28 Aprilie, Chişinău - Proiectul Energie şi Biomasă a fost prezentat astăzi Comunităţii Energetice Europene drept un proiect model în promovarea şi accesarea surselor de energie regenerabilă, finanţat de Uniunea Europeană. Prezentarea are loc în cadrul reuniunii dedicate promovării energiei regenerabile organizate de către secretariatul Comunităţii Energetice în zilele de 27-29 aprilie la Viena.

Republica Moldova este membru  cu drepturi depline în cadrul Comunităţii Energetice din 2010. Agenda reuniunii de la Viena include subiecte ce vizează politicile de schimbare a climei, progresul statelor membre ale Comunităţii Energetice în producerea şi consumul energiei din surse regenerabile, dezvoltarea pieţei de producere a biocombustibilului şi alte subiecte de actualitate. Proiectul Energie şi Biomasă este singurul proiect de dezvoltare al unui stat membru al Comunităţii Energetice prezentat la acest eveniment.  

Participanţii  au cunoscut etapele parcurse de Proiectul Energie şi Biomasă ce şi-a propus să lanseze în Republica Moldova de la zero industria bioenergetică, rezultatele înregistrate, precum şi provocările depăşite şi lecţiile învăţate.  „Suntem onoraţi că am fost selectaţi drept un proiect reprezentativ  pentru Comunitatea Energetică. În cadrul reuniunii, am prezentat rezultatele obţinute de Proiectul Energie şi Biomasă, etapa I, precum şi cele scontate pentru etapa de extindere a proiectului”, a declarat Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă, prezent la reuniune.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, lansat în 2011 cu un buget de 14,5 mln Euro, a reuşit în patru ani de activitate să asigure independenţa energetică a peste 144 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare racordându-le la sisteme de încălzire pe biomasă, a oferit antreprenorilor, în condiţii avantajoase, echipamente de procesare şi de producere a biocombustibilului solid, lansând şi dezvoltând astfel 35 de afaceri  şi creând sute de locuri de muncă, a ajutat peste 600 de familii să aibă acces la tehnologii verzi la preţuri subvenţionate.

Datorită realizărilor obţinute, Uniunea Europeană a acordat noi fonduri pentru extinderea Proiectului Energie şi Biomasă  pentru încă trei ani. Proiectul Energie şi Biomasă 2 va fi implementat în perioada ianuarie 2015 – noiembrie 2017 de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare cu un buget total de 9,41 milioane Euro, acordaţi de Uniunea Europeană. Activităţile proiectului vor viza instalarea sistemelor de încălzire pe biomasă în instituţiile publice din oraşele mici din toată R. Moldova şi comunităţile rurale din UTA Gagauz Yeri, rl Taraclia şi stânga Nistrului, dezvoltarea sectorului privat de producere a biocombustibilului, acordarea de subvenţii gospodăriilor casnice la cumpărarea cazanelor de ardere a biocombustibilului, instruirea beneficiarilor noilor tehnologii, precum şi promovarea energiei verzi.

Mai multă informaţie despre Proiectul Energie şi Biomasă găsiţi pe www.biomasa.md

 

Brandul de țară „Wine of Moldova” va fi prezentat în Statele Unite ale Americii – țara cu cel mai mare consum de vin din lume. Pentru al doilea an consecutiv, o delegație formată din 13 vinificatori autohtoni va participa pe 28 aprilie 2015 la două degustări specializate, la New York. Primii chemați să testeze vinurile noastre vor fi mai mulți jurnaliști și formatori de opinie americani, iar ulterior vinificatorii noștri se vor întruni cu potențiali parteneri de afaceri, precum importatori, distribuitori, etc. Organizarea degustărilor în SUA face parte dintr-o amplă campanie de promovare a brandului de țară „Wine of Moldova” pe cele mai importante piețe internaționale și care a fost lansată în vara anului trecut.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „În condițiile în care consumatorul american nu este familiarizat cu vinurile noastre, evenimentele reprezintă o platformă eficientă de promovare, răspund așteptărilor noastre și confirmă ambițiile comerciale ale vinificatorilor moldoveni, care vor stabili noi parteneriate de afaceri și vor beneficia de mai multe oportunități de creștere a exporturilor. Organizarea evenimentelor face parte din Planul de Marketing al ONVV prin care ne-am propus ca Vinul Moldovei să devină u simbol al calității și un brand recunoscut la nivel internațional.”

Vinul Moldovei va fi prezentat la New York de către renumitul tandem World Wine Guys – Mike DeSimone și Jeff Jenssen. Colecția formată din 50 de vinuri și spumante care urmează să ajungă în SUA a fost selectată minuțios de către cei doi specialiștii americani.
La evenimente sunt așteptați peste 150 de oaspeți – lideri de opinie, jurnaliști, somelieri, reprezentanți ai industriei vitivinicole – care au manifestat un interes deosebit față de vinurile noastre. Astfel, în cadrul degustărilor, producătorii moldoveni vor avea posibilitatea de a-și prezenta vinurile potențialilor importatori și distribuitori din SUA. Acest fapt le va spori șansele de export pe piața americană. Începând cu anul 2010, în SUA este înregistrat mai mare consum de vinuri din lume.
Participarea vinificatorilor moldoveni la evenimentele de la New York este organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului său strategic USAID CEED II și cu suportul programului The Special American Business Internship Training (SABIT) al Guvernului SUA.

 Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol “Wine of Moldova. A legend alive”.

Astăzi, 27 aprilie, 2015, a avut loc prima Zi Informațională din cele trei planificate în cadrul Apelului pentru Oferte al Programului Teritorial de Cooperare Moldova-Ucraina a avea loc în Republica Moldova și regiunile eligibile din Ucraina în perioada 27 aprilie- 8 mai, 2015.  În cadrul evenimentului au participat în jur de 120 reprezentanți ai autorităților publice locale, ONG-uri și alte structuri de stat din municipiul Chișinău și raioanele centrale ale Moldovei.

În data de 15 aprilie, 2015 Uniunea Europeană a lansat oficial Apelul pentru Oferte pentru a consolida cooperarea teritorială între Moldova și regiunile de la hotar din Ucraina. Sesiunile de informare au ca scop încurajarea potențialilor aplicanți de a participa la Apelul pentru Oferte și oferirea detaliilor tehnice despre Program. Forma de aplicare, criteriile de selecție și eligibilitatea, cerințele specifice și altă informație pentru aplicanți au fost discutate la eveniment. Autoritățile regionale și societatea civilă din Moldova interesate în obținerea granturilor în cadrul acestui Apel pentru Oferte pot lua parte la Zilele Informaționale.

Zilele Informaționale vor avea loc în Chișinău, Bălți și Cahul (Moldova) precum și în Vinnytsya și Odesa (Ucraina).

Programul teritorial de Cooperarea Moldova – Ucraina include regiunile Odesa, Vinnytsya și Chernivtsi din Ucraina și întreg teritoriu al Moldovei. Prioritate este acordată proiectelor comune de la hotar ce au ca scop promovarea legăturilor de afaceri, dezvoltării oportunităților de angajare în regiunile rurale, soluționarea problemelor de mediu în regiunile de la hotar. Promovarea diversității multi-culturale și integrarea socială a minorităților, precum și facilitarea contactelor între persoane de asemenea constituie un obiectiv. Termenul limită de aplicare este 14 iulie, 2015.

Programul de Susținere a Cooperării Teritoriale în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC) are ca scop crearea unui mediu favorabil pentru programul de cooperarea teritorială la hotar între Moldova-Ucraina, Armenia –Georgia, Azerbaidjan – Georgia și Belarus –Ucraina. De asemenea, prin acest proiect se dorește consolidarea capacităților actorilor locali și regionali de a dezvolta și implementa proiecte în comun, în diferite domenii, precum: educația, sănătatea, cultură, sport, turism, mediu, etc. Contribuția totală a Uniunii Europene în cadrul proiectului este de 12,5 mln Euro, dintre care aproximativ 3,3 mln Euro sunt alocați pentru Apelul pentru Oferte pentru cooperarea Moldova-Ucraina. Un aplicant poate obține un grant pentru un singur proiect, iar mărimea grantului oferit poate varia între 60.000 – 300.000 Euro.     

Zilele Informaționale sunt organizate de către Autoritatea de Administrare Nord în cooperare cu Programul de Susținere EaPTC.

Pentru mai multă informație despre program vă rugăm vizitați: http://www.eaptc.eu, https://www.facebook.com/eaptc.eu,  https://twitter.com/EaP_TC,
http://www.linkedin.com/groups/EaPTC-5109143

 

Curtea Supremă de Justiție a amânat pronunţarea deciziei pe marginea cazului Microinvest - una din cele mai mari companii de microfinanţare din Moldova, care are ca investitori și creditori mai multe fonduri internaționale. Asta după ce a examinat în ședință publică litigiul cu privire la executarea silită a contractelor de investiție încheiate între Microinvest și asociații săi.  Deși anterior magistrații au anunțat că pe 8 aprilie vor face publică soluţia pe cauza dată, Curtea Supremă de Justiție a amânat pronunțarea deciziei până pe 29 aprilie curent. Mai multe detalii de la reprezentantul asociatului majoritar al companiei Microinvest  - Dl. Clive Moody.

-  Dle Moody, Microinvest activează pe piața Republicii Moldova de 12 ani, iar cca 82% din capitalul social al companiei aparține investitorilor străini. Spuneți-ne, vă rog, cum se face că o instanță de judecată din Moldova examinează un litigiu internațional?

Esența problemei este, de fapt, aici .... Totul a început după ce un asociat și fost administrator al Microinvest a depus o cerere de chemare în judecată împotriva companiei la Judecătoria Centru din mun. Chişinău. Asta, în pofida faptului că contractele pe care sunt bazate pretenţiile sale, îl obligau să se adreseze la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris pentru soluţionarea disputei.

Instanța de fond din Moldova a admis acţiunea și a pronunţat o hotărîre, care a fost atacată de companie în instanța de apel, care, de asemenea, a decis în defavoarea Microinvest. Ulterior, litigiul a ajuns să fie examinat la CSJ, după ce prin hotărârile adoptate, magistraţii Judecătoriei Centru şi ai Curții de Apel Chișinău și-au atribuit competența de a judeca un litigiu investițional, ignorând atât clauza arbitrală din contractele de investiţie, cât și legislația Marii Britanii, care le guvernează. De asemenea, considerăm că au avut loc mai multe încălcări în procesul de examinare a litigiului care au lezat dreptul Microinvest la un proces echitabil şi principiul egalităţii armelor în proces. Astfel, Curtea de Apel Chişinău a emis o decizie împotriva Microinvest în baza a 37 de documente care niciodată nu au fost menţionate în proces şi despre care compania a aflat abia după ce dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție – instanță, care urmează să se pronunțe asupra recursului nostru.

- Ce solicitări are de la Microinvest asociatul și cât de motivate sunt solicitărileacestuia?

Între toţi asociaţii şi Microinvest au fost semnate câteva contracte de investiţie, care reglementau condiţiile de vărsare în capitalul social a unor investiţii în valoarea totală de cca 92 milioane de lei.  Aceste contracte conţineau clauze, care prevăd posibilitatea acordării unei stimulări membrilor echipei manageriale, la decizia şi în condiţiile aprobate de către majoritatea asociaţilor Microinvest. 

Deşi este vorba despre un drept al asociaţilor de a motiva managerii companiei, conform schemei de stimulare şi regulilor aprobate de aceştia, care determină cine va fi beneficiarul şi care va fi natura stimulării, fostul administrator încearcă acum să oblige Microinvest să execute forţat acest drept prin intermediul instanţelor judiciare din Moldova.

Doar Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de la Paris este competentă să examineze conform legii engleze, care guvernează contractele de investiție, dacă pretențiile asociatului Microinvest ce rezultă din aceste contracte sunt sau nu motivate.  Curtea Internațională de Arbitraj a emis deja două decizii din 24 noiembrie 2014 și 23 februarie 2015, prin care a confirmat competența sa de a examina disputele privind schema de stimulare a managementului, care rezultă din contractele de investiții și că fostul administrator al Microinvest a încălcat clauza de arbitraj, prin înaintarea pretenţiilor sale în instanța de judecată din Moldova.

Însă, cu părere de rău, contrar competenței jurisdicționale și legii aplicabile contractelor, deja două instanţe de judecată din Moldova s-au expus asupra litigiului în conformitate cu legislaţia moldovenească.  În asemenea mod, examinarea cererii fostului asociat Microinvest de către instanțele naționale încalcă mai multe convenții internaționale la care Republica Moldova este parte.

-  Ați cerut CSJ să verifice legalitatea deciziei emise de judecătorii Curții de Apel Chisinau. Care sunt solicitările Microinvest din recursul depus la Curtea Supremă de Justiţie?

Microinvest a cerut CSJ să anuleze hotărârile instanţelor fond și să fie recunoscută imposibilitatea examinării acestui litigiu de instanțele naționale.  Aşa cum am spus, în această speţă avem două contracte, ambele guvernate de legile Marii Britanii, pe care judecătorii RM nu le cunosc, iată de ce părțile, au încredințat examinarea tuturor litigiilor unor arbitri internaționali, nu și instanțelor din RM.  Una din părțile la procesul de judecată, care este cetățean al RM a ales să încalce această clauză arbitrală şi să se adreseze în instanțele din RM. Noi sperăm că Curtea Supremă de Justiţie va remedia această încălcare şi va pronunţa pe 29 aprilie 2015 o decizie care va desesiza de competență instanțele din RM și va permite arbitrului internațional să soluţioneze acest litigiu, aşa cum iniţial au convenit părţile contractelor.

 
- Când spunem Microinvest, vorbim despre mai multe fonduri internaționale, investite in Republica Moldova. Cum influențează litigiul climatul investițional din statul nostru?

În acest litigiu este foarte important să fie verificat dacă instanțele din RM recunosc clauzele internaționale arbitrale, fiindcă investitorii străini nu ar investi în cazul în care ar fi supuşi doar sistemului judecătoresc de aici. Totodată, orice investitor străin care decide să investească în Republica Moldova se bazează pe contracte comerciale guvernate de legislația internațională, ceea ce le asigură o claritate şi previzibilitate în modul lor de executare. Acest lucru este valabil nu doar pentru investitorii străini în Republica Moldova, dar pentru investitorii străini în multe țări. De aceea, subiectul dat este unul foarte important pentru climatul investițional, practic reprezentând unul din aspectele cheie în atragerea investițiilor străine în Moldova. Prin urmare, cazul nostru are de asemenea un impact asupra atractivităţii Moldovei pentru investitorii străini.

- Care sunt așteptările investitorilor străini Micorinvest în urma recursului depus la Curtea Supremă de Justiție?

Ne punem mari speranțe în corectitudinea justiției din Moldova. Suntem mulțumiți că am avut posibilitatea să participăm la audierile publice a recursului înaintat de Microinvest și credem că aceasta ar putea spori încrederea în sistemul judecătoresc din Republica Moldova.  Ne exprimăm speranţa că decizia finală a Curții Supreme de Justiţie ne va da certitudinea protecției garantate a investițiilor noastre în RM.  De această decizie depinde și posibilitatea de a investi și în viitor în Microinvest și de a facilita contribuția companiei la dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii de aici din țară. Astfel, decizia finală a Curții Supreme de Justiţie va fi un semnal și pentru noi, investitorii, că instanțele de judecată din RM respectă contractele pe care le încheiem, competența de a soluționa litigiile din aceste contracte, legea pe care o alegem să guverneze executarea acestora și, nu în ultimul rând, să fim protejați ca și asociați că instanța de judecată nu își va asuma rolul organului administrativ al companiei de a decide asupra motivării discreționare a fostului administrator sau a altor chestiuni corporative.  

- Cum influențează activitatea Microinvest acest litigiu și care sunt riscurile dacă CSJ nu va admite recursul declarat de Microinvest?

Din păcate, deoarece unii judecători din Republica Moldova și-au recunoscut competența de a examina acest litigiu, compania Microinvest, deja suferă pierderi financiare considerabile, fiindcă ea a fost nevoită să se adreseze la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, ceea ce a atras o multitudine de cheltuieli. Asociații companiei Microinvest au investit în Republica Moldova până în prezent aproximativ 92 milioane de lei, iar din cauza judecării incorecte a litigiului, compania riscă să piardă aproape 16 milioane de lei.

Interviu cu directorul general al companiei Lemi Invest, care deține centrul comercial Shopping MallDova, Haydar Ergun.

- Domnule Ergun, Shopping MallDova și-a deschis ușile la sfârșitul anului 2008, oferind cetățenilor moldoveni un format complet nou de cumpărături, relaxare și divertisment. Se poate spune că acest concept, ales atunci, a dat rezultate și a prins rădăcini în Republica Moldova?

- Peste tot în lume acest concept de centre comerciale și de divertisment este foarte popular. Și, desigur, trebuia să se bucure de succes și în Republica Moldova. Moldovenii au apreciat imediat noua propunere și li s-a oferit posibilitatea nu numai de a face cumpărături în mod convenabil și civilizat, dar și de a-și petrece timpul în mod plăcut.

În procesul de dezvoltare a conceptului care a fost implementat în Republica Moldova, acționarii au studiat cele mai recente tendințe de pe piața mondială a centrelor comerciale. Au fost luate în considerare toate beneficiile, riscurile, precum și particularitățile naționale. Drept urmare, am reușit să construim și să deschidem la Chișinău un centru care îndeplinește toate cerințele moderne ale cumpărăturilor din întregul spectru de produse, dar și în ceea ce privește divertismentul de înaltă calitate pentru vizitatorii din diferite categorii de vârstă.

Deci putem spune că în urmă cu mai mult de șapte ani acționarii Shopping MallDova au făcut alegerea corectă, care s-a bucurat de sprijin în rândul cetățenilor țării.

- Cât de mulțumiți sunt acționarii de dezvoltarea proiectului în țara noastră și consideră ei că investițiile lor au fost justificate?

- Investiția inițială în construcția centrului comercial Shopping MallDova a constituit peste 50 de milioane de euro. O să vă spun sincer: recuperarea mijloacelor investite se desfășoară mai lent decât a fost planificat. Dar există o serie de motive obiective. În primul rând, este vorba despre criza financiară și economică mondială din anul 2008, care nu putea să nu aibă un impact negativ asupra situației din Republica Moldova, afectând puterea de cumpărare a populației.

Dar, în ciuda acestui fapt, investitorii sunt, în general, mulțumiți de progresul proiectului lor din Republica Moldova. Și în această situație este important ca ei să înțeleagă: conceptul implementat este primul de acest gen din țară și a fost foarte apreciat de locuitorii săi.

- Dacă e să vorbim despre unicitatea centrului comercial Shopping MallDova, ce caracteristici și trăsături îl disting de alți operatori din acest domeniu?

- În primul rând, trebuie să menționez că centrul comercial Shopping MallDova a fost creat pentru confortul vizitatorilor săi. Suprafața sa totală este de aproximativ 77 de mii de metri pătrați, din care doar 25 de mii de metri pătrați sunt spații de închiriat. Restul spațiului de 53 de mii de metri pătrați este destinat pentru confortul vizitatorilor: parcare subterană, spații comune, holuri, instalații sanitare, zone libere de relaxare etc.

În același timp, în mall-ul nostru a fost instalat unul dintre cele mai bune sisteme de aer condiționat din oraș, care le asigură vizitatorilor răcoare pe timp de vară, iar iarna – o căldură plăcută și confort. Aceste aspecte sunt foarte importante pentru oameni.
Cred că o altă trăsătură distinctivă a centrului comercial Shopping MallDova este faptul că departamentul nostru de marketing desfășoară în mod constant diverse activități de agrement pentru vizitatori, le pregătește surprize plăcute. În fiecare zi specială și în fiecare vacanță organizăm pentru vizitatorii centrului nostru comercial o mulțime de evenimente, concursuri și tombole, pentru a-și putea petrece plăcut timpul. În plus, în fiecare zi de odihnă, precum și de mai multe ori pe săptămână, compania noastră organizează spectacole de dans, jocuri pentru copii, atât recreative, cât și educaționale. Această abordare în organizarea timpului liber e unică și o asemenea atmosferă nu veți găsi în niciun alt centru comercial din Republica Moldova.

În opinia mea, anume această abordare complexă și responsabilă a făcut din Shopping MallDova unul dintre cele mai cunoscute și populare locuri comerciale și de divertisment pentru oamenii de orice vârstă din țară.

Dar aici vreau să mai adăug ceva... Noi avem o atitudine foarte responsabilă față de calitatea serviciilor prestate și această calitate o oferim tuturor vizitatorilor. Suntem un centru comercial pentru întreaga familie și ne străduim ca Shopping MallDova să fie interesant pentru toată lumea. Oricine va găsi aici pentru sine ceva nou și util.

- Domnule Ergun, ce criterii trebuie să îndeplinească un brand care închiriază spațiu comercial în Shopping MallDova, ce îl deosebește de agenții economici care își desfășoară activitatea în alte centre?

- Am evitat mereu comentariile despre alți operatori de pe piața în care ne desfășurăm activitatea. Dar, în același timp, fiecare membru al echipei noastre este conștient de faptul că formatul nostru și conceptul sunt unice pentru Republica Moldova și este dificil să ne comparăm cu alții.

În procesul de selecție a noilor chiriași ne bazăm pe două criterii: în primul rând, să aibă experiență pe piață și, în al doilea rând, profilul specific al proiectului potențialului chiriaș trebuie să corespundă tuturor parametrilor spațiului nostru disponibil. Acest lucru se explică prin faptul că centrul nostru comercial are prevăzute zone specializate, destinate unui anumit tip de afaceri.

- Astăzi multe centre comerciale se confruntă cu problema exodului de chiriași. Cum stau lucrurile în această privință la Shopping MallDova? Datorită căror instrumente reușiți să mențineți relațiile cu ei?

- Desigur, chiriașii noștri, ca și cei care lucrează în alte centre comerciale, se confruntă cu anumite dificultăți, ca urmare a deprecierii monedei naționale și a instabilității pe termen scurt de pe piață, după alegerile parlamentare de anul trecut. Dar am reușit să evităm plecarea chiriașilor. În acea perioadă ne-am întâlnit cu fiecare dintre ei, am purtat discuții și am formulat împreună soluții reciproc avantajoase pentru probleme. Noi întotdeauna i-am considerat pe chiriași parteneri de business, nu doar surse de venit, și pe aceste principii ne-am construit relațiile de afaceri. Cred că această abordare ne permite să salvăm relațiile și colaborarea, chiar și în momentele cele mai dificile.

În acest moment, în zona comercială din Shopping MallDova avem 100 de companii, care reprezintă diferite mărci de haine, încălțăminte, electronice, parfumuri, haine etc. În timp ce în zona de divertisment și în zona destinată alimentației (food zone) avem 23 de companii partenere, dintre care 4 se specializează exclusiv pe divertisment (Rock&Roll Bowling, cinematograful Patria, zona de joacă pentru copii Madagascar Kids și cazinoul Gameworld), 10 restaurante și 9 magazine de tip fast-food.

Cel mai mare spațiu este arendat de rețeaua de supermarketuri „Fourchette” – 2159 de metri pătrați, urmat de „LC Waikiki”, care va fi deschis în curând - 1800 de metri pătrați, precum și magazinul de electrocasnice și electronice „Bomba” – 1786 de metri pătrați. În același timp, suprafața medie a unui magazin din centrul comercial variază între 150-200 de metri pătrați.

- În 2012-2013 centrul comercial a efectuat investiții suplimentare în dezvoltarea mall-ului. Ce fel de investiții și despre ce proiecte este vorba?

- Administratorul oricărui centru comercial și de divertisment știe că procesul de dezvoltare și îmbunătățire în acest domeniu nu se încheie niciodată. În caz contrar, riscați să rămâneți în urma pieței și să vă pierdeți poziția. Acesta este motivul pentru care acționarii noștri investesc anual în dezvoltarea Shopping MallDova, pentru a-i crește atractivitatea.

Astfel, la sfârșitul anului 2013, în apropierea centrului comercial a fost inaugurată o parcare deschisă cu 500 de locuri. Acest proiect a fost implementat după ce mall-ul s-a confruntat cu un deficit de locuri de parcare, mai ales la sfârșit de săptămână și în zilele de sărbătoare. Toată lumea știe că pe locul actualei parcări se înălța un deal, peste care treceau liniile de înaltă tensiune. Am reușit să obținem permisiunea de a le transfera sub pământ. Toate costurile pentru proiectare, efectuarea de lucrări complexe, achizițiile de materiale etc. au fost efectuate din contul companiei noastre. În total, au fost alocate peste 4 milioane de euro. În schimb, problema locurilor de parcare a dispărut. Cred că, în parte, datorită implementării acestui proiect, traficul de vizitatori ai mall-ului a crescut cu 5% în 2014, comparativ cu 2013, iar în primul trimestru al acestui an – cu 7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

- Ne putem aștepta că în curând la Shopping MallDova vor apărea branduri noi, cunoscute și nu prea pentru cetățenii moldoveni?

- Echipa noastră lucrează în mod constant pentru a aduce pe piața din Republica Moldova branduri care s-au afirmat demult la nivel mondial. De exemplu, în luna iunie a acestui an în mall va fi deschis magazinul „LC Waikiki”. Acesta este un brand de modă foarte cunoscut. Magazinul va cuprinde colecții casual pentru barbați, femei și copii. Iar în luna august se va deschide magazinul SuiteBlanco – un cunoscut monobrand spaniol. Vom avea și alte lansări, dar este încă prea devreme pentru a le divulga...

- Cum ați descrie situația generală actuală de pe piața centrelor comerciale din Republica Moldova și, în opinia dumneavoastră, ar trebui să ne așteptăm la o reformatare?

- În orice caz, aceasta este opinia mea personală și nu înseamnă nimic... Piața determină și dictează calea corectă de dezvoltare. Ce se întâmplă în acest domeniu în lume, se va întâmpla și în Republica Moldova. Dar orice s-ar întâmpla, trebuie să reținem că în fiecare sferă există loc de îmbunătățiri, pentru a corespunde cerințelor actuale. Cei care vor fi în măsură să profite de moment și vor lua calea modernizării – vor supraviețui. Cei care vor încetini și nu vor reuși să răspundă provocărilor timpului, să-și dezvolte afacerea – sunt sortiți eșecului. Această regulă se aplică și în ceea ce privește mall-urile. Prin urmare, trebuie să monitorizăm îndeaproape tendințele globale în domeniul centrelor comerciale, să punem în aplicare cele mai bune practici și să nu ne oprim din calea perfecționării. Ceea ce și face, de fapt, echipa noastră.

Printre așa-numiți “analiști economici”, acum trei ani, s-a dezvoltat frica ce se transformase în isterie. Aceasta a fost legată de semnarea curândă a constractului de comerț liber cu Turcia și a DCFTA cu Uniunea Europeană. Ei propuneau anularea treptată a taxelor vamale pentru diferite grupe de mărfuri.

Și prima pe listă spre excludere a fost indrustria cosmetică și de parfumerie (taxa de 5%). “Experții” grupului economic german în Moldova recomandau guvernului RM să nu mai continue suferințele unicului (conform părerii acestora) producător autohton de produse cosmetice (Viorica-Cosmetic), deși în acea perioadă în Moldova activau 4 firme de produse cosmetice și de parfumerie și încă două în suburbia Chișinăului realizau ambalarea mărfurilor. Între timp, una din aceste două companii a început să se ocupe de producție, astfel numărul de firme din ramura data industrială a mai crescut.  

Cât despre conducătorul ramurei date – aici avem o altă cauză, care include investiții de milioane și stabilizarea activă pe piața moldovenească. Noi am discutat cu o companie mai mică și am aflat că “bârfele despre decesul industriei cosmetice și de parfumerie în Moldova au fost exagerate”.

Compania de produse chimice Rodital-Lux s-a deschis patru ani în urmă. Au procurat încăperea în Bubuieci, în suburbia Chișinăului, care a luat forma unui cămin combinat cu atelier. Au instalat rapid reactorul în care se amestecă elementele produselor lichide și o linie mică de turnare. Astfel, sub marca comercială Demo, au lansat două tipuri de produse – săpun lichid și detergent pentru vase. După, a mai apărut lichid pentru spălarea geamurilor, fiind urmat de alte produse. “Îmi este greu să definesc sortimentul nostru, - spune director de operațiuni companiei Rodica Misnei. – Avem multe produse”.

În prezent fostul cămin cu ateliere se transformase în zona de producție – două etaje cu o suprafață totală de 1,5 mii m.p.: oficii, o mică cantină și două ateliere – de parfumerie și de produse chimice, unde lucrează 20 angajați.

Parfumurile de la Rodital-lux sunt ieftine, fiind din categoria produselor ce se execută doar în statele din fosta Uniune Sovietică. Acestea reprezintă devierile apelor de cologne “Troinoi”, “Șipr”, “Sașa” și “Ruskii les” – 10 denumiri în total. Ele demult au schimbat orientarea și, în prezent, se produc sub formă de loțiuni. “Accizele pentru alcoolul de parfumuri sunt de 90 lei pentru un litru, pe când prețul acestuia este de 16 lei. Iar asupra produselor cosmetice accize nu se aplică, astfel toate apele de cologne s-au transformat în loțiuni”, - explică Rodica Misnei.

Însă parfumeria reprezintă doar o mică parte din totalul de producție a firmei Rodital-Lux. Cea mai mare parte este alcătuită din produse chimice. Demo nu are concurenți internaționali în privința prețurilor. Cele mai ieftine produse chimice sunt din China. Însă 4/5 din acestea reprezintă doar apă. De ce e nevoie de a importa cantități mari de apă din partea cealaltă a lumii, dacă o poți procura în Moldova la prețuri scăzute? E mai avantajos să achiziționezi materia primă pentru 3-4 mii dolari și să produci în Moldova 6 containere de produs final. “Astfel, produsele chimice din China niciodată nu ne vor fi concurenți”, - explică Rodica Misnei.

“Cât despre produsele chimice din Turcia, - continuă directorul firmei, - la costul acestora inițial se mai adaugă TVA, pe care turcii, spre deosebire de Europa, nu-l elimină la exportarea mărfurilor. Se mai adaugă și cheltuieli de transport, taxe vamale etc. Astfel, ajungând în Moldova, costul inițial crește cu 30-40%. În plus, luând în considerare schimbări ale cursului valutar, prețul  detergentului pentru vase, care înainte era cu 3-4 lei mai scump decât al nostru, s-a dublat. În aceste codiții, cererea pentru produsele noastre este mereu în creștere. În plus, tehnologul nostru are experiență mare în domeniu, astfel produsele noastre chimice sunt originale și de calitate”.

Am început campania de promovare a mărcii noastre comerciale și a câtorva produse – am plasat publicitatea pe troleibuze. Noile troleibuze nu pot fi încă folosite în acest sens, astfel dintre ZiU și Shkoda am ales ultima marcă. Deși reclama pe Shkoda costă 60 mii lei pe an, iar pe ZiU – 52 mii, am decis să folosim troleibuze cehe. Cele sovietice se strică repede, faptul care scade eficiența publicității noastre.

Pentru a finaliza discuția despre China, afirm că noi importăm 10 tipuri de prafuri de spălat chineze, care sunt la fel de eficiente ca și cele de elită ce se vând pe piața internă. Prafurile pot fi aduse din Turcia, însă acestea sunt de două ori mai scumpe decât cele din China. Iar livrarea acestora din Istambul costă 2 mii dolari, pe când din China – 3 mii dolari. Astfel din toate puncte de vedere, e mai avantajos de importat praf de spălat chinez.

Am primit oferte de la oameni de afceri să vindem produsele noastre sub marca lor comercială. Au fost producători local. Nu am avut propuneri similare de la companii internaționale. Aici e nevoie de utilaje mai performante, mai ales în realizarea etichetelor. În prezent producătorii internaționali utilizează etichete termice prin ambalarea sticlelor cu pelicule speciale. Arată extraordinar. Însă utilajul pentru tratament termic e prea scump – 35 mii euro”.

Pentru moment, echipamentele noastre sunt de 2-3 ori mai ieftine decât cele ce se produc în regiunea noastră – noi suntem Ucraina cu România. Le producem individual. Avem un inginer extraordinar, care dezvoltă linii și mecanisme necesare pentru întreprindere. Una din ultimile dezvoltări a fost linia automată de turnare a înălbitorului “Belizna”, fiind unic în Moldova. Înălbitorul este produs din clor, care e foarte dăunător. Linia data împiedică evaporarea clorului ce pătrunde în plămânii angajaților. Detaliile sunt produse la întreprindere într-un atelier mic, unde lucrează strungarul. Iar instalatorul montează utilajul.

Un alt element – sticle – este, la fel, produs de noi. Când achiziționam sticle de la producătorii specializați, plăteam de două ori mai mult. Când am început să producem individual sticlele, am dezvoltat un nou sistem pentru consumatori: “Belizna” cu aroma de brad este turnată în sticle verzi, iar cu lamâie – în cele galbene. Lichide fără arome se vând în sticle albastre sau albe. Din câte știu, este o campanie unică pentru piața moldovenească de produse chimice. În prezent producem ambalaje mai mari –vindem săpun lichid și detergent pentru vase în sticle de 6 litri.

În cazul dat încercăm să ne satisfacem la maxim clienții care tind să economisească. Ambalaje mici de jumătate de litru costră 20 lei pentru un litru. Iar cele de șase litri – doar 10 lei. Clienții procură o dată o sticlă de jumătate de litru, iar după toarnă în ea lichid din cea de șase litri. Drept rezultat, clienții obțin 60 lei profit.

Ultima particularitate: pe lângă faptul că producem marfa, reușim să o distribuim – nu avem mediatori. De aici se înțelege de ce suntem într-o dezvoltare continuă. Crește volumul de producție, iar mărfurile ieftine importate nu ne sunt concurenți – produsele noastre sunt cele mai ieftine. Aici a jucat un rol important și creșterea cursului valutar.

În prezent construim un nou depozit: am instalat deja construcții metalice în ogradă. Nu mai avem unde să ne extindem – acei 15 acri sunt exploatați la maxim. După ce vom finaliza construcția noului departament, încăperile de producție ne vor ocupa teritoriul. Nu avem unde să ne extindem – chiar lângă noi este situată o altă firmă. Ea își vinde în prezent încăperile pentru 300 mii euro, suma de care noi, pentru moment, nu dispunem”.

 

Articol pregătit de MyBusiness.md

„Business-ul nostru, - explică Sergiu Bîzdîga, directorului JV-ului moldo-german Bienenhaus, - constă în furnizarea de miere pentru export și vânzarea de utilaje și echipamente apicole”.

Pentru compania „Bienenhaus” mierea este livrată de către mai bine de 200 de apicultori moldoveni sau, în alte cifre, minimum 10 mii de colonii de albine. „La noi în pădure, în apropiere de Orhei, avem o prisacă mică – 50 de colonii, - spune Sergiu Bîzdîga. – Este evident că nu sunt suficiente pentru volumul nostru de muncă. De pe această prisacă vindem miere sub brandul propriu, Albilux, în cadrul magazinului nostru. Acesta activează deja de trei ani și avem format deja și cercul de clienți”.

În aceeași clădire în care este localizat magazinul, „Bienenhaus” dispune și de un atelier în care se ambalează și mierea altor producători, pe care o comercializează ulterior sub brandul propriu. Dar marea parte din mierea cumpărată de la apicultori este comercializată în butoaie. În cadrul întreprinderii are loc curățirea mierii, prelucrarea și omogenizarea ei. Tot acolo aceasta este  turnată în butoaie și se trimite spre export, în special în Germania.

Partida de export este de minim 10 tone, iar, mai rar, în anumite condiții de piață, 5-6 tone. Aceste volume sunt legate de cheltuielile de producție, majoritatea cărora se datorează probelor de calitate. Cea mai importantă dintre ele fiind identificarea prezenței sau a absenței antibioticelor în miere. Acest test este foarte important. „Îmi amintesc de trei refuzuri de export în Uniunea Europeană pentru Moldova, - zice Sergiu Bîzdîga, - deoarece în mierea moldovenească au fost găsite substanțele utilizate pentru lecuirea albinelor”. Cauza acestui fapt este, în majoritate, lipsa de experiență a firmelor recent formate, care nu înțeleg prea multe în specificul acestui produs dulce și sănătos.

Pentru a evita astfel de incidente, „Bienenhaus” realizează trei tipuri de probe – la fața locului, în prisacă; la Centrul de Diagnostică Veterinară din Chișinău și în Germania – unde prețul pentru o probă poate ajunge la 1000 de euro. De aici și rezultă volumul minim al partidei de produse – 10 tone. În caz contrar, din pricina costurilor ridicate pentru testele europene, nu ar fi convenabil să fie comercializate partide mai mici.

Pentru export este furnizată, în mod considerabil, mierea de salcâm și cea poliflorală (de flori). Mai rar – cea de floarea soarelui. Alt tip de miere nu există în Moldova sau, dacă este, se găsește într-o cantitate atât de mică, încât nu ar exista sens în exportul ei. De exemplu, s-a micșorat producția de miere de tei. „Teiul dispare, - precizează Sergiu Bîzdîga, - poate că l-au tăiat pentru saune? Acum Europa importă mierea de tei din România, unde se găsesc mai multe păduri de tei. Am primit comenzi pentru mierea de mană. În Europa e mare cererea pentru ea, la noi, însă, e puțină astfel de miere. Pe tot parcursul activității noastre am cumpărat și am vândut două butoaie a câte 300 kg. Și este apreciată mierea de mană de la conifere, iar la noi aceasta este de la foioase”.

Înainte de expediere, mierea este omogenizată sau se amestecă – se aleg partide în care prevalează, de exemplu, doar mierea de flori și ele sunt amestecate bine. Se procedează astfel din cauza faptului că în natură nu există miere pură – întotdeauna se adaugă impurități ale unor plante cu flori, arbuști sau copaci.

„După tehnologia europeană realizăm miere-cremă”, - continuă Sergiu Bîzdîga. În acest caz, produsul este amestecat mecanic pentru mărunțirea cristalelor. Acestea devin mai mici, iar mierea capătă o structură mai cremoasă, pentru o mai ușoară ungere pe pâine – mierea cristalizată nu doar nu poate fi unsă, dar nici măcar nu poți introduce lingura în ea, în multe cazuri. Iar acest tip de miere este ca și untul – odată unsă pe pâine, nu se scurge. Ea a fost gândită pentru înlocuirea pastelor de ciocolată. „O livrăm în străinătate, - spune directorul Bienenhaus, - dar și ai noștri au aflat despre această miere și vor și ei cremă”.

„Moldova vinde doar miere în străinătate, - continuă Sergiu Bîzdîga. – Republica nu a primit permisiune pentru exportul produselor de apicultură – lăptișorul de matcă, ambrozie, polen, propolis, deoarece noi nu avem laboratoare care ar putea verifica calitatea lor”.

Dacă nu ar fi exportul, apicultura din Moldova s-ar fi aflat pe cale de dispariție. Conform statisticii, un locuitor al țării consumă anual 50 de grame de miere de albine. În Germania acest indice ajunge până la 3 kilograme – de 60 de ori mai mult. În plus, la noi procură miere în special pensionarii, cei care au fost învățați cândva că acesta este un produs alimentar de valoare și foarte sănătos. Dar nu este exclus faptul că produsul va fi și mai puțin cumpărat și consumat: „Anul acesta s-a ridicat TVA-ul pentru mierea de albine – de la 8 la 20%, - spune Sergiu Bîzdîga. – Dar noi am hotărât să vindem resturile la prețul vechi de 80-90 de lei/kg, pentru a nu ne pierde clienții, deși aceste prețuri ne sunt în detriment, ele sunt chiar mai joase decât prețurile angro de export”.

De aceea anume exporturile mențin apicultura noastră și o lasă să se dezvolte. Mai ales că pentru apicultura națională este alocat un ajutor financiar în cadrul câtorva programe internaționale. „Se mai alocă bani prin ambasade, - continuă Sergiu Bîzdîga, - ne-au fost transferați bani din ambasadele franceză și germană, pentru procurarea de utilaje pentru stupine. Căci noi mai și comercializăm un sortiment mare de diverse echipamente și utilaje pentru apicultură – Lyson-ul polonez pentru apicultorii profesioniști și cel ucrainean, care e mai ieftin, - pentru amatori. Nu știu prea multe despre aceste programe, căci căutam diverse granturi pentru noi, - dorim să schimbăm utilajele și astfel am aflat despre programele financiare pentru apicultori. Îmi amintesc că Germania a alocat 13 mii de euro pentru stupină, întru procurarea de echipamente. Acum apicultorii conștientizează tot mai mult faptul că mierea calitativă reprezintă venitul lor și investesc în dezvoltarea stupinelor. Se acordă o atenție sporită mecanizării – au apărut dificultăți în vederea forței de muncă”.

Dacă un apicultor mare înainte angaja 5-10 persoane, atunci acum nu mai sunt oameni dispuși să lucreze în acest domeniu, de aceea prisăcile devin tot mai mecanizate și automatizate. De exemplu, la prisacele noastre, dacă sunt localizate 500 și mai multe de colonii, deja sunt instalate linii automate de evacuare a mierii. La fel se întâmplă și în toate direcțiile. De aceea, acolo unde înainte erau necesare 10 persoane, acum lucrează 1-2 persoane.

În Chișinău iau amploare și devin tot mai populare iarmaroacele de articole handmade. Acum cinci ani puteau fi numărate pe degete locurile din capitală unde erau comercializate produse handmade. În ultimii ani, însă, crește exponențial numărul meșterilor locali (fenomen care poate fi observat în cadrul evenimentelor de mari dimensiuni, cum ar fi Ziua Orașului, Ziua vinului), s-a format o comunitate a meșterițelor și meșterilor din Moldova, au apărut persoane interesate, dispuse să ofere spații pentru comercializarea de articole handmade.

Iarmaroacele handmade sunt organizate nu doar pe străzile orașului, ci și în incinta centrelor comerciale din capitală, a magazinelor, cafenelelor, precum și a oficiilor (în baza invitației).

Motiv pentru acestea sunt diversele sărbători importante. De fapt, dacă e cald afară, nu mai este necesar un motiv oarecare. A apărut și un astfel de concept ca „iarmaroace de zile libere”.

Nu este prea complicat să afli unde și ce fel de iarmaroace vor fi organizate, dacă ești utilizator al rețelelor de socializare sau membru al comunității HandmadeMASTER, sau, pur și simplu, să urmărești afișele de eveniment de pe diverse site-uri. Nu prezintă dificultate să fii „pe fir”, să găsești formularele de înregistrare pentru participarea la astfel de evenimente.

Cel mai simplu mod de a te cufunda în „atmosfera de iarmaroc” constă în aderarea la comunitatea meșterițelor și a meșteșugarilor Moldovei, HandmadeMASTER. Persoana, care confecționează ceva manual și s-a alăturat comunității, precum și a primit cardul de club, va beneficia de anumite avantaje (de exemplu, de informație cu privire la locul și timpul de desfășurare a unui anumit iarmaroc). Plata pentru card este de 100 de lei pe an – un fel de taxă de aderare, care permite participarea la un preț redus în cadrul evenimentelor (la unele iarmaroace reducerile pot ajunge la 20%). În mare, prețul de participare în cadrul iarmaroacelor organizate de HandmadeMASTER variază între 25 și 100 de lei, în dependență de numărul de zile de participare, amplasarea iarmarocului, sezon și dată calendaristică.

Oamenii întreprinzători au înțeles încă demult faptul că handmade-ul atrage cumpărători, deoarece interesul pentru articolele originale și creative plutește în atmosfera de consum. De aceea, pentru a atrage clienților, noilor magazine și cafenele le surâde ideea de a organiza iarmaroace în cadrul localului. Este evident beneficiul unor astfel de evenimente. Datorită publicității, pe care o realizează personal meșterii handmade pe paginile lor de pe rețelele de socializare, vizitatorii interesați ajung în centrele comerciale și localurile necunoscute. Dar și meșterii în sine creează o atmosferă confortabilă, asemănătoare celei de acasă, în plus, poate să le și placă magazinul sau localul. S-a întâmplat astfel la iarmarocul „Staff Oz”, organizat de Carolush în incinta magazinului „Moldmart”. Costul de participare la acest eveniment, pentru meșterițele versate și admiratorii lor, era unul simbolic – 25 lei. Suma colectată este utilizată de către organizatori pentru promovarea pe rețelele de socializare, pentru atragerea noilor vizitatori.
Recent, un iarmaroc asemănător, „Hmade Moldova”, s-a ivit în incinta centrului comercial „Zorile”, unde taxa de participare este de 25 de lei, dar meșterul trebuie să dispună de o masă sau de un stand propriu.

Iar „Hipster Cat” este orientat pe organizarea de iarmaroace tematice „Zona de confort” în cafenelele din capitală (cum ar fi Zen, Skybar). În pofida numărului mic de meșteri, astfel de evenimente atrag vizitatori și se diferențiază printr-o atmosferă plăcută, unde, pe lângă articolele originale, vizitatorilor le sunt propuse și ateliere de lucru. Prețul de participare pornește de la 30 de lei și depinde de mărimea mesei. La finalul anului trecut, în ajunul sărbătorilor de Crăciun, a fost organizat un iarmaroc „de încercare”, în incinta rețelei populare „Tucano Coffee” și meșterii sunt pregătiți pentru continuarea colaborării.

Apropo, iarmaroacele de Crăciun se diferențiază prin cele mai active vânzări de produse handmade de pe parcursul întregului an. La „MoldExpo” se organizează anual „Christmas Fair”, care durează zece zile, unde, printre alții, participă și meșteri amatori. Costurile variază anual și depind de suprafața ocupată. Până anul trecut, meșteșugarii participau încă la un Târg de Caritate de Iarnă la MoldExpo, organizat de Clubul Internațional al Femeilor. Însă, în cadrul discuției cu reporterul mybusiness.md, organizatorii au explicat că în anul 2015 este puțin probabil ca meșterii handmade să fie cei mai așteptați participanți ai evenimentului, dat fiind faptul că scopul acestuia este de a aduna fonduri pentru caritate, iar în anul 2014 meșterii handmade au colectat în jur de 800 de lei.

Înainte de Revelion, cel mai așteptat proiect, în plan de vânzări, pentru meșterii handmade din Chișinău este „Yardsale”, care include un segment de vânzare-cumpărare. Iar în fiecare an ce urmează, „Yardsale” adună tot mai mulți participanți (printre care nu doar meșteri handmade). Anunțurile cu privire la organizarea noului eveniment sunt difuzate pe pagina de Facebook, acolo este publicat și formularul de înscriere pentru comercianți, o parte dintre care sunt filtrați de către organizatori. Prețul de participare este de 50 de lei.

Un alt iarmaroc cât se poate de vizitat este „Mai dulce”, care este organizat de câțiva ani consecutivi, în luna iunie, de către organizația „CLumea”. Prețul de participare este de 120 de lei pentru o masă de 1,5 m.

Complexul Etno Cultural „Vatra”, amplasat la o distanță de 30 km de Chișinău, de asemenea atrage meșteșugarii la evenimentele sale. Aici costurile de participare variază în funcție de organizatorul evenimentului. De exemplu, în perioada festivalului „Diaspora” din toamna anului trecut, nu se percepea taxă de participare. Iar în cazul festivalului Retro, ce va avea loc la începutul lunii mai, un butic de lemn va costa 500 de lei pentru trei zile (iar pentru artiștii populari – 350 lei).

ONG-urile ecologiste de asemenea cheamă meșterii handmade la evenimentele lor, pentru crearea de „masă” Participarea poate avea o taxă simbolică, sub formă de „produs” sau să fie gratuită.

Atât producătorii de telefoane mobile cât şi operatorii telecom încearcă să câştige noi clienţi, adresându-se acelor segmente de public cu nevoi specifice de comunicare.

În ultimii ani, ritmul în care apar noi tehnologii a crescut exponențial și deja nu ne mai putem imagina viața de zi cu zi fără dispozitive mobile inteligente și acces la Internet. Există însă segmente de piaţă reprezentate de copii şi vârstnici care sunt în continuă creştere, iar producătorii de dispozitive mobile lansează pentru aceştia produse specifice.

Pentru copii există abonamente, dar şi telefoane dedicate. Smartphone-urile vin cu aplicaţii de control parental preinstalate care permit blocarea selectivă a oricărei funcții a telefonului, pe perioade nelimitate sau în intervale orare prestabilite. Astfel, părinții pot bloca accesul la oricare dintre aplicațiile instalate pe telefon, inclusiv navigarea pe internet, pot limita primirea și efectuarea de apeluri sau sms-uri. Accesul la aplicația de control parental este permis doar prin utilizarea parolei. Dacă eşti în căutarea unui telefon mobil pentru copilul tău, oferta este una destul de generoasă. Pe piaţă sunt disponibile modele precum Evolio Yuppi, Orange Zali, Vodafone Smart Mini, Samsung Galaxy Young Hello Kitty, Nokia 100. La achiziţionarea unui telefon pentru copii este recomandată şi husă care să reziste la șocuri.

Telefoane pentru seniori

Printre utilizatorii care folosesc telefonul mobil pentru a comunica cu cei dragi se numără şi persoanele în etate. Oferta este una foarte largă și în acest caz, însă există câteva opţiuni. Aparatele au taste mari,  butoane speciale pentru apeluri de urgenţă, funcţie de ceas vocal, lanternă etc. Printre modele disponibile la noi în ţară se numără Nokia 105, MyPhone 1045 sau Alcatel OT-2001. Deoarece mulţi vârstnici au dificultăţi în a folosi un smarthpone, Orange România, liderul pieţei telecom, a lansat o campanie cu ajutorul careia își propune să aducă noile tehnologii mai aproape de părinți şi bunici. Astfel, aceştia pot afla cum să îşi seteze contul de Facebook, să trimită  e-mailuri sau poze celor dragi și cum să fie conectaţi la evenimente în timp real.

http://www.capital.ro/

 

Astăzi, 24 aprilie, s-a desfăşurat prima şedinţă a Comitetului de Supraveghere al Programului „PARE 1+1” din anul 2015, în cadrul căruia au fost acceptate spre finanţare 49 de proiecte investiţionale, depuse de lucrătorii migranţi şi rudele acestora.

Proiectele investiţionale vizează investiţii cumulative de cca 32 mil. lei, în timp ce suma granturilor solicitate din cadrul Programului reprezintă peste 9 mil. lei.

Analiza cererilor de finanţare denotă că lucrătorii migranţi moldoveni investesc economiile acumulate preponderent în Agricultură – 68% (în domeniul zootehniei, cultivării legumelor în spaţii protejate/ sere, camere frigorifice); Prestarea serviciilor – 16% (repararea şi întreţinerea auto; servicii de terasament, întreţinerea şi curăţarea clădirilor); Producere – 8% (patiserii, producerea lădiţelor de lemn, producerea cărbunelui de lemn) şi o pensiune agroturistică.

Este important de menţionat că 64% din înterprinderile acceptate de Comitetul de Supraveghere sunt afaceri nou create, cu o perioadă de activitate mai mică de 12 luni, iar 58 % din administratorii afacerilor sunt tineri cu vârsta de până la 35 de ani.

Reiterăm că, în cadrul Programului “PARE 1+1” lucrătorii migranţi şi rudele acestora beneficiază de consultanţă şi informare privind oportunităţile de dezvoltare a unei afaceri, proiectele desfăşurate pe teritoriul ţării, sursele de finanţare a unui proiect investiţional, aspectele legislative ale activităţii antreprenoriale etc.

Programul PARE 1+1 se bucură de un interes sporit în rândul migranţilor şi rudelor acestora, fapt care determină creşterea constantă a numărului de persoane interesate de a se reîntoarce acasă ori a investi remitenţele în crearea şi dezvoltarea unei afaceri proprii.

Pentru informaţii adiţionale, nu ezitaţi să accesaţi pagina http://www.odimm.md/pare sau să ne contactaţi la numărul de telefon (0 22) 22 57 99.