Duminică, 04 Octombrie 2015 19:13

Casa de marcat ca un mijloc de evaziune fiscală

30143219.i7m3u4hvovMajoritatea cetățenilor Republicii Moldova se ghidează după un stereotip ferm: dacă la procurarea unui produs le-a fost eliberat un bon de casă, rezultă faptul că acești bani vor fi luați în calcul în mod oficial și, respectiv, vor fi impozitați pe măsură.


Formarea acestui stereotip a fost precedată de o serie de campanii, desfășurate în trecut de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și, parțial, active și în prezent („Solicită bonul de casă!”); filmulețele talentate ale Sergiu Prodan ș.a.


Cu toate acestea, în mod regulat, sunt fixate încălcări fiscale ale exploatării mașinilor de casă și control (MCC), iar în SFS nu se prea dorește dezvoltarea acestui subiect. Mai mult de atât, nu am putut obține nici statisticile cu privire la aceste încălcări.


De aceea, în cadrul proiectului „Economia subterană în afacerile mici și mijlocii” am decis să realizăm o mică investigație proprie și să le împărtășim cititorilor o parte dintre aceste rezultate. Este vorba despre „o parte”, dat fiind faptul că nu ne-am dori să publicăm o instrucțiune pentru evaziunea fiscală. Însă este absolut necesară remarcarea existenței acestei probleme.


MCC în Moldova


Actualmente, în Registrul Unic al MCC sunt înregistrate 92 de modele de case de marcat, autorizate pentru utilizarea în Moldova. Acestea sunt incluse în registru la inițiativa solicitanților (furnizorilor), care importă astfel de mașini în Moldova. Deciziile sunt aprobate de către Comisia Interdepartamentală pentru Mașinile de Casă și Control.


Pe teritoriul republicii nu se produc MCC, deși unele companii-furnizori realizează, parțial, unele noduri. De exemplu, „Sigma SA” a introdus ideile sale de dezvoltare în comercializarea de produse petroliere, „Tina SRL” – pentru casele de schimb valutar. Pot fi menționate si „Litex Plus”, „Montajmaș” și alte companii. Mai mult de atât, compania „Alex S&E”, specializată în producția echipamentelor de cântărire, pentru o perioadă de timp a produs sub licența rusă MCC „Mercurii”, însă, ulterior, a transferat acest business companiei „SC Mahu-Olim SRL”.


În prezent, există 23 de furnizori. Este curios faptul că, atunci când compania, unde a lucrat la finalul anilor ‘90 autorul acestui articol, a procurat o casă de marcat, în Moldova erau doar 5 sau 6 importatori de MCC.


De asemenea, dețin dreptul de comercializare a MCC-urilor centrele de servicii și alte companii, autorizate de către importatorii oficiali.


De întreținerea mașinilor de casă și control se ocupă centrele de asistență pentru MCC . Acestea sunt în număr de 34. Este interesant faptul că dețin dreptul de reparație asupra caselor de marcat „Moldindconbank SA” și „IS Poșta Moldovei”.


Legislație


Conform explicațiilor pe care le-a primit autorul articolului la SFS, cadrul legal pentru utilizarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală (MCC) este Hotărârea Guvernului RM nr. 474 din 28 aprilie 1998. Și HOTĂRÎRE COMISIA INTERDEPARTAMENTALĂ PENTRU MAŞINILE DE CASĂ ŞI CONTROL Nr. 2407 din 24.07.1998 cu privire la modul de exploatare a maşinelor  de casă şi control cu memorie fiscală.


În plus, există numeroase documente legislative, unde am urmărit două lucruri importante: comanda de achiziție, înregistrarea și exploatarea MCC, și sancțiunile existente pentru încălcările fiscale.


Compania care a decis să utilizeze MCC, (pentru unele tipuri de activitate) trebuie, mai întâi, să obțină o autorizație. Apoi să înregistreze punctul de lucru (și autorizația) la biroul teritorial SFS. Ulterior, poate fi procurată o casă de marcat. La comercializarea acesteia, vânzătorul introduce denumirea companiei, codul fiscal și alte date necesare. În continuare, firma se poate ocupa de trainingul lucrătorilor cu privire la utilizarea MCC. Iar, în partea de jos a bonului, aparatul imprimă textul „Bon de serviciu” (mai înainte era trecut „Bon nefiscal”). Procesul de învățare nu are un termen limită.


În continuare, ar trebui vizitat biroul fiscal, unde vor fi lipite mărci de protecție pe MCC și aceasta va fi înregistrată (fiscalizată). Ulterior, inscripția va fi modificată în „Bon fiscal”. La înregistrare, angajații serviciului fiscal solicită prezența unui reprezentant vânzător, deși această cerință nu este specificată în legislație.


În general, în Moldova, legislația cu privire la MCC este supusă unor schimbări constante și destul de radicale. De exemplu, încă în anul 2007 a fost formulată cerința de  „Inițiere, în anul 2008, a procesului de  implementare a mașinilor de casă și control cu memorie fiscală și modemul GPRS (General Packet Radio Service) încorporat, care asigură transferul pachetelor de date prin canalele de radio GSM (Global System Mobile) în momentul executării unor operațiuni bănești”.


Notă. Casa de marcat staționară „Datecs”, fără blocul GPRS, costă în jur de 4600 lei. Cu acest bloc prețul este de 10 900 lei. Plus plata anuală a cartelei SIM. Plus, pentru recepția informației, sunt necesare servere, pe care le-ar invidia YouTube. De aceea s-a renunțat la această idee, raportarea GPRS fiind obligatorie doar pentru casele de schimb valutar. Deși, liderul incontestabil al punctelor de vânzare, unde cetățenii nu iau bonurile de casă (pentru că nu este sens) sunt, desigur,  benzinăriile.


În urmă cu câțiva ani, publicul a fost „explodat” cu ideile de aplicare a unei amenzi de 50 mii de lei, în cazul repetat al lipsei emiterii bonului de casă. Vânzătorii din magazinele MCC continuă să îi sperie pe potențialii cumpărători cu faptul că, la a treia încălcare, amenda va cuprinde un anumit procent din cifra de afaceri a întreprinderii.


De fapt, actualmente, sunt în vigoare amenzile prevăzute în articolul 254 din titlul V al „Codului Fiscal”: 5 mii de lei la neasigurarea emiterii bonului de casă și 7 mii de lei la utilizarea unei MCC care nu este înregistrată la organul fiscal. Acestea au fost explicațiile primite din partea inspectoratului fiscal al sectorului Buiucani, cu remarca: „Chiar dacă într-o singură zi vor fi desfășurate trei controale, de fiecare dată amenda va fi de 5 mii de lei”.


Însă nu este vorba despre niște încălcări unice. Lucrurile devin mult mai interesante în momentul aplicării unor scheme deliberate de evaziune fiscală. Mai jos vom prezenta și câteva exemple concrete.


De ce să încalci?


Legislația actuală obligă întreprinderea să plătească TVA din profitul operațional (16.67% din suma totală), impozit pe venit 12%, pentru proprietar – impozit pe dividente – 6%. Împreună cu fondul salarial, suma totală a impozitelor ajunge la 45% și mai mult. Este evident faptul că, în aceste condiții, orice antreprenor se gândește cum ar putea „optimiza” aceste impozite. Unii aleg calea încălcărilor directe, care au drept rezultat apariția unui produs foarte solicitat pe piața moldovenească: numerar neînregistrat sau, în popor, „numerarul negru”. Care poate fi ulterior vândul cu adaos 10-12% celor care le plătesc angajaților săi salarii „în plic”. Iar, în Moldova, dacă e să spunem mai delicat, astfel de cazuri sunt destule.

KKM2


MCC neînregistrată


Există trei metode de bază. Prima, cunoscută pe larg, - lipsa bonului fiscal. A doua, mai puțin cunoscută – utilizarea unei case de marcat neînregistrate. Și a treia metodă – intervenția software.


În opinia noastră, cele mai adecvate tipuri de activități pentru aplicarea metodei a doua ar fi comerțul cu livrare la domiciliu (în oficiu). Cum ar fi cateringul (pizza, sushi etc) și magazinele online. În acest caz există două tipuru de emitere a bonurilor. Fie curierul aduce produsul și bonul deja existent, fie îl emite pe loc, utilizând un terminal mobil.


Pot fi indicate două căi destul de simple pentru a face rost de o casă de marcat care să tipărească „Bon fiscal”, dar, în același timp, să fii scutit de impozite.


Prima cale constă în utilizarea unei MCC, care a aparținut companiei și a fost scoasă din funcțiune. Ultima dată, au fost excluse din registru, în mod legal, MCC-uri în anul 2010, iar înainte de aceasta în anii 2009, 2007, 2006, 1998. În total sunt 60 de modele, 8 dintre care au devenit invalide din 31.12.2014, iar altele 4 vor fi scoase din utilizare până la finalul acestui an.


Deși sunt scoase din registru, MCC-urile rămân a fi proprietatea întreprinderii. Acestea sunt niște dispozitive destul de sigure, capabile, în funcție de volumul de muncă, să lucreze timp de mulți ani. Mai mult de atât, este cât se poate de real să îți cumperi acum o casă de marcat și să înregistrezi, de exemplu un „DATECS DP-50” portabil. Există un magazin specializat, care comercializează mașini de casă second hand. În Chișinău, de exemplu, un astfel de magazin se află puțin mai jos Piața Centrală.


A doua variantă ar fi „să pierzi” o casă de marcat fiscalizată. Plătești o amendă și îți cumperi alta. Luând în calcul rentabilitatea de 300-400% în producția de pizza, cheltuielile vor putea fi întoarse în câteva zile.


Situația este similară și în cazul altor tipuri de produse. Este cunoscut faptul că stocurile de haine cu branduri cunoscute pot fi cumpărate angro la prețul de 1$ pe bucată. Și nu doar îmbrăcăminte. Câțiva ani în urmă, a existat încercarea de a ruina piața autohtonă de plăci ceramice. Au fost cumpărate mari cantități de producție depozitată, a unei fabrici italiene, cu suprafața totală de 1 milion m2, la prețul de 1 dolar pe metru pătrat. Ulterior, aceste plăci se vindeau în Chișinău, iar prețul lor varia între 60 (4.5$) și până la 200 (16$) lei pentru m2.


Este clar faptul că, având o astfel de rentabilitate, antreprenorii își doresc să scadă impozitele la minimum. Însă, această dorință se ciocnește de cerința cumpărătorilor de a primi, la procurare, bonul fiscal, pentru ca, în caz de necesitate, să poată returna produsul sau să își manifeste nemulțumirile cu privire la calitatea acestuia. Astfel apar casele de marcat neînregistrate, ale căror bonuri pot fi utilizate pentru retur sau plângeri. Însă care nu sunt supuse impozitării.


Sau sunt „corectate” vânzările cu ajutorul intervenției software a specialiștilor.


Însă, este mai complicată partea de intervenție în program. Un mic antreprenor, adresându-se specialistului, care se ocupă de întreținerea casei lui de marcat, cu rugămintea de a corecta datele în memoria fiscală, probabil va primi un refuz. Dar nu pot fi excluse relațiile de afaceri și cele de familie, cunoștințe, serviciile tehnicienilor demiși din firmele de service, care cunosc algoritmii de acces și multe alte posibile aspecte.


Și, desigur, discuția o ia într-o altă direcție, atunci când sunt construite scheme. Este vorba de jocuri în care sunt implicați „băieți mari”, reprezentanți ai unor structuri guvernamentale și financiare, iar informația, care, uneori, ajunge în publicul larg, reprezintă rezultatul unor conflicte interne sau dintre mai multe clanuri, sau a redistribuirii de influență.


MCC și politica


Per total, principiul general de lucru cu schemele de evaziune fiscală, cu ajutorul casei de marcat (inclusiv și în cazul lipsei emiterii de bon fiscal), constă în – „cumpărătorul nu trebuie să suspecteze vreo neregulă”. De aceea, chelnerul din restaurant, căruia i-ați plătit suma necesară și așteptați să vă aducă bonul, nu se va apropia până nu îl veți chema și veți solicita bonul fiscal. Dacă va fi enunțată solicitarea bonului, chelnerul îl va aduce. În caz contrar, el va continua să pară foarte implicat în discuția cu barmanul. O jumătate de oră, o oră, - cât va fi necesar.


O situație similară este prezentă și la punctele de comercializare. Fiți siguri de faptul că drepturile consumatorilor sunt valabile și în locurile unde sunt utilizate case de marcat neînregistrate. Nimeni nu are nevoie de scandaluri.


Oamenii de afaceri spun că, există magazine, pe care reprezentanții comisiei de control și oamenii legii preferă să le evite. În special în raioane. Aceste magazine aparțin sau sunt verificate de către „persoane importante” și nu ai vrea să ai de a face cu ei. De aceea, atunci când vine timpul unui control planificat, contabilul este, pur și simplu, rugat să aducă documentele. Și, peste un timp, să le recupereze, împreună cu actul de verificare. Nu se știe ce fel de case de marcat sunt utilizate în acele locuri. Este important ca jurnalul mașinii de casă și control să fie în regulă și să corespundă rapoartelor oferite. Chiar dacă, în fiecare an, întreprinderea lucrează fără profit sau chiar pe minus.


Dar! Nu este în zadar faptul că partidele politice, atât la nivel republican, cât și local, acordă o deosebită atenție separării conducerii în structuri de putere și control. Pentru ca, în cazul unui posibil „atentat” la businessman-ul „său” să poată răspunde cu aceeași monedă. Ca rezultat, configurarea blocurilor în consiliile locale nu întotdeauna corespunde blocurilor din Parlament.


Exemple reale


Pentru a nu părea puri teoreticieni, vom aduce în discuție trei conflicte cunoscute, legate de încălcări la utilizarea caselor de marcat.


Anul 2006. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției s-a arătat interesat de faptul că, 40 de farmacii din rețeaua „Felicia”, timp de câțiva ani lucrează fără profit și a realizat o investigație. În continuare vom prezenta fragmente din comunicatele de presă:


„Ca rezultat al analizei activității rețelei de farmacii „Felicia”, reprezentanții Centrului au depistat o diferență majoră dintre  veniturile zilnice efective în casă și cele indicate în rapoartele de contabilitate.


Pentru a determina situația reală, colaboratorii Centrului au dezvoltat și au aplicat un complex de operațiuni speciale, în cadrul căruia au verificat activitatea rețelei de farmacii, fără a îi întrerupe activitatea. În cadrul acestei operatiuni, a fost identificată schema utilizării unei contabilități duble, care le-a permis farmaciilor, timp de 9 luni, să primească venituri suplimentare, nedeclarate, în valoare de 15 milioane de lei.


Ca rezultat al inventarierii (a fost depistată o lipsă de medicamente în sumă de 720 mii de lei și un surplus de resurse financiare de 298 mii de lei), a verificării documentelor contabile cu privire la vânzare-cumpărare (au fost identificate neconcordanțe în documente, lipsa de benzi de control din casele de marcat), a verificării programelor de contabilitate, a fost constatat faptul că venitul zilnic, real, al farmaciilor era de aproximativ 15-17 mii de lei, în timp ce, conform rapoartelor oferite, venitul zilnic era declarat ca fiind de 5-7 mii de lei. Ca rezultat al măsurilor întreprinse, aceastei întreprinderi i-au fost aplicate amenzi și impozite recalculate, în valoare de 2.6 milioane de lei, dintre care conducerea firmei a plătit, benevol, 1.5 milioane de lei”.


Anul 2010. 26 de saci umpluți cu bani, ca la încasatori, în care era aproximativ un milion de lei, au fost arestați de către angajații CCCEC în două oficii ale rețelelor „Andy’s Pizza” și „La plăcinte”, după o investigație care a durat un an și jumătate. Acest lucru a fost comunicat la conferința de presă în cadrul agenției „Info-Prim Neo”,  de către Iurie Ciorbă, șeful departamentului pentru combaterea crimelor economice al CCCEC.


Conform sursei, banii au venit de la 16 localuri „Andy’s pizza” și 10 „La plăcinte”. Iurie Ciorbă a remarcat, atunci, faptul că venitul zilnic al acestor rețele (inclusiv „casa neagră”) ajunge la 500 mii de lei.


Conform comunicatului de presă al Procuraturii Generale, fondatorul celor două rețele, „Trabo-Plus SRL”, din ianuarie 2010 și până în martie 2010 nu a plătit impozite, a căror sumă depășește 412 mii de lei. Ca rezultat al verificărilor efectuate, a fost remarcat faptul că agentul economic nu a realizat documentele contabile în conformitate cu legea, nu furniza informații actuale cu privire la venituri și nu a reflectat situația financiară completă cu privire la veniturile zilnice, din comercializarea produselor. Toate aceste încălcări au condus la o micșorare a veniturilor din activitatea de afacere de până la 2.5 milioane de lei.


În cadrul auditului realizat de „Trabo-Plus SRL”, au fost acumulate plăți fiscale, sancțiuni fiscale și amenzi pentru produse expirate, în valoare de peste 500 mii de lei. Administrația rețelei de restaurante a plătit întreaga sumă.


Anul 2013. Inspectoratul Fiscal de Stat, în cadrul unei conferințe de presă, a anunțat un caz-record pentru Moldova de Încălcări fiscale. Acesta a fost depistat în două magazine ale companiei „Foxmart”, care deține un lanț de comercializare a produselor electrocasnice și electronice din Chișinău.


Conform spuselor lui Eduard Bălan, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Fiscal de Stat, ca rezultat al analizei, realizate de specialiștii SFS, care a demonstrat venituri fiscale mici, în raport cu veniturile reale, a fost luată decizia de a instala posturi fiscale în trei magazine „Foxmart”. A fost realizată inventarierea, care a și scos la iveală „recordul” fiscal. IFPS a descoperit în două, din trei magazine „Foxmart”verificate, discrepanțe mari dintre produsele existente și cele declarate în documente. Erau declarate produse în valoare de 127.5 milioane de lei (10 milioane $, conform cursului valutar de atunci), însă produsele nu au fost găsite nici în magazin, nici în depozit. Lucrătorii fiscali au calculat că doar TVA-ul, din vanzarea acestor produse, care nu a ajuns în bugetul de stat, este de 21.25 milioane de lei. Conform presupunerilor lor, produsele au fost vândute, însă nu au fost trecute în documentele contabile.


Din păcate, nu am reușit să aflăm finalul acestei istorii. „Parcă marfa a fost „găsită” apoi”, a zis pentru mybusiness.md persoana, care are legătură nemijlocită cu piața produselor electrocasnice și electronice.

#  #  #  #


Săptămâna trecută a apărut un mesaj, conform căruia Ministerul Finanțelor a dezvoltat un proiect de lege cu privire la Serviciul Fiscal de Stat, care le oferă autorităților fiscale dreptul de a investiga cazurile de evaziune fiscală. Faptul în sine indică o oarecare dificultate a statului în materie de colectare a impozitelor.


Inițiatorii proiectului de lege propun crearea în structura SFS a unei unități speciale, al cărei scop principal va fi combaterea fraudelor și a diferitelor tipuri de evaziuni fiscale. „În această structură vor activa anchetatori cu experiență, care cunosc foarte bine legislația în vigoare și au experiență și cursuri speciale în domeniul investigațiilor diferitor tipuri de încălcări fiscale”, - a remarcat reprezentantul SFS pentru Infotag.

Igor Fomin

Articol pregătit de MyBusiness.md, cu suportul financiar din partea JOURNALISM DEVELOPMENT NETWORK

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика