Radu Savopol, designer de interior şi arhitect care a creat brandul de puburi Old Nick, prezent în Sinaia şi în Bucureşti, va des­chi­de în luna mai a treia cafenea „5 to go“, concept care promovează ideea comercializării oricărui produs din portofoliu cu 5 lei. Noua cafenea va fi amplasată în zona Unirii, lângă hotelul Horoscop, şi va presupune o investiţie de 15.000 de euro. Unitatea va fi deschisă la circa două luni de la inaugurarea celei de-a doua cafenele, din Pache Protopopescu.

Prima cafenea „5 to go“ a fost deschisă la începutul anului, iar până la finalul lui 2015 antreprenorul vrea să deschidă şapte astfel de unităţi doar în Bucureşti.

„Toate cafenelele respectă con­cep­tual «5 to go», astfel că orice produs costă cinci lei. A treia cafenea, care urmează să fie deschisă în zona Piaţa Unirii, va necesita o investiţie de 15.000 de euro. Prima cafenea nu a ajuns la maturitate deplină, astfel că abia în următoarele trei luni putem trage o concluzie în privinţa profitabilităţii. Dar, în prezent, în prima cafenea „5 to go“ intră 200-250 de clienţi pe zi, iar bonul mediu este de 9-13 lei“, spun reprezentanţii „5 to go“. Astfel, prima cafenea a brandului „5 to go“, din Piaţa La­hovari, ajunge la vânzări medii de mi­nimum 1.800 de lei pe zi, potrivit calculelor ZF.

Fiecare unitate „5 to go“ are în pre­zent doi angajaţi (barista de meserie), care prepară în fiecare zi băuturi pe bază de cafea, fresh-uri sau iaurturi cu cereale. Cafeneaua mai co­mer­cia­lizează şi produse de patiserie sau „minuturi“ realizate chiar în bucă­tăria Old Nick Pub (deţinut de Radu Savopol), băuturi răcoritoare şi băuturi de sezon (limonade sau smoothie-uri).

„Cea mai mare problemă întâmpinată până acum este găsirea unor spaţii comerciale bine poziţionate şi la un preţ corect şi decent. Ne gândim şi la extindere în alte oraşe, însă această opţiune este prevăzută în planul nostru de dezvoltare pentru 2016“, mai spun reprezentanţii 5 to go.

Old Nick Bar Caffe SRL, entitatea juridică ce administrează conceptul Old Nick Pub, brandul „La cafenea” (din Sinaia), „5 to go“ şi firma de design no.9, a avut în 2013 afaceri de peste 400.000 de euro şi pierderi de circa 43.000 de euro (cu 50% mai mici ca anul precedent), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

http://www.zf.ro/

 

Moldova poate deveni un jucător important pe piaţa internaţională a vinurilor. Asta spun experţii din Statele Unite ale Americii, după ce au participat la două degustări specializate ale „Wine of Moldova”, organizate pe 28 aprilie a.c. în Astor Center, la New York. Participanții la evenimente, reprezentanţi ai presei și importatori americani de vinuri, au fost  impresionațide tradiţiile vinicole moldoveneşti, de calitatea și stilul vinurilor din Moldova, împărtășindu-și descoperirile  pe importante platforme online.  Formatorii de opinie au afirmat că vinurile noastre de calitate răspund tendințelor de consum de pe piața americană și sunt foarte atractive pentru proiectele comerciale din domeniu. Pe lângă curiozitatea americanilor pentru originea vinurilor, desemnate ca „cel mai bine ascuns secret al Europei vinicole” (”Europe’s best kept secret”)  aceștia au catalogat drept excepţional raportul preţ-calitate al produselor noastre.  

„Wine of Moldova”, în scrierile jurnaliştilor specializați în domeniul vinurilor

„Vinurile moldoveneşti sunt în mare parte prelucrate manual şi sunt create pentru a rezista în faţa sticlelor scumpe”, notează în revista Luxury Web Magazine, Morton Hochstein.

Şi renumitul blogger Lyra Mag a menţionat că a participat la eveniment şi a afirmat că „tot ce am gustat a fost delicios, începând cu vinuri sofisticate şi complexe, până la cele care pot fi consumate la masă în fiecare zi”.

Beth Willard, manager al unui mare importator de vinuri din Marea Britanie și autor pentru The Drinks Business, revistă care înregistrează peste 100 de mii de vizitatori unici lunar, a descris profilul calitativ al vinurilor din Moldova și a invitat consumatorii să ne descopere ţara şi vinurile noastre.

„Acum este timpul să învăţam despre istoria îndelungată a acestei ţări, să-i cunoaştem pe oamenii pasionaţi şi deschişi la suflet, dar cea mai importantă este dragostea pentru vinurile sale”, scrie Beth Willard.

Alături de jurnalişti şi bloggeri, la cele două degustări din New York au participat peste 150 de importatori, distribuitori, sommelieri şi oficiali importanţi, care au degustat vinurile de la 13 producători din Moldova. Peste 50 de vinuri liniștite şi spumante au fost propuse în degustarea comentată și ulterior – într-o degustare liberă pentru profesioniști.

Diplomaţii moldoveni promovează vinurile noastre

La New York, cu un mesaj de susţinere a venit şi Vlad Lupan, ambasadorul Misiunii permanente a Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite. Oficialul a menţionat pe un site de socializare că a continuat seria evenimentelor de promovarea a vinurilor noastre în SUA,  organizând o prezentare şi pentru omologii săi din Grupul Est-European al ONU, două zile mai târziu. „Mulţi dintre ei au mai gustat vinul nostru, însă au rămas impresionaţi şi de această dată. Când au aflat că vinurile din Republica Moldova au ajuns în sistemul Duty Free diplomatic, au promis să ne ofere sprijin prin… cumpărături. Prietenii la nevoie se cunosc”, a notat Vlad Lupan.

Noi proiecte comerciale ale vinificatorilor din Moldova, inițiate la New York

Vizita vinificatorilor moldoveni în SUA se încadrează în campania integrată de comunicare pe piaţa din  SUA, inițiată ca urmare a vizitei Secretarului General de Stat John Kerry, din 2013. Aceasta a dat un imbold puternic în promovarea vinurilor noastre pe piaţa americană, prima misiune de afaceri fiind organizată în august 2014 și urmată de o campanie dinamică de PR printre liderii de opinie americani. Astfel, doar în ultimul an, 22 de importatori americani au manifestat interes pentru vinurile noastre, iar pe parcursul anului 2014  au reuşit să comercializeze pe teritoriul SUA peste o jumătate de milion de litri de vin moldovenesc. La vinăriile cu experiență de lucru în SUA s-au aliniat alți 4 noi exportatori, care au identificat parteneri comerciali și implementează programe de promovare ambițioase. Producătorii de vin au reușit să introducă vinurile lor în prestigioase magazine specializate, printre care și Astor Center din New York, în care poate fi cumpărat vinul Feteasca Albă din Moldova.

Dumitru Munteanu, directorul ONVV: „Wine of Moldova are toate şansele să devină un jucător important pe piaţa vinurilor din SUA – actualmente cea mai mare de pe glob. Aceste două degustări răspund așteptărilor noastre și confirmă ambițiile comerciale ale vinificatorilor moldoveni. În urma acestor evenimente, cu siguranţă vinificatorii noştri vor stabili noi parteneriate de afaceri şi îşi vor spori exporturile, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2013, după vizita Secretarului de Stat.”

Evenimentele de la New York au fost organizate de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului său strategic  proiectul USAID Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II) și cu suportul programului ”The Special American Business Internship trening” (SABIT) al Guvernului SUA. Organizarea evenimentelor face parte dintr-o amplă campanie de promovare a brandului de țară ”Wine of Moldova” pe cele mai importante piețe internaționale, care a fost lansată în 2014.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești, prin programul național și brandul național vinicol “Wine of Moldova. A legend alive”.

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) a organizat pe 14 mai 2015 ziua câmpului cu tema ”Înființarea plantațiilor de afine”, în apropierea satului Dolna, Raionul Strășeni, unde acest fruct bacifer a fost plantat pe o suprafață de 10 hectare – aceasta fiind prima plantație de afine din Moldova, comunică Agroconect.

Evenimentul a avut loc pe terenurile companiei Lolly Berry SRL, cu participarea a peste 80 de producători de pomușoare și fructe, consultanți, oameni de afaceri, funcționari ai direcțiilor de stat pentru probleme agricole, jurnaliști și reprezentanți ai Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Corporației Provocările Mileniului (MCC), cele două organizații americane care finanțează Proiectul ACED.

În cadrul părții teoretice, Parascovia Sava, doctor în agricultură la Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare a Moldovei (IȘPHTA), a prezentat informații despre importanța culturii afinelor, calitățile fitoterapeutice, calitatea și parametrii fructelor, particularitățile de producere în câmp deschis și în sere, precum și soiurile din colecția Institutului. Ea a oferit și exemple de producere a afinelor în alte țări – România, Ucraina, Elveția, și a vorbit despre marketingul acestora și oportunitățile de export.

Un alt vorbitor, Mihail Machidon, șeful Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante, a trecut în revistă colaborarea cu succes între structura pe care o conduce, IȘPHTA, Proiectul ACED și Lolly Berry SRL în ce privește testarea soiurilor de afine în condițiile climei și solurilor din Moldova. El a oferit o descriere a pașilor necesari pentru testarea soiurilor de plante care urmează a fi cultivate în Moldova.

Directorul Lolly Berry SRL, Iurie Tarai, care a beneficiat de suport tehnic și consultanță internațională din partea ACED, a menționat că intenționează să comercializeze afinele pe piața locală, dar nu a exclus posibilitatea de a exporta acest produs în viitor, precizând că în magazinele din Uniunea Europeană un kilogram de afine costă 7-9 euro. El a povestit despre experiența în producerea afinelor, pe care a studiat-o în Europa, și asistența tehnică din partea expertului american în producerea afinelor Richard Dale. ”Deși au o valoare adăugată foarte înaltă, afinele nu sunt răspândite în Republica Moldova în măsura în care le vedem pe piețele occidentale. Consumatorii din țara noastră abia acum încep să aprecieze calitățile gustative și nutritive ale acestui produs,” a declarat Tarai.

Participanții la eveniment au avut posibilitatea de a se implica într-o sesiune de întrebări-răspunsuri cu gazda, care a fost asistată cu comentarii și explicații din partea specialiștilor ACED și a consultanților naționali.

În ultimul deceniu, categoria pomușoarelor în lume a cunoscut cea mai rapidă creștere în comerțul internațional cu fructe. Potrivit datelor Comisiei ONU pentru Comerț pentru anii 2003-2013, exportul mondial de pomușoare s-a dublat, în timp ce exporturile de fructe comestibile în general a crescut cu doar 25%. În Statele Unite ale Americii,  care este cel mai mare producător de afine în lume, producția s-a majorat de la 50,000 la 350,000 tone anual în ultimii 20 de ani. În Europa, afinele au devenit un produs întrebat doar în anii recenți; cu toate acestea UE este deja o piață de sute de milioane pentru afacerile cu afine. Germania, de exemplu, a importat 2,400 de tone de afine în anul 2013, un volum de 10 ori mai mult decât în 2008. În expresie bănească, valoarea importurilor pe piața germană a crescut de la 1 milion la 14 milioane euro.

 

Din ce în ce mai activ ne ademenesc mările și țările străine de pe billboard-uri. Ne promit o odihnă de poveste cu impresii de neuitat și o ”resetare” pentru restul anului.

Ne-au cucerit și am intrat la agenția turistică. Ce urmează?

Există o părere veche precum că un vînzător bun e în stare să vîndă chiar și zăpadă eschimoșilor. Însă nu este chiar așa - doar un vînzător nepriceput și fără perspectivă ar vinde zăpadă eschimoșilor. Un vînzător bun, în primul rînd, o să afle care sînt necesitățile reale ale eschimoșilor. Un încălzitor sau niște mănuși de protecție împotriva frigului ar trezi mai mult interes.

Una dintre axiomele de bază în vînzări este de a indentifica și clarifica dorințele și necesitățile Clientului.

Să propui o excursie, un hotel, o destinație etc. doar în baza răspunsurilor la două întrebări, fără ca să înțelegi ce este important pentru Clientul dat este, pe de o parte, lipsit de profesionalism, iar pe de altă parte un risc să pierzi Clientul, adică vînzarea. Situația devine și mai urîtă în cazul în care diferitor Clienți le povestim una și aceeași despre sejur – facem o prezentare șablonată. Fiecare Client vine cu propriile așteptări și dorințe referitor la vacanță. Chiar dacă  întîmplarea a făcut să aleagă aceeași destinație, același hotel, pentru un Client este important ca hotelul să fie la doi pași de plajă, pentru altul activitățile pentru copii, iar pentru al treilea un service impecabil. Doar atunci cînd avem claritatea a ceea ce este important pentru Clientul dat, putem trece la prezentarea produsului turistic. Punem accentele necesare în prezentare și oferim informația relevantă fără a polua informațional percepția Clinetului. În final Clientul trebuie să rămînă cu impresia că oferta, propunerea este doar pentru el.  

Ignorarea dorințelor Clientului și presupunerea a ceea ce l-ar interesa sau propunerea a ceea ce ne place personal, pot avea consecințe neplăcute. Și anume:

•    Nu i-a plăcut oferta pentru că ”nu e ceea ce caut”, respectiv ratarea vînzării
•    Clientul rămîne cu impresia că vorbește în limbi diferite cu operatorul – ”eu laie, el bălaie ”, ca urmare operatorul se plînge de comunicare dificilă și Client ”mofturos”.
•    Nemulțumiri după vacanță – ”Eu mi-am dorit altceva, nu ceea ce mi-ați vîndut. Știți doar bani să scoateți”

Ca să clarificăm și să înțelegem dorințele reale, și respectiv să propunem Clientului anume ceea ce dorește este necesar să punem întrebări. Nu una-două, ci o serie de întrebări. Pe de altă parte, multe întrebări sînt, adesea, enervante pentru Client. Și atunci cum nu dai, nu e bine. Soluția este una simplă – există un procedeu pentru asemenea cazuri. Înainte de a pune întrebări spunem fraza următoare: Pentru ca să vă propun varianta cea mai potrivită, care să vă satisfacă maximal, trebuie să clarific unele detalii. Sînteți gata să-mi răspundeți la cîteva întrebări? Clientul dă din cap afirmativ și calm răspunde la întrebările adresate.

Iată cîteva opțiuni bune pentru început de întrebare:

-    După care criterii veți alege...?
-    Care sînt factorii hotărîtori în...?
-    După părerea dumneavoastră ce este un/o bun/ă...?
-    Bazîndu-vă pe experiență, cum credeți...?
-    Ce este cel mai important la alegerea...?

Dacă Clinetul nu știe foarte limpede ce dorește, așa se întîplă deseori, atunci întrebați-l ce NU-și dorește la sigur.  De obicei oamenii foarte bine știu ce NU-și doresc. Nu vreau unde-i multă lume, nu vreau să fie departe de aeroport, nu vreau plajă de scoici și a.m.d. Această informație va servi ca puncte de reper pentru operator.

Nu economisiți efort și timp pentru a descoperi dorințele reale ale Clienților, adresați întrebări, ascultați atent răspunsurile și veți rămîne ambii satisfăcuți. Dumneavoastră de vînzare, Clientul de produsul turistic.

 Articol pregătit de School of Business Communications pentru MyBusiness.md

06.05.15, Chișinău - Camera de Comerț și Industrie a RM lansează cea de a XIII – a ediție a Concursului  Marca Comercială a Anului. Antreprenorii autohtoni vor putea depune dosarele de participare în perioada 20 mai - 30 octombrie 2015.

Concursul este organizat de către Camera de Comerț și Industrie în colaborare cu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală începând cu anul 2003, iar prin intermediul acestuia, organizatorii își propun să contribuie la dezvoltarea economiei prin creşterea competitivităţii şi sporirea capacităților întreprinderilor autohtone în crearea şi promovarea mărcilor comerciale pe piaţa locală, dar și cea internațională.

Concursul reflectă întregul ciclu de viață al unei întreprinderi – de la producere la vânzări și relația cu consumatorul, astfel printre obiectivele concursului se numără: stimularea performanței și competitivității întreprinderilor moldovenești, identificarea şi promovarea strategiilor de marketing în domeniul creării şi promovării mărcilor comerciale, contribuind la crearea unei imagini de afaceri favorabile țării și integrarea efecientă a pieţei moldoveneşti în comunitatea economică mondială.
La concurs pot participa întreprinderi şi organizaţii cu diverse forme de proprietate, persoane juridice, precum şi persoane fizice care produc bunuri materiale şi/sau prestează servicii care vor concura pentru premiul mare - Mercuriul de Aur, medaliile de aur, de argint şi de bronz la cele 9 nominalizări ale concursului, câștigătorii fiind  premiați în cadrul Galei  Businessului Moldovenesc.

Participanții înscriși la concurs beneficiază de 20 % reducere la eliberarea certificatelor de origine a mărfurilor pe care sunt aplicate mărcile comerciale participante la concurs, la participarea în cadrul forurile bilaterale și misiunilor economice în străinătate, dar și la alte servicii prestate de către Camera de Comerț și Industrie, de asemenea, pot beneficia de facilități și din partea Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală printre acestea se numără: organizarea seminarelor/training-urilor în domeniul proprietății intelectuale pentru angajații participanților la concurs, promovarea mărcilor în publicațiile AGEPI, consultanță gratuită la înregistrarea mărcilor și servicii de pre-diagnoză a proprietății intelectuale.

Setul de documente necesare pentru participarea la concurs poate fi consultat pe site-ul www.chamber.md.

Dosarele de participare la Concurs pot fi depuse în perioada 20 mai – 30 octombrie, la sediul Camerei de Comerț și Industrie: bd. Ştefan cel Mare, 151, etaj 2, of. 9;  Tel/fax: 022  21-07-25,  022 238410, E-mail: ; , Direcţia Relaţii Internaţionale şi Evenemente de Afaceri.

6 mai 2015, Chișinău - Ministerul Economiei în colaborare cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi Fundaţia Europeană pentru Instruire (ETF), au organizat la 6 mai curent, un atelier de lucru dedicat celui de-al doilea ciclu de evaluare a politicilor de dezvoltare a sectorului IMM în Republica Moldova pe baza principiilor Small Business Act (SBA).

 

La atelierul de lucru au fost prezenți reprezentanți ai Comisiei Europene, experţi din cadrul OECD, ETF, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare și reprezentanți ai instituțiilor publice antrenați în procesul de evaluare pe indicatorii SBA.

 

În cadrul atelierului, participanții au analizat rezultatele preliminare ale celui de-al doilea ciclu de evaluare a politicilor de dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii. Evaluarea are drept scop monitorizarea elaborării și punerii în practică a politicilor în sectorul micului business, reflectând punctele forte și slabe ale cadrului de politică existent.

 

Viceministrul Economiei, Tudor Copaci, a remarcat rolul acestei evaluări pentru dezvoltarea unor politici sustenabile în sectorul IMM: „menționez importanța a acestei evaluări, care reprezintă un instrument eficient pentru dezvoltarea unui cadru legal favorabil dezvoltării sectorului IMM-urilor, prin evaluarea politicilor existente, schimbul de bune practici în regiune, precum și preluarea expertizei europene și internaționale”.

 

În urma evaluărilor, experţii au constatat obţinerea progreselor în ceea ce priveşte cadrul normativ în domeniul IMM, în special, privind simplificarea procedurii de înfiinţare şi administrare a unei afaceri:„La ora actuală, cadrul de reglementare în domeniului IMM din Republica Moldova corespunde celor mai bune practici europene, însă considerăm necesar intensificarea eforutlui de implementare a acestora”, a spus reprezentantul OECD, Anton Leis Garcia. Totodată, acesta a propus dezvoltarea unui sistem de semnalare a riscurilor de faliment, monitorizarea şi evaluarea politicilor implementate, rezultatele cărora ar putea servi drept puncte de reper pentru politicile ulterioare.
 

 

În rezultatul discuțiilor în cadrul atelierului de lucru organizat de Ministerul Economiei, experţii OECD şi ETF vor definitiva compartimentul privind Republica Moldova din Raportul final SME Policy Index 2016 (Indicele politicilor IMM 2016).

 

Indicele Politicilor IMM-urilor, este un instrument de evaluare a cadrului de politici pentru IMM-uri și a progreselor înregistrate în implementarea politicilor, dezvoltat în 2008 de OECD în parteneriat cu Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și ETF. Cadrul de evaluare este structurat în baza celor zece principii ale Small Business Act pentru Europa (Legea IMM-urilor), principii asumate și de Republica Moldova în eforturile de consolidare a unui cadru favorabil pentru sectorul IMM.

 

Serviciul de Comunicare și Relații Publice al Ministerului Economiei al RM

 

Chișinău, 05 mai 2015 –  În conditiile economiei de piață, organele fiscale se confruntă cu un fenomen evazionist ce ia proporții de masă, din cauza tendinței de a fi sustrase de sub incidența legii venituri cât mai substanțiale. Un rol aparte în fenomenul general al evaziunii fiscale este deținut de practicarea muncii nedeclarate și achitarea salariilor ”în plic”, contracararea acestor practici necesitând eforturi susținute, din partea tuturor autorităților statului cu abilități în domeniu, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, la ceremonia de semnare a Acordului  comun privind lucrul echipelor multidisciplinare, în scopul depistării evaziunilor şi contracarării fenomenului ,,muncii la negru”, precum și  minimizarea practicii de achitare a salariilor ,,în plic”.  Acordul a fost semnat astăzi de către reprezentanții conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Inspectoratului General al Poliţiei, Inspectoratului de Stat al Muncii și  Confederației Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

Semnarea Regulamentului presupune că instituțiile semnatare vor organiza și vor interacționa în cadrul unor echipe multidisciplinare, constituite din reprezentanții delegați de fiecare parte. Documentul prevede raportarea acţiunilor comune, realizate de echipele multidisciplinare, asigurarea publicării pe paginile WEB oficiale ale instituţiilor a rezultatelor acțiunilor comune, și va mobiliza colectivele instituţiilor la realizarea  obiectivelor Planului de acţiuni privind minimizarea  practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”.

Conform Regulamentului, echipelor mobile multidisciplinare le revine misiunea de verificare, depistare şi eventuala sancționare a evazioniștilor, după competență. Părțile semnatare au menționat că evaziunea fiscala este păgubitoare atât statului, cât si contribuabilului. În primul rând statului, pe care îl lipsește de veniturile necesare îndeplinirii atribuțiilor sale esențiale, și, în al doilea rând, contribuabilului, prin faptul că totalul impozitelor se distribuie pe o masă de venituri mai mică.

Pe finalul ceremoniei, părțile semnatare și-au exprimat încrederea că, prin eforturi comune, se va obține un randament mult mai înalt al acțiunilor de combatere a muncii nedeclarate și a salariului ”în plic”, fiind menționate, în context, și importanța educației cetățenești și a educației fiscale.

Sursă: fisc.md

Justiția a triumfat în cazul „Microinvest”, una dintre cele mai mari companii de microfinanțare din Republica Moldova. Pe data de 29 aprilie Curtea Supremă de Justiție a dat câștig de cauză „Microinvest” în dosarul cu privire la executarea silită a contractelor de investiție încheiate între companie și asociații săi.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al CSJ a considerat ilegale hotărârile instanţelor ierarhic inferioare, deoarece au fost adoptate cu interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Decizia CSJ este definitivă și irevocabilă.

Asociații „Microinvest” - „BFSE HOLDING BV” (Olanda), printre ai cărui principali investitori se numără agențiile de dezvoltare ale guvernelor Elveției și Germaniei, „OIKOCREDIT” Ecumenical Development Cooperative Society U.A. (Olanda), SOROS ECONOMIC DEVELOPMENT FUND (SUA) și S.A. SIDI SOLIDARITE INTERNATIONALE POUR LE DEVELOPPEMENT ET L’INVESTISSEMENT (Franța) - consideră că instanța supremă a judecat cazul corect, în concordanță cu legislația internațională în vigoare, respectând clauza arbitrală.

Clive Moody, reprezentantul asociatului majoritar al „Microinvest”: „Decizia pronunțată de CSJ este un semnal pentru noi, investitorii, că instanțele de judecată din RM respectă contractele pe care le încheiem, competența de a soluționa litigiile din aceste contracte și legea pe care o alegem să guverneze executarea acestora. Investitorii străini se bazează pe contracte comerciale guvernate de legislația internațională, ceea ce le asigură claritate şi previzibilitate - aspecte-cheie în atragerea investițiilor străine în Moldova. Prin urmare, cazul nostru va servi drept un precedent important și va avea impact asupra atractivităţii Moldovei pentru investitorii străini. Această decizie ne motivează și pe noi, asociații „Microinvest”, să continuăm investițiile în Republica Moldova, pentru a dezvolta compania, finanțând tot mai multe afaceri și creând noi locuri de muncă.”

Reamintim că în cadrul acestui proces, prin adoptarea deciziei din 18 decembrie 2014, judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău și-au atribuit competența de a judeca un litigiu investițional, ignorând clauza arbitrală și legislația engleză, aleasă de toate părțile ca lege aplicabilă a contractelor respective. Prin adoptarea deciziei respective, în contextul în care 81.58% din capitalul social al companiei „Microinvest” este format din investiții străine, a fost grav încălcată clauza de arbitraj internațional și convențiile internaționale la care Republica Moldova este parte. Iar Republica Moldova, care este un subiect cu drepturi internaționale, trebuie să respecte dreptul la proprietate al investitorilor străini și să asigure protejarea investițiilor străine în această țară.

Despre „Microinvest”

„Microinvest” este o companie de microfinanțare, care activează pe piața financiar-bancară a Republicii Moldova din aprilie 2003. Misiunea companiei este de a presta soluții financiare competitive micului business autohton și persoanelor fizice, pentru a dezvolta antreprenoriatul în Republica Moldova și a contribui la creșterea potențialului socio-economic al țării și la ridicarea nivelului de trai al cetățenilor. În prezent „Microinvest” are o rețea de 14 filiale, care acoperă majoritatea raioanelor Republicii Moldova, pentru care lucrează 117 angajați.

Pe durata activității sale „Microinvest” a finanțat 32.729 afaceri și persoane fizice, acordând împrumuturi în valoare de 1,58 miliarde de lei și a contribuit la crearea a peste 3000 de locuri de muncă. La 31 decembrie 2014 „Microinvest” a avut 8100 de împrumuturi active și un portofoliu de 235,7 milioane de lei.

Mai multe informații despre compania „Microinvest” puteți afla pe site-ul: www.microinvest.md

 

Radiodifuzorul public britanic (BBC) a ales o nouă echipă de prezentatori pentru show-ul "Top Gear", care ar urma să fie formată din fostul model Jodie Kidd, actorul Philip Glenister şi vedeta de televiziune Guy Martin.

BBC ar fi găsit deja „o echipă de vis” pentru noua versiune a emisiunii „Top Gear”, după încheierea colaborării cu foştii prezentatori ai show-ului, Jeremy Clarkson, James May şi Richard Hammond, potrivit telegraph.co.uk.

Din noua echipă a „Top Gear” ar urma să facă parte şi o femeie, respectiv fostul model Jodie Kidd, care, în momentul de faţă, prezintă emisiunea „The Classic Car Show”, difuzată de televiziunea britanică privată Channel 5.

Foto: Jodie Kidd (Tumblr.com)

http://www.money.ro/

 

 

Un jurnalist ieşit la pensie urmă­reşte preţurile ingredientelor folosite la borş, renumita ciorbă tradiţională rusească, pentru a „documenta“ creşterea puternică a preţurilor alimentelor în Rusia, potrivit Wall Street Journal.

În fiecare lună, Natalia Atuşina găteşte borş rusesc în oraşul său natal Omsk. Acum un an, aceasta a cumpărat ingredientele cu 165 de ruble (3,20 dolari). În aprilie, acestea costau aproape 247 de ruble.

Ciorba acesteia este baza „Indicelui Borş“, un indicator pe care soţul său Serghei Komarovskik l-a inventat anul trecut pentru a urmări costurile legate de alimente în oraşul siberian. De atunci, preţul borşului a crescut cu 49,5%, dovada clară a impactului puternic al inflaţiei din Rusia asupra traiului zilnic din această ţară.

„Borşul este un indicator foarte obiectiv,“ spune Komarovskik, un jurnalist ieşit la pensie. „Borşul nu minte“.

În martie, Rusia a înregistrat cea mai rapidă creştere a inflaţiei anualizate, în contextul prăbuşirii preţurilor petrolului, al devalorizării rublei şi al embargoului autoimpus de Kremlin asupra importurilor alimentare din Occident ca reacţie la sancţiunile cu care este pedepsit pentru că destabilizează Ucraina.

Astfel, inflaţia a ajuns la 16,9%, potrivit serviciului de statistică al ţării, în timp ce veniturile nu pot ţine pasul cu scumpirile.

Cele mai dramatice creşteri au fost înregistrate la preţurile produselor proaspete. Alimentele s-au scumpit cu 23% în martie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, iar fructele şi legumele cu 38%.

Totuşi, până acum nu există prea multe semne că ruşii consideră Kremlinul responsabil pentru această situaţie. Autorităţile au prezentat interdicţia asupra importurilor drept o măsură patriotică menită să apere Rusia şi să impulsioneze agricultura locală. Creşterea preţurilor la produsele aflate sub embargo a fost mascată de un val general de creşteri la aproape toate produsele.

Interdicţia introdusă de Kremlin a adăugat 2,5 puncte procentuale la inflaţia totală din Rusia în luna februarie, potrivit Ministerului Dezvoltării Economice.

Chiar şi alimentele de bază produse în Rusia s-au scumpit. Producătorii au început să-şi majoreze preţurile văzând inflaţia la alte produse şi în unele cazuri au adus preţurile mai aproape de cele pe care produsele lor le-ar obţine peste hotare.

În Moscova, economiştii estimează că majorările îşi vor pierde curând energia dacă nu vor exista fluctuaţii radicale ale rublei sau ale preţului petrolului. Inflaţia săptămânală a încetinit până la cea mai scăzută rată din jumătate de an la începutul lunii aprilie. Totuşi, preţurile alimentelor vor rămâne probabil ridicate.

Recent, preşedintele rus Vladimir Putin a admis că embargo-ul instituit de Kremlin a împins în sus preţurile alimentelor, dar a asigurat că ritmul de creştere a inflaţiei a început să încetinească şi că rubla se întăreşte. „Trebuie să avem răbdare, pentru că dezvoltarea agriculturii locale este inevitabilă“.

Din momentul preluării puterii de către Putin în 1999, creşterea economică puternică şi majorarea preţurilor la materii prime au impulsionat câteodată creşterea inflaţiei, însă această creştere a venit pe fondul unei creşteri reale a veniturilor. Un sondaj recent a indicat creşterea preţurilor drept cea mai mare temere a ruşilor.

„Întrebarea este dacă oamenii sunt dispuşi să continue să ignore această problemă sau dacă nemulţumirile vor creşte“ spune analistul politic rus Mihail Vinogradov.

Între timp, autorităţile iau măsuri pentru temperarea inflaţiei. Spre exemplu, Serviciul Federal Antimonopol a susţinut o iniţiativă a celor mai mari retaileri alimentari din Rusia cu privire la limitarea creşterii preţurilor unor produse „cu relevanţă socială“ timp de două luni.

În Omsk, Atuşina, în vârstă de 60 de ani, face borşul după o reţetă pe care o are de la bunica sa. Creşterea preţurilor a afectat-o mai mult decât înainte pentru că ea şi soţul său au pensii de stat, spune aceasta.

Totuşi, cei doi spun că vor continua să facă borş, nu numai pentru a monitoriza inflaţia, dar şi pentru că „borşul este delicios“.

http://www.zf.ro/