Proiectele şi cauzele înscrise de românii cu iniţiativă Sprijina.ro, una dintrele cele mai noi platforme de crowdfunding de pe piaţa locală, lansată la mijlocul lunii iulie, au strâns, până în prezent, fonduri de peste 17.000 euro. Printre cele mai populare cauze care îşi caută, în continuare, sprijin pe platforma românească de crowdfunding se numără şi un lung metraj, care abordează în premieră terorile din închisoarea comunistă de la Piteşti, cu Ion Caramitru în rolul pricipal.

Potrivit reprezentanţilor platformei de strângere de fonduri şi promovare a autenticităţii româneşti, cauze din arii diverse, de la educaţie, la sport, antreprenoriat, cultură sau CSR şi-au căutat susţinători şi donatori pe Sprijina.ro. Suma totală generată de donaţiile pe platformă în mai puţin de o lună se ridică la peste 17.000 euro, în timp ce cauzele înscrise pe platformă au fost vizualizate de peste 50.000 de persoane.

În prezent, platforma numără 20 cauze active, peste 600 de utilizatori, din care 31 sunt ONG-uri, şi circa 310 de donaţii realizate. Valoarea medie a donaţiei de pe Sprijina.ro se ridică la 245 lei.

Cea mai populară cauză de pe Sprijina.ro, activă până pe 21 august, este filmul ” Herman - Omul din spatele terorii”, lung metraj românesc, cu Ion Caramitru în rolul principal, care abordează  controversatul experiment din închisoarea Piteşti, în anii 1942-1954, din perspectiva torţionarului. Aceasta a atras fonduri de peste 23.000 lei în circa 4 săptămâni şi a fost vizualizată pe platformă de peste 13.000 de persoane.

”Am lansat Sprijina.ro în mai puţin de o lună, şi, având în vedere rezultatele obţinute în intervalul acesta, putem spune că sunt peste aşteptări. Poate cel mai bun termen de comparaţie, sau criteriu de evaluare, este un proiect foarte popular, care a reuşit să obţină pe această platformă, în doar 3 săptămâni, mai multe fonduri decât ce a atras în 2 luni pe o platformă internaţională. Acesta este marele nostru avantaj. Suntem un produs românesc, care se adresează proiectelor locale, în spiritul valorilor şi al apartenenţei româneşti”, a declarat Remus Pakei, Project Manager Sprijina.ro.

Sprijina.ro acoperă, în prezent, 28 de categorii de cauze/proiecte, de la antreprenoriat, la educaţie, cultură, sport, mediu sau călătorii. Platforma este dedicată atât iniţiatorilor cauzelor, care beneficiază de consultanţa şi know how-ul echipei Sprijina.ro în construirea, publicarea şi promovarea proiectului, cât şi celor care doresc să susţină financiar şi moral cauzele sau proiectele de interes.

http://www.capital.ro/

uCoz, una dintre cele mai mari platforme pentru crearea de website-uri gra­tuite din Europa Centrală şi de Est, lansată în urmă cu zece ani de antreprenorul rus Evgeny Kurt împreună cu alţi doi antreprenori din Ucraina, a investit 1 mil. dolari în dezvoltarea unei alte platforme care permite IMM-urilor şi start-up-urilor să îşi creeze website-uri fără a avea cunoştinţe de programare.

„Platforma uKit se adresează IMM-urilor şi startup-urilor care doresc un website optimizat pentru dispozitivele mobile, dar proprietarii acestora nu au timp suficient şi nu au nici cunoştinţe de limbajele de programare web. Suma investită a fost de aproximativ 1.000.000 de dolari, iar dezvoltarea a durat aproape un an şi jumătate. In­vestiţia a fost făcută din redirecţionarea profitului companiei“, a declarat pentru ZF Lucian Avădăni, directorul de dezvoltare al uKit.

Compania uCoz, evaluată în prezent la circa 10 milioane de dolari, a lansat încă din 2011 şi pe plan local platforma cu acelaşi nume  - www.ucoz.ro -, care se adresează însă persoanelor care au cunoştinţe de programare web şi care vor să dezvolte website-uri de complexitate medie sau ridicată. Până în prezent s-au creat circa 7.000 de site-uri web în limba română prin intermediul uCoz, printre acestea numărându-se www.ochelari-pinhole.ro, www.fundatiasky.org sau www.e-dp.ro. La nivel mondial, platforma are peste 1,5 milioane de utilizatori.

Spre deosebire de uCoz, care le oferă utilizatorilor acces direct la limbajele web de tipul HTML/CSS, JavaScript şi PHP, platforma uKit nu oferă acces la limbajele web din spatele sistemului, aceasta fiind complet intuitivă, de tip „drag-n-drop“.

„Toate modificările pot fi efectuate doar din câteva clicuri - atât elementele site-ului cât şi textele din cadrul designurilor disponibile pot fi modificate cu uşurinţă, făra a fi scrisă vreo linie de cod. Într-un cuvânt, aceasta este o soluţie simplă şi accesibilă pentru toţi cei care au nevoie de un website optimizat pentru telefoane mobile şi tablete într-un timp scurt“, a explicat Avădăni.

Cumpania rusă ţinteşte să atragă în decursul acestui an circa 10.000 de utilizatori pentru platforma uKit, în con­diţiile în care în prezent peste 80% din cele circa 400.000 de firme înregistrate şi active în România nu au un site web.

„Până la sfârşitul lui 2015, ne dorim să atragem cel puţin 10.000 de utilizatori din zona de IMM-uri, PFA-uri şi startup-uri din România, urmând ca până la finalul lui 2016, numărul acestora să ajungă la circa 30.000“, a menţionat Avădăni.

Utilizatorii uKit au acces gratuit timp de 14 zile la opţiunile platformei, iar apoi trebuie să se aboneze. Preţul unui abonament standard porneşte de la 16 lei pe lună.

„În cadrul acestui abonament se oferă acces şi la ECWID - o platformă avansată de comerţ electronic prin intermediul căreia utilizatorii pot vinde online până la 10 produse în mod gratuit“, a punctat el.

Persoanele cu experienţă în programare web pot folosi însă gratuit platforma uCoz pentru a crea site-uri web, forumuri sau magazine online. Veniturile uCoz provin din publicitate – bannerele publicitare afişate fără niciun cost pe site-urile web create prin intermediul platformei. Utilizatorii uCoz care nu vor însă să afişeze bannerele publicitare pe site-urile lor au posibilitatea de a plăti pentru eliminarea acestora.

http://www.zf.ro/

Potrivit Agenției de stat a Protecției Intelectuale, în iulie curent, solicitanților naționali le-au fost eliberate 44 de certificate, iar străinilor – 19 certificate.

În același timp, la Agenție au fost depuse 436 de solicitări pentru înregistrarea mărcilor comerciale, 79,5 la sută dintre care de la persoane din afara țării. În total, în 1993-2014, în Moldova au fost înregistrate 26,56 mii de mărci comerciale dintre cele 109,2 mii de cereri depuse. Potrivit tarifelor în vigoare, cererea de înregistrare a unei mărci comerciale costă 40 de euro, expertiza mărcii comerciale individuale – 200 de euro, colective – 250 de euro (pentru o clasă de mărfuri sau servicii). Înregistrarea este valabilă timp de 10 ani din data depunerii cererii naţionale, iar costul certificatului de înregistrare este de 250 de euro pentru solicitanţi individuali şi de 500 pentru cei colectivi.//19.08.2015 – InfoMarket

Guvernul a aprobat astăzi, 19 august 2015, pachetul de documente privind anularea obligativității ștampilei. Amendamentele propuse urmează să fie aprobate de către Parlament în cel mai scurt timp. Dacă acestea vor fi acceptate de legiuitori, atunci antreprenorii vor fi scutiți de necesitatea utilizării ștampilei, în cazul în care decid astfel. Costul unei ștampilei constituie 30% din costul total de 1424 lei pentru deschiderea unei afaceri și la moment, de facto, este parte din procedura de deschidere a afacerii, fiind imposibil ca antreprenorul să renunțe la ștampilă.

Inițiativa de anulare a ștampilei a fost lansată de Consiliul Economic al Prim-ministrului, care a oferit și asistența necesară în elaborarea proiectului de modificare a cadrului legislativ. La elaborarea proiectului aprobat astăzi au participat atât reprezentanți ai Ministerului Justiției, cât și reprezentanți ai mediului de afaceri.

În contextul dezvoltări tehnologiilor moderne, ștampila umedă aplicată pe un document nu mai garantează veridicitatea și securitatea actului și, în acest sens, devine un exercițiu rudimentar necesar de a fi înlocuit cu alte metode de identificare. Exemplul mai multor țări  avansate (Marea Britanie, Austria, Finlanda, Olanda, Germania, Estonia, Georgia), demonstrează că excluderea obligativității procedurii de aplicare a ștampilei nu afectează negativ relațiile dintre antreprenori și instituțiile statului, ci doar elimină din procedeele birocratice și reduce costurile operaționale.

Anterior, în anul 2014 cu suportul Secretariatului Consiliului Economic al Prim-ministrului, prin eforturile conjugate ale Camerei Înregistrării de Stat, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și a Biroului Național de Statistică, procedura de deschidere a unei afaceri a fost simplificată prin instituirea ghișeului unic la Camera Înregistrării de Stat. Astfel, antreprenorii au fost scutiți de necesitatea de a vizita alte alte instituții în procesul deschiderii unei companii, fiind eliminate 4 din 5 vizite obligatorii. Pentru detalii CLICK AICI.

În ultimul clasament al Băncii Mondiale "Doing Business”, Republica Moldova s-a situat pe locul 35 din lume la capitolul „Deschiderea unei afaceri", din 189 economii comparate.  



***
Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova promovează dialogul dintre sectorul public și privat cu scopul de a îmbunătăți mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea IMM-urilor și creșterea gradului de concurență pe piața autohtonă.
Consiliul își propune să înlăture constrângerile principale care stau în calea dezvoltării sectorului privat, să asigure un cadru de reglementare clar, funcțional, nediscriminatoriu și transparent, să îmbunătățească calitatea serviciilor publice pentru mediul de afaceri, să reducă birocrația și să minimizeze riscul corupției.

Consiliul Economic al Prim-ministrului a fost creat decembrie 2012, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Activitatea instituției este susținută de către Secretariatul responsabil de promovarea si monitorizarea deciziilor luate de  Consiliu.

„10 vinuri și 7 crame recomandate. De ce să faci o excursie în Republica Moldova”, este titlul unui articol de pe platforma românească travelzoom.ro. Site-ul reprezintă un „jurnal de vacanță” în care se relatează istorii și experiențe de călătorie, sugestii culinare și sfaturi utile dedicate turiștilor care își doresc să petreacă o vacanță reușită.

Republica Moldova este recomandată ca o destinație accesibilă ce ar trebui vizitată, în luna septembrie, atunci când începe sezonul turismului viticol. „Cu un buget de 400-500 de euro, se pot vizita cele mai cunoscute vinării şi crame şi degusta vinuri moldoveneşti de toată isprava”, afirmă autorul articolului. Pentru turiștii din România, el a realizat un top al cramelor și vinurilor care nu ar trebui ratate pe durata excursiilor, cerând opinia oenologului Sergiu Gălușcă, președintele Școlii Vinului din Moldova.

Potrivit articolului, în topul cramelor ce merită vizitate se află Mileștii Mici – „deținătorul recordului Guiness pentru cea mai mare colecție de vinuri din lume”, precum și Combinatul de Vinuri Cricova –  „un palat prezidenţial sub pământ, iar vinurile spumante produse prin metoda clasică sunt printre cele mai bune din lume, dacă luăm în calcul raportul preţ/calitate”. Poziția secundă în top este ocupată de Chateau Vartely ce impresionează prin „bucătăria și vinurile din categoria winemaker’s expert”, urmată de Vinăria Asconi care a creat „un spaţiu de sat tradiţional, unde au fost angajaţi oameni simpli care pregătesc mâncare ca la bunica”. În top a fost menționată și Vinăria Purcari, fiind descrisă ca „legenda vinurilor din Moldova”. Tot aici regăsim și Vinăria Poiana care „impresionează frumuseţea codrilor şi oglinda lacurilor, ospitalitatea oamenilor”, precum și Castelul Mimi.

Turiștii români sunt invitați să nu rateze degustările de vinuri și notează zece recomandări pentru pasionații de licoarea lui Bahus, precum: Negru de Purcari 2009, Taraboste Cabernet Sauvignon 2012, Asconi Sauvignon Blanc 2014, Fetească Regală 2014 Chateau Vartely, Gitana Lupi 2011, Chardonnay 2014 Crescendo, Equinox 5 Elemente 2009, Cabernet Sauvignon 2010 Vinăria Nobilă, Ulmu Merlot 2012 Vinăria Poiana, Etcetera Sauvignon Blanc 2014.

Chișinău, 19 August 2015 — ÎS ”Poșta Moldovei” modernizează procesul de deservire a clientelei sale prin implementarea tehnologiilor moderne de gestionare a rândurilor in oficiile poștale. Un moment important îl constituie și lansarea aplicației mobile ”Factura”, elaborată pentru a oferi un timp record de deservire. Aplicația ”Factura” este compatibilă cu dispozitivele android și iOS si va conține informații privind plățile ce trebuie să fi efectuate, indicând suma și termenul limită de achitare pentru fiecare în parte. Utilizatorul va putea alege serviciile care dorește să le achite, iar aplicația va genera un QR cod, care va fi prezentat operatorului de la oficiul poștal pentru procesarea și primirea plății. La fel, se pregătește lansarea ulterioară a opțiunii de achitare electronică a facturilor, utilizând cardul bancar.

Concomitent, pentru fluidizarea rândurilor și reducerea la minim a cozilor în oficiile poștale, urmează a fi pus în aplicare sistemul "rândul electronic", care va fi testat în oficiul poștal central din mun. Chișinău, iar ulterior aplicat în toate oficiile poștale cu un flux mare de persoane.

Vorbind despre gradul de pregătire a ÎS ”Poșta Moldovei” pentru preluarea achitării plăților sociale către cetățeni începând cu 1 septembrie curent, Sergiu Batiușca, Directorul general adjunct al întreprinderii, a subliniat că ”în decurs de un an ”Poșta Moldovei” gestionează aproximativ 10 miliarde de lei, iar majorarea fluxului financiar cu încă 10% nu este o dificultate. Totuși, numărul de persoane deservite sporește. De aceea, negociem deschiderea a 10 oficii poștale noi în mun. Chișinău și Bălți. Analizăm eficiența programului de lucru pentru fiecare oficiu în parte și suntem gată să-l ajustăm necesităților beneficiarilor. Dacă va fi nevoie, vom mări și numărul de angajați pentru a face față fluxului de persoane și a asigura achitarea plăților sociale la timp.”

Reamintim că, pe 12 august 2015, Guvernul Republicii Moldova a decis că începând cu 1 septembrie 2015, toate prestațiile sociale achitate anterior prin intermediul Băncii de Economii şi Băncii Sociale, vor fi ridicate la oficiile ÎS ”Poșta Moldovei”.

Sursă: MTIC

Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa le recomandă clienţilor care au cumpărat lampa cu senzori PATRULL să nu o mai folosească şi să o returneze în magazin unde vor primi înapoi suma integrală pe care au plătit-o pentru produs.

În luna iulie, a fost semnalat cazul unui băieţel de 1 an şi 7 luni din Austria, care s-a jucat cu lampa şi a reuşit să desprindă capacul de plastic, rănindu-se la mână. Produsul a fost retras de la vânzare în aceeaşi zi şi a fost iniţiată o investigaţie internă.

În urma acestei sesizări, au fost testate 600 de lămpi din loturi diferite: capacul niciuneia dintre lămpile testate nu s-a putut desprinde cu mâna de către persoane adulte. Conform testelor, capacul lămpii poate fi separat de conectorul pentru priză doar printr-o lovitură de ciocan care distruge şi lampa. Procesul de producţie include o procedură prin care capacul şi conectorul pentru priză sunt sudate împreună. Concluzia testelor indică o eroare umană singulară, produsă în timpul asamblării de către furnizor. Pentru că nu putem garanta că aceeaşi eroare umană nu s-a repetat şi în cazul altor lămpi PATRULL, Compania IKEA a hotărât rechemarea lămpilor PATRULL cu senzori puse până acum în vânzare în lume.

Lampa cu senzori PATRULL este produsă în China şi a fost vândută în magazinele din Europa şi America de Nord din anul 2013, ajungând în total la aproximativ 2.588.000 de produse vândute. Nu a existat nicio altă sesizare legată de aceste produse, nicăieri în lume.

Magazinul IKEA din Bucureşti a vândut 12.430 lămpi cu senzori PATRULL, la preţul de 24,99 lei, în perioada 2013 – 2015, cu următoarele coduri de produs: 002 461 15, 502 411 39, 702 390 22. Produsele nu se mai găsesc în prezent în magazin.

Clienţii care au cumpărat lampa cu senzori PATRULL sunt invitaţi la departamentul Relaţii Clienţi din magazin pentru a primi înapoi integral suma de bani plătită pe produs.

http://www.businessmagazin.ro/

18 august 2015, Chșinău. După aproape jumătate de an de rezistență din partea Centrului Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), datele despre numele și prenumele fondatorilor întreprinderilor din Republica Moldova sunt publice și gratuite. Deși anterior aceste date erau oferite contra cost, acum informația despre cele aproximativ 200 de mii de companii este deschisă și poate fi accesată pe portalul guvernamental www.date.gov.md.

Link direct:

http://date.gov.md/ckan/ro/dataset/11736-date-din-registrul-de-stat-al-unitatilor-de-drept-privind-intreprinderile-inregistrate-in-repu/resource/7f2b2df4-3601-4a4d-8fdc-e25a93dbe911

La multiplele solicitări ale reprezentanților mediului de afaceri, Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova a venit cu inițiativa de a publica datele despre fondatori (numele și prenumele), în scopul implementării legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr. 220-XVI  din  19.10.2007, conform căreia informația dată are un caracter evident deschis și public, fiind accesibilă nelimitat pentru orice persoană. Or, în momentul în care informația dată era eliberată la cerere și contra plată, accesul public și deschis al acesteia era limitat semnificativ și crea premise pentru fraudă, corupție și trafic de influență.
 
Publicarea deschisă a datelor este o măsură anticorupție eficientă, necesară și importantă pentru asigurarea unui mediu de afaceri transparent și sigur. Astfel, ar putea fi limitat traficul de influență din sistem, prevenită corupția. Totodată, publicarea informației despe fondatori va spori încrederea reciprocă între antreprenori, prevenind fraudele frecvente la momentul actual. Pe lângă mediul de afaceri, vor avea de câștigat consumatorii, societatea civilă și mass-media, care vor avea acces liber și gratuit la datele despre fondatorii întreprinderilor din Republica Moldova.

La etapa actuală, instrumentul dat este unul rudimentar, constituind un simplu fișier excel care va fi actualizat lunar. Ulterior, această informație va fi prezetată în forma unui registru electronic, cu o interfață mai simplă.
Decizia de a face publice numele și prenumele fondatorilor vine ca urmare a nenumăratelor scrisori, demersuri, solicitări atât din partea Consiliului Economic, cât și din partea mediului de afaceri, societății civile și reprezentanților mass-media. Mai multe asociații de afaceri, ONG-uri și instituții media au semnat și o declarație comună, prin care au solicitat deschiderea informației privind numele și prenumele fondatorilor societăților comerciale din Republica Moldova, în scopul implementării reale a legislației în vigoare.

***
Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova promovează dialogul dintre sectorul public și privat cu scopul de a îmbunătăți mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea IMM-urilor și creșterea gradului de concurență pe piața autohtonă.
Consiliul își propune să înlăture constrângerile principale care stau în calea dezvoltării sectorului privat, să asigure un cadru de reglementare clar, funcțional, nediscriminatoriu și transparent, să îmbunătățească calitatea serviciilor publice pentru mediul de afaceri, să reducă birocrația și să minimizeze riscul corupției.

Consiliul Economic al Prim-ministrului a fost creat decembrie 2012, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Activitatea instituției este susținută de către Secretariatul responsabil de promovarea si monitorizarea deciziilor luate de  Consiliu.

Comunicat de presa, Consiliul Economic al Prim-ministrului

Proiectul Competitivitatea Agricolã și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) organizeazã, pe 19 august 2015, Forumul Producãtorilor Agricoli din Zonele cu Sistemele Centralizate de Irigare. Evenimentul va avea loc la Sala de Aur (Chișinãu, str. Ghidighici 1/2) și va întruni 70 de fermieri ai cãror terenuri sunt amplasate în zonele unde Corporația Provocãrile Mileniului / Programul Compact implementeazã proiectul de reabilitare a sistemelor de irigare.

Forumul este dedicat dãrii în exploatare a primelor sisteme cu irigare în raionul Orhei și rezultatelor programului de instruire desfãșurat de ACED. De asemenea, vor fi abordate oportunitãțile de finanțare pentru agricultorii din zonele irigate (2KR, Creditul Guvernului Polonez, MAC-P) și posibilitãțile de marketing pe piețele internã și externe. În cadrul reuniunii, reprezentanții a douã companii locale (Rusmiliud SRL, Lolly Berry SRL) vor povesti despre experiența proprie de activitate in zonele cu sisteme centralizate de irigare, precum si cele de diversificare a producerii culturilor agricole cu valoare înaltã  cu ajutorul irigării.

În a douã jumãtate a zilei participanții la Forum se vor deplasa organizat la lotul demonstrativ al întreprinderii Agrimatco-Service SRL în satul Cojușna, raionul Strãșeni, pentru a se familiariza cu modul de funcționare a sistemului de irigare instalat pe terenurile gospodãriei respective, tehnologii de producere a culturilor agricole cu valoare înaltã.

Pentru coordonare: , mobil – 069275843.

Creându-și propria firmă, „Tehnogazmontaj” – proiectare, servicii de montare a sistemenlor de încălzire, în special pe bază de gaz natural, inginerul Ivan Ghenov nu se gândea la faptul că se va ocupa de montarea sistemelor de încălzire și a cazangeriilor bio și de producția de peleți. Mai mult, el era un oponent înverșunat al cazanelor pe combustibil din biomasă, considerându-le a fi ceva neserios și efemer, un fel de tribut modei ecologice. Ivan Ghenov a montat prima cazangerie bio în hospice-ul „Gloria”, dat fiind faptul nu avea cine să o facă. „Am hotărât să văd, - spune Ivan Ghenov, - poate are vreun sens?”. S-a dovedit că are. Exploatarea cazangeriilor pe bază de combustibil obținut din surse regenerabile este de două ori mai ieftină, decât a celor pe bază de gaz. Iar combustibilul destinat cazangeriilor bio nu trebuie să fie importat peste mii de kilometri de țevi de undeva din Siberia. El se află, literalmente, sub picioarele noastre – deșeurile agricole și cele ale industriei alimentare.

Ivan Ghenov nu doar și-a îndreptat atenția spre energia alternativă, dar a și creat în Ceadîr-Lunga primul cluster din republică – o asociație voluntară de producători de biocombustibil și a consumatorilor lui. Producătorul este firma lui Ivan Ghenov, iar printre consumatori, cei mai importanți sunt trei obiecte ale organizației de caritate „Gloria” – hospice, centru medical și adăpost. Precum și două școli în Ceadîr-Lunga și una în satul Baurci.

În mare parte, „Tehnogazmontaj” produce peleți din așchii de lemn. „Așchiile le obținem din crengile copacilor fructiferi, - explică Ivan Ghenov. – Am încheiat un contract cu proprietarii de grădini  - suprafața totală este de 1300 ha, în Cazaclia și Tomai. Dispunem de o instalație mobilă de prelucrare, de mărimea unei remorci. Cu ajutorul ei, prelucrăm pe loc crengile în așchii. Iar din așchii producem peleți”.

Dar combustibilul pentru cazangeriile din Ceadâr-Lunga constă din coji de la semințe (deșeurile prelucrării de floarea-soarelui). Ele nu sunt ambalate în brichete și din ele nu se produc peleți, deoarece ele deja reprezintă un combustibil în varianta finală. În oraș există doi furnizori de coji – uzina de extracție de ulei „Trans Oil Refinery” și „Transtest”. Totodată, primul furnizor produce și peleți, pe care le exportă în Polonia. A doua companie este un cunoscut producător al semințelor prăjite de floarea-soarelui, de arahide ș.a. Cu ajutorul lui Ivan Ghenov, „Transtest” a instalat propria cazangerie bio și acum va utiliza cojile pentru sistemul de încălzire. Reprezentantul întreprinderii i-a spus reporterului MyBusiness.md că, acum, întreprinderea procură lunar, în scopuri de producție,  gaz în valoare de 50 mii de lei. Iarna, încălzirea lunară ajunge la 25 mii de lei. „Instalând cazangeria bio, ei vor dispune de încălzire gratuită, - explică Ivan Ghenov, - dat fiind faptul că au destule coji, gratuite. Haideți să calculăm: sezonul de încălzire cu durata de cinci luni, a câte 25 mii lei lunar – economie anuală de 125 mii de lei”.

Și mai mult a economisit piscina interioară centrală a complexului sportiv „Rio” din Ceadîr-Lunga. După transferul cazangeriei pe biocombustibil, întreprinderea cheltuie, pentru menținerea temperaturii optime a apei din piscină – 500 de tone, pentru dușuri și încălzire, 50 mii de lei lunar. Înainte, piscina plătea lunar această sumă pentru gazul natural.

Membrul clusterului, liceul „Mașcov” din Ceadîr-Lunga, anul trecut a trecut de la încălzirea pe bază de gaze la cea pe cojile de semințe. Conform spuselor contabilului-șef al liceului, Nadejda Capanji, trecerea la biocombustibil a însemnat economisirea pe încălzire în valoare de 193 mii de lei, pe sezonul trecut. Conform documentelor, încălzirea pe bază de gaze în sezonul 2013-2014 a costat mai bine de 419 mii de lei. După trecerea pe coji, în iarna 2014-2015 cheltuielile pentru încălzire s-au redus la 210 mii de lei. Străduindu-se să economisească cât mai mult, Ivan Ghenov a început să foreze sonde pentru școli, pentru a le asigura cu ape arteziene. Liceul „Mașcov” a primit o astfel de sondă – orizontul acvifer de sub Ceadîr-Lunga nu este prea adânc – până la el sunt doar 10 metri. Până la apariția sondei, liceul plătea lunar „Apă-canal”-ului local 8-9 mii de lei. Acum, însă, maximumul de plată este de o mie de lei – pentru apa necesară preparării de mâncare în cantina din liceu. Pentru necesitățile tehnice este utilizată apa din sursele subterane.

În această vară, primăriile din Ceadîr-Lunga și din două sate învecinate, Tomai și Joltai, și-au manifestat intenția de a trece pe biocombustibil. „Primăria din Ceadîr-Lunga o vom încălzi cu coji de semințe, iar cea din sat – cu peleți, - explică Ivan Ghenov. – Este mai avantajos să fie o încălzire pe coji, dacă distanța dintre furnizor și consumator este mai mică de 20 de kilometri. Acest calcul rezultă din următoarele prețuri: ne sunt oferite coji la prețul de 400-450 de lei pentru o tonă. Livrarea în limitele orașului este de 200 lei pentru 3.5 – 4 tone – cu ajutorul unei remorci agricole speciale”.

În Moldova, anual, sunt 300 de zile însorite. Noul primal din Ceadîr-Lunga, Anatolii Topal, este și el un adept al bioenergiei. Din inițiativa lui, „Tehnogazmontaj” a instalat pe acoperișul uneia dintre grădinițele locale un colector pentru încălzirea apei. Împreună cu montarea, prețul acestuia este de 17 mii de lei. Renunțând la trei boilere electrice, fiecare având un consum de energie de 2 kilowați pe oră, grădinița economisește lunar 1.5-2 mii de lei. Primarul a decis instalarea de colectoare solare în alte șapte grădinițe din oraș, unde există și mai multe boilere – 6-7. O jumătate din prețul colectoarelor este suportat de primărie, restul – de sponsori.

Pentru producția de peleți se utilizează așchiile și tulpinile măcinate de floarea-soarelui. „Tehnogazmontaj” dispune de o clădire mică – împreună cu încăperile de depozitare are aproximativ 200 m2. Are 17 lucrători permanenți și 6-7 sezonieri. Utilajele germane permit producția de 300-350 kg de peleți pe oră. Într-un an, întreprinderea produce 50 de tone de peleți, cantitate suficientă pentru cererea actuală. „Am experimentat cu proporțiile de amestec privind indicii de putere calorică și umiditate, - spune Vladimir Chioroglo, inginerul-șef al „Tehnogazmontaj”. Cei mai calitativi peleți sunt cei din coji de semințe. Cei din așchii sunt de o calitate mai proastă”. ”Dar cel mai bun combustibil, - precizează Ivan Ghenov, - este cel din sâmburi de caise și piersici, puterea calorică este minunată, mai bună ca la cărbune. Însă sâmburii sunt mai greu de găsir. Actualmente, producătorii de sucuri și gemuri macină miezul fructelor împreună cu sâmburii”.

Acum, „Tehnogazmontaj” se pregătește pentru producția de brichete – așchii și rumeguș presate, cu greutatea de 5-6 kilograme. „Deocamdată, căutăm varianta optimă a amestecului”, - explică Ivan Ghenov.

Urmează încă o variantă a brichetelor – una neobișnuită. „Transtest” primește din Turcia rulouri de ambalaj din polietilenă, înfășurate pe un tub cu lungimea de aproximativ 30 de centimetri și diametrul de 15 cm. Tubul este făcut dintr-un carton trainic – nu poate fi utilizat, nici ars, deoarece pentru a îl aprinde trebuie să utilizezi benzină și, oricum, ard rău. În schimb, în cuptoarele bio aceste tuburi ard minunat – îndelungat, încet, emanând o căldură bună. „M-am gândit deja, - explică Ivan Ghenov, - vom umple aceste tuburi cu peleți, inițial vor arde tuburile, iar apoi peleții. Aceste brichete ard îndelungat și au o putere calorică foarte bună. Înțelegeți de ce este minunat biocombustibilul? Sunt deșeurile care se află sub picioarele noastre.

Acum vă dați seama de ce am renunțat la poziția de adversar al bioenergiei și am devenit adeptul ei cel mai activ?”.

Articol pregătit de MyBusiness.md