Orice utilizator al aplicaţiei de poştă electronică Gmail care regretă că a transmis un mesaj are acum posibilitatea să anuleze acţiunea cu condiţia să facă acest lucru suficient de rapid, informează agenţia DPA.
 
Noua opţiune 'Undo Send' permite ca un mesaj să fie retras dacă se face click în termen de maximum 30 de secunde de la comanda 'Send'. Ideea serviciului gratuit oferit de Google este de a da utilizatorilor o şansă în cazul în care surprind o greşeală sau îşi dau seama ca au trimis o notă la o persoană nepotrivită.

Până acum, funcţia a fost disponibilă doar ca facilitate experimentală. Această funcţie nu este încă accesibilă automat, ci trebuie activată din setări. Când operează setarea, utilizatorii pot opta pentru ca funcţia 'Undo' să intre în acţiune într-un interval de timp între 5 şi 30 de secunde după trimiterea iniţială, precizează agenţia DPA.

http://www.economica.net/

Adidas a semnat un parteneriat care reprezinta un concept inovator in producerea de incaltaminte. Astfel, compania a creat un pantof sport folosind deseuri din ocean si plase de pescuit.

Proiectul face parte din parteneriatul cu ONG-ul Parley for the Oceans si urmareste sensibilizarea oamenilor cu privire la starea dezastruoasa a oceanelor, anunta Adidas.

"Obiectivul nostru este de a sensibiliza publicul si de a inspira noi colaborari care pot contribui la protejarea si conservarea oceanelor.

Suntem mandri ca Adidas ni se alatura in aceasta misiune", a declarat Cyrill Gutsch, fondator al Parley for the Oceans. Acesta a precizat ca in acest mod vor sa demonstreze ca e posibil ca plasticul din ocean sa fie transformat in ceva interesant.

Pantofii Adidas au fost creati din deseurile colectate de Sea Shepherd intr-o expeditie care a durat 110 zile si care a constat in urmarirea unui vas de pescuit ilegal, pe coastele Africii de Vest.

Foto: Adidas

http://www.ziare.com/

Tabloul "One Dollar Bill (Silver Certificate)", primul dintr-o serie dedicată de Andy Warhol bancnotei americane, a fost vândut cu 32,4 milioane de dolari la o licitaţie organizată de casa Sotheby's.

Tabloul artistului american, considerat părintele curentului pop-art, a obţinut cel mai mare preţ de vânzare la această licitaţie, despre care casa Sotheby’s a spus că a generat cele mai mari încasări pentru o vânzare singulară de opere de artă contemporană, la Londra.

Totuşi, principala atracţie a licitaţiei de miercuri seară, pictura “Study for a Pope I”, de Francis Bacon, care era estimată la un preţ cuprins între 25 milioane de lire sterline şi 35 milioane de lire sterline (39 milioane – 54 milioane dolari), a rămas nevândută, potrivit Mediafax.

Ca urmare, încasările totale obţinute miercuri seară de casa Sotheby’s au fost de 130 milioane de lire sterline (202,8 milioane de dolari), sub estimările de 142 milioane de lire sterline (221,5 milioane de dolari).

În ciuda dezamăgirii create de eşecul vânzării picturii lui Francis Bacon, casa Sotheby’s consideră că a reuşit vânzări spectaculoase de artă contemporană în capitala britanică.

În mai, licitaţiile de artă contemporană organizate de casele Sotheby’s şi Christie’s la New York au cumulat încasări de peste 2 miliarde de dolari.

Licitaţia de miercuri seară a fost dominată de opt opere semnate de Andy Warhol, inspirate de bancnota americană de 1 dolar, iar pictura sa din 1962 “One Dollar Bill (Silver Certificate)” a depăşit estimarea de 18 milioane de lire sterline şi a fost vândut cu 20,9 milioane de lire sterline.

Cele opt opere ale artistului american au fost achiziţionate cu suma totală de 34,3 milioane de lire sterline (53,5 milioane de dolari). Alte 11 tablouri din aceeaşi serie vor fi scoase la vânzare joi seară.

Printre celelalte “vedete” ale licitaţiei de miercuri s-au aflat tabloul “A B, Brick Tower”, realizat de Gerhard Richter în 1987, care a fost vândut cu 14,2 milioane de lire sterline (22,1 milioane de dolari), şi pictura “Arranged Felled Trees”, de David Hockneys, achiziţionată cu 3,4 milioane de lire sterline (5,3 milioane de dolari).

Alte două tablouri de Francis Bacon – un autoportret din 1975 şi “Three Studies for a Self-Portrait” – au fost vândute cu 15,3 milioane de lire sterline (23,8 milioane de dolari), respectiv 14,7 milioane lire sterline (22,9 milioane de dolari).

“Four Eggs on a Plate”, o lucrare realizată de Lucian Freud în 2002, pe care artistul a donat-o ducesei de Devonshire, a fost vândută cu 989.000 de lire sterline (1,5 milioane de dolari), depăşind de aproape 10 ori estimările specialiştilor.

http://adevarulfinanciar.ro/

02.07.15, Chișinău - Ediția a II - a Festivalului vinului artizanal, tradiţiilor gastronomice şi meşteşugurilor populare „Polobocul de aur” se va desfășura în orașul Căușeni, la data de 14 mai 2016. Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comitetului Organizatoric al Festivalului ce a avut loc astăzi în incinta Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

 

„Tradițional, locația Festivalului este aleasă după proveniența celor mai bune vinuri artizanale din cadrul concursului precedent, iar în acest an mulți câștigători ai ,,Polobocului de aur” sunt din zona viti-vinicolă Ștefan Vodă, care include raioanele Căușeni și Ștefan Vodă. Zona dispune de un potențial vitivinicol foarte important, cu tradiții îndelungate de cultivare a viței-de-vie și producere a vinului, reprezentând un interes turistic major. Astfel cea de a doua ediție a Festivalului se va desfășura într-o locație similară celei din anul curent, pe care noi am numit-o simbolic - Valea Botnei, deoarece se află pe malul râului Botna, la marginea orașului Căușeni, fiind la fel de pitorească și bogată în tradiții autentice ca și Valea Răciulei.  Nici data evenimentului nu este una întâmplătoare, având în vedere că în fiecare an, Festivalul va avea loc în cea de a doua sâmbătă după sfintele Sărbători de Paști”, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Valeriu Lazăr.

 

La prima ediție a Festivalului, în jur de trei mii de vizitatori au savurat vinul de casă, minunile culinare și programul artistic. În cadrul evenimentului, au fost expuse vinurile a peste 40 de producători de vin artizanal, înscriși la concursul Polobocul de aur, vizitatorii având ocazia să desemneze cel mai bun vin la categoria „Preferința consumatorilor". De asemenea, atât vizitatorii, cât și producătorii de vin au avut posibilitatea de a participa gratuit la master class-uri în producerea vinului de casă, dar și să participe la lecții de olărit, împletit în lozie și dogărit, organizate de meșterii populari din regiunea Codrilor.

 

Începând cu anul 2002, Camera de Comerț și Industrie organizează concursul pentru cel mai bun vin de casă „Polobocul de Aur”, iar din anul curent, concursul, a evoluat în Festivalul vinului artizanal, tradițiilor gastronomice și meșteșugurilor populare „Polobocul de Aur”. Pe parcursul celor 12 ediții de concurs, au fost prezentate peste 7300 de mostre de vin, dintre care peste 152 au devenit învingătoare.

 

Din acest an, în Regulamentul concursului este inclusă o nouă nominalizare și anume: vin din soiuri autohtone, astfel pot intra în competiție vinuri din soiuri precum feteasca albă, feteasca regală, feteasca neagră, rară neagră etc. Nominalizarea are drept scop popularizarea și promovarea vinurilor produse din soiuri moldovenești.

 

Prin intermediul Festivalului „Polobocul de aur”, organizatorii își propun să dezvolte cultura antreprenorială în rândul micilor producători, ajutându-i să inițieze afaceri specializate în producerea vinului artizanal, afaceri agroindustriale, să-și deschidă agropensiuni pentru a se putea încadra cu succes în circuitul turistic național. De asemenea, evenimentul are drept scop popularizarea vinului artizanal, a tradiţiilor de fabricare a acestuia şi produselor gastronomice autohtone; promovarea culturii de producere și consum, efectuarea schimbului de informaţii între producătorii de vin de casă și stabilirea relațiilor de colaborare cu întreprinderile specializate. Astfel în perioada septembrie - noiembrie 2015, pentru producătorii de vin de casă vor fi organizate seminare, privind instituționalizărea producătorilor de vin de casă, prepararea și păstrarea vinului de casă, înregistrarea mărcilor.

       

Și la cea de a doua ediție a Festivalului sunt așteptați cei mai iscusiți producători de vin de casă din întreaga țară, organizatorii pregătind un amplu program artistic cu implicarea ansamblurilor folclorice, meșterilor populari din regiunea Căușeni, Ștefan Vodă, dar și din raioanele din stânga Nistrului.

Totodată, AGEPI împreună cu CCI a lansat procesul de identificare a produselor tradiționale zonei pentru a oferi suport consultativ în vederea înregistrării acestora ca și indicații geografice și includerea în circuitele comerciale și turistice naționale și internaționale.

 

Organizatorul evenimentului este Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în parteneriat cu Ministerele și Agențiile Guvernamentale de resort, Autoritățile publice locale și Asociația micilor producători de vinuri.

Comunicat de Presă

Pe piata din Romania, comertul cu acvarii este unul foarte putin dezvoltat, in special datorita faptului ca nu exista o cerere consistenta pe piata, data de o putere de cumparare scazuta a populatiei.

Dar daca schimbam clientul tinta din consumatorul propriu zis si raportarea se face la persoanele cu venituri mari si companii, totul se transforma intr-o idee de afaceri. Pentru a putea atrage clienti persoane juridice sa fie interesate de acest produs, trebuie tinut cont si de nevoile si asteptarile acestora.

Putini clienti cu venituri mari vor fi atrasi de un acvariu standard, care nu aduce nici un plus de imagine sau utilitate. Dar daca ne punem imaginatia la contributie, piata acvariilor personalizate poate deveni una foarte atractiva. Sa ne inchipuim un manager de companie, care vrea sa-si impresioneze colaboratorii si incearca sa aduca ceva nou.

Un acvariu sub forma unui birou este ceva special, relaxeaza atmosfera si ofera subiecte de discutii alternative. Printre clienti putem gasi si hoteluri de 4-5 stele, care pot crea un impact asupra clientului prin montarea de acvarii in toalete, adiacente bazinului. La fel, barurile si restaurantele pot oferi o atmosfera aparte prin integrarea acvariilor in ambienta. Ideea este ca putem diversifica foarte mult aria de utilizare a acvariilor, in masura in care oferim ceva personalizat si care poate ajuta o afacere sa-si imbunatateasca imaginea.

Printre clienti se pot numara si persoanele cu venituri medii si mari, care isi pot personaliza dormitorul, bucataria sau orice alta spatiu prin adaptarea mediului acvatic in spatiul de locuit. Clienti pot deveni si statiunile turistice, care prin folosirea de acvarii unice pot contribui la formarea unei imagini pozitive, de exemplu un acvariu sub forma unei cabine telefonice. Existenta unei piete de desfacere, o concurenta scazuta si posibilitatea de producere reativ simpla, face ca aceasta idee de afacere sa poata deveni o afacere cu potential.

http://ereb.ro/

Când aţi analizat ultima oară o bancnotă? Dacă o veţi privi cu atenţie veţi observa anumite semne particulare menite să detecteze falsurile.

În cadrul unui experiment, specialistul în IT Markus Kuhn a încercat să copieze color o bancnotă de 20 de euro. În momentul în care a apăsat butonul, aparatul a scos un ţiuit şi nu a apărut nicio copie a bancnotei respective, ci un mesaj printat în diferite limbi, unde se explica faptul că este ilegală xeroxarea sa.

După o analiză mai atentă a bancnotei, Kuhn a observat mai multe cercuri foarte mici, dispuse sub forma unei „constelaţii” şi „camuflate” sub diverse semne. De exemplu, pe bancnota de 20 de euro cerculeţele sunt parte a notelor muzicale aflate în design-ul hârtiei.

Totuşi, xeroxarea alb-negru a bancnotei nu este detectată, fapt ce demonstrează că aparatul „ştie” când cineva vrea să falsifice bani, culoarea cerculeţelor făcând parte din acel cod. Unii consideră nu doar culoarea ca fiind o parte importantă a codului, ci şi distanţa dintre cele cinci cercuri.

Este cunoscut faptul că în procesul de printare a hârtiei banilor se foloseşte un model standard de recunoaştere a bancnotelor valide, dar acesta nu poate fi dezvăluit.

Cum detectează xeroxul particularităţile bancnotelor reprezintă, totuşi, un mister pe care reprezentanţii instituţiilor specifice nu vor să îl dezvăluie. Aceştia afirmă că se iau toate măsurile de precauţie pentru reducerea şi stoparea falsificării de bani. Întrebat dacă aparatele de copiere sunt special programate să recunoască acele semne specifice ale bancnotelor, un reprezentat al companiei a afirmat: „Xerox, împreună cu alte companii din domeniu, consultă legislaţia şi face tot posibilul pentru a stopa ameninţările de falsificare a banilor prin intermediul tehnologiei.”

Mai există, de asemenea, un nivel de codare a bancnotelor mult mai avansat decât „constelaţia” respectivă, numit Nivelul 3. Despre acesta, însă, nu discută nimeni, Banca Centrală fiind singura cunoscătoare a acestui „secret”.

Deşi a pornit o mică investigaţie pentru a-şi satisface această curiozitate, retincenţa în răspunsuri a celor întrebaţi l-a determinat pe Markus Kuhn să afirme, în cele din urmă: „Poate nu vom avea niciodată suficiente informaţii despre tehnologiile care combat falsificarea de bani, dar cred că aşa este mai bine.”

http://www.businessmagazin.ro/

Această experiență a ajuns în Moldova din Europa. În prezent, ea se asimilează de țările în curs de dezvoltare, cum ar fi România și Bulgaria.

Țările slab dezvoltate atrag investitorul prin forța ieftină de muncă. Totuși, în cazul Moldovei, care este pentru moment instabilă din punctele de vedere politic și economic, acest avantaj nu este suficient pentru a-l convinge.

Condițiile oferite de investitorii sunt, în marea majoritate, Greenfield și Brownfield. Prima este reprezentată printr-un lot de pământ, care este tratat separat de teritoriile agricole, fiind amenajat pentru construcția clădirilor pentru oficii, de producție, de depozitare etc. A doua sunt clădirile abandonate ale uzinilor și fabricilor, multe dintre care au fost construite acum 40-50 de ani, având camere de producție cu o uzură ridicată.  

Ambele variante presupun investiții de capital serioase.  

Pe de altă parte, intervine experiența fabricilor de cusut și croitorie, unde investitorii aduc utilajele sale în condițiile admiterii temporare. Astfel, ei nu plătesc TVA la import și nu investesc bani în fondurile principale. Ei au nevoie doar de angajați, organizarea producției, aprovizionării, logisticii etc. Poziția domeniului dat de activitate este deja bine-definită: ea aparține celor mai mari exportatori ai țării.

Pentru prima oară proiectul de amenajare a suprafețelor de producție serioase ”la cheie” pentru dare în arendă a fost propus de fondatorul companiei Industrial Park Center (IPC), antreprenorul belgian Ghislain Lenaers.

Domnul Lenaers este fondatorul Camerei de Comerț Moldo-Belgiene, Consulul Onorific al Moldovei în Belgia, care investește resurse financiare în dezvoltarea țării noastre pentru mai mult de 20 de ani. Întreprinderile finanțate de el activează în diverse domenii: de la plantarea alunelor și a viței-de-vie până la construcția blocurilor locative și a centrelor de oficii. De exemplu, în centrul de afaceri Euro Tower, construit din investițiile sale, lucrează pentru moment 350 de angajați pentru diverse companii fondate în baza capitalului belgian.  

“Prin intermediul proiectului Industrial Park Center, - povestește directoul executiv IPC Nicolae Marchitan, - compania noastră devenise în noiembrie 2014 cel de-al 105-lea reședinte al Zonei Economice Libere “Expo Business Chișinău”. Am procurat clădirile de producție (suprafața de 7,5 mii m.p.) și de oficii (suprafața de 276 m.p.) de la două bănci, care, la rândul lor, le-au primit în calitate de gaj de la o companie care planifica să organizeze producția articolelor de ceramică, însă în scurt timp reușise să-și schimbe planurile. Drept rezultat, nu se mai desfășurau lucrările de construcți și noi am obținut obiectele date într-o stare ruinată.

Am invitat institutul Urbanproiect în calitate de organizator de proiect, care studiase deja obiectele date pentru proprietarii săi anteriori. În prezent un bloc este deja reparat. Al doilea, cel de producție, va fi gata la începutul lunii septembrie.  

Volumul total de investiții constituie 1 milion euro.

Am început să-i căutăm pe potențialii arendatori. Cu toate acestea aș dori să remarc suportul acordat de Ministerul Economiei al Moldovei și a altor organizații guvernamentale în rezolvarea acestei și a altor întrebări importante. Săptămânal angajatorii Ministerului Economiei vizitează zona liberă pentru a o prezenta oamenilor de afaceri internaționali, care și-au arătat interesul în dezvoltarea producției sale în Moldova”.   

“Domnul Lenaers a ales ZEL “Expo Business Chișinău” din anumite motive, - continuă Nicolae Marchitan. – În primul rând, zona este amplasată la 1,3 km de la aeroportul internațional Chișinău, ceea ce facilitează logistica.

În al doilea rând, în Chișinău poți găsi angajați calificați din diferite domenii.

În al treilea rând, reședinții zonelor economice libere din Moldova au parte de avantaje considerabile, de care sunt lipsite chiar și  parcurile industriale. Este o garanție de 10 ani a Guvernului de neschimbare a legislație pentru investitorii în zone libere; protecția investițiilor de către stat; TVA nivelat la zero pentru producție și operațiile de import-export, inclusiv și la încheierea acordurilor între reședinții din interiorul zonei; rata de impozitare a venitului redusă cu 25-50% (6-9% în comparație cu 12%); scutirea de impozite pe venit pentru perioada de 3 ani pentru investitorii unei sume mai mare de 1 milion dolari; costul procedurelor vamale – 0,1% de la suma invoice-ului; regimul vamal preferențial”.

Nicolae Marchitan a povestit că, pentru moment, Ghislain Lenaers analizează posibilitățile de promovare a proiectului IPC în zonele economice libere “Bălți”, Portul internațional liber “Giurgiulești” și altele.

La fel, în scurt timp investitorii belgieni planifică construcție a celui de-al doilea centru de afaceri de 9 etaje lângă Euro Tower, în locul unde înainte se afla Camera de Comerț Moldo-Belgiene, și a hotelului cu sala de conferințe pe strada Zaporojie din Chișinău.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Dintre diversitatea de produse propuse în cadrul Arbatului din Chișinău, cele mai populare, în rândul turiștilor, sunt sticlele din dovleac. Vase foarte ușoare, de dimensiuni mici, cu forme neobișnuite, decorate cu ornamente tradiționale și modele de frunze de struguri – o variantă optimă a unui cadou din Moldova la un preț redus, dar memorabil. Aceste suvenire sunt realizate de meșterul popular, Elena Lin.

Oamenii utilizau vasele din dovleac încă din vremurile străvechi, înaintea apariției ceramicii. Și, deși în lumea contemporană vasele din sticlă și, în mod special, cele din masă plastică, mențin întâietatea în fața, de exemplu, a ulcioarelor din ceramică, în diferite puncte ale lumii sunt folosite în mod activ vasele din dovleac, care, totodată, atrag atenția turiștilor. În această ordine de idei, în țările din Asia de Sud și cea Centrală, sticlele din dovleac se mai află în circulație (de exemplu în Kârgâzstan ele sunt folosite pentru transportarea și păstrarea kumisului, iar în China – pentru poțiunile medicinale și păstrarea produselor). În America Latină din dovleac sunt realizate tigve, popularitatea cărora a ajuns și la noi în țară, toate acestea pe lângă instrumentele muzicale.

Conform spuselor Elenei Lin, în satele moldovenești și cele găgăuze astfel de dovleci încă sunt utilizați pentru păstrarea vinului, a apei, a produselor în vrac (crupe, sare). „Dar dovlecii-sticle pe care îi realizez nu sunt potriviți pentru păstrarea lichidelor, deoarece în acest sens ar fi necesitat prelucrarea cu ceară fierbinte, lucru pe care eu nu îl realizez. De aceea, sticlele mele din dovleac au, pur și simplu, un scop decorativ, reprezentând un suvenir din Moldova, publicul țintă fiind turiștii”, a spus pentru mybusiness.md meșterul popular Elena Lin.

Elena a început să se ocupe de confecționarea vaselor decorative din dovleac în urmă cu trei ani. „M-a învățat fratele, care realizează vase decorative din dovleac deja de zece ani. Însă la el dovlecii erau pictați, eu, însă, am început să utilizez o tehnică mai complicată, folosind nu doar trucuri de pictare, ci și decuparea și arderea. Utilizez ornamente moldovenești, dar mai adaug și cele pe care le creez personal. Dat fiind faptul că nu toate ornamentele pot fi arse fără vreo oarecare pregătire (unele dintre ele fiind foarte complicate), inițial îmi fac o schiță, iar apoi o transpun pe dovleacul uscat. Ornamentele mai simple le ard din start. Din punctul meu de vedere, frunza de strugure și strugurele în sine reprezintă „cartea de vizită a Moldovei”. Adițional, aplic împletitură din iută, iar la unele exemplare realizez o împletitură din curelușe din piele”, - a zis meșterița.

Materialele necesare pentru lucru cresc în grădina Elenei Lin. Inițial a semănat la ea semințele de dovleac alungit, iar apoi și la rude și vecini – aveau loc destul. Acum, în fiecare an le seamăna doar la ea în grădină. Forma fructelor de dovleac este diferită: alungite, în formă de pară, de sticlă, deseori fiind deformate și de dimensiuni diferite. Elena spune că nu simte „deficit de materiale”, în pofida faptului că astfel de sticle sunt foarte solicitate de către turiștii străini, care sunt în căutarea de „ceva” ce ar reflecta particularitățile locale. În decursul a trei ani, sticlele din dovleac ale Elenei Lin au ajuns în numeroase țări (în Franța, SUA, Georgia, Rusia, Italia, Grecia și, desigur, această listă este incompletă).

Meșterița a povestit și despre câteva dificultăți tehnologice în cadrul procesului de lucrului cu dovleacul: „Dovleacul se usucă destul de lung, în aproximativ un an. Dacă ar fi să îl usuci forțat, acesta se deformează sau mucegăiește. Drept urmare, nu mai este bun pentru lucru. De aceea eu păstrez dovlecii în subsol, dat fiind faptul că acolo este menținută o anumită temperatură și umiditate, iar datorită acestor elemente pe corpul dovleacului apare mucegaiul, care îi conferă o decorație pătată”.

Sticlele din dovleac, realizate de Elena Lin, sunt vândute nu doar la Arbatul din capitală, ci și la diverse expoziții, iarmaroace și festivaluri. Prețurile variază între 100 și 350 de lei. Meșterița a explicat faptul că prețul final depinde de dimensiunea dovleacului și volumul de muncă, necesar pentru decorare.

Apropo, în arsenalul de creație al meșterului popular se găsesc nu doar sticlele din dovleac. „Am început să mă ocup de artizanat încă demult. Am crescut într-o familie artistică. Părinții mei se ocupă de cioplirea lemnului, tata este sculptor. Pe lângă sticle, realizez candelabre din rădăcini, confecționez bijuterii din lemn, diverse figurine, care, de asemenea, sunt comercializate în cadrul iarmaroacelor și al expozițiilor. De asemenea, cos jucării textile cu aromă de cafea, vanilie și scorțișoară. Înainte confecționam doar jucării mici, acum, însă, realizez și jucării mari. Îmi place sa fac la comandă ceva neobișnuit și nou”, - a spus Elena Lin.

Articol pregătit de MyBusiness.md

După degustarea în orb a sucurilor de mere ce a avut loc în această primăvară, MadeinMD își continuă campania socială de promovarea a consumului de produse autohtone „De 7 ori degustă și o dată alege!”. Odată ce a venit vara și canicula este în toi, s-a decis de a organiza un eveniment cu degustare în orb a înghețatei fabricate în Moldova. La fel ca și prima dată, evenimentul a adunat jurnaliști și bloggeri locali, care au participat nemijlocit la procesul de degustare, dar și reprezentanți ai companiilor autohtone, producătoare de înghețată, care la rândul lor, ne-au relatat lucruri interesante despre produsele prezentate și despre procesul de fabricare a înghețatei în Moldova. Evenimentul a avut în localul Tucano Coffee de pe strada Bănulescu Bodoni.

Pentru eveniment au fost aleși 6 producători autohtoni, dintre care 3 de înghețată industrială (Incomlac, Drancor, Sandriliona) și 3 de artizanală (La Dolce Italia, Ciao Cacao, MamzElle). Jurnaliștilor și blogerilor le-au fost oferite pentru degustare 9 tipuri de înghețată, iar ca standard a fosta aleasă înghețata clasică, albă, de vanilie. După fiecare înghețată degustată, pentru a-și dezbate gustul participanții serveau apă plată "OM", oferită de compania autohtonă SRL „Rusnac-MoldAqua”

Procesul de degustare în orb s-a petrecut într-o atmosferă veselă și prietenoasă, înghețata autohtonă fiind apreciată la justa valoare de cei prezenți. Gustul și post-gustul au fost principalele puncte evaluate, iar concluziile finale au arătat că înghețata fabricată în Moldova are calitate și pe piața autohtonă există un asortiment destul de mare a acestui produs indispensabil anotimpului cald.

După degustare, producătorii autohtoni, prezenți la eveniment ne-au vorbit despre produsele lor, despre procesul de fabricare a înghețatei în Moldova, despre oportunitățile de export și nu în ultmul rând, despre necesitățile de a promova înghețata autohtonă în rândul consumatorilor locali.

Înghețata industrială a fost prezentată de Incomlac, Drancor și Sandriliona. Reprezentanții acestor companii au vorbit despre compoziția și ingredientele folosite la fabricare. S-a specificat că marea majoritate a materiei prime (lapte, zahăr, unt, iaurt) este de proveniență autohtonă. S-a vorbit și despre grăsimile utilizate, originea lor și valoarea energetică a produsului. Un alt subiect abordat a fost concurența cu producătorii străini (Ucraina, Belarus) care sunt destui de numeroși pe piața autohtonă și s-au analizat instrumentele de promovare a consumului de înghețată autohtonă de către populația locală. Am aflat lucruri intersante despre brandurile moldovenești de înghețată, cum ar fi faptul că Sandriliona exportă cu regularitate produse în așa state exotice ca Ghana, Cote D’Ivoire, Senegal sau Iraq, pe piața cărora concurează cu succes cu branduri internaționale ca Nestle sau Algida.

Am aflat și multe lucruri interesante despre înghețata artizanală, produsă în Moldova. Înghețatele La Dolce Italia, Ciao Cacao, MamzElle, mai puțin cunoscute consumatorilor autohtoni, s-au bucurat de succes în cadrul degustației, iar producătorii de înghețată artizanală ne-au oferit mai multe informații despre produsele lor. Astfel am aflat că Ciao Cacao asigură cu înghețată așa localuri ca Celentano, Oliva, Star Kebab, Blinoff sau Tucano. De asemenea am descoperit brandul La Dolce Italia, înghețată cu gust deosebit, care poate fi găsită în localul cu aceeași denumire. Jumătate din materia primă este de origine italiană, iar la degustare, compania a prezentat cea mai proaspătă înghețată, fabricată chiar cu o oră înainte de eveniment.

În concluzie, putem spune că degustarea înghețatei în orb a avut loc cu succes, jurnaliștii, bloggerii, dar și producătorii autohtoni au rămas mulțumiți și au remarcat importanța organizării unor astfel de evenimente pentru stimularea consumului de produse autohtone în rândul populației moldovenești.

Sursă: madein.md

Cunoscuta stilista Adina Buzatu a declarat ca-si castiga singura banii de la 14 ani, in acea vreme spaland parbrizuri.

Zona in care muncea se situa la intersectia strazii Popa Nan cu Mihai Bravu. "A fost foarte amuzant. Am fost o deschizatoare de drumuri", a declarat ea la Prima TV, conform unui comunicat remis Ziare.com.

Potrivit acesteia, castiga 1.500 de lei pe zi, aproape o treime din salariul de director de liceu al mamei sale. Parintii sai nu au fost deloc incantati de aceasta preocupare a sa, isi aminteste Adina Buzatu.

Dupa aceasta perioada, dar tot in adolescenta, a capatat experienta ca "om bun la toate" la firma unui cetatean strain si ca supraveghetor intr-un cazino. La 18 ani "a dat lovitura" cu o firma care exporta fier vechi.

"Eram foarte descurcareata, faceam tot felul de lucruri, stiam sa fac bani. Am creat firma de export de fier vechi din nimic, fara studii de piata, pur si simplu a fost o intamplare", a declarat Adina Buzatu.

http://www.ziare.com/