Tot mai mulți români încearcă să câștige bani din propriile hobby-uri și pasiuni, transformându-și astfel munca într-o rutină plăcută, departe de servitutea pe care o impune lucrul într-o strictă corporație. Iar apetitul românilor pentru munca de acasă a creat foarte rapid o hartă a "micilor talente" care pot fi rapid monetizate.

Într-o societate în care maxime de genul “Dacă muncești, nu ai timp să faci bani” încă au ecou, faptul că freelancing-ul și lucrul de acasă, pe cont propriu, câștigă tot mai mult teren nu e neapărat surprinzător. Tot soiul de mici abilități și pasiuni au început să fie vândute atât în mediul online, cât și în cel offline, iar profilul celor care muncesc pe cont propriu, de acasă, este din ce în ce mai complex: femei aflate în concediu post-natal, tineri studenți sau tineri cu joburi bune în mediul corporate, ba chiar oameni ieșiți la pensie, care au dezvoltat cu toții un mare apetit pentru a-și vinde acele priceperi pentru care există cerere.

Au apărut astfel câteva micro-piețe, cum ar fi cea de hand-made, unde numărul femeilor pasionate de realizarea de mici bijuterii, mărţisoare, tricotaje sau tot felul de alte produse crește în fiecare an. Odată cu numărul creatoarelor de hand-made-uri, crește și numărul site-urilor și platformelor de profil.

Totodată, se înmulțesc, târgurile şi expoziţiile unde femeile (dar și bărbanții) pot vinde în mod direct rodul muncii lor personale. La fel se întâmplă cu oamenii care oferă meditații sau diverse lecții private într-o sumedenie de discipline, de la diverse sporturi și până la vorbitul în public. Vei găsi, pe site-uri de specialitate, ca microjoburi.ro, o bogată ofertă de servicii din zona IT, a redactării și traducerilor de documente sau a editării foto și video.

Inspirat de site-ul american TaskRabbit, microjoburi.ro  este un fel de bursă a priceperilor individuale: unii vând servicii de traduceri sau dezvoltare web, alții asamblează mobilier sau oferă lecții de tenis, în vreme ce alții vin cu oferte de meditații la limba germană (25 de lei), editare foto și video (50 de lei), actualizarea și întreținerea unei pagini web (50 de lei), tehnoredactare (10 lei) sau chiar consultanță financiară (50 de lei). Orice pricepere poate să devină serviciu prestat, orice pasiune se poate transforma într-o sursă proaspătă de venit. Pentru că piața nonformală a muncii înseamnă contactul mult mai rapid între cel care își oferă serviciile și cel care le caută.

Pasiune și birocrație

Asta pentru că tehnologia a reușit să formeze și apoi să accelereze o întreagă piață nonformală a muncii: se lucrează la periferia antreprenoriatului și tot mai aproape de pasiunile și priceperile individuale. Profitând de noile oportunități, tot mai mulți români reușesc să câștige bani din propriile hobby-uri.

Aceștia, spune un studiu recent al Visa Europe, pot câștiga venituri suplimentare de peste 5.000 de lei și chiar de 10.000 de lei (mai ales în București și Ilfov), iar cele mai profitabile hobby-uri și priceperi din mediul offline se găsesc în domeniile renovărilor și decorațiunilor interioare, design, fotografie sau culinar.

Tot din studiul Visa reiese că persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au cel mai mare venit anual, de circa 6.300 lei, și că pasiunea reprezintă principala motivație pentru aproape 60% dintre românii care au pornit o afacere dintr-un hobby. Media europeană este de 43%. Aproape o treime dintre participanții la sondaj (29%) au avut ca principal motiv schimbarea activității față de cea de la locul de muncă, iar 26% au spus că doresc să lucreze pentru ei înșiși.

E bine de notat și că “patru din zece români care ar putea să-și deschidă o afacere dintr-un hobby sunt îngrijorati de birocrația excesivă legată de administrarea firmei”, așa cum declara Cătălin Crețu, director regional al Visa Europe pentru România, Croația și Slovenia.

Mai important, cercetarea Visa arată că trei din patru români care au o pasiune pot obține venituri suplimentare de pe urma ei, iar patru din zece români spun că vor opta pentru o astfel de variantă în viitor. Cei mai mulți sunt motivați intrinsec, chiar de pasiunea lor (65% dintre respondenți), de flexibilitatea propriului business (46%) sau de dorința de a fi propriul șef (44%).

Monetizarea vine din online

Circa 70% din cei care vor să demareze o afacere pe baza unui hobby vor ca aceasta să devină principala lor sursă de venit, iar 16% și-au propus să atingă obiectivul acesta în următorii cinci ani. Peste jumătate dintre aceștia vor lansa atât un website propriu, pentru ca produsele sau serviciile oferite să devină accesibile unei baze mai largi de clienți, cât și o pagină de social media pentru a-și consolida profilul.

Astfel au apărut pagini personale unde oamenii își vând propriile bijuterii, obiecte de decoraţiuni interioare hand-made ș.a., În plus, există astăzi multe site-uri care acceptă, contra cost, plasarea unui magazinul virtual direct pe platforma lor. Iar vânzătorul listează propriile obiectele pe internet, primeşte banii şi trimite coletul către cumpărător.

Tot așa s-au înmulțit blogurile celor pasionați de diverse subiecte pe care le cunosc atât de bine încât conținutul lor poate fi monetizat. Blogurile acestea se dezvoltă gratuit, iar noile tipuri de reclame – de tipul Google Adsense – fac monetizarea destul de simplă: cu cât mai mulți vizitatori, cu atât mai mulți bani obținuți din pasiunea pentru nutriție, tehnologie, fashion și multe altele.

La adăpostul acestui curent, din ce în ce mai mulți oameni caută să transforme munca din servitute în plăcere; cei mai mulți își vând pasiunile pentru a-și rotunji veniturile, dar tendința – și asta la nivel internațional – este dezvoltarea unui climat micro-antreprenorial, unde tot mai mulți oameni vor munci pe cont propriu, reușind să găsească clienți pentru priceperile și pasiunile personale.

http://adevarulfinanciar.ro/

 

Pe data de 21 mai, în premieră pentru Republica Moldova, la Chișinău a fost sărbătorită Ziua Internațională a Cămășii Ucrainene. Manifestarea culturală a fost organizată de Comunitatea Femeilor Ucrainene din Moldova (CFUM), în parteneriat cu Asociația Tineretului Ucrainean „Zlagoda”. Inițiatorii și-au propus să promoveze valorile etnicilor ucraineni, cetățeni ai Republicii Moldova, care, prin păstrarea tradițiilor și valorilor strămoșești, contribuie la îmbogățirea culturală și dezvoltarea armonioasă a societății.

Invitații speciali ai evenimentului au fost membrii corpului diplomatic, inclusiv domnul Ghenadie Altuhov, însărcinat cu afaceri la Ambasada Ucrainei în Republica Moldova. La sărbătoare au participat, de asemenea, oameni de cultură și reprezentanți din diverse domenii.

Valentina Moraru, președintele Comunității Femeilor Ucrainene din R. Moldova: „Ziua Internațională a Cămășii Ucrainene este celebrată anual în Ucraina, precum și de către ucrainenii de pretutindeni, în a treia zi de joi a lunii mai și are drept scop păstrarea tradițiilor străvechi ale portului popular ucrainean și popularizarea acestuia. Pentru etnicii ucraineni cămășa națională Вишиванка este simbolul culturii noastre, care reflectă sufletul neamului nostru. În ornamentele acesteia sunt împletite istoria, tradițiile și bogăția spirituală a ucrainenilor – popor european cu un trecut bogat și un viitor frumos.”

Evenimentul și-a luat startul la ora 14:00, în curtea liceului „M. Koțiubinschi” (str. M. Eminescu, 54), de unde participanții s-au îndreptat spre monumentul lui Ștefan cel Mare, pentru o depunere festivă de flori. Apoi au ajuns în Piața Marii Adunări Naționale, unde au desfășurat flash mob-ul „Ornamentul etnic – codul tău genetic”: 150 de persoane îmbrăcate în cămăși tradiționale ucrainene au format elemente prezente în ornamentele tradiționale și au lansat baloane cu heliu, de culorile drapelelor Ucrainei și al Republicii Moldova.

Dmitrii Lecarțev, președintele Asociației Tineretului Ucrainean „Zlagoda”: „Această zi ne oferă nouă, ucrainenilor din Republica Moldova, ocazia de a sărbători și a promova acest patrimoniu al neamului ucrainean – cămașa națională. Asemenea manifestări contribuie la educarea tineretului și formarea sentimentului de mândrie, important pentru identificarea etnică, dar și pentru identificarea cu patria noastră, Republica Moldova. De asemenea, ne propunem să promovăm și să dezvoltăm valorile culturii noastre, pentru ca acestea să fie cunoscute de către populația Republicii Moldova. Și, nu în ultimul rând, vrem să contribuim la consolodarea societății noastre și armonizarea relațiilor dintre reprezentanții diferitelor etnii, care își doresc un viitor european și se implică în dezvoltarea statului nostru.”

Toți doritorii, indiferent de etnie, au fost încurajați să se alăture evenimentului, asistând sau participând direct la activitățile desfășurate cu ocazia Zilei Internaționale a Cămășii Ucrainene.

Chișinău, 18 Mai 2015. La inițiativa Prim-ministrului Chiril Gaburici de a elimina obligativitatea ștampilei, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege în vederea transformării ștampilei pentru activitatea de antreprenoriat dintr-o obligațiune într-o opțiune benevolă. Proiectul de lege urmează definitivat și propus spre aprobare de către Guvern până la mijlocul lunii iunie 2015.

Demersul Prim-ministrului Chiril Gaburici a fost bazat și precedat de consultări publice cu reprezentanții mediului de afaceri, organizat de Secretariatul Consiliului Economic a Prim-ministrului. Întrunirile cu antreprenorii se fac înainte de lansarea procedurii de avizare formale în instituțiile publice, care la rândul lor își expun viziunile sau ideile legate de acest proiect. Consultările publice se organizează la inițiativa Secretariatul Consiliului Economic a Prim-ministrului.

Astfel, consultările publice, dar și cercetările dedicate au demonstrat că eliminarea obligativității ștampilei pentru antreprenori este necesară, în contextul în care instrumentele de semnare electronică, inclusiv semnătura mobilă, o pot substitui cu succes. Cu atât mai mult, cu cât în țările europene ștampila nu este obligatorie de ani buni, aceasta fiind considerată opțională. Exemplele țărilor precum Georgia, Estonia, Anglia, Franța, Olanda, Germania, Belgia, Cipru și al Statelor Unite, arată că eliminarea ștampilei servește drept un instrument ce facilitează dezvoltarea antreprenorialului și contribuie la comerțul local si transfrontalier.

Anularea obligativității ștampilei pentru antreprenori ar reduce costurile de lansare a afacerilor cu 30%, ceea ce va avea un impact pozitiv pentru companii, în special pentru tinerii antreprenori din domeniile  inovatoare. La moment, Camera Înregistrării de Stat prestează serviciul de intermediere pentru confecționarea  şi eliberarea ștampilei, a cărei cost variază între 200 lei la 270 lei - preț adițional la costul total de înregistrare al unui întreprinzător individual sau SRL.

Nu în ultimul rând, în procesul de comerț transfrontalier ștampila rămâne a fi unul din obstacolele netarifare care pune în dificultate procedura de export și respectiv implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv.  
Inițiativa eliminării obligativității ștampilei pentru antreprenori se înscrie și în măsurile dedicate îmbunătățirii mediului investițional local și facilitării dezvoltării întreprinderilor, în special micro, mici și mijlocii, măsuri demarate în contextul procesului de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și implementării Acordului de Liber Schimb.

***
Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova promovează dialogul dintre sectorul public și privat cu scopul de a îmbunătăți mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea IMM-urilor și creșterea gradului de concurență pe piața autohtonă.
Consiliul Economic al Prim-ministrului a fost creat în decembrie 2012, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Activitatea instituției este susținută de către Secretariat care este  responsabil de promovarea si monitorizarea deciziilor luate de  Consiliu.

Compania Tehnorol acum zece ani a regulat în Republică producția benzii adezive sub marca comercială Scroll.

“Sunt multe tipuri de benzi adezive, - povestește Iurii Cosmenco, directorul firmei Tehnorol – câteva mii. Compania noastră produce mai mult de 10 tipuri, care sunt mai cerute pe piața noastră. Acestea sunt benzi adezive pentru ambalare, de hârtie pentru lucrări de construcție și altele. Cererea pentru benzi adezive specializate nu este mare, noi le producem pentru a mări sortimentul”.

La începutul activității sale, Tehnorol încerca să producă și bandă izolantă, însă cu timpul a renunțat la această idee. “Toate firme, care importă în țară produse electronice, aduc și benzi izolante, - explică Iurii Cosmenco, - astfel cererea pentru ele este scăzută”. Iar bandă adezivă pentru ambalare are mai mult success și ocupă cea mai mare parte din sortimentul de producție Tehnorol – 75% din volumul total. Aproximativ 20% reprezintă benzi adezive de hârtie pentru lucrări de construcție și reparație. Restul sunt alte tipuri specifice, majoritatea fiind duble – cu fixarea cleiului pe ambele suprafețe.

“Avem câteva sute de contractanți, - continuă Iurii Cosmenco, - însă clienții de bază sunt acele companii care ne folosesc benzi pentru ambalare. Cele de construcții și benzile specializate sunt furnizate în magazinele de construcții ale Republicii – Bicomplex, Agat-D, “Orașul meșterilor” și altele”.

Scroll-ul se vinde și pe piețile agricole. “Însă aceasta este o piață cu un caracter specific, - continuă directorul Tehnorol, - aici cea mai populară producție este una ieftină. Nu suntem interesați în cucerirea acestui segment și oferim doar acele tipuri de benzi adezive, care se găsesc rar în vânzare. Totuși, chiar și pe piețe agricole tindem să ocupăm o poziție stabilă: ne sunt interesante toate segmentele pieței moldovenești. Ea este foarte limitată și fiecare client trebuie să fie luat în calcul”.

La crearea întreprinderii, noi planificam să instalăm utilaje de producție a benzilor prin “ciclu complet”. Însă calculele efectuate au indicat asupra unei perioade lungi de recuperare. Odată cu ieșire pe piața țărilor vecine și mărirea volumului de producție, aceste cheltuili vor fi justificate. În plus, e important să producem cleiul personal. În caz contrar, eficiența economică a producției va scădea brusc”.

Ciclul complet reprezintă producția cleiului și fixarea acestuia de bază (peliculă, hârtie, țesătură). De exemplu, utilajele de producție a peliculei pentru bandă adezivă pentru ambalare sunt foarte costisitoare. “Le-am văzut în China, - continuă Iurii Cosmenco. – Este o mașină de 18 metri în lățime și 120 în lungime – un atelier enorm”.

“În prezent ne ocupăm de “convertirea” benzilor adezive, - povestește Iurii Cosmenco, - astfel pentru vânzare tăiem și derulăm rulouri cu cleiul fixat. Banda e rulată pe manșonul de carton care este produs de noi. Ea la fel poate fi rulată pe tuburi de plastic, însă acestea sunt mai scumpe și mai greu de importat – fiind goale în interior, ele ocupă mult spațiu la transportare. Totuși. ele sunt mai rezistente decât cele de carton, însă tehnologia noastră le oferă durabilitate necesară. Tehnologia  constă în rularea spiralată a mai multor straturi de carton pe un utilaj special. Importăm cartonul asemănător cu cel din care se produc cutii.

Tuburile de carton sunt produse pentru activitatea noastră și pentru alți producători de materiale rulante. Ele sunt procurate de producătorii băuturilor alcoolice, tricotajelor și suvenirurilor. Primim comenzi de tuburi pentru bomboane și de la Bucuria.

Suprafața totală a atelierului Tehnorol – 400 m.p., iar împreună cu depozitul – 600. Înainte aici se afla depozitul de legume al satului Dolinnoe din Raionul Criulenil. Chișinăul e aproape – prin ferestrele atelierului se văd conductele CET-2 și blocurile Ciocanei. Personalul companiei Tehnorol include 24 de angajați, iar în producție activează 16. Majoritatea sunt femei din Dolinnoe. “Pentru a le asigura confortul, am trecut la producție în două schimburi și am mărit numărul de angajați, - explică Iurii Cosmenco. – Lucrul este complicat, iar ziua lucrătoare în două schimburi este mai scurtă – femeile nu obosesc și găsesc timă să se ocupe de gospodărie și de copii. În plus, lucrul în două schimburi ne-a permis să creăm locuri noi de muncă.

Suntem în relații bune cu concurenții. Este o competiție sănătoasă, care ne permite să ne dezvoltăm. Concurenții noștri sunt furnizorii benzilor adezive importate. Înainte se remarca următorul neajuns – produsele finale nu erau taxate pentru improtare, iar asupra materiei prime și semifabricatelor se aplica taxa de 6,5%. Anul curent legislația a fost modificată și, în prezent, benzile adezive importate, la fel, sunt taxate cu 6,5%.

În afară de producția benzilor adezive, am fost primii care am lansat în Moldova producția veselei de unica folosință – farfurii și pahare. Acestea sunt compandate de firmele de alimentație publică și diferite întreprinderi în scopuri personale. La comandă plasăm pe farfurii imaginile și logo-urile companiilor. Apropo, logo-urile pot fi fixate și pe benzi adezive. De la bun început ne-a fost greu să propulsăm vesela de hârtie – ea este de două ori mai scumpă decât cea de plastic. Însă paharele de plastic și-au pierdut din calitate – ușor se strică și își pierd forma. Astfel, tot mai mulți consumatori preferă vesela ecologică și de calitate. Drept rezultat – în doi ani pe piață au apărut alți producători de veselă de hârtie. Pentru noi acest fapt reprezintă un stimulent suplimentar în ameliorarea calității producției noastre și mărirea sortimentului acesteia”.

O pensionară din mediul rural reînvie meșteșugul tradițional de țesut din iarbă, beneficiind în urma acestei activități, totodată primind și un feedback pozitiv din partea cumpărătorilor.

Locuitoarea satului Mitoc, din raionul Orhei, se ocupă cu un meșteșug străvechi - țesutul din iarbă. Covorașe (de podea, de perete, de geamuri), coșuri, portofele, genți, lădițe, cutii, valize stilizate, suporturi pentru pahare – toate aceste obiecte sunt țesute din stuf, care crește în ape puțin adânci, pe marginile iazurilor și ale lacurilor, de către Alexandra Morar.

Fiind familiarizată cu principiile țesutului de covoare încă din copilărie, meșterița a început să se ocupe cu țesutul doar odată cu pensionarea. Conform spuselor ei, dânsa nu s-a așteptat ca articolele să fie atât de solicitate în rândul cumpărătorilor și că vor deveni o sursă adițională de venit, pe lângă pensia mică. Iar mirarea doamnei Morar este neîntemeiată. Materia primă naturală, plus căldura mâinilor meșteriței, sufletul depus în momentul realizării articolului, nu doar trezesc dorința de a procura un astfel de obiect, dar și păstrează obișnuința de a utiliza articolele țesute în viața de zi cu zi. Iar dacă luăm în calcul tendința din Moldova de creare a unor designuri interioare etnice, cu o utilizare maximă de elemente naturale, atunci se poate spune că încă nu a fost atins apogeul cererii pentru astfel de produse, țesute din materiale naturale, din cauza existenței unei oferte mici pe piață.

Articolele confecționate din stuf, cărora le este caracteristică culoarea alb-gălbui-verzuie, sunt cât se poate de rezistente, se curăță ușor, sunt ecologice și extrem de ușoare. Fiind utilizate într-un mod corespunzător, astfel de obiecte pot fi folosite timp de 15-20 de ani și chiar mai mult. Apropo, stuful de baltă dispune de o proprietate antifungică, de aceea, în țările vecine, din acest material sunt confecționați papuci de baie, precum și covorașe, care sunt plasate în camera de baie.

„Sora mea, care locuiește în Belorus,  mi-a sfătuit să mă ocup de țesut. Printre locuitorii rurali ai acestei țări este foarte popular țesutul din rachita, ierburi, inclusiv și din stuful de baltă, care se găsește din plin și pe teritoriul Moldovei, pe malurile lacurilor. Ea mi-a și atras atenția asupra acestei plante, iar eu am hotărât să încerc. Ierburile cresc sub picioare, trebuie doar să le culegi. Din start a început să-mi reușească activitatea, dat fiind faptul că mâinile mele sunt obișnuite cu munca și îmi sunt cunoscute principiile de țesere. Însă, această ocupație necesită timp liber, iar eu mai trebuie să am grijă de gospodărie. Și procesul de pregătire a materiei prime este îndelungat. Trestia trebuie culeasă vara, apoi necesită să fie  pregătită într-un anumit fel, să fie sortată și uscată. Iarba se usucă timp de aproape un an. Ceea ce voi pregăti în acest an, va putea fi țesut doar în anul următor. De obicei, mă ocup de țesut toamna și iarna, când sunt mai puține treburi prin gospodărie. Mă așez și încep să lucrez. În dependență de complexitatea articolului, precum și a tehnicii de țesut (simplă, de pânză, plată, voluminoasă, ajurată), realizarea unui obiect poate dura de la câteva ore, la câteva săptămâni. Cel mai mult timp și răbdare necesită țesutul de covorașe. Dar eu lucrez fără grabă, primind plăcere din activitate. Pentru mine contează calitatea”, - a spus Alexandra Morar pentru mybusiness.md.

Meșterița și-a început activitatea prin realizarea de articole casnice, necesare propriei gospodării (suporturi pentru pahare, coșuri de diverse dimensiuni și forme). Apoi a hotărât să încerce să confecționeze covorașe pentru geamuri („pentru a te ascunde vara de soarele puternic”). Munca de realizare a unui covoraș este una îndelungată și solicitantă, fiind absolut necesare abilitățile de țesere. La final, articolul trebuie să fie drept, cu o distanță egală dintre bețișoare. Următorul pas l-a constituit țesutul de covorașe pentru podea și pentru perete, utilizate încă din vremurile de demult pentru decorul casei. Covorașele Alexandrei Morar sunt țesute atât de strâns, încât pot fi plasate în locurile des circulate, cum ar fi, de exemplu, spațiul din fața ușii de intrare. În această ordine de idei, realizând toate obiectele dorite pentru casa sa, meșterița a început să țese și pentru vânzare.

Articolele originale din stuf pot fi procurate de la iarmaroacele meșterilor populari, inclusiv și în Chișinău (de exemplu, la Ziua Vinului, Ziua Orașului). În acest an, Alexandra Morar a venit cu obiectele sale la iarmarocul meșterilor populari din cadrul festivalului „Polobocul de aur”, în valea satului Răciula, din raionul Călărași, unde reporterul mybusiness.md a fost martor al rapidității de procurare a produselor propuse (genți, coșuri, valize țesute, precum și covorașe). Și nu e de mirare. Prețurile articolelor sunt cât se poate de mici (de la 100 la 300 de lei), în comparație cu variantele analogice, oferite de către meșterii străini. „Nu pot cere mai mult, confecționez pentru localnici, iar ei nu sunt în stare să cumpere, deși în oraș sunt procurate foarte rapid”, - a zis meșterița.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Andreea Mogoşanu a lucrat mai mulţi ani în advertising ca art director, iar în urmă cu circa trei ani şi jumătate a decis să dedice timp şi pasiunii ei pentru bijuterii. A participat la cursurile de iniţiere în argint şi turnare în ceară de la Şcoala de Bijuterie Contemporană Assamblage a lui David Sandu, iar apoi a plecat la Florenţa pentru a urma şi acolo cursuri la o şcoală de profil. Anterior, ea absolvise Universitatea de Arte, Facultatea de arte decorative şi design, având şi un master în Comunicare vizuală şi medii digitale.

A renunţat între timp la jobul din publicitate şi s-a dedicat brandului propriu de bijuterii Moogu, denumit astfel după porecla ei din liceu. A început cu bijuterie contemporană din argint, pietre semipreţioase şi alte metale mai puţin obişnuite, iar recent a ajuns să lanseze şi o colecţie de inele de logodnă şi verighete din aur şi pietre preţioase – diamante, rubine, smaralde şi safire.

„A devenit un business cu adevărat începând cu anul trecut, când am lansat cele două colecţii de bijuterie contemporantă. Am trecut însă în acest an la un nou nivel de business când am lansat linia de verighete şi inele de logodnă. Dacă vrei să supravieţuieşti în piaţă ai nevoie de piese mai comerciale, realizate în serie, din aur şi cu diamante“, spune Andreea Mogoşanu, care deţine compania Moogu Design SRL. Firma ei a obţinut în 2014 afaceri de 105.000 de lei (24.000 de euro) şi o marjă de profit de 15%. Momentan ea este singurul angajat al firmei, ocupându-se atât de designul tuturor produselor, cât şi de realizarea lor. Colecţiile de bijuterie contemporană sunt realizate în atelierul propriu dintr-o casă veche din inima Bucureştiului. Produsele din aur sunt modelate 3D şi turnate în ceară într-un atelier partener din Bucureşti. În atelierul propriu şi în materiile prime necesare pentru prima colecţie antreprenoarea a investit circa 15.000 de euro.

Aurul şi argintul sunt cumpărate din România, în timp ce pietrele preţioase sunt aduse din Belgia sau Germania.

„Eu mă ocup de design, de producţie şi de finisarea bijuteriilor. Ţintuirea pietrelor o fac împreună cu un ţintuitor specializat extern. Sunt singurul angajat al firmei şi muncesc între 8 şi 15 ore pe zi. Nu am regretat însă niciodată decizia de a trece din publicitate la antreprenoriat. La finalul zilei am satisfacţia că am realizat ceva.”

În cazul bijuteriei contemporane ea realizează două colecţii pe an. Iniţial erau bijuterii unicat, circa 10-15 piese pe colecţie. Ulterior a ajuns să producă miniserii, respectiv 5-10 bucăţi pentru fiecare model. Pentru linia de inele de logodnă şi verighete va exista o colecţie, dar se vor realiza şi modele personalizate.

„Bijuteria contemporană foloseşte materiale nonconformiste, ieşite din comun. Vorbim de bijuterii ca operă de artă. În cazul celor din aur vorbim de produse de serie.“

Antreprenoarea vrea să vândă în acest an peste 100 de piese în total, cele mai multe inele de logodnă şi verighete. Un inel de logodnă costă între 1.600 şi 4.000 de lei (360-900 de euro), în timp ce o piesă contemporană porneşte de la 70 de euro şi merge până la 600 de euro.

„Dat fiind că a crescut mult volumul de muncă, vreau fie să angajez pe cineva, fie să externalizez producţia. Eu mă voi ocupa în continuare de design şi de comenzile speciale.“

Produsele realizate sub brandul Moogu sunt vândute pe magazinul online propriu şi în Molecule-F şi Band of Creators. Linia nouă din aur şi pietre preţioase va fi vândută tot online în magazinul propriu, antreprenoarea afirmând că nu vrea să se asocieze cu un alt brand de magazine specializate de bijuterii. „Am ajuns să mă întreţin din acest business.“

http://www.zf.ro/

 

Casa de licitaţii Christie’s a intermediat la New York una dintre cele mai memorabile tranzacţii, stabilind recordul pentru cea mai scumpă operă de artă.

Colecţionarii de artă, cât şi istoricii acestei discipline vor reţine data de 11 mai 2015. Suma totală a tranzacţiilor din sesiunea de licitaţii intitulată “Privind înainte către trecut” a fost de 705.805.000 dolari. Din aceasta, 179.365.000 au revenit tabloului “Femeile din Alger (Versiunea O)”, pe care Pablo Picasso la pictat în 1955. Experţii Christie’s estimau că opera pictorului spaniol va fi vândută cu 140 de milioane. Dar aşteptările le-au fost cu mult depăşite. Preţul final a fost de 160 de milioane, restul de 19,36 milioane de dolari reprezentând comisionul pentru tranzacţie.

A fost o zi de muncă extrem de fructuoasă pentru Christie’s, având în vedere că inclusiv sculptura “Omul care arată cu degetul”, realizată de Alberto Giacometti în 1947, a fost vândută cu 141.285.000 dolari. Acesta este la rândul său un record în rândul sculpturilor.

http://www.caesaremporium.com/

 

Cautarea identitatii lui Satoshi Nakamoto, misteriosul creator al monedei Bitcoin, dureaza de ani de zile, timp in care au existat o multime de teorii.

Noi dovezi sugereaza ca un om care a fost mult timp considerat ca fiind Nakamotot poate fi cel adevarat, arata Business Insider.

The New York Times considera ca numele barbatului este Nick Szabo, descris de jurnalisti ca un "om cu barba mare". De ani de zile este suspectat ca este implicat in proiectul Bitcoin. Szabo a fost in spatele unei alte monede digitale, numita "bitgold", care a fost conceputa inainte de Bitcoin si care oferea servicii similare.

Din cauza trecutului sau cu "bitgold" multe persoane din comunitatea Bitcoin l-au suspectat pe acesta ca fiind Nakamoto.

In demersul lor, jurnalistii de la The New York Times vorbesc despre cateva dovezi despre care spun ca intaresc ideea ca Nick Szabo este Satoshi Nakamoto:

- Szabo a fost membru al comunitatii online Cypherpunks care isi propusese sa creeze bani digitali care sa fie anonimi precum banii fizici.

- Din 1998 el a incercat sa realizeze bitgold si sa faca acest lucru cu noua moneda sa functioneze. In 2008 a scris pe un blog ca vrea sa reinvie proiectul acesta. La putin timp dupa aceea, Bitcon a aparut in scena. Apoi ceva ciudat s-a intamplat, dupa cum scriu jurnalistii straini: el a schimbat data postarii sale de pe blog sa apara ca si cum ar fi scrisa dupa lansarea Bitcoin.

- In plus, felul in care Szabo scrie despre bitgold este similar cu modul in care Nakamoto scrie despre Bitcoin. In 2014, cercetatorii de la Universitatea Aston au comparat felul in care scria Nakamoto despre acest subiect cu modul in care o faceau cei banuiti ca ar fi el, iar cel mai mult s-a potrivit Szabo.

Aceste dovezi arata ca Nick Szabo este impliat in crearea Bitcoin, dar ramane neclarar daca el este Satoshi Nakamoto. Alte teorii sugereaza ca Satoshi Nakamoto nu ar fi un om, ci un grup. Acestea vrea sa ramana anonimi, nedorind atentia presei. Dar asta nu inseamna ca cei interesati nu vor incerca sa rezolve misterul.

http://www.bzi.ro/

 

Pornind de la o idee de afacere mai veche, care are la baza notiunea de gradini verticale in zone urbane(detalii gasiti aici: http://ereb.ro/idei-de-afaceri-gradini-verticale-urbane/ ) m-am gandit ca o combinatie de gradini verticale, produse eco si proaspete ar putea da nastere unei idei de afaceri profitabile.

Afacerea se bazeaza pe o piata de desfacere bazata pe persoanele cu venituri medii si mari, care au anumite asteptari de la produsele pe care le consuma si pentru care pretul nu este neaparat un criteriu important. Consumul de produse ecologice este la moda in ziua de azi si treptat devine un stil de viata. Dar deja sunt cateva mii de producatori ecologici, care se raporteaza la o piata incipienta, dar in continua crestere, astfel incat e nevoie sa te diferentiezi de concurenta. Cum altfel poti face asta, decat oferind alte servicii sau experiente in plus pentru clientul obisnuit cu astfel de produse, care este unul educat, cu venituri mari si care are si asteptari mari.

Ce experienta poate avea un efect mai mare atunci cand vorbim de cumparaturile de legume si fructe, decat oferind posibilitatea clientului de a culege pe loc acele produse, pentru a fi sigur de provenienta, calitatea si prospetimea lor. Cum ar fi ca in loc sa mergi la supermarket, sa cumperi un produs care vine de la sute sau mii de kilometri, care nu stii cat este de proaspat si cine l-a produs, sa poti culege personal acel fruct. Pentru o persoana tinuta captiva de globalizarea actuala, cu un program de birou riguros, ale carui plimbari sunt date doar de naveta intre casa si birou, o plimbare intr-o livada de fructe sau legume, care sa-ti ofere in acelasi timp oportunitatea de a-ti face cumparaturile zilnice poate reprezenta gura de oxigen de care ai nevoie.

O combinatie intre plimbare intr-o zona verde si o intoarcere in copilarie, care sa-ti provoace amintirile. Elementele necesare pentru a porni aceasta afacere sunt: spatiul necesar pentru productie si desfacere si accesul la clientul tinta. Spatiul este date de o combinatie de sera si depozit, care sa reprezinta in acelasi timp si spatiul de productie dar si spatiul de desfacere si primire al clientului. Practic, vorbim de una sau mai multe sere, care sa permita producerea a cat mai multor tipuri de fructe si legume si care sa permita un acces usor al clientului in orice colt al serei. Vorbim practic de o combinatie de sera si piata, unde partea metalica a pietei este inlocuita de materialul izolant al unei sere, iar tarabele obisnuite vor fi reprezentate de rasadurile de legume si fructe.

Practic, clientul in loc sa se plimbe printre tarabele din piata, se va plimba printre randurile de legume si fructe, culegand produsele de care are nevoie, urmand ca plata sa se faca la iesire, in functie de ce alegerei a facut. Evident, de aceasta data pretul nu va mai fi la kilogram, ci la bucata, iar diferenta intre preturi va fi consistenta pentru a acoperi costurile si a contribui la notiunea de afacere profitabila. Trebuie tinut cont ca nu vorbim de clientul obisnuit, cu un salar minim pe economie si in acelasi timp trebuie tinut cont ca aceasta activitate transforma ideea de cumparaturi in ceva placut, intr-o activitate de relaxare, un 2 in 1 al cumparaturilor. Daca tinem cont ca totul se bazeaza pe notiunea de rasaduri suprapuse, pentru economie de spatiu si sera propriu-zisa nu necesita inevstitii foarte mari putem incadra acesta idee in categoria de idei de afaceri mici, dar care poate aduce un profit consitent.

http://ereb.ro/

 

Încă la stadiu experimental, vehiculele auto-ghidate trimise de Google pe drumurile publice nu sunt scutite de accidente de circulaţie, fiind până acum implicate în 11 coliziuni minore despre care inginerii companiei afirmă că au fost cauzate de ceilalţi participanţi la trafic, sistemul computerizat fiind mult mai precis şi puţin predispus la erori decât orice şofer uman.

Potrivit raportului publicat de Google, până acum s-au produs două tamponări din spate, două atingeri din lateral şi o atingere frontală cu un autoturism pătruns pe culoarea roşie a semaforului, ştergând doar partea din faţă a vehiculului ce a frânat la semnalul dat de senzorii laterali. În concluzia raportului, Google evidenţiază precizia sistemului bazat pe algoritmi şi senzori avansaţi, care din punct de vedere statistic este mult mai puţin predispus la a cauza accidente decât un şofer în carne şi oase, neatent şi uneori obosit. În plus, sistemul capabil de învăţare observă în permanenţă predispoziţiile oamenilor la a comite greşeli în trafic, îmbunătăţind automat algoritmii folosiţi pentru a creşte siguranţa oferită pasagerilor şi pietoni deopotrivă.

Presupunând că statisticile publicate sunt corecte, rezultatele bune obţinute până acum dau un plus de încredere pentru folosirea vehiculelor autonome, propuse ca alternativă mai sigură pentru autoturismele tradiţionale.

Autoturismele Google ghidate de calculator au fost implicate în 11 accidente, niciunul din vina maşiniizoom inAutoturismele Google ghidate de calculator au fost implicate în 11 accidente, niciunul din vina maşinii

Rămâne de văzut cum se vor descurca aceste autoturisme controlate de calculator în faţa impredictibilităţii umane. Este greu de crezut că un sistem computerizat poate duplica până şi intuiţia unui şofer experimentat, spre exemplu capabil să recunoască predispoziţia unui pieton neatent de a pătrunde pe carosabil prin loc nepermis, sau intui situaţiile periculoase care pot apărea în traficul bucureştean la ore de vârf.

http://www.go4it.ro/