Interviu cu directorul general al companiei Lemi Invest, care deține centrul comercial Shopping MallDova, Haydar Ergun.

- Domnule Ergun, Shopping MallDova și-a deschis ușile la sfârșitul anului 2008, oferind cetățenilor moldoveni un format complet nou de cumpărături, relaxare și divertisment. Se poate spune că acest concept, ales atunci, a dat rezultate și a prins rădăcini în Republica Moldova?

- Peste tot în lume acest concept de centre comerciale și de divertisment este foarte popular. Și, desigur, trebuia să se bucure de succes și în Republica Moldova. Moldovenii au apreciat imediat noua propunere și li s-a oferit posibilitatea nu numai de a face cumpărături în mod convenabil și civilizat, dar și de a-și petrece timpul în mod plăcut.

În procesul de dezvoltare a conceptului care a fost implementat în Republica Moldova, acționarii au studiat cele mai recente tendințe de pe piața mondială a centrelor comerciale. Au fost luate în considerare toate beneficiile, riscurile, precum și particularitățile naționale. Drept urmare, am reușit să construim și să deschidem la Chișinău un centru care îndeplinește toate cerințele moderne ale cumpărăturilor din întregul spectru de produse, dar și în ceea ce privește divertismentul de înaltă calitate pentru vizitatorii din diferite categorii de vârstă.

Deci putem spune că în urmă cu mai mult de șapte ani acționarii Shopping MallDova au făcut alegerea corectă, care s-a bucurat de sprijin în rândul cetățenilor țării.

- Cât de mulțumiți sunt acționarii de dezvoltarea proiectului în țara noastră și consideră ei că investițiile lor au fost justificate?

- Investiția inițială în construcția centrului comercial Shopping MallDova a constituit peste 50 de milioane de euro. O să vă spun sincer: recuperarea mijloacelor investite se desfășoară mai lent decât a fost planificat. Dar există o serie de motive obiective. În primul rând, este vorba despre criza financiară și economică mondială din anul 2008, care nu putea să nu aibă un impact negativ asupra situației din Republica Moldova, afectând puterea de cumpărare a populației.

Dar, în ciuda acestui fapt, investitorii sunt, în general, mulțumiți de progresul proiectului lor din Republica Moldova. Și în această situație este important ca ei să înțeleagă: conceptul implementat este primul de acest gen din țară și a fost foarte apreciat de locuitorii săi.

- Dacă e să vorbim despre unicitatea centrului comercial Shopping MallDova, ce caracteristici și trăsături îl disting de alți operatori din acest domeniu?

- În primul rând, trebuie să menționez că centrul comercial Shopping MallDova a fost creat pentru confortul vizitatorilor săi. Suprafața sa totală este de aproximativ 77 de mii de metri pătrați, din care doar 25 de mii de metri pătrați sunt spații de închiriat. Restul spațiului de 53 de mii de metri pătrați este destinat pentru confortul vizitatorilor: parcare subterană, spații comune, holuri, instalații sanitare, zone libere de relaxare etc.

În același timp, în mall-ul nostru a fost instalat unul dintre cele mai bune sisteme de aer condiționat din oraș, care le asigură vizitatorilor răcoare pe timp de vară, iar iarna – o căldură plăcută și confort. Aceste aspecte sunt foarte importante pentru oameni.
Cred că o altă trăsătură distinctivă a centrului comercial Shopping MallDova este faptul că departamentul nostru de marketing desfășoară în mod constant diverse activități de agrement pentru vizitatori, le pregătește surprize plăcute. În fiecare zi specială și în fiecare vacanță organizăm pentru vizitatorii centrului nostru comercial o mulțime de evenimente, concursuri și tombole, pentru a-și putea petrece plăcut timpul. În plus, în fiecare zi de odihnă, precum și de mai multe ori pe săptămână, compania noastră organizează spectacole de dans, jocuri pentru copii, atât recreative, cât și educaționale. Această abordare în organizarea timpului liber e unică și o asemenea atmosferă nu veți găsi în niciun alt centru comercial din Republica Moldova.

În opinia mea, anume această abordare complexă și responsabilă a făcut din Shopping MallDova unul dintre cele mai cunoscute și populare locuri comerciale și de divertisment pentru oamenii de orice vârstă din țară.

Dar aici vreau să mai adăug ceva... Noi avem o atitudine foarte responsabilă față de calitatea serviciilor prestate și această calitate o oferim tuturor vizitatorilor. Suntem un centru comercial pentru întreaga familie și ne străduim ca Shopping MallDova să fie interesant pentru toată lumea. Oricine va găsi aici pentru sine ceva nou și util.

- Domnule Ergun, ce criterii trebuie să îndeplinească un brand care închiriază spațiu comercial în Shopping MallDova, ce îl deosebește de agenții economici care își desfășoară activitatea în alte centre?

- Am evitat mereu comentariile despre alți operatori de pe piața în care ne desfășurăm activitatea. Dar, în același timp, fiecare membru al echipei noastre este conștient de faptul că formatul nostru și conceptul sunt unice pentru Republica Moldova și este dificil să ne comparăm cu alții.

În procesul de selecție a noilor chiriași ne bazăm pe două criterii: în primul rând, să aibă experiență pe piață și, în al doilea rând, profilul specific al proiectului potențialului chiriaș trebuie să corespundă tuturor parametrilor spațiului nostru disponibil. Acest lucru se explică prin faptul că centrul nostru comercial are prevăzute zone specializate, destinate unui anumit tip de afaceri.

- Astăzi multe centre comerciale se confruntă cu problema exodului de chiriași. Cum stau lucrurile în această privință la Shopping MallDova? Datorită căror instrumente reușiți să mențineți relațiile cu ei?

- Desigur, chiriașii noștri, ca și cei care lucrează în alte centre comerciale, se confruntă cu anumite dificultăți, ca urmare a deprecierii monedei naționale și a instabilității pe termen scurt de pe piață, după alegerile parlamentare de anul trecut. Dar am reușit să evităm plecarea chiriașilor. În acea perioadă ne-am întâlnit cu fiecare dintre ei, am purtat discuții și am formulat împreună soluții reciproc avantajoase pentru probleme. Noi întotdeauna i-am considerat pe chiriași parteneri de business, nu doar surse de venit, și pe aceste principii ne-am construit relațiile de afaceri. Cred că această abordare ne permite să salvăm relațiile și colaborarea, chiar și în momentele cele mai dificile.

În acest moment, în zona comercială din Shopping MallDova avem 100 de companii, care reprezintă diferite mărci de haine, încălțăminte, electronice, parfumuri, haine etc. În timp ce în zona de divertisment și în zona destinată alimentației (food zone) avem 23 de companii partenere, dintre care 4 se specializează exclusiv pe divertisment (Rock&Roll Bowling, cinematograful Patria, zona de joacă pentru copii Madagascar Kids și cazinoul Gameworld), 10 restaurante și 9 magazine de tip fast-food.

Cel mai mare spațiu este arendat de rețeaua de supermarketuri „Fourchette” – 2159 de metri pătrați, urmat de „LC Waikiki”, care va fi deschis în curând - 1800 de metri pătrați, precum și magazinul de electrocasnice și electronice „Bomba” – 1786 de metri pătrați. În același timp, suprafața medie a unui magazin din centrul comercial variază între 150-200 de metri pătrați.

- În 2012-2013 centrul comercial a efectuat investiții suplimentare în dezvoltarea mall-ului. Ce fel de investiții și despre ce proiecte este vorba?

- Administratorul oricărui centru comercial și de divertisment știe că procesul de dezvoltare și îmbunătățire în acest domeniu nu se încheie niciodată. În caz contrar, riscați să rămâneți în urma pieței și să vă pierdeți poziția. Acesta este motivul pentru care acționarii noștri investesc anual în dezvoltarea Shopping MallDova, pentru a-i crește atractivitatea.

Astfel, la sfârșitul anului 2013, în apropierea centrului comercial a fost inaugurată o parcare deschisă cu 500 de locuri. Acest proiect a fost implementat după ce mall-ul s-a confruntat cu un deficit de locuri de parcare, mai ales la sfârșit de săptămână și în zilele de sărbătoare. Toată lumea știe că pe locul actualei parcări se înălța un deal, peste care treceau liniile de înaltă tensiune. Am reușit să obținem permisiunea de a le transfera sub pământ. Toate costurile pentru proiectare, efectuarea de lucrări complexe, achizițiile de materiale etc. au fost efectuate din contul companiei noastre. În total, au fost alocate peste 4 milioane de euro. În schimb, problema locurilor de parcare a dispărut. Cred că, în parte, datorită implementării acestui proiect, traficul de vizitatori ai mall-ului a crescut cu 5% în 2014, comparativ cu 2013, iar în primul trimestru al acestui an – cu 7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

- Ne putem aștepta că în curând la Shopping MallDova vor apărea branduri noi, cunoscute și nu prea pentru cetățenii moldoveni?

- Echipa noastră lucrează în mod constant pentru a aduce pe piața din Republica Moldova branduri care s-au afirmat demult la nivel mondial. De exemplu, în luna iunie a acestui an în mall va fi deschis magazinul „LC Waikiki”. Acesta este un brand de modă foarte cunoscut. Magazinul va cuprinde colecții casual pentru barbați, femei și copii. Iar în luna august se va deschide magazinul SuiteBlanco – un cunoscut monobrand spaniol. Vom avea și alte lansări, dar este încă prea devreme pentru a le divulga...

- Cum ați descrie situația generală actuală de pe piața centrelor comerciale din Republica Moldova și, în opinia dumneavoastră, ar trebui să ne așteptăm la o reformatare?

- În orice caz, aceasta este opinia mea personală și nu înseamnă nimic... Piața determină și dictează calea corectă de dezvoltare. Ce se întâmplă în acest domeniu în lume, se va întâmpla și în Republica Moldova. Dar orice s-ar întâmpla, trebuie să reținem că în fiecare sferă există loc de îmbunătățiri, pentru a corespunde cerințelor actuale. Cei care vor fi în măsură să profite de moment și vor lua calea modernizării – vor supraviețui. Cei care vor încetini și nu vor reuși să răspundă provocărilor timpului, să-și dezvolte afacerea – sunt sortiți eșecului. Această regulă se aplică și în ceea ce privește mall-urile. Prin urmare, trebuie să monitorizăm îndeaproape tendințele globale în domeniul centrelor comerciale, să punem în aplicare cele mai bune practici și să nu ne oprim din calea perfecționării. Ceea ce și face, de fapt, echipa noastră.

Printre așa-numiți “analiști economici”, acum trei ani, s-a dezvoltat frica ce se transformase în isterie. Aceasta a fost legată de semnarea curândă a constractului de comerț liber cu Turcia și a DCFTA cu Uniunea Europeană. Ei propuneau anularea treptată a taxelor vamale pentru diferite grupe de mărfuri.

Și prima pe listă spre excludere a fost indrustria cosmetică și de parfumerie (taxa de 5%). “Experții” grupului economic german în Moldova recomandau guvernului RM să nu mai continue suferințele unicului (conform părerii acestora) producător autohton de produse cosmetice (Viorica-Cosmetic), deși în acea perioadă în Moldova activau 4 firme de produse cosmetice și de parfumerie și încă două în suburbia Chișinăului realizau ambalarea mărfurilor. Între timp, una din aceste două companii a început să se ocupe de producție, astfel numărul de firme din ramura data industrială a mai crescut.  

Cât despre conducătorul ramurei date – aici avem o altă cauză, care include investiții de milioane și stabilizarea activă pe piața moldovenească. Noi am discutat cu o companie mai mică și am aflat că “bârfele despre decesul industriei cosmetice și de parfumerie în Moldova au fost exagerate”.

Compania de produse chimice Rodital-Lux s-a deschis patru ani în urmă. Au procurat încăperea în Bubuieci, în suburbia Chișinăului, care a luat forma unui cămin combinat cu atelier. Au instalat rapid reactorul în care se amestecă elementele produselor lichide și o linie mică de turnare. Astfel, sub marca comercială Demo, au lansat două tipuri de produse – săpun lichid și detergent pentru vase. După, a mai apărut lichid pentru spălarea geamurilor, fiind urmat de alte produse. “Îmi este greu să definesc sortimentul nostru, - spune director de operațiuni companiei Rodica Misnei. – Avem multe produse”.

În prezent fostul cămin cu ateliere se transformase în zona de producție – două etaje cu o suprafață totală de 1,5 mii m.p.: oficii, o mică cantină și două ateliere – de parfumerie și de produse chimice, unde lucrează 20 angajați.

Parfumurile de la Rodital-lux sunt ieftine, fiind din categoria produselor ce se execută doar în statele din fosta Uniune Sovietică. Acestea reprezintă devierile apelor de cologne “Troinoi”, “Șipr”, “Sașa” și “Ruskii les” – 10 denumiri în total. Ele demult au schimbat orientarea și, în prezent, se produc sub formă de loțiuni. “Accizele pentru alcoolul de parfumuri sunt de 90 lei pentru un litru, pe când prețul acestuia este de 16 lei. Iar asupra produselor cosmetice accize nu se aplică, astfel toate apele de cologne s-au transformat în loțiuni”, - explică Rodica Misnei.

Însă parfumeria reprezintă doar o mică parte din totalul de producție a firmei Rodital-Lux. Cea mai mare parte este alcătuită din produse chimice. Demo nu are concurenți internaționali în privința prețurilor. Cele mai ieftine produse chimice sunt din China. Însă 4/5 din acestea reprezintă doar apă. De ce e nevoie de a importa cantități mari de apă din partea cealaltă a lumii, dacă o poți procura în Moldova la prețuri scăzute? E mai avantajos să achiziționezi materia primă pentru 3-4 mii dolari și să produci în Moldova 6 containere de produs final. “Astfel, produsele chimice din China niciodată nu ne vor fi concurenți”, - explică Rodica Misnei.

“Cât despre produsele chimice din Turcia, - continuă directorul firmei, - la costul acestora inițial se mai adaugă TVA, pe care turcii, spre deosebire de Europa, nu-l elimină la exportarea mărfurilor. Se mai adaugă și cheltuieli de transport, taxe vamale etc. Astfel, ajungând în Moldova, costul inițial crește cu 30-40%. În plus, luând în considerare schimbări ale cursului valutar, prețul  detergentului pentru vase, care înainte era cu 3-4 lei mai scump decât al nostru, s-a dublat. În aceste codiții, cererea pentru produsele noastre este mereu în creștere. În plus, tehnologul nostru are experiență mare în domeniu, astfel produsele noastre chimice sunt originale și de calitate”.

Am început campania de promovare a mărcii noastre comerciale și a câtorva produse – am plasat publicitatea pe troleibuze. Noile troleibuze nu pot fi încă folosite în acest sens, astfel dintre ZiU și Shkoda am ales ultima marcă. Deși reclama pe Shkoda costă 60 mii lei pe an, iar pe ZiU – 52 mii, am decis să folosim troleibuze cehe. Cele sovietice se strică repede, faptul care scade eficiența publicității noastre.

Pentru a finaliza discuția despre China, afirm că noi importăm 10 tipuri de prafuri de spălat chineze, care sunt la fel de eficiente ca și cele de elită ce se vând pe piața internă. Prafurile pot fi aduse din Turcia, însă acestea sunt de două ori mai scumpe decât cele din China. Iar livrarea acestora din Istambul costă 2 mii dolari, pe când din China – 3 mii dolari. Astfel din toate puncte de vedere, e mai avantajos de importat praf de spălat chinez.

Am primit oferte de la oameni de afceri să vindem produsele noastre sub marca lor comercială. Au fost producători local. Nu am avut propuneri similare de la companii internaționale. Aici e nevoie de utilaje mai performante, mai ales în realizarea etichetelor. În prezent producătorii internaționali utilizează etichete termice prin ambalarea sticlelor cu pelicule speciale. Arată extraordinar. Însă utilajul pentru tratament termic e prea scump – 35 mii euro”.

Pentru moment, echipamentele noastre sunt de 2-3 ori mai ieftine decât cele ce se produc în regiunea noastră – noi suntem Ucraina cu România. Le producem individual. Avem un inginer extraordinar, care dezvoltă linii și mecanisme necesare pentru întreprindere. Una din ultimile dezvoltări a fost linia automată de turnare a înălbitorului “Belizna”, fiind unic în Moldova. Înălbitorul este produs din clor, care e foarte dăunător. Linia data împiedică evaporarea clorului ce pătrunde în plămânii angajaților. Detaliile sunt produse la întreprindere într-un atelier mic, unde lucrează strungarul. Iar instalatorul montează utilajul.

Un alt element – sticle – este, la fel, produs de noi. Când achiziționam sticle de la producătorii specializați, plăteam de două ori mai mult. Când am început să producem individual sticlele, am dezvoltat un nou sistem pentru consumatori: “Belizna” cu aroma de brad este turnată în sticle verzi, iar cu lamâie – în cele galbene. Lichide fără arome se vând în sticle albastre sau albe. Din câte știu, este o campanie unică pentru piața moldovenească de produse chimice. În prezent producem ambalaje mai mari –vindem săpun lichid și detergent pentru vase în sticle de 6 litri.

În cazul dat încercăm să ne satisfacem la maxim clienții care tind să economisească. Ambalaje mici de jumătate de litru costră 20 lei pentru un litru. Iar cele de șase litri – doar 10 lei. Clienții procură o dată o sticlă de jumătate de litru, iar după toarnă în ea lichid din cea de șase litri. Drept rezultat, clienții obțin 60 lei profit.

Ultima particularitate: pe lângă faptul că producem marfa, reușim să o distribuim – nu avem mediatori. De aici se înțelege de ce suntem într-o dezvoltare continuă. Crește volumul de producție, iar mărfurile ieftine importate nu ne sunt concurenți – produsele noastre sunt cele mai ieftine. Aici a jucat un rol important și creșterea cursului valutar.

În prezent construim un nou depozit: am instalat deja construcții metalice în ogradă. Nu mai avem unde să ne extindem – acei 15 acri sunt exploatați la maxim. După ce vom finaliza construcția noului departament, încăperile de producție ne vor ocupa teritoriul. Nu avem unde să ne extindem – chiar lângă noi este situată o altă firmă. Ea își vinde în prezent încăperile pentru 300 mii euro, suma de care noi, pentru moment, nu dispunem”.

 

Articol pregătit de MyBusiness.md

„Business-ul nostru, - explică Sergiu Bîzdîga, directorului JV-ului moldo-german Bienenhaus, - constă în furnizarea de miere pentru export și vânzarea de utilaje și echipamente apicole”.

Pentru compania „Bienenhaus” mierea este livrată de către mai bine de 200 de apicultori moldoveni sau, în alte cifre, minimum 10 mii de colonii de albine. „La noi în pădure, în apropiere de Orhei, avem o prisacă mică – 50 de colonii, - spune Sergiu Bîzdîga. – Este evident că nu sunt suficiente pentru volumul nostru de muncă. De pe această prisacă vindem miere sub brandul propriu, Albilux, în cadrul magazinului nostru. Acesta activează deja de trei ani și avem format deja și cercul de clienți”.

În aceeași clădire în care este localizat magazinul, „Bienenhaus” dispune și de un atelier în care se ambalează și mierea altor producători, pe care o comercializează ulterior sub brandul propriu. Dar marea parte din mierea cumpărată de la apicultori este comercializată în butoaie. În cadrul întreprinderii are loc curățirea mierii, prelucrarea și omogenizarea ei. Tot acolo aceasta este  turnată în butoaie și se trimite spre export, în special în Germania.

Partida de export este de minim 10 tone, iar, mai rar, în anumite condiții de piață, 5-6 tone. Aceste volume sunt legate de cheltuielile de producție, majoritatea cărora se datorează probelor de calitate. Cea mai importantă dintre ele fiind identificarea prezenței sau a absenței antibioticelor în miere. Acest test este foarte important. „Îmi amintesc de trei refuzuri de export în Uniunea Europeană pentru Moldova, - zice Sergiu Bîzdîga, - deoarece în mierea moldovenească au fost găsite substanțele utilizate pentru lecuirea albinelor”. Cauza acestui fapt este, în majoritate, lipsa de experiență a firmelor recent formate, care nu înțeleg prea multe în specificul acestui produs dulce și sănătos.

Pentru a evita astfel de incidente, „Bienenhaus” realizează trei tipuri de probe – la fața locului, în prisacă; la Centrul de Diagnostică Veterinară din Chișinău și în Germania – unde prețul pentru o probă poate ajunge la 1000 de euro. De aici și rezultă volumul minim al partidei de produse – 10 tone. În caz contrar, din pricina costurilor ridicate pentru testele europene, nu ar fi convenabil să fie comercializate partide mai mici.

Pentru export este furnizată, în mod considerabil, mierea de salcâm și cea poliflorală (de flori). Mai rar – cea de floarea soarelui. Alt tip de miere nu există în Moldova sau, dacă este, se găsește într-o cantitate atât de mică, încât nu ar exista sens în exportul ei. De exemplu, s-a micșorat producția de miere de tei. „Teiul dispare, - precizează Sergiu Bîzdîga, - poate că l-au tăiat pentru saune? Acum Europa importă mierea de tei din România, unde se găsesc mai multe păduri de tei. Am primit comenzi pentru mierea de mană. În Europa e mare cererea pentru ea, la noi, însă, e puțină astfel de miere. Pe tot parcursul activității noastre am cumpărat și am vândut două butoaie a câte 300 kg. Și este apreciată mierea de mană de la conifere, iar la noi aceasta este de la foioase”.

Înainte de expediere, mierea este omogenizată sau se amestecă – se aleg partide în care prevalează, de exemplu, doar mierea de flori și ele sunt amestecate bine. Se procedează astfel din cauza faptului că în natură nu există miere pură – întotdeauna se adaugă impurități ale unor plante cu flori, arbuști sau copaci.

„După tehnologia europeană realizăm miere-cremă”, - continuă Sergiu Bîzdîga. În acest caz, produsul este amestecat mecanic pentru mărunțirea cristalelor. Acestea devin mai mici, iar mierea capătă o structură mai cremoasă, pentru o mai ușoară ungere pe pâine – mierea cristalizată nu doar nu poate fi unsă, dar nici măcar nu poți introduce lingura în ea, în multe cazuri. Iar acest tip de miere este ca și untul – odată unsă pe pâine, nu se scurge. Ea a fost gândită pentru înlocuirea pastelor de ciocolată. „O livrăm în străinătate, - spune directorul Bienenhaus, - dar și ai noștri au aflat despre această miere și vor și ei cremă”.

„Moldova vinde doar miere în străinătate, - continuă Sergiu Bîzdîga. – Republica nu a primit permisiune pentru exportul produselor de apicultură – lăptișorul de matcă, ambrozie, polen, propolis, deoarece noi nu avem laboratoare care ar putea verifica calitatea lor”.

Dacă nu ar fi exportul, apicultura din Moldova s-ar fi aflat pe cale de dispariție. Conform statisticii, un locuitor al țării consumă anual 50 de grame de miere de albine. În Germania acest indice ajunge până la 3 kilograme – de 60 de ori mai mult. În plus, la noi procură miere în special pensionarii, cei care au fost învățați cândva că acesta este un produs alimentar de valoare și foarte sănătos. Dar nu este exclus faptul că produsul va fi și mai puțin cumpărat și consumat: „Anul acesta s-a ridicat TVA-ul pentru mierea de albine – de la 8 la 20%, - spune Sergiu Bîzdîga. – Dar noi am hotărât să vindem resturile la prețul vechi de 80-90 de lei/kg, pentru a nu ne pierde clienții, deși aceste prețuri ne sunt în detriment, ele sunt chiar mai joase decât prețurile angro de export”.

De aceea anume exporturile mențin apicultura noastră și o lasă să se dezvolte. Mai ales că pentru apicultura națională este alocat un ajutor financiar în cadrul câtorva programe internaționale. „Se mai alocă bani prin ambasade, - continuă Sergiu Bîzdîga, - ne-au fost transferați bani din ambasadele franceză și germană, pentru procurarea de utilaje pentru stupine. Căci noi mai și comercializăm un sortiment mare de diverse echipamente și utilaje pentru apicultură – Lyson-ul polonez pentru apicultorii profesioniști și cel ucrainean, care e mai ieftin, - pentru amatori. Nu știu prea multe despre aceste programe, căci căutam diverse granturi pentru noi, - dorim să schimbăm utilajele și astfel am aflat despre programele financiare pentru apicultori. Îmi amintesc că Germania a alocat 13 mii de euro pentru stupină, întru procurarea de echipamente. Acum apicultorii conștientizează tot mai mult faptul că mierea calitativă reprezintă venitul lor și investesc în dezvoltarea stupinelor. Se acordă o atenție sporită mecanizării – au apărut dificultăți în vederea forței de muncă”.

Dacă un apicultor mare înainte angaja 5-10 persoane, atunci acum nu mai sunt oameni dispuși să lucreze în acest domeniu, de aceea prisăcile devin tot mai mecanizate și automatizate. De exemplu, la prisacele noastre, dacă sunt localizate 500 și mai multe de colonii, deja sunt instalate linii automate de evacuare a mierii. La fel se întâmplă și în toate direcțiile. De aceea, acolo unde înainte erau necesare 10 persoane, acum lucrează 1-2 persoane.

În Chișinău iau amploare și devin tot mai populare iarmaroacele de articole handmade. Acum cinci ani puteau fi numărate pe degete locurile din capitală unde erau comercializate produse handmade. În ultimii ani, însă, crește exponențial numărul meșterilor locali (fenomen care poate fi observat în cadrul evenimentelor de mari dimensiuni, cum ar fi Ziua Orașului, Ziua vinului), s-a format o comunitate a meșterițelor și meșterilor din Moldova, au apărut persoane interesate, dispuse să ofere spații pentru comercializarea de articole handmade.

Iarmaroacele handmade sunt organizate nu doar pe străzile orașului, ci și în incinta centrelor comerciale din capitală, a magazinelor, cafenelelor, precum și a oficiilor (în baza invitației).

Motiv pentru acestea sunt diversele sărbători importante. De fapt, dacă e cald afară, nu mai este necesar un motiv oarecare. A apărut și un astfel de concept ca „iarmaroace de zile libere”.

Nu este prea complicat să afli unde și ce fel de iarmaroace vor fi organizate, dacă ești utilizator al rețelelor de socializare sau membru al comunității HandmadeMASTER, sau, pur și simplu, să urmărești afișele de eveniment de pe diverse site-uri. Nu prezintă dificultate să fii „pe fir”, să găsești formularele de înregistrare pentru participarea la astfel de evenimente.

Cel mai simplu mod de a te cufunda în „atmosfera de iarmaroc” constă în aderarea la comunitatea meșterițelor și a meșteșugarilor Moldovei, HandmadeMASTER. Persoana, care confecționează ceva manual și s-a alăturat comunității, precum și a primit cardul de club, va beneficia de anumite avantaje (de exemplu, de informație cu privire la locul și timpul de desfășurare a unui anumit iarmaroc). Plata pentru card este de 100 de lei pe an – un fel de taxă de aderare, care permite participarea la un preț redus în cadrul evenimentelor (la unele iarmaroace reducerile pot ajunge la 20%). În mare, prețul de participare în cadrul iarmaroacelor organizate de HandmadeMASTER variază între 25 și 100 de lei, în dependență de numărul de zile de participare, amplasarea iarmarocului, sezon și dată calendaristică.

Oamenii întreprinzători au înțeles încă demult faptul că handmade-ul atrage cumpărători, deoarece interesul pentru articolele originale și creative plutește în atmosfera de consum. De aceea, pentru a atrage clienților, noilor magazine și cafenele le surâde ideea de a organiza iarmaroace în cadrul localului. Este evident beneficiul unor astfel de evenimente. Datorită publicității, pe care o realizează personal meșterii handmade pe paginile lor de pe rețelele de socializare, vizitatorii interesați ajung în centrele comerciale și localurile necunoscute. Dar și meșterii în sine creează o atmosferă confortabilă, asemănătoare celei de acasă, în plus, poate să le și placă magazinul sau localul. S-a întâmplat astfel la iarmarocul „Staff Oz”, organizat de Carolush în incinta magazinului „Moldmart”. Costul de participare la acest eveniment, pentru meșterițele versate și admiratorii lor, era unul simbolic – 25 lei. Suma colectată este utilizată de către organizatori pentru promovarea pe rețelele de socializare, pentru atragerea noilor vizitatori.
Recent, un iarmaroc asemănător, „Hmade Moldova”, s-a ivit în incinta centrului comercial „Zorile”, unde taxa de participare este de 25 de lei, dar meșterul trebuie să dispună de o masă sau de un stand propriu.

Iar „Hipster Cat” este orientat pe organizarea de iarmaroace tematice „Zona de confort” în cafenelele din capitală (cum ar fi Zen, Skybar). În pofida numărului mic de meșteri, astfel de evenimente atrag vizitatori și se diferențiază printr-o atmosferă plăcută, unde, pe lângă articolele originale, vizitatorilor le sunt propuse și ateliere de lucru. Prețul de participare pornește de la 30 de lei și depinde de mărimea mesei. La finalul anului trecut, în ajunul sărbătorilor de Crăciun, a fost organizat un iarmaroc „de încercare”, în incinta rețelei populare „Tucano Coffee” și meșterii sunt pregătiți pentru continuarea colaborării.

Apropo, iarmaroacele de Crăciun se diferențiază prin cele mai active vânzări de produse handmade de pe parcursul întregului an. La „MoldExpo” se organizează anual „Christmas Fair”, care durează zece zile, unde, printre alții, participă și meșteri amatori. Costurile variază anual și depind de suprafața ocupată. Până anul trecut, meșteșugarii participau încă la un Târg de Caritate de Iarnă la MoldExpo, organizat de Clubul Internațional al Femeilor. Însă, în cadrul discuției cu reporterul mybusiness.md, organizatorii au explicat că în anul 2015 este puțin probabil ca meșterii handmade să fie cei mai așteptați participanți ai evenimentului, dat fiind faptul că scopul acestuia este de a aduna fonduri pentru caritate, iar în anul 2014 meșterii handmade au colectat în jur de 800 de lei.

Înainte de Revelion, cel mai așteptat proiect, în plan de vânzări, pentru meșterii handmade din Chișinău este „Yardsale”, care include un segment de vânzare-cumpărare. Iar în fiecare an ce urmează, „Yardsale” adună tot mai mulți participanți (printre care nu doar meșteri handmade). Anunțurile cu privire la organizarea noului eveniment sunt difuzate pe pagina de Facebook, acolo este publicat și formularul de înscriere pentru comercianți, o parte dintre care sunt filtrați de către organizatori. Prețul de participare este de 50 de lei.

Un alt iarmaroc cât se poate de vizitat este „Mai dulce”, care este organizat de câțiva ani consecutivi, în luna iunie, de către organizația „CLumea”. Prețul de participare este de 120 de lei pentru o masă de 1,5 m.

Complexul Etno Cultural „Vatra”, amplasat la o distanță de 30 km de Chișinău, de asemenea atrage meșteșugarii la evenimentele sale. Aici costurile de participare variază în funcție de organizatorul evenimentului. De exemplu, în perioada festivalului „Diaspora” din toamna anului trecut, nu se percepea taxă de participare. Iar în cazul festivalului Retro, ce va avea loc la începutul lunii mai, un butic de lemn va costa 500 de lei pentru trei zile (iar pentru artiștii populari – 350 lei).

ONG-urile ecologiste de asemenea cheamă meșterii handmade la evenimentele lor, pentru crearea de „masă” Participarea poate avea o taxă simbolică, sub formă de „produs” sau să fie gratuită.

Atât producătorii de telefoane mobile cât şi operatorii telecom încearcă să câştige noi clienţi, adresându-se acelor segmente de public cu nevoi specifice de comunicare.

În ultimii ani, ritmul în care apar noi tehnologii a crescut exponențial și deja nu ne mai putem imagina viața de zi cu zi fără dispozitive mobile inteligente și acces la Internet. Există însă segmente de piaţă reprezentate de copii şi vârstnici care sunt în continuă creştere, iar producătorii de dispozitive mobile lansează pentru aceştia produse specifice.

Pentru copii există abonamente, dar şi telefoane dedicate. Smartphone-urile vin cu aplicaţii de control parental preinstalate care permit blocarea selectivă a oricărei funcții a telefonului, pe perioade nelimitate sau în intervale orare prestabilite. Astfel, părinții pot bloca accesul la oricare dintre aplicațiile instalate pe telefon, inclusiv navigarea pe internet, pot limita primirea și efectuarea de apeluri sau sms-uri. Accesul la aplicația de control parental este permis doar prin utilizarea parolei. Dacă eşti în căutarea unui telefon mobil pentru copilul tău, oferta este una destul de generoasă. Pe piaţă sunt disponibile modele precum Evolio Yuppi, Orange Zali, Vodafone Smart Mini, Samsung Galaxy Young Hello Kitty, Nokia 100. La achiziţionarea unui telefon pentru copii este recomandată şi husă care să reziste la șocuri.

Telefoane pentru seniori

Printre utilizatorii care folosesc telefonul mobil pentru a comunica cu cei dragi se numără şi persoanele în etate. Oferta este una foarte largă și în acest caz, însă există câteva opţiuni. Aparatele au taste mari,  butoane speciale pentru apeluri de urgenţă, funcţie de ceas vocal, lanternă etc. Printre modele disponibile la noi în ţară se numără Nokia 105, MyPhone 1045 sau Alcatel OT-2001. Deoarece mulţi vârstnici au dificultăţi în a folosi un smarthpone, Orange România, liderul pieţei telecom, a lansat o campanie cu ajutorul careia își propune să aducă noile tehnologii mai aproape de părinți şi bunici. Astfel, aceştia pot afla cum să îşi seteze contul de Facebook, să trimită  e-mailuri sau poze celor dragi și cum să fie conectaţi la evenimente în timp real.

http://www.capital.ro/

 

Astăzi, 24 aprilie, s-a desfăşurat prima şedinţă a Comitetului de Supraveghere al Programului „PARE 1+1” din anul 2015, în cadrul căruia au fost acceptate spre finanţare 49 de proiecte investiţionale, depuse de lucrătorii migranţi şi rudele acestora.

Proiectele investiţionale vizează investiţii cumulative de cca 32 mil. lei, în timp ce suma granturilor solicitate din cadrul Programului reprezintă peste 9 mil. lei.

Analiza cererilor de finanţare denotă că lucrătorii migranţi moldoveni investesc economiile acumulate preponderent în Agricultură – 68% (în domeniul zootehniei, cultivării legumelor în spaţii protejate/ sere, camere frigorifice); Prestarea serviciilor – 16% (repararea şi întreţinerea auto; servicii de terasament, întreţinerea şi curăţarea clădirilor); Producere – 8% (patiserii, producerea lădiţelor de lemn, producerea cărbunelui de lemn) şi o pensiune agroturistică.

Este important de menţionat că 64% din înterprinderile acceptate de Comitetul de Supraveghere sunt afaceri nou create, cu o perioadă de activitate mai mică de 12 luni, iar 58 % din administratorii afacerilor sunt tineri cu vârsta de până la 35 de ani.

Reiterăm că, în cadrul Programului “PARE 1+1” lucrătorii migranţi şi rudele acestora beneficiază de consultanţă şi informare privind oportunităţile de dezvoltare a unei afaceri, proiectele desfăşurate pe teritoriul ţării, sursele de finanţare a unui proiect investiţional, aspectele legislative ale activităţii antreprenoriale etc.

Programul PARE 1+1 se bucură de un interes sporit în rândul migranţilor şi rudelor acestora, fapt care determină creşterea constantă a numărului de persoane interesate de a se reîntoarce acasă ori a investi remitenţele în crearea şi dezvoltarea unei afaceri proprii.

Pentru informaţii adiţionale, nu ezitaţi să accesaţi pagina http://www.odimm.md/pare sau să ne contactaţi la numărul de telefon (0 22) 22 57 99.

Lifecake, un startup care a creat o aplicatie prin care parintii isi pot pastra si organiza pozele copiilor, a fost cumparata de Canon Europe. Lifecake are doar sase angajati si 350.000 de utilizatori unici, iar integrarea in Canon o va ajuta sa se dezvolte. Pe de alta parte, Canon va beneficia de o aplicatie populara pe care userii pot pune poze facute cu orice terminal. Aplicatia este gratuita, insa in ea pot fi cumparate diverse optiuni cu preturi intre 3 si 160 lei.

Lifecake a fost fondata de ingineri care au lucrat la companii mari precum Skype, Qualcomm si Yahoo si permite parintilor sa stocheze, sa organizeze si sa impartaseasca poze cu copii lor. Tinand cont ca majoritatea parintilor fac foarte multe poze cu copii, mai ales la varste foarte mici, Lifecake le permite sa creeze cronologii foto sau chiar albume care apoi sa poata fi printate. In plus, exista un sistem de setari care sa permita parintilor sa selecteze exact cine ce fotografii poate vedea.

Exista o aplicatie de iOS si una de Android, iar descrierea este urmatoarea: retraieste momentele uimitoare din viata copilului tau,  transformand telefonul intr-o masina a timpului. Startup-ul este unul cu doar sase angajati, iar companii foarte mari precum Canon rar cumpara companii atat de mici, insa aici ideea startup-ului este foarte buna si se refera la un subiect iubit de milioane de oameni: fotografiile cu copii.

Cei de la Canon au spus, intr-o conferinta de dupa anuntarea tranzactiei, ca a contat si faptul ca userii sunt extrem de multumiti de cum merge aplicatia si de cat de usor se face scroll si de cat de bine aleg algoritmii cele mai relevante poze. Pe Google Play aplicatia are peste 50.000 de download-uri si un rating mediu extrem de bun: 4,6.

Canon va aduce nu doar o expunere mult mai mare a aplicatiei, ci si tehnologie avansata, cum ar fi modalitati rapide de a edita fotografiile, pentru parintii grabiti sau pentru cei care nu se pricep la tehnica,

Lifecake a primit 1,4 milioane dolari finantare pana acum si discutiile cu Canon au fost tot pentru o posibila finantare, insa japonezii au ajuns la concluzia ca preluarea este cea mai buna solutie.

Lifecake are sediul la Londra si a fost infiintat dupa ce unul dintre fondatori a calatorit 10.000 km pentru a fi prezent la nasterea nepotului sau. Dupa ce s-a intors acasa, antreprenorul s-a gansit la o modalitate simpla de a fi mereu la curent despre ce se intampla cu cel mic si de aici a pornit ideea aplicatiei. Cresterea Lifecake a dovedit ca multi au considerat aplicatia ca fiind utila.

http://economie.hotnews.ro/

Cea de-a 8-a ediție a tradiționalului eveniment Vernisajul Vinului a depășit toate așteptările organizatorilor și participanților, stabilind mai multe recorduri, care demonstrează că interesul pentru cultura vinului în țara noastră crește constant.
Ediția din primăvara acestui an, cu genericul „Buchet de primăvară” a propus cunoscătorilor și amatorilor cele mai selecte vinuri autohtone de sezon: albe, rose și spumante. Evenimentul, desfășurat pe 23 aprilie 2015 în Sala Mare a Palatului Republicii din capitală, a fost organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vin și partenerul strategic, proiectul USAID Creșterea Competitivității și Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II).

Ion Sula, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare al RM: „Mă bucur că Vernisajul Vinului a ajuns la cea de-a VIII-a ediție și aș vrea să mulțumesc organizatorilor pentru inițierea acestui eveniment select, care promovează tezaurul nostru cel mai de preț – Vinul Moldovei. Brandul de țară Vinul Moldovei înseamnă zeci de mii de oamenii care muncesc pentru a crea cele mai bune produse. Acești oameni știu că un bun renume se bazează pe calitate, iar acum ne putem mândri cu vinuri savuroase, care pot face față oricărei concurențe și ne reprezintă cu onoare peste hotarele țării.”

Record de participanți

Peste o mie de pasionați de vinuri, alături de invitați speciali, reprezentanți mass-media și oaspeți de peste hotare și-au dat întâlnire la Palatul Republicii, în miez de primăvară, pentru a degusta cele mai bune vinuri autohtone. Fiecare vizitator a primit în dar câte un pahar cu cu logo-ul „Wine of Moldova”, perfect pentru a savura corect gustul și aroma vinurilor selecte prezente la eveniment. Pe lângă degustările propriu-zise, participanții au fost inițiați în arta vinului, participând la masterclass-uri, în cadrul cărora au primit sugestii de la profesioniști pentru servirea și consumarea corectă a băuturilor fine.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Acest număr record pe participanți pe care l-am înregistrat astăzi demonstrează că eforturile ONVV cu scopul de a crește cultura vinului printre consumatorii de acasă dau roade. Acum putem afirma că avem nu doar vinuri de calitate, ci și tot mai multe persoane care sunt interesate să le cunoască și să le savureze corect. Îmi exprim convingerea că fiecare participant la eveniment se va alătura pasiunii noastre, devenind un veritabil ambasador al Vinului Moldovei.”

Record de vinuri

Participanților la Vernisaj le-au fost oferite spre degustare peste 200 de vinuri, dintre care – 50 noi, lansate chiar în cadrul evenimentului, iar celelalte – de colecție, toate fiind potrivite sezonului: albe, rose și spumante. Vinurile au fost prezentate de un număr record de companii – 34 de producători autohtoni, reuniți sub brandul național Vinul Moldovei.

Eugen Pîslaru, vicepreședintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din Moldova: „Vernisajul Vinului este o platformă unde își dau întâlnire producătorii de vinuri de calitate și consumatorii din Moldova, unde primii își prezintă cele mai bune produse. Entuziasmul pe care îl citim pe chipurile vizitatorilor care gustă vinurile, ne spune că mergem în direcția corectă, iar Vinul Moldovei merită să fie recunoscut și în țara noastră, și peste hotarele ei.”

În urma degustărilor, vizitatorii au fost invitați să voteze pentru vinurile albe și rose care le-au plăcut cel mai mult, majoritatea voturilor fiind obținute de vinul Sauvignon Blanc 2014 de la EtCetera, premiat cu trofeul „Vernisajul în Alb” și, respectiv, vinul Rose 2014 de la Mezalimpe, care s-a ales cu premiul „Vernisajul in Rosé”.

Fiecare participant la Vernisaj a avut șansa de a lua acasă vinurile preferate. Biletele de acces la eveniment le-au oferit deținătorilor posibilitatea de a participa la tombola Vernisajului. Astfel 10 cei mai norocoși vizitatori au câștigat câte un set de vinuri de colecție, aromate și răcoroase, care le vor face primăvara mai frumoasă.   

Record de activități tematice

În cadrul Vernisajului, somelierul român Cătălin Păduraru, oaspete de onoare al evenimentului, a oferit un masterclass pentru doritorii de a deprinde arta vinului. Degustarea a 4 tipuri de vin sub îndrumarea specialistului și sfaturile practice oferite de somelier îi vor ajuta pe participanţi să devină adevăraţi cunoscători ai vinurilor de calitate şi să facă alegerea potrivită pentru orice ocazie.

În cursul aceleiași zile, expertul Cătălin Păduraru a prezentat și un seminar dedicat reprezentanților HoReCa (angajați și administratori de restaurante). Participanții au fost instruiți în servirea corectă a vinului și combinarea acestuia cu bucatele potrivite. Prin asemenea cursuri de specialitate personalul localurilor obține capacitatea de a prezenta convingător vinurile, iar clienții vor manifesta un mai mare interes pentru produsul autohton de calitate.

Pentru participanții la Vernisajul Vinului care sunt pasionați de fotografie a fost organizat un masterclass inedit – „Instagram for wine lovers”. Artur Gurău, expert în social media, le-a oferit instagrammerilor sfaturi și le-a sugerat trucuri utile pentru a face cele mai reușite poze, care au în rol central sticlele sau cupele cu vin.

În plus, pe pagina de facebook a evenimentului s-au desfășurat în prealabil 4 consursuri. Participanții au răspuns la întrebări despre cultura vinului, iar cei 11 câștigători și-au putut ridica premiile – 33 de sticle cu vinuri de calitate – chiar la Vernisajul Vinului.
Record de oaspeți

Evenimentul a atras atenția numeroaselor instituții de presă și unui număr mare de bloggeri din țară, care reflectă în mod tradițional evenimentele din domeniu, popularizând cultura de consum a vinurilor de calitate produse în Republica Moldova.

În plus, la această ediție au fost prezenți, stabilind un nou record, 8 jurnaliști specializați din țări care constituie piețe strategice pentru Vinul Moldovei – Suedia, Belgia, Olanda, Austria, Israel și Slovacia, precum și 9 bloggeri apreciați din România și SUA. Ei s-au familiarizat cu Vinul Moldovei în cadrul unui tur vinicol prin țară, care a durat o săptămână, precedând Vernisajul Vinului. Toți s-au declarat încântați de calitatea vinurilor degustate și, prin intermediul canalelor media pe care le reprezintă, vor relata compatrioților motivele pentru a vizita țara noastră sau pentru a căuta pe rafturile magazinelor vinurile „made in Moldova”.

La eveniment au participat într-un număr mare persoane publice, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, dar și membri ai corpului diplomatic, care și-au reconfirmat susținerea pentru acțiunile de promovare a Vinului Moldovei.

James D. Pettit, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova: „A fost o perioadă dificilă pentru vinificatori, însă sectorul vitivinicol a dat dovadă de maturitate și a inițiat reforme importante: o nouă lege, o instituție nouă, un brand de țară nou. Acum este esențial să implementăm reformele și să creștem exportul pe noi piețe. Pentru a fi puternici în export, aveți nevoie de o piață locală de calitate. Vă îndemn să susținem producătorii, să apreciem vinul și să oferim o speranță celor 200.000 de persoane care muncesc în această industrie. Guvernul SUA a susținut ramura vinicolă în ultimii 9 ani prin programul USAID. Alături de Guvernul Republicii Moldova vom continua să sprijinim modernizarea vinificației prin inovare și dezvoltare – pentru a duce legenda mai departe!”

Despre Vernisajul Vinului

Vernisajul Vinului este un eveniment dedicat promovării culturii vinului în Republica Moldova, prezentându-l într-o manieră nouă, sofisticată și oferind participanților posibilitatea de a-l descoperi alături de specialiștii somelieri și companiile vinicole din țară. Manifestarea cultural-cognitivă a fost inițiată în noiembrie 2011 și se desfășoară în mod tradițional de 2 ori pe an, prezentând vinurile recomandate în sezonul respectiv.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol “Wine of Moldova. A legend alive”.

Poze: Proimagine si MyBusiness.md

Unu din zece români care s-a mutat în Marea Britanie în ultimii ani a ales să devină antreprenor. Birocraţia redusă, interesul crescut al finanţatorilor şi piaţa de desfacere fără graniţe au pus Londra pe prima listă de opţiuni şi pentru afacerile româneşti care vor să se extindă în afara graniţelor. Peste 10.000 de antreprenori români au descoperit un mediu de afaceri în care joacă după alte reguli decât 
cele de acasă.

“Cea mai circulată rută aeriană din România în prezent este Bucureşti-Londra.“ O ştire din Business Magazin publicată încă din vara anului 2014 anunţa că cinci companii oferă zilnic posibilitatea de a ajunge în capitala Regatului Unit, pasagerii putând alege dintre 16 variante de zbor. Interesul pentru Londra a crescut vizibil de la începutul anului trecut, după ce Marea Britanie a ridicat restricţiile legate de muncă, iar emigranţii români au scăpat de perioada de aşteptare de câteva luni, cât dura obţinerea unui permis de muncă.

Peste 100.000 de concetăţeni au decis să-şi încerce norocul în Marea Britanie, unii aflaţi la prima aventură în afara ţării, alţii în căutarea unei soluţii de avarie pentru criza economică profundă din Spania sau din Italia care i-a lăsat fără serviciu. De fapt, datele Institutului Naţional de Statistică arată că Marea Britanie este singura ţară de destinaţie cu valori în creştere ale emigranţilor români.

Faţă de anul 2008, numărul celor care au ales să emigreze în Italia, Spania şi Germania s-a înjumătăţit, în timp ce fluxul către Marea Britanie a crescut de câteva ori. Ana Maria Oprea, o tânără de 30 de ani care a ales în urmă cu un an să renunţe la poziţia de redactor-şef la Bucureşti şi să-şi încerce norocul în Anglia, se află printre ei. A găsit repede un post de recepţioneră la un hotel din oraşul de pe Tamisa şi de atunci, spune chiar ea, trăieşte ca în romanele lui Jane Austen.

S-a adaptat repede la viaţa de acolo şi a observat că Londra a devenit principalul pol de atracţie pentru forţa de muncă românească, dar şi pentru conaţionalii dornici să înceapă o afacere. Chiar în comunitatea în care locuieşte, în suburbiile capitalei britanice, antreprenorii români rulează afaceri ca acasă, iar Ana Maria Oprea povesteşte despre un antreprenor român pe care îl cunoaşte şi care „are o firmă de construcţii de mai bine de zece ani şi are contract cu supermarketuri precum Lidl, Asda şi Tesco şi îi merge foarte bine. Ne-am văzut recent la o cununie şi căuta să îşi cumpere o casă în Londra“.

Firmele de construcţii ocupă primul loc în domeniile de activitate preferate de antreprenorii români de la Londra, conform raportului „Enterprise and Innovation“ al companiei Makwana Consulting Ltd. Dintre cele 10-11.000 de firme româneşti din regat, 15% au activităţi în construcţii şi imobiliare, iar alte 10% în manufactură. Documentul mai arată că vârsta medie a proprietarului român de afacere la Londra este de 33 de ani şi că, în 75% dintre cazuri, este bărbat. O treime dintre firmele deschise de români au sediul social chiar în Londra, iar o mare parte în oraşele din zonele adiacente metropolei, cu precădere Harrow şi Milton Keynes.

Apetitul crescut al antreprenorilor români pentru Londra vine simultan cu faptul că în 2014 Londra a ocupat pentru prima dată locul întâi în clasamentul celor mai bune oraşe pentru afaceri la nivel mondial realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală PricewaterhouseCoopers, depăşind la mare distanţă Singapore şi New York. Studiul „Cities of Opportunity“ pune accent pe o serie de factori care contribuie la succesul marilor zone metropolitane. Londra este de asemenea singurul oraş care a reuşit să ia cel mai mare punctaj la trei din cele zece categorii luate în calcul de experţii de la PwC: gradul ridicat al deschiderii mediului de afaceri faţă de companii străine, nivelul crescut al adoptării celor mai noi tehnologii, precum şi contextul economic extrem de favorabil.

Londra se află în top 5 la nivel mondial şi la uşurinţa modului cum se derulează afacerile, dar şi la capitalul intelectual al forţei de muncă. Capitala Marii Britanii este şi oraşul preferat al celor care doresc o relocare profesională, după cum mai arată studiul celor de la PwC.

http://www.businessmagazin.ro/

 

Emisiunea "Top Gear" va reveni anul viitor pe micile ecrane într-un nou format, iar grupul BBC nu exclude posibilitatea ca acest show TV de succes să fie prezentat de o femeie, informează independent.co.uk.

Kim Shillinglaw, care coordonează activitatea televiziunii BBC 2, spune că procedura de înlocuire a prezentatorului Jeremy Clarkson, concediat de grupul media britanic în urma unei altercaţii cu un producător, nu va ţine cont de "criterii de gen".

"Am lucrat cu multe femei, prezentatoare TV, şi, atunci când lucram pentru programe ştiinţifice, acest detaliu reprezenta o pistă pe care voiam să o urmez. Însă nu am coordonat niciodată un show TV gândindu-mă că acesta ar fi criteriul de alegere a prezentatorului. Cred că şi de această dată, cursa va fi una deschisă. Vom avea în vedere, în mod cert, câteva femei, dar nu acesta va fi criteriul principal de selecţie", a precizat Kim Shillinglaw.

BBC va difuza ultimele filmări cu Jeremy Clarkson în calitate de prezentator al emisiunii "Top Gear" în a doua jumătate a acestui an, a anunţat, joi, grupul media britanic. Kim Shillinglaw spune că acele filmări, deşi nu au fost finalizate, vor fi difuzate cel mai probabil în vara acestui an.

Sue Perkins şi Jodie Kidd (foto) sunt principalele prezentatoare ale căror nume apar pe lista candidaţilor care ar putea să îl înlocuiască pe Jeremy Clarkson.

Sue Perkins, coprezentatoare a emisiunii culinare "The Great British Bake Off", şi-a închis recent contul de Twitter după ce a primit ameninţări cu moartea din partea unor utilizatori de sex masculin ai acestei platforme de socializare, în urma zvonurilor apărute în presa britanică, potrivit cărora ar fi fost aleasă pentru a-l înlocui pe Jeremy Clarkson în rolul de prezentator al emisiunii "Top Gear".

Alţi favoriţi ai caselor de pariuri pentru a prezenta "Top Gear" sunt fostul prezentator al emisiunii "X Factor" Dermot O'Leary, actorul Philip Glenister şi pilotul de motociclism viteză Guy Martin.

Jeremy Clarkson a dezvăluit recent faptul că pregăteşte deja un alt show TV, după ce a fost concediat de BBC, în urma unei altercaţii cu Oisin Tymon, un producător al emisiunii "Top Gear".

"Mi-am pierdut «copilul de suflet», dar voi crea un altul", a scris prezentatorul britanic în editorialul său din săptămânalul Sunday Times.

"Nu ştiu cine va fi celălalt «părinte» şi nici cum va arăta «bebeluşul», dar nu pot să stau pur şi simplu acasă, organizându-mi albumul cu fotografii", a adăugat Jeremy Clarkson.

Jeremy Clarkson a dezvăluit, de asemenea, că medicii i-au spus că are "probabil" cancer, cu două zile înainte de acea altercaţie, despre care prezentatorul britanic a spus că a avut loc "în cea mai stresantă zi a sa din cei 27 de ani petrecuţi la BBC".

Jeremy Clarkson a mai spus că, recent, a primit rezultatele analizelor, iar suspiciunea de cancer a dispărut.

Peste un milion de fani au semnat o petiţie prin care au cerut managerilor de la BBC să îl repună în funcţie pe Jeremy Clarkson, însă Tony Hall, directorul general al corporaţiei britanice de media, a spus că "a fost depăşită o limită" şi acest lucru nu poate fi "trecut cu vederea".

Potrivit bbc.com, este de aşteptat ca show-ul "Top Gear", unul dintre cele mai apreciate şi populare programe difuzate în Marea Britanie, la televiziunea BBC Two, să continue şi fără Jeremy Clarkson.

Nu a fost încă stabilit dacă James May şi Richard Hammond, coprezentatori ai "Top Gear" alături de Jeremy Clarkson, vor continua să realizeze această emisiune. La fel ca şi în cazul lui Clarkson, contractele lui James May şi Richard Hammond cu BBC s-au încheiat şi trebuie renegociate.

Jeremy Clarkson este celebru pentru remarcile sale explicite şi atitudinea acerbă împotriva conceptului de "corectitudine politică".

Anul trecut, Jeremy Clarkson a primit un avertisment final din partea BBC, după ce a fost acuzat că a folosit o expresie rasistă în timp ce filma un episod din emisiunea "Top Gear". Acel incident a fost cel mai recent dintr-o serie mai lungă de momente controversate - intens comentate şi criticate - în care a fost implicat starul britanic.

După suspendarea lui Jeremy Clarkson, emisiunea "Top Gear" nu a mai fost difuzată de BBC, în Marea Britanie. La rândul lor, Richard Hammond şi James May, coprezentatori ai "Top Gear", au refuzat să mai realizeze acest show fără Jeremy Clarkson. Totodată, o serie de show-uri live programate în Marea Britanie şi care se desfăşurau sub brandul "Top Gear" au fost anulate.

Pe de altă parte, radiodifuzorul public britanic ar putea avea pierderi estimate la 67 de milioane de lire sterline pe an după renunţarea la Jeremy Clarkson, după cum a relatat recent dailymail.co.uk.

BBC Worldwide, "braţul comercial" al corporaţiei BBC, câştigă o sumă estimată la 50 de milioane de lire sterline pe an din vânzarea drepturilor de difuzare ale show-ului "Top Gear", la nivel internaţional. Acest show este difuzat în 214 ţări din lume (inclusiv în România, n.r.).

În plus, BBC Worldwide câştigă milioane de lire sterline din revista Top Gear, care este editată de asemenea în mai multe ţări din lume, dar şi din show-uri live care folosesc brandul "Top Gear" şi care sunt realizate atât în Marea Britanie, cât şi în străinătate. Acestora li se adaugă vânzările de DVD-uri care folosesc de asemenea brandul "Top Gear".

http://www.zf.ro/