Un cuplu de ingineri americani lucreaza de cativa ani la dezvoltarea unui proiect bazat pe ideea de sosele solare, comunica Ereb.

 Pana acum au obtinut putin peste 2 milioane de dolari fonduri si-au facut o parte din teste. Desi pentru a dovedi ca este 100% fezabil mai este nevoie de multe teste, ca idee de afacere suna foarte bine. Cum ar fi sa inlocuim toate soselele din lume cu pavaje din fibra de sticla reciclata, alimentate prin energie solara si care sa ofere tot felul de optiuni de dotare, avand la baza circuite electrice. Acestea pot lumina independent, pentru traficul din zona, pot fi setate sa fie incalzite, pentru a inlatura gheata si zapada, se pot folosi pentru prevenirea de accidente prin semnalarea obstacolelor din timp, se pot folosi pe terenuri de sport, in curti, pot alimenta masini electrice si pot genera mult mai multa energie decat consuma. Se estimeaza ca daca s-ar inlocui toate soselele din USA cu asemenea pavaje, s-ar putea produce suficienta energie pentru a alimenta intraga tara si a exporta inca de doua ori aceeasi cantitate.

Un alt avantaj este ca sunt montate pe bucati si pot fi inlocuite foarte usor. Evident, e nevoie de mii de teste pentru a verifica totul, de la usurinta de franare a unui automobil, greutatea ce poate fi sustinuta, efectul utilizarii intense, scurgerea apei de ploaie, intretinerea si multe altele. Dar daca ne raportam doar la stadiul de concept, este o idee de afaceri revolutionara. Pentru cei interesati de detalii tehnice si nu numai, aveti aici website-ul oficial: http://www.solarroadways.com/intro.shtml

Pentru amenajarea teritoriului Parcului Industrial „Răut”, din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională, au fost alocate 9.665.690 lei. Lucrările de amenajare a teritoriului și iluminare exterioară a Parcului Industrial „Răut” se vor realiza în cadrul proiectului „Susținerea dezvoltării sectorului industrial în RDN prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare pentru Parcul Industrial pe teritoriul SA „Răut” mun. Bălți”.

În anul 2014, în Parcul Industrial „Răut” au fost reabilitate sistemele de apeduct și canalizare. Menționăm că, în urma realizării proiectului, de apeduct și canalizare modernizată beneficiază nu numai rezidenții Parcului Industrial „Răut”, dar și locuitorii câtorva străzi din centrul Municipiului Bălți.

La cea de-a treia etapă a modernizării infrastructurii, susținută de FNDR, teritoriul Parcului Industrial „Răut” va fi amenajat, ceea ce va contribui semnificativ la crearea unei imagini moderne ale străzilor Decebal, 31 August și Ceapaev ai Municipiului Bălți. Asigurarea unui aspect estetic a unor dintre cele mai importante străzi ale orașului este o prioritate pentru administrația Parcului Industrial „Răut”.

Societatea pe Acțiuni „Răut” – Întreprinderea Administratoare a Parcului Industrial „Răut” implementează consecvent obiectivele sale, în concordanță cu interesele comunității și principiile de responsabilitate socială.

Până în luna mai 2015, în Parcul Industrial „Răut”, au fost înregistrate 7 companii rezidente, întreprinderi în domeniul producerii echipamentului naval, automobilistic și în domeniul construcțiilor, care oferă locuri de muncă pentru aproximativ 900 de persoane.

http://www.industrialpark.md/

Hainele, cosmeticele si electronicele sunt vedetele cumparaturilor facute pe Internet de catre romani, arata un studiu realizat de GfK.

"Desi este proverbiala preferinta femeilor pentru cumparaturi, in materie de shopping online, barbatii sunt mai activi: o treime dintre respondentii de sex masculin au declarat ca au achizitionat cel putin un produs sau serviciu online in ultimele doisprezece luni, fata de 29% dintre femeile intervievate", potrivit comunicatului remis Ziare.com.

In ultimul an, doar 31% dintre romani au facut cumparaturi pe Internet, cu diferente semnificative intre segmentul de pana in 45 de ani si cei care au depasit aceasta varsta. Cei pana in 35 de ani sunt si cei mai activi in ceea ce priveste shoppingul online, cumparand mai des.

Diferente semnificative au fost inregistrate intre diferitele grade de urbanizare, orasele cu peste 200.000 de locuitori fiind lideri in topul comenzilor online.

Produsele de imbracaminte, de ingrijire personala si electronicele - cele mai cautate

"Hainele, cosmeticele sau produsele si serviciile IT si electronice sunt cele mai achizitionate bunuri in mediul online. In acelasi top regasim si electrocasnicele sau cartile", a declarat Andreea Coca, Digital Market Intelligence Consultant GfK Romania.

Pachetele turistice sau restaurantele care livreaza mancare au si ele parte de o pozitie buna, insa ceva mai timid, pe ultimele locuri in topul celor mai achizitionate produse si servicii situandu-se pachetele financiare sau cumparaturile pentru consum curent (produse de bacanie - zahar, ulei, lactate, fructe si legume sau produse de ingrijre a locuitei, detergent, hartie igienica etc.).

Cash sau credit?

Daca aproape o treime dintre romani au facut trecerea in mediul virtual de shopping, majoritatea dintre ei prefera sa plaseze comanda online, urmand ca plata sa o faca cash, in offline.

De obicei, cei care cumpara online mai des - cam o data pe luna - aleg sa si plateasca prin tranzactte digitala, in timp ce aceia care cumpara mai rar, platesc cash. In general, peste 90% dintre cei care cumpara online prefera sa achite valoarea produsului numerar, la primirea comenzii.

Studiul a fost realizat de GfK Romania pe un esantion de 1.000 de respondenti din toata tara, cu varsta de peste 15 ani. Metoda folosita este cea a interviurilor fata in fata si are o marja de eroare de 2%.

http://www.ziare.com/

 

În trimestrul I 2015 pe teritoriul Republicii Moldova activau şapte zone economice libere. La situaţia din 1 aprilie 2015 pe teritoriul zonelor libere erau înregistraţi 154 de rezidenţi, din care 37 ZEL „Balți”, 36 rezidenţi revin ZAL „Expo-Business-Chişinău”, 35 ZEL „Ungheni-Business” și 24 ZAL PP „Valkaneş”.
La finele perioadei de gestiune, numărul angajaţilor rezidenţilor zonelor libere a constituit 6694 persoane. Din numărul total al angajaţilor 3121 persoane activează în ZEL „Bălţi”, 2315 persoane în ZEL „Ungheni-Business”, 518 persoane în ZAL „Expo-Business-Chişinău”, 388 persoane în ZAL PP „Valkaneş”, 279 persoane în ZAL „Tvardiţa”, 61 persoane în ZAL PP „Otaci-Business” şi 12 persoane în ZAL PP „Taraclia”.
Volumul total al investiţiilor în zonele economice libere, pe întreaga perioadă de activitate ale acestora, conform situaţiei din 1 aprilie 2015 a constituit 214,2 mil. dolari SUA (sau cu 7,0% mai mult decât la situaţia din 1 aprilie 2014), dintre care în primul trimestru 2015 au fost investite 2,3 mil. dolari SUA (inclusiv 1,7 mil. dolari SUA în ZEL „Ungheni-Business”).
Cea mai mare cotă a investiţiilor continuă să revină ZEL „Ungheni-Business” constituind 29,6%, alte 25,4% au fost atrase în ZAL „Expo-Business-Chişinău” și 21,3% în ZEL ”Bălți”.

Volumul total al vânzărilor nete ale producţiei industriale produse de către rezidenţii zonelor libere în ianuarie – martie 2015 s-a majorat cu 30,3 % (în preţuri curente) faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent şi a constituit 967,7 mil. lei.
Creșterea vânzărilor nete ale producţiei industriale s-a înregistrat în ZAL „Bălți” (de la 210,4 mil. lei în trimestrul I 2014 până la 399,8 mil. lei în trimestrul I 2015 sau de 1,9 ori), în ZEL „Ungheni-Business” (de la 364,4 mil.lei până la 409,9 mil. lei sau cu 12,5%) și ZAL „Expo-Business-Chișinău” (de la 50,2 mil. lei până la 52,4 mil. lei sau cu 4,4% mai mult).
În ZAL „Tvardița” s-a înregistrat o scădere a vânzărilor producției industriale de 4,8% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, la fel şi în ZAL PP „Valkaneș” o scădere de 15,3%.
În acelaşi timp, a fost suspendată fabricarea producţiei industriale în ZAL PP „Taraclia” și în ZAL „Otaci-Business”.

Pe parcursul a trei luni a.c. rezidenţii zonelor libere au produs 3,6 mil. buc. huse din material sintetic pentru scaune automobil, cablaj electric pentru autoturisme în sumă de 110,1 mil. lei, cablu electric izolat în sumă de 293,7 mil.lei, 0,5 mil. m2 de covoare, 14,0 mil. lei articole de mobilă, 19,9 mii dal divin, 108,8 mii dal vin din struguri, 5,3 mil. m2 plasă din fibră de sticlă, 81,3 tone fir din lână, 422,5 tone de fir sintetic, 85,6 mil. unităţi articole pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice, 1,3 mii tone ulei pentru încălzire, 29 tone salam etc.
Cea mai mare parte a producţiei industriale fabricată în zonele libere în valoare de 791,3 mil. lei sau 81,8% a fost exportată. Pe piaţa internă a Republicii Moldova au fost realizate mărfuri în valoare de 22,2 mil. lei sau 2,3%, iar 154,2 mil. lei sau 15,9% au fost realizate pe teritoriul zonelor libere. În total, volumul exportului mărfurilor şi serviciilor din zonele economice libere în perioada de referinţă s-a majorat cu 22,4% şi a constituit 799 mil. lei sau 9,1% din volumul exportului Republicii Moldova pe parcursul trimestrului I a.c.
Soldul producţiei industriale la depozitele rezidenţilor către 1 aprilie 2015 a constituit 182,4 mil. lei sau de 2,0 ori mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului precedent.
În ansamblu, activitatea zonelor libere rămâne a fi orientată spre producţia industrială destinată exportului.

Pe parcursul trimestrului I 2015 a sporit volumul activităţilor privind sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfuri tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova. În perioada de gestiune, volumul vânzărilor nete ce ţine de aceste activităţi a constituit 1,6 mil. lei sau 1/3 din nivelul trimestrului I 2014.
În trimestrul I 2015 volumul vânzărilor nete rezultate din activitatea comercială externă a constituit 6,1 mil. lei, micșorându-se faţă de trimestrul I 2014 de 3 ori.
Alte genuri de activitate, conform legislaţiei în vigoare, permise pentru desfăşurare în zona liberă sunt construcţiile, serviciile comunale, alimentaţia publică, precum şi activitatea de depozitare şi arendare. În perioada de raportare volumul total al serviciilor în cadrul acestor genuri de activitate a constituit 24,0 mil. lei.
Per ansamblu, volumul vânzărilor la toate genurile de activitate efectuate în zonele economice libere a constituit 999,5 mil. lei (în trimestrul I 2014 – 795,8 mil. lei).
În decursul celor 3 luni ale anului curent volumul impozitelor şi altor plăţi obligatorii calculate, efectuate de către rezidenţii zonelor libere, a constituit 41,1 mil. lei, majorându-se cu 9,3% în comparaţie cu nivelul trimestrului I 2014. Cea mai mare parte a impozitelor şi taxelor colectate revine ZEL „Bălţi” (47,5%) și ZEL „Ungheni-Business” (27,8%).
Volumul total al datoriilor rezidenţilor faţă de Administraţiile zonelor economice libere, conform situaţiei la 1 aprilie 2015, a constituit 4,3 mil. lei, iar faţă de buget – 3,7 mil. lei.

Sursă: Ministerul Economiei

Activitatea în Portul Internaţional se efectuează în conformitate cu prevederile Acordului de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”, aprobat prin Legea nr.7-XV din 17 februarie 2005, Legea cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti” nr.8-XV din 17 februarie 2005 și Acordului între Guvernul Republicii Moldova și ÎCS „Danube Logistics” SRL din 21 aprilie 2005.
Actualmente, în Portul Internaţional sunt înregistraţi 45 de rezidenţi. În perioada de gestiune au fost înregistraţi 2 rezidenţi şi excluşi alți 2. Din 76 de autorizaţii valabile la data de 1 aprilie 2015, 28 au fost eliberate în domeniul comerțului en-gros, 20 – prestare de servicii, 14 – activitate de transport, 5 – construcţii, 9 – alte genuri de activitate.
Numărul scriptic al angajaţilor rezidenţilor, ce activează pe teritoriul Portului Internaţional, la situaţia din 1 aprilie 2015 constituie 410 persoane sau cu 7,6% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului precedent. Cele mai multe persoane au fost angajate de ÎCS „Danube Logistics” SRL (153), „Trans Cargo Terminal” SRL (79) şi ÎCS „Trans Bulk Logistics” SRL (54).
Volumul salariului calculat pentru trimestru I a.c. a fost estimat la 8,2 mil. lei (7,3 mil. lei pentru trimestru I anului 2014). Salariul mediu lunar al angajaţilor a constituit 5,9 mii lei, menținându-se la nivelul anului precedent.
Volumul total al investiţiilor în Portul Internaţional, pe întreaga perioadă de activitate a acestuia, conform situaţiei din 1 aprilie 2015, a constituit 62,9 mil. dolari SUA, inclusiv 0,6 mil. dolari SUA pentru perioada de gestiune.
Investitorul General, ÎCS „Danube Logistics” SRL, a investit 49,1 mil. dolari SUA, iar S.C. „Trans Cargo Terminal” SRL, care a efectuat construcţia şi exploatarea terminalului cerealier a investit 7,4 mil. dolari SUA. Totodată, menţionăm că se realizează alte proiecte investiţionale ale companiilor ÎCS „Trans Bulk Logistics” SRL (volumul investiţiilor cca. 4,0 mil. dolari SUA), "Arbomax" SRL (0,9 mil. dolari SUA), „Iunasistem” SRL (0,7 mil. dolari SUA) şi „Dunav-Tir” SRL (0,4 mil. dolari SUA) etc.

Pe parcursul trimestrului I 2015, Portul Internațional a acostat și a deservit 69 diverse tipuri de nave, inclusiv vase petroliere.
La fel, în această perioadă pe teritoriul terminalului petrolier al Portului Internaţional au fost importate 48,5 mii tone de producţie petrolieră sau de 2,4 ori mai mult decât în trimestrul I 2014. Concomitent, prin intermediul terminalului petrolier au fost exportate 2,3 mii tone de produse petroliere.
Circa 0,7 mii tone au fost livrate rezidenților zonelor libere, iar 12,3 mii tone de produse petroliere au fost realizate la staţiile de alimentare cu combustibil ale ÎCS „Bemol Retail” SRL. Ţinem să relatăm, că Investitorul General oferă serviciile terminalului pentru toţi agenţii economici, importatori de produse petroliere.
La finele perioadei de raportare încă aproximativ 16,2 mii tone de produse petroliere erau depozitate.
Pe parcursul trimestrul I a.c. terminalul de mărfuri și-a sporit brusc activitatea sa. Per ansamblu, prin intermediul terminalului au fost transbordate 23,2 mii tone de mărfuri, dintre care 8,5 mii tone de mărfuri au fost importate în port din exteriorul țării și 14,7 mii tone au fost exportate. Printre mărfurile importate/tranzitate pot fi evidenţiate diverse materiale de construcție, metale, containere, produse ambalate etc.
În perioada ianuarie – martie 2015 prin intermediul terminalului cerealier au fost exportate 105 mii tone de producţie cerealieră sau cu 39,8% mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. La finele trimestrului pe teritoriul terminalului cerealier erau depozitate 35,1 mii tone producţie cerealieră, aduse de asemenea de către companiile autohtone. Volumul total al serviciilor de păstrare a cerealelor a constituit pentru perioada de raportare 20,6 mil. lei.
În anul 2015 a continuat transbordarea uleiului vegetal prin Portul Internaţional. În esență, în trimestrul I a.c. au fost exportate 30,4 mii tone de ulei vegetal, fiind practic la nivelul perioadei corespunzătoare a anului precedent.
Totuşi, în trimestrul I 2015 prin intermediul terminalelor fluviale au fost transbordate 209,4 mii tone de mărfuri diverse sau de 1,4 ori mai mult decât în trimestrul I 2014.

În primele trei luni ale 2015 volumul comerţului angro realizat în Portul Internaţional a constituit 1,6 mild. lei sau cu 66,6% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului precedent.
De asemenea, în perioada de raportare, Investitorul General, a continuat să presteze servicii portuare, volumul cărora a constituit 15,9 mil. lei sau de 1,9 ori mai mult decât perioada analogică 2014. În afară de aceasta, Investitorul General a oferit altor rezidenţi ai Portului Internaţional servicii de arendă în sumă de 5,1 mil. lei şi servicii comunale în sumă de 70 mii lei.
Volumul serviciilor oferite în cadrul activităţii de transport de la începutul anului curent a constituit 47,8 mil. lei.
Volumul altor genuri de activitate în trimestrul I 2014 a constituit 12,1 mil. lei, inclusiv lucrări de construcţii – 0,7 mil. lei, leasing financiar – 1,3 mil. lei, activitate de depozitare – 5,7 mil. lei, servicii de brokeraj – 0,5 mil. lei.
În ianuarie-martie 2015 rezidenţii au achitat diverse impozite şi taxe în sumă de 77,3 mil. lei sau cu 21,9% mai mult faţă de în perioada corespunzătoare a anului 2014, inclusiv 42 mil. lei accize, 29,3 mil. lei TVA, 0,6 mil. lei impozit pe venit, 2,9 mil. lei pentru proceduri vamale şi 1,9 mil. lei defalcări în fondul de asigurări sociale. Volumul datoriilor rezidenţilor faţă de buget, la finele perioadei de gestiune a constituit 237 mii lei.

Un element care reţine dezvoltarea activităţii Portului Internaţional Liber „Giurgiuleşti” este problema referitoare la obţinerea celor cca. 65 ha din cele 120 ha destinate Portului Internaţional.
Reieşind din cele relatate şi luând în considerare importanţa acestui proiect investiţional pentru economia ţării, Ministerul Economiei va continua să acorde suportul necesar Portului Internațional pentru atingerea obiectivelor stabilite în Acordul de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”.

Sursă: Ministerul Economiei

Totul a început de la Ruslan Rogov și câteva utilaje. În acel an, 2004, viitorul director al firmei Flexibil Com SRL lucra individual. În așa mod și-a dezvoltat atelierul într-o mică afacere – producția articolelor de cauciuc. În prezent aici lucrează trei angajați care se ocupă de vulcanizarea cauciucului, un strungar, un contabil și însăși directorul Maxim Rogov împreună cu înlocuitorul său Serghei Dudnițchii, care a povestit despre companie reporterului MyBusiness.md.

“Cu ce ne ocupăm? 99% din producța noastră este alcătuită din articolele de cauciuc, - povestește Serghei Dudnițchii. Executăm diverse forme pentru turnarea băuturilor industriei vinicole, pentru diferite capacități și cisterne. Pentru producătorii de vinuri noi, la fel, acoperim cu cauciuc rolele. Acestea sunt folosite pentru a depune clei pe etichetele sticlelor de vin. Acoperim cu cauciuc și rolele pentru ateliere de tâmplărie. În poligrafie ele sunt des utilizate, însă nu avem posibilitatea să îndeplinim toate comenzile tipografiei – avem nevoie de forme de mărimi mari. O rolă trebuie să fie de un diametru mare – jumătate de metru, la o lungime de un metru jumătate. Formele noastre, însă, au lungimea de un metru și diametrul de 13 cm”.

Flexibil Com procură materia primă pentru cauciuc (ea se numește cauciucul brut și seamănu cu plastilină) în Italia, cea din China sau Rusia fiind mai scumpă. Unii concurenți ai întreprinderii produc cauciucul aici, în Moldova. Ai nevoie de o cuvă rotitoare specială și substanțe necesare pentru producție. “Calitatea e excelentă, - spune Serghei Dudnițchii, - e la un nivel cu cea europeană. Însă consider metoda noastră de activitate – procurarea cauciucului brut - mai optimă. Execuția ei în cantități mici poate fi costisitoare: arendarea suprafeței suplimentare, procurarea utilajelor, consum de energie electrică”.

În prezent Flexibil Com lărgește teritoriul atelierului. Spre sfârșitul lunii acesta se va mări cu 250 m.p. Aici vor fi aduse cele zece utilaje și va fi instalat aparatul destinat producției foilor de cauciuc de dimensiunea 70 pe 70 centimetri. Foile date sunt cerute de mulți producători – ei îi procură pentru execuția individuală a benzilor de cauciuc pentru tehnică și utilaje.

“Noi realizăm mai multe tipuri de benzi la comandă, - continua Serghei Dudnițchii. – Am primit comanda de la Union Fenosa – fâșii ovale și pătrate pentru transformatoare. Pentru fiecare am realizat o formă separată. Anume din această cauză am angajat un strungar: întreprinderile orașului și ale republicii  procură multe utilaje second-hand care au nevoie de reparare, ce include schimbarea benzilor de cauciuc. Ne comandă și piese de schimb pentru automobile. Un client ne-a cerut un component pentru un automobil de epocă. Însă procesul de realizare a formei este costisitor și clientul încă nu ne-a dat acordul. Apropo, primim comenzi de executare a formelor unice și, dacă e nevoie, turăm în ele produsul”.

“Ne diferențiem de alții prin producția cauciucului siliconic color, - adaugă Serghei Dudnițchii. El este adus din Rusia. Este un material durabil, funcțional și rezistent la uzură din care poți executa orice, inclusiv vesela. Ne gândeam să realizăm forme pentru veselă din cauciuc siliconat, însă încă nu ne-am decis – nu știm dacă vom răscumpăra cheltuielile”.

Și, desigur, firma produce “polițiști culcați”. “Cei instalați în centrul Chișinăului sunt importați – concretizează Serghei Dudnițchii. – Ne comandau “polițiști culcați” pentru vama din Leușeni, StarNet pentru oficiu și parcul industrial Tracom. Primăria capitalei a dat comanda de realizare a “polițiștilor culcați” lângă școli. Ne telefonează persoane fizice pentru instalarea acestor bariere lângă scările de bloc. Trebuie să concretizez aici că noi le producem, iar alții se ocupă de instalare. Forma pentru “polițiști culcați” e mai greu de cioplit, însă strungarul nostru a reușit să o modeleze corect.

Cât despre colaborări internaționale, am avut parte de una destul de durabilă – cu acea firmă italiană de la care procurăm cauciucul brut. Până în anul 2009 le vindeam multă marfă. Iar după ce a intervenit criza economică am stopat livrările. Menținem legătura și în prezent, astfel încât ei vin des aici și planifică crearea firmei moderne în Moldova, însă, pentru moment, nu observăm nici un progres. Noi, în schimb, am putea să mărim volumul de producție de două ori, dar rămânem limitați de un număr mic de comenzi”.

Vestitul fotograf din Moldova Vladimir Ghilan, unul din fondatorii academiei de fotografie Fotica.

“Ne-am deschis acum doi ani – eu și artistul în fotografie Alexandru Chiriac, - povestește Vladimir Ghilan, - am arendat încăperea pe strada Ismail cu suprafața totală de 70 m.p. – studioul foto și zona pentru studii. Cererea pentru studierea fotografiei este destul de mare și stabilă. Oamenii procură aparate foto costisitoare, încearcă să facă fotografii frumoase de calitate. În cazul în care nu reușesc, vin la noi. Deseori ei găsesc inspirația pe Internet. Oamenii observă poze de calitate pe Instagram, înceracă să le copieze și eșuează: “Poza asta, - ne povestesc ei, - este de pe Inetrnet și a fost făcută cu un aparat exact ca al meu. Dar de ce aici ea e atât de frumoasă, pe când a mea e una obișnuită?”

Toate acestea au legătură doar cu adulții. O altă categorie de clienți sunt copiii. “Acum așteptăm explozia de inters din partea acestui grup țintă - continuă Vladimir Ghidan. – Cauza – părinții procură copilului un aparat scump, observă cât de bine sunt realizate pozele de pe Internet făcute cu același aparat și cât de rău știe să fotografieze copilul și, drept rezultat, îl înscriu la cursurile noastre pentru perioada de vară –ca să învețe ceva în loc să piardă timpul acasă. Dacă studentul e mai mare de 15 ani, îl înscriem în grupul pentru cei mari, care fac studii la un nivel cu adulții. Dacă studenții sunt mai tineri, începând de la 11 ani, formăm pentru ei o clasă separată și ne ocupăm cu fiecare în mod individual. Avem studenți de la 11 și până la 60 ani – odată s-a înscris la cursurile noastre o femeie în vârstă, care a dorit să studieze fotografia artistică”.

Ciclul de studiu este de 2-2,5 luni, cuprinde 19-20 de lecții a câte 2 ore. La primele lecții studenții fac cunoștința cu fotografia. Le explic procesul de obținere a pozei – de la apăsarea butonului pe aparat până la formarea imaginei. Avem și lecții în studiou – lucrăm cu modele. Pentru acest domeniu oferim 4-5 ore. În plus, mai facem fotografii în aer liber. Trei pătrimi din cursuri sunt practice. Mulți sunt interesați de fotografie pe film. Al doilea ciclu de studii Fotica dedică aceseia câteva lecții. Ea poate fi asemănată cu automobile de epocă: nu le vei conduce mult, însă mereu vrei să încerci. “Digitalul”, respectiv, este mai simplu.

“Avem două cicluri de studii, - continuă Vladimir Ghilan, - pentru începători și pentru cei avansați – persoane care au trecut deja primul ciclu sau care au învățat individual bazele fotografiei. Nu oferim masterclass-uri pentru profesioniști. În toată lumea există metode diferite de derulare a masterclas-urilor. De obicei, se invită un artist recunoscut care oferă cursul conform specializării sale – fotografie de publicitate, portrete, reportaje etc”. Partenerul lui Vladimir Ghilan Alexandru Chiriac este un artist recunoscut în Moldova, însă nu poate oferi masterclass-uri pentru fotografi profesioniști. Pentru aceasta ai nevoie de un nivel mai înalt de recunoaștere europeană și mai multe premii de la expozițiile foto internaționale. Între timp, Alexandru Chiriac desfășoară lecții pentru al treilea ciclu, pentru cei care au decis să se ocupe de fotografie în mod profesional. “Aceste cursuri nu mai sunt deja de fotografie, - explică Vladimir Ghilan. – Ele sunt legate de psihologie – cum să te înțelegi cu clientul, să stabilești condițiile de lucru, prețul și altele. Oamenii procură aparate foto nu doar pentru a-și fotografia prietenii, rudele și locurile de odihnă. Mulți o fac pentru a obține un profit – din fotografierea nunților”. Aparent, trebuie doar să-i prinzi în cadru pe mirele și mireasa. Însă totul este mai complicat – filmarea nunții include fotografie artistică și de reportaj. În plus, clienții au devenit mai pretențioși – au mult material spre comparare. Astfel, multe persoane vin la Fotica pentru a învăța procesul de fotografiere a nunților. Dacă un student a decis să învețe portrete sau peisaje, cu el lecțiile se vor desfășura în particular. În afară de tehnicile de fotografiere, Fotica își învață studenții să lucreze în programele de editare a pozelor – Adobe Photoshop și Adobe Photoshop LightRoom.

Prețul este stabilit cu fiecare student în particular. Fotica oferă un sistem de reduceri – de sezon, pentru studenții în al doilea an și altele.

“Întâmpinăm greutăți în găsirea profesorilor de fotografie, - încheie discuția Vladimir Ghilan. Mulți știu să facă poze frumoase, însă puțini pot să-i învețe pe alții. Pe de altă parte, sunt profesori buni, dar nu știu să fotografieze. E greu să găsești o persoană care să combine calitățile unui fotograf și a unui profesor. De aceea, eu cu Alexandru Chiriac suntem directorii, managerii și profesorii studioului nostru”.

Proiectul internațional „Antreprenoriatul feminin – un motor de creare a locurilor de muncă în Europa de Sud Est” și-a început activitatea în Moldova în luna noiembrie a anului 2012. Proiectul se implementează timp de trei ani (până în 2017) în nouă țări ale Europei de Sud Est. Coordonatorul acestuia este Consiliul Regional de Cooperare al UE, iar sponsorul – guvernul Suediei. Printre obiectivele de bază ale proiectului se numără implementarea celor mai bune practici în domeniul antreprenoriatului feminin, în conformitate cu legislația cu privire la afacerile mici (Small Business Act), pentru Europa; consolidarea și creșterea potențialului rețelelor și al asociațiilor de femei-antreprenori, la nivel național și regional, pentru a sprijini femeile antreprenoare și a le reprezenta interesele. În Moldova, programul este administrat de către Centrul Internațional de Promovare a Femeilor în Business (ICAWB).

Directorul Centrului de susținere a businessului, „PROBIZNET”, președintele Centrului Internațional de Promovare a Femeilor în Business (ICAWB), Tatiana Batușchina a răspuns la întrebările mybusiness.md.

- La finalul acestui an, proiectul „Antreprenoriatul feminin – un motor de creare a locurilor de muncă în Europa de Sud Est” își va încheia activitatea în Moldova. Care sunt rezultatele de final așteptate?

Obiectivul acestui proiect nu a fost obținerea unor rezultate demonstrative. El este axat, în primul rând, pe o direcție strategică. Scopul este de a pune pe gânduri țările care participă la proiect, pentru ca toate părțile interesate în dezvoltarea antreprenoriatului feminin (instituțiile de stat, organizațiile publice, camera de comerț) să învețe să discute împreună problemele și să ia decizii care vor contribui la implicarea femeilor în mediul de afaceri. În cadrul mesei rotunde „Rolul autorităților locale în dezvoltarea antreprenoriatului feminin”, care a avut loc în această săptămână și unde au participat reprezentanții Ministerului de Economie, ai Organizației de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, a fost discutat faptul că, pentru prima dată în Moldova, în cadrul Ministerului Economiei, a fost creat Consiliul de Coordonare a Dezvoltării Antreprenoriatului Feminin. De asemenea, cu timpul, vor fi introduse modificări în Strategia de Dezvoltare a micului business și a antreprenoriatului în Republica Moldova, și anume va apărea un capitol cu „Dezvoltarea antreprenoriatului feminin”. Și acest lucru reprezintă un mare progres. Pentru comparație, Croația a aprobat o întreagă strategie de dezvoltare a antreprenoriatului feminin pe perioada anilor 2015-2017. Și noi ridicăm problema cu privire la necesitatea unei astfel de strategii și pentru Moldova, însă, din cauza lipsei unei stabilități politice în societate, rămâne a fi o chestiune de perspectivă. În cadrul ședinței, președintele Departamentului pentru Dezvoltarea Micului Business, din cadrul Ministerului Economiei, Valentina Veverița, a remarcat faptul că, deocamdată, nu toți au realizat importanța dezvoltării antreprenoriatului feminin în țară. Până când, avem chiar și condiții diferite pentru femei și bărbați cu privire la etapa inițială de includere în mediul de afaceri, cu toate că există o egalitate de șanse. Procesul deschiderii unei afaceri proprii de către o femeie este deseori frânat de către stereotipurile sociale presante (de exemplu, „să ceară acordul soțului”). De partea cealaltă, bărbatul pur și simplu ia banii și începe businessul. În Moldova, femeile au un acces la bani mai dificil, cu toate că propunerile de creditare sunt adresate tuturor. Sunt cunoscute cazuri în care băncile refuzau să ofere credit femeilor (deși le acordau soților lor, cu aceleași documente), toate acestea pe lângă faptul că există foarte puține variante de credit favorabile pentru antreprenorii începători.

- Care este ponderea antreprenoriatului feminin în Moldova? De la ce vârstă femeile își deschid propria afacere?

Încă în anul 2003 a fost realizat un studiu, cu titlul „Dezvoltarea antreprenoriatului feminin în țările cu economie în tranziție. Studiu de caz Ucraina, Moldova și Uzbekistan”. Conform rezultatelor acestuia, răspunsul este 27.5% de femei. Dar, de fapt, aceste date sunt cauzate de lipsa unui studiu extins, fără de care nu știm care este situația actuală a problemei. Noi încă mai utilizăm datele analizei statistice, care au fost obținute dintr-un eșantion mult prea mic. Iar eșantionul reprezintă doar o tendință, nu și niște date reale. Timp de 12 ani s-au produs modificări considerabile ale situației, de aceea noi optăm pentru studiul pe scară largă a subiectului.

În Moldova, vârsta medie a femeii care își deschide propria afacere este de 45 de ani. Și există o explicație a acestui fapt. La început sunt studiile, apoi căsătoria, nașterea copiilor, pregătirea lor pentru școală, studii. Timpul trece și vine perioada în care trebuie „să te trezești”, să te uiți în jur și să îți acoperi lacunele de cunoștințe, căci alții s-au mișcat mult mai repede. De aici și rezultă faptul că femeia își deschide larg ochii către lume la vârsta de 35-40 de ani. Dar atunci se confruntă cu discriminarea pe bază de vârstă, atât de larg răspândită în momentul angajării. Însă, este important de menționat faptul că femeile de 40-45 de ani au o motivație mai mare să lucreze pentru ele, nu pentru altcineva. Desigur, femeia începe mai lent și își gestionează afacerea cu precauție. Dar, conform spuselor specialiștilor, femeile-manageri la această vârstă lucrează mai eficient și au un stil de conducere cât se poate de apropiat de cel care este necesar în condițiile contemporane.

- Dar, oare, alături de ideea activizării antreprenoriatului feminin nu pășește și feminismul?

Nici pe-aproape. Noi optăm pentru faptul ca în societate să fie create condiții normale (economice și sociale) pentru ca femeile să se poată ocupa mai activ de business, să participe în producția de bunuri social utile. Apropo, în alte țări, antreprenoriatul feminin se dezvoltă mult mai dinamic, acoperind o mare varietate de domenii (de la domeniul serviciilor și până la producție). La noi însă, deocamdată, sistemul în sine împiedică ieșirea businessului ascuns pe poziții legale. De aceea, mizăm pe faptul că acest Consiliu coordonator creat va putea face recomandări, care vor îmbunătăți situația.

Autor: Svetlana Șalberova

 

Tot mai mulți români încearcă să câștige bani din propriile hobby-uri și pasiuni, transformându-și astfel munca într-o rutină plăcută, departe de servitutea pe care o impune lucrul într-o strictă corporație. Iar apetitul românilor pentru munca de acasă a creat foarte rapid o hartă a "micilor talente" care pot fi rapid monetizate.

Într-o societate în care maxime de genul “Dacă muncești, nu ai timp să faci bani” încă au ecou, faptul că freelancing-ul și lucrul de acasă, pe cont propriu, câștigă tot mai mult teren nu e neapărat surprinzător. Tot soiul de mici abilități și pasiuni au început să fie vândute atât în mediul online, cât și în cel offline, iar profilul celor care muncesc pe cont propriu, de acasă, este din ce în ce mai complex: femei aflate în concediu post-natal, tineri studenți sau tineri cu joburi bune în mediul corporate, ba chiar oameni ieșiți la pensie, care au dezvoltat cu toții un mare apetit pentru a-și vinde acele priceperi pentru care există cerere.

Au apărut astfel câteva micro-piețe, cum ar fi cea de hand-made, unde numărul femeilor pasionate de realizarea de mici bijuterii, mărţisoare, tricotaje sau tot felul de alte produse crește în fiecare an. Odată cu numărul creatoarelor de hand-made-uri, crește și numărul site-urilor și platformelor de profil.

Totodată, se înmulțesc, târgurile şi expoziţiile unde femeile (dar și bărbanții) pot vinde în mod direct rodul muncii lor personale. La fel se întâmplă cu oamenii care oferă meditații sau diverse lecții private într-o sumedenie de discipline, de la diverse sporturi și până la vorbitul în public. Vei găsi, pe site-uri de specialitate, ca microjoburi.ro, o bogată ofertă de servicii din zona IT, a redactării și traducerilor de documente sau a editării foto și video.

Inspirat de site-ul american TaskRabbit, microjoburi.ro  este un fel de bursă a priceperilor individuale: unii vând servicii de traduceri sau dezvoltare web, alții asamblează mobilier sau oferă lecții de tenis, în vreme ce alții vin cu oferte de meditații la limba germană (25 de lei), editare foto și video (50 de lei), actualizarea și întreținerea unei pagini web (50 de lei), tehnoredactare (10 lei) sau chiar consultanță financiară (50 de lei). Orice pricepere poate să devină serviciu prestat, orice pasiune se poate transforma într-o sursă proaspătă de venit. Pentru că piața nonformală a muncii înseamnă contactul mult mai rapid între cel care își oferă serviciile și cel care le caută.

Pasiune și birocrație

Asta pentru că tehnologia a reușit să formeze și apoi să accelereze o întreagă piață nonformală a muncii: se lucrează la periferia antreprenoriatului și tot mai aproape de pasiunile și priceperile individuale. Profitând de noile oportunități, tot mai mulți români reușesc să câștige bani din propriile hobby-uri.

Aceștia, spune un studiu recent al Visa Europe, pot câștiga venituri suplimentare de peste 5.000 de lei și chiar de 10.000 de lei (mai ales în București și Ilfov), iar cele mai profitabile hobby-uri și priceperi din mediul offline se găsesc în domeniile renovărilor și decorațiunilor interioare, design, fotografie sau culinar.

Tot din studiul Visa reiese că persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au cel mai mare venit anual, de circa 6.300 lei, și că pasiunea reprezintă principala motivație pentru aproape 60% dintre românii care au pornit o afacere dintr-un hobby. Media europeană este de 43%. Aproape o treime dintre participanții la sondaj (29%) au avut ca principal motiv schimbarea activității față de cea de la locul de muncă, iar 26% au spus că doresc să lucreze pentru ei înșiși.

E bine de notat și că “patru din zece români care ar putea să-și deschidă o afacere dintr-un hobby sunt îngrijorati de birocrația excesivă legată de administrarea firmei”, așa cum declara Cătălin Crețu, director regional al Visa Europe pentru România, Croația și Slovenia.

Mai important, cercetarea Visa arată că trei din patru români care au o pasiune pot obține venituri suplimentare de pe urma ei, iar patru din zece români spun că vor opta pentru o astfel de variantă în viitor. Cei mai mulți sunt motivați intrinsec, chiar de pasiunea lor (65% dintre respondenți), de flexibilitatea propriului business (46%) sau de dorința de a fi propriul șef (44%).

Monetizarea vine din online

Circa 70% din cei care vor să demareze o afacere pe baza unui hobby vor ca aceasta să devină principala lor sursă de venit, iar 16% și-au propus să atingă obiectivul acesta în următorii cinci ani. Peste jumătate dintre aceștia vor lansa atât un website propriu, pentru ca produsele sau serviciile oferite să devină accesibile unei baze mai largi de clienți, cât și o pagină de social media pentru a-și consolida profilul.

Astfel au apărut pagini personale unde oamenii își vând propriile bijuterii, obiecte de decoraţiuni interioare hand-made ș.a., În plus, există astăzi multe site-uri care acceptă, contra cost, plasarea unui magazinul virtual direct pe platforma lor. Iar vânzătorul listează propriile obiectele pe internet, primeşte banii şi trimite coletul către cumpărător.

Tot așa s-au înmulțit blogurile celor pasionați de diverse subiecte pe care le cunosc atât de bine încât conținutul lor poate fi monetizat. Blogurile acestea se dezvoltă gratuit, iar noile tipuri de reclame – de tipul Google Adsense – fac monetizarea destul de simplă: cu cât mai mulți vizitatori, cu atât mai mulți bani obținuți din pasiunea pentru nutriție, tehnologie, fashion și multe altele.

La adăpostul acestui curent, din ce în ce mai mulți oameni caută să transforme munca din servitute în plăcere; cei mai mulți își vând pasiunile pentru a-și rotunji veniturile, dar tendința – și asta la nivel internațional – este dezvoltarea unui climat micro-antreprenorial, unde tot mai mulți oameni vor munci pe cont propriu, reușind să găsească clienți pentru priceperile și pasiunile personale.

http://adevarulfinanciar.ro/

 

Pe data de 21 mai, în premieră pentru Republica Moldova, la Chișinău a fost sărbătorită Ziua Internațională a Cămășii Ucrainene. Manifestarea culturală a fost organizată de Comunitatea Femeilor Ucrainene din Moldova (CFUM), în parteneriat cu Asociația Tineretului Ucrainean „Zlagoda”. Inițiatorii și-au propus să promoveze valorile etnicilor ucraineni, cetățeni ai Republicii Moldova, care, prin păstrarea tradițiilor și valorilor strămoșești, contribuie la îmbogățirea culturală și dezvoltarea armonioasă a societății.

Invitații speciali ai evenimentului au fost membrii corpului diplomatic, inclusiv domnul Ghenadie Altuhov, însărcinat cu afaceri la Ambasada Ucrainei în Republica Moldova. La sărbătoare au participat, de asemenea, oameni de cultură și reprezentanți din diverse domenii.

Valentina Moraru, președintele Comunității Femeilor Ucrainene din R. Moldova: „Ziua Internațională a Cămășii Ucrainene este celebrată anual în Ucraina, precum și de către ucrainenii de pretutindeni, în a treia zi de joi a lunii mai și are drept scop păstrarea tradițiilor străvechi ale portului popular ucrainean și popularizarea acestuia. Pentru etnicii ucraineni cămășa națională Вишиванка este simbolul culturii noastre, care reflectă sufletul neamului nostru. În ornamentele acesteia sunt împletite istoria, tradițiile și bogăția spirituală a ucrainenilor – popor european cu un trecut bogat și un viitor frumos.”

Evenimentul și-a luat startul la ora 14:00, în curtea liceului „M. Koțiubinschi” (str. M. Eminescu, 54), de unde participanții s-au îndreptat spre monumentul lui Ștefan cel Mare, pentru o depunere festivă de flori. Apoi au ajuns în Piața Marii Adunări Naționale, unde au desfășurat flash mob-ul „Ornamentul etnic – codul tău genetic”: 150 de persoane îmbrăcate în cămăși tradiționale ucrainene au format elemente prezente în ornamentele tradiționale și au lansat baloane cu heliu, de culorile drapelelor Ucrainei și al Republicii Moldova.

Dmitrii Lecarțev, președintele Asociației Tineretului Ucrainean „Zlagoda”: „Această zi ne oferă nouă, ucrainenilor din Republica Moldova, ocazia de a sărbători și a promova acest patrimoniu al neamului ucrainean – cămașa națională. Asemenea manifestări contribuie la educarea tineretului și formarea sentimentului de mândrie, important pentru identificarea etnică, dar și pentru identificarea cu patria noastră, Republica Moldova. De asemenea, ne propunem să promovăm și să dezvoltăm valorile culturii noastre, pentru ca acestea să fie cunoscute de către populația Republicii Moldova. Și, nu în ultimul rând, vrem să contribuim la consolodarea societății noastre și armonizarea relațiilor dintre reprezentanții diferitelor etnii, care își doresc un viitor european și se implică în dezvoltarea statului nostru.”

Toți doritorii, indiferent de etnie, au fost încurajați să se alăture evenimentului, asistând sau participând direct la activitățile desfășurate cu ocazia Zilei Internaționale a Cămășii Ucrainene.