-uri.


„Cu ajutorul proiectului am reușit să susținem sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din zonele rurale, să dezvoltăm domeniul educației antreprenoriale, inclusiv a fost lansat proiectul Piața Agricolă Angro din Chișinău și inițiat procesul recensământului agricol. La fel, remarcăm şi îmbunătățirea accesului la instrumente financiare pentru antreprenori, inclusiv prin intermediul capitalizării Fondului de garantare a creditelor; susținerea implementării Programului Național de Abilitare Economică a Tinerilor, Programului de atragere a remitențelor în economia Republicii Moldova (PARE 1+1), Sistemului de grant-uri AIPA pentru sectorul agricol şi altele”, a afirmat viceministrul Economiei.


La rândul său, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a menţionat rolul IMM-urilor în dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea locurilor noi de muncă, precum şi relevanța acestora pentru activitatea economică a Republicii Moldova din mediul rural. „Sperăm să continuăm colaborarea cu instituţiile de stat ale Republicii Moldova şi prin alte proiecte de suport bugetar”, a menţionat Pirkka Tapiola. În context, liderul proiectului „Stimularea economiei în localităţile rurale”, Philip Santes, a remarcat implicarea activă a Ministerului Economiei pentru buna desfăşurare a acestui proiect.


Notă: În 2010, Guvernul Republicii Moldova și UE au semnat Acordul de finanțare privind implementarea Programului de Suport Bugetar „Stimularea Economică în Zonele Rurale” – PSB ESRA, care avut ca scop susţinerea dezvoltării economice durabile în zonele rurale ale țării, inclusiv, prin crearea afacerilor noi în mediul rural, care să genereze locuri de muncă bine plătite și care să ofere o creștere socio-economică uniformă în zonele ale țării. Urmare unor completări financiare în 2013 și 2014, contribuția financiară totală a UE pentru programul PSB ESRA a însumat 72 milioane de euro în perioada 2010-2014, dintre care aproximativ 68 milioane de euro au fost alocaţi direct pentru suportul bugetar și aproximativ 4 milioane euro pentru asistență tehnică și alte măsuri complementare. Proiectul de asistenţă tehnică ESRA a fost implementat de un consorțiu condus de GFA Consulting Group GmbH.

Serviciul de Comunicare și Relații Publice
al Ministerului Economiei al RM

28 mai 2015, Chișinău – Parcurile industriale din RM întregistrează, în patru ani de activitate, o dinamică ascendentă a investițiilor și a cifrei de afaceri, generând fonduri suplementare la buget și locuri de muncă. Astfel, Ministerul Economiei estimează pentru perioada 2011 – I semestru 2015, un volum total al investițiilor de peste un miliard de lei în șase parcuri industriale (PI „Tracom”, mun. Chișinău, PI „Bionergagro” or. Drochia, PI „Răut” mun. Bălți, PI „Edineţ” or. Edineț, PI „Triveneta Cavi Divelopment” or. Strășeni, și PI „FAIP” or. Durlești), iar în două parcuri industriale (PI „Tracom”, mun. Chișinău și PI „Răut” mun. Bălți), în care s-a desfășurat activitate economică, volumul veniturilor încasate, de asemenea, va depăși un miliard de lei.

Deocamdată, datele oficiale pentru perioada 2011- T I 2015 relevă un volum total de investiții în aceste șase parcuri industriale de 842,8 mln. lei, iar suma veniturilor încasate în parcurile industriale de la Chișinău și Bălți fiind de 919,3 mln.
Succesul parcurilor industriale a fost precedat de efortul echipei Ministerului Economiei de a dezvolta infrastructura de afaceri și a oferi investitorilor condiții atrăgătoare de activitate. La ora actuală investitorii din parcurile industriale beneficiază de un șir de stimulente precum schimbarea gratuită a destinației terenului pentru crearea parcului industrial, privatizarea terenului aferent construcțiilor la prețul normativ, o reducere de până la 70% din prețul stabilit de legislație pentru arenda terenurilor și/sau clădirii, optimizarea controalelor de stat, finanțarea din bugetul de stat sau din Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) a construcției infrastructurii tehnice și de producție din cadrul parcurilor industriale ș.a.

Până la finele anului curent se preconizează finalizarea lucrărilor de construcție a uzinei de cablaje industriale, energetice de înaltă și medie tensiune ”Triveneta Cavi” din Strășeni. Proiectul presupune deschiderea a cel puțin 1000 de locuri de muncă, volumul de export preconizat în primul an va constitui 50 de milioane de Euro sau aproximativ 1 miliard de lei.

Serviciul de Comunicare și Relații Publice
al Ministerului Economiei al RM

 

Gradul de ocupare a mall-ului Galleria Arad se va reduce la 50%, de la 1 iunie, după închiderea hipermarketului Cora, care funcţionează de câteva zile cu rafturile goale, fiind aprovizionat doar cu alimente perisabile, în timp ce la produsele care se mai află la vânzare sunt reduceri semnificative.

Mai mulţi chiriaşi au părăsit, în ultima perioadă, mall-ul Galleria Arad, reducându-se semnificativ gradul de ocupare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

De altfel, de la 1 iunie, hipermarketul Cora, cel mai mare chiriaş din centrul comercial, care ocupă 9.000 de metri pătraţi, se va închide.