Ex-Prim-ministru al Moldovei Iurie Leancă a propus în august 2014 Camerei Înregistrării de Stat (CIS) să ofere accesul gratuit la informație de interes public. Pe atunci în CIS au fost înregistrate 204 000 de întreprinderi, 172 000 dintre care fiind active. Se planifica reînnoirea lunară a informației. A fost creată sursa specială de informare http://www.date.gov.md/.
Mass media cu cea mai mare plăcere a anunțat că în Moldova s-a făcut încă un pas spre Europa în domeniul onestității în afaceri, unde accesul liber la așa informație a fost demult permis.
După au început dezbateri la care s-a alăturat și Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal: care informație ar fi trebuit să fie privată și care publică. Atenția a fost atrasă asupra afișării datelor despre proprietarii firmelor, astfel încât partea opusă insista asupra caracterului personal al acestui gen de informație și asupra faptului că ea trebuie să fie ascunsă de public.
(Extrasul desfășurat (ne scurtat) din Registrul de stat pentru agenții economici din Republica Moldova conține următoarele date: denumirea; codul fiscal (IDNO); data înregistrării; adresa juridică; administratorul; fondatorul (nume-prenume fără alte date pentru persoane fizice sau denumire pentru persoane juridice); valoarea capitalului social; codul fiscal; genurile de activitate).
Astfel, atât CIS cât și Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal au fost de acord cu toate condițiile, în afară de accesul liber la numele/denumirea fondatorilor.
În martie 2015 noul Prim-ministru Chiril Gaburici a dat ordin de a deschide bazele de date spre acces liber. În acel moment au reânceput dezbaterile.
Gaburici și-a dat demisia, dar, deoarece ideea dată a fost și este propulsată de Consiliul Economic al Prim-ministrului, care nu dorește să renunțe la ea, lupta cu “protectorii datelor cu caracter personal” continuă.
Pe 28 mai 2015 Camera de Comerț Americană din Moldova a adresat o scrisoare directorului general al Centrului Resurselor Informaționale de Stat Sergiu Răilean și directorului Centrului Național pentru protecția datelor cu caracter personal Vitalie Paniș, în care și-a prezentat acordul cu Consiliul Economic. O scrisoare analogică a venit de la un grup mare de organizații neguvernamentale, inclusiv și cele de mass media.
Pe 23 iunie a apărut decizia Ministerului Justiției al RM, semnată de ministru, unde au fost afișate următoarele: Ministerul Justiției, în urma analizei a legislației naționale și a legislației Uniunii Europene, a concluzionat că baza normativă a publicației nu prezintă obstacole pentru publicarea numelui și a prenumelui fondatorilor, - persoanelor fizice și juridice. Analiza detailată poate fi vizualizată prin accesarea link-ului dat.
Pe 24 iunie Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe a aprobat proiectul Legii cu privire la accesul liber la datele fondatorilor companiilor. Autorii proiectului legislativ au propus să introducă modificări în Legea privind protecția datelor cu caracter personal din anul 2011.
Cu toate acestea, conform informației publicate de agenția INFOTAG, parlamentarii au indicat că, pentru moment, Camera Înregistrării de Stat nu are dreptul să afișeze date despre fondatorii companiilor.
Conform anunțului agenției: “Proiectul legislativ a provocat desfășurarea polemicilor între reprezentanții diferitor partide. După părerea democraților, publicarea datelor personale poate avea efecte negative asupra fondatorilor companiilor și provoca desfășurarea concurenței neloiale.
Liberal-democrații, din contra, sunt de părere că această modificare este necesară. “Când doriți să lansați o afacere, aveți nevoie de date despre potențialii parteneri. Trebuie să știți persoana cărei îi aparține compania”, - a declarant deputatul Gheorghe Mocanu”.
“De fapt, problema își găsește originea în altă parte, - explică sensul acestor acțiuni șeful secretariatului Consiliului Economic Dumitru Alaiba. – Este bine cunoscut faptul că timp de mai mulți ani orice persoană are dreptul să primească în CIS extractul din registrul de stat al întreprinderilor, inclusiv și datele fondatorilor. Dacă ea se face timp de trei zile, costul ei este de 63 lei, timp de o zi – 126 lei, timp de 4 ore – 252 lei, timp de o ora -378 lei. Însă persoana respectivă trebuie să prezinte un document de identitate. Sunt cazuri când jurnaliștii, după o oră de la completarea cererii, erau telefonați și întrebați de scopurile lor în accesarea datelor.
Astfel, problema constă nu în bani pe care-i primește CSI din eliberarea extractelor, ci în controlul asupra informației. Dar legea este de partea noastră”.
Mai mult decât atât, acum câțiva ani CSI a introdus o nouă ofertă de prezentare a extractelor respective online. Dar, după cum a fost informat autorul acestui articol pe 26 iunie a anului curent, Camera Înregistrării de Stat nu mai practică acest serviciu.
Cine se teme de publicarea numelor fondatorilor și de ce? Oamenii de afaceri? Nici într-un caz! Extrasele CSI nu includ date financiare, iar capitalul inițial de 5400 lei poate aparține și unei societăți cu răspundere limitată cu cifra de afaceri de miliarde lei. Oficialitățile, politicienii și alte persoane care nu au dreptul să ruleze o afacere? Bingo! Majoritatea dintre ei nu stau în fruntea statului, ci sunt din “stratul intermediar”, care își desfășoară în taină afacerile suplimentare.
Înregistrarea companiei sub numele unei marionete înseamnă a acorda drepturile de conducere unei persoane străine, care poate în orice moment (dacă funcționarul public își pierde autoritatea) să uite cum îl cheamă.
Rude? Atât angajații organelor de protecție cât și jurnaliștii ar fi în stare să găsească legături de rudenie. De exemplu, ex-ministrul mediului Gheorghe Șalaru a transferat organizației neguvernamentale din Cimișlia EcoCim fondată de fiul său Andrei Șalaru (administratorul fiind altă persoană) din Fondul Ecologic Naţional 1,5 milioane lei pentru organizarea procesului național de pregătire și promovare a principiilor dezvoltării de lungă durată și pentru participare la conferința ONU pentru dezvoltarea de lungă durată RIO+ 20 în Brazilia. A mai tranferat 90 mii lei pentru amenajare a trei fântâni publice. Și acesta este unul din numeroasele exemple pe tema dată.
Acum cea mai populară schemă este reprezentată prin legătura formată dintre compania A, fondatorul ei compania B, care oferă cea mai mare parte din capital, și persoana fizică, cel mai des – administratorul, care introduce în capital restul sumei. Fondatorul companiei B este, conform aceleiași scheme, compania C. Acest lanț poate să se întindă până nu ajunge la compania X care se află peste hotare, fiind înregistrată într-un stat unde CIS activează după același sistem și limitează accesul la date.
Desigur, agențiile de securitate de stat nu vor avea probleme în analizarea acestor scheme. Însă un jurnalist de investigație, fiind limitat financiar, o va găsi dificil de descusut.
Totuși, schemele prezentate mai sus sunt pentru persoane serioase. Iar pentru “micii hoți” cea mai bună soluție ar fi anonimatul.
În acest caz, în prezent pe site-ul CIS poți găsi doar adeverința de existență a companiei. Pentru aceasta, trebuie să introduci numele ei și codul fiscal (e obligatoriu, însă pentru ce?) și drept răspuns vei obține data înregistrării. Atât!
Nu, mai este încă ceva. MyBusiness.md a apelat la procedura dată anul curent în procesul de încheiere a contractului cu compania Yandex Europe AG, Switzerland. Am trimis varianta electronică a certificatului de înregistrare, însă ne-au refuzat: “Noi nu am găsit dovada de existență a companiei Dumneavoastră”.
Atunci am încercat să găsim site-ul oficial al Camerei Înregistrării de Stat a Republicii Moldova (în limba rusă și engleză, presupnând că în Elveția sunt puțini care cunosc limba română) prin Google și Yandex. Sistemele de căutare nu ne-au dat rezultate.
Astfel, am fost nevoiți să trimitem următoarea scrisoare: “Vă rugăm să accesați site-ul http://www.cis.gov.md/. Este site-ul oficial al CIS. Din cauză că pagina oficială este doar în limba română, vă rugăm să alegeți din coloana din dreapta bannerul “Date din Registru de stat”. După veți fi transferați pe pagina unde este comutatorul pentru limba engleză și rusă și butonul “Search”. Introduceți acolo denumirea companiei noastre și IDNO-ul ei. Așa veți primi dovada faptului că noi am fost înregistrați în data respectivă a anului respectiv”.
Chiar e interesant să-ți imaginezi situația, când administrația unei companii solide moldovenești (numele vă alegeți Dvs.), adresându-se unui potențial partener cu propunerea de încheiere a contractului de 100-200 milioane euro mai adaugă câteva paragrafe spre final cu datele despre codul fiscal și procedura de accesare a paginei CIS.
În anul 2006, când primarul general Vasile Ursu a semnat contractul cu compania italiană Engineering Consulting, care planifica să construiască uzina de ardere a deșeurilor în Chișinău, autorul acestui articol timp de 15 minute a aflat prin internet că firma dată este înregistrată într-un sat abandonat din Italia și este absolut necunoscută. Moldova a rămas în procesul de eliminare a consecințelor contractului dat.
Știind că investitorii străini cunosc mai bine procesul de contactare a persoanelor în scopurile de afaceri, decât primarii generali din Chișinău, mai trebuie să ne mirăm de lipsa de investiții în Moldova? Dacă chiar și un extract banal pentru încheierea contractului cu partenerii potențiali reprezintă o problemă, la ce progres să ne mai așteptăm?
Autorul: Igor Fomin
Articol pregătit de MyBusiness.md
