Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) sprijină planurile de extindere în Moldova ale producătorului italian de cablaje La Triveneta Cavi cu un împrumut de 6,2 milioane de euro pentru filiala sa din Republica Moldova, La Triveneta Cavi Development SRL.
 

Împrumutul BERD va cofinanța construcția, în noul parc industrial la Strășeni, a unei uzine de cablaje de tip greenfield (de la zero), costurile căreia depășesc 17 milioane de euro.


Uzina va produce cabluri electrice de tensiune medie și joasă, pentru a fi utilizate în construcții, procese industriale, distribuția energiei electrice, telecomunicații și transmiterea datelor. Aceasta va avea capacitatea de circa 12 000 de tone anual și va angaja inițial până la 100 de persoane.
 

Frederic Lucenet, Director BERD pentru industria producatoare și servicii, a declarat: “Ne face plăcere să sprijinim investițiile străine directe atât de necesare și generatoare de noi locuri de muncă în Moldova, ajutând în același timp un investitor italian să-și extindă producția, optimizeze costurile și să asigure o aprovizionare sporită a bazei sale de clienți. La Triveneta Cavi înființează prima uzină de cablaje de tensiune medie și joasă din Moldova, aducând astfel noi competențe, tehnologii și inovații în țară.”
 

La Triveneta Cavi are sediul în provincia italiană Vicenza și este implicată în industria de cablaje din 1965. Noua uzină din Moldova reprezintă prima lor investiție în afara Italiei. Au ales Moldova din cauza poziției geografice, precum și a costurilor mai mici la energie și a forței de muncă.

 
Fabio Fracasso, directorul general al La Triveneta Cavi Development SRL și membru al Consiliului de Administrație al La Triveneta Cavi, a declarat: “Este o distincție specială pentru La Triveneta Cavi faptul că BERD sprijină proiectul nostru în Moldova. Această investiție reprezintă un ajutor semnificativ pentru decizia noastră strategică de a ne extinde activitatea și de a crește capacitățile de producție în afara Italiei, pentru a servi baza noastră de clienți în creștere. Apreciem decizia BERD de a colabora cu noi în realizarea acestui obiectiv ambițios și în această regiune geografică, care în viziunea noastră are potențial de creștere economică. Grupul La Triveneta Cavi este încântat că proiectul va contribui, de asemenea, la aducerea know-how-ului și a inovației în industria producătoare din Moldova.”
 

Stimularea investițiilor străine în parteneriat cu investitorii ce aduc inovații în țară reprezintă o prioritate pentru BERD în Moldova. Banca a finanțat anterior extinderea producătorului german de componente auto Draexlmaier și construcția unei fabrici de tip greenfield de către producătorul austriac de cablaje auto Gebauer & Griller, ambele situate în Zona Economică Liberă din Bălți.
 

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Moldova, unde se axează pe sprijinirea activității sectorului privat, promovarea standardelor europene și a integrării regionale, precum și dezvoltarea utilităților publice sustenabile și eficiente. Până în prezent, Banca a investit aproape 1 miliard de euro în peste 100 de proiecte.

Sursă: EBRD News Centre

Ungaria va fi primul stat membru al Uniunii Europene unde ajung la vânzare noi modele ale celebrei mărci ruseşti Lada, scrie Portfolio.hu. Primele trei modele vor fi disponibile spre sfârşitul acestui an, iar alte trei vor fi adăugate la ofertă în 2016.

Maşinile sunt produse de compania rusească AvtoVAZ, subsidiară a grupului francez Renault, şi ajung în Ungaria printr-un contract de distribuţie semnat la începutul acestei luni cu Duna Autó, compania părinte a Lada Hungary. Primul showroom Lada va fi deschis pe 7 noiembrie, iar o reţea de service-uri autorizate va fi funcţională până la sfârşitul anului.

Plăţile către AutoVAZ se vor face în euro. Primele trei modele disponibile vor fi cel compact Kalina, sedanul Granta şi Lada 4x4, cunoscută cândva ca Lada Niva, model popular în Europa de Est. Maşinile Lada au dispărut din Europa după căderea regimului sovietic.

http://www.zf.ro/

15 iulie 2015, Chișinău – Ministerul Economiei informează că, pe 29 iunie, curent, președintele SUA, Barak Obama, a promulgat legea cu privire la autorizarea Sistemului Generalizat de Preferințe comerciale (GSP) până la 31 decembrie 2017, după ce acesta expirase la 31 iulie 2013. Reluarea GSP va permite companiilor moldovenești să exporte mărfuri industriale pe piața SUA fără achitarea taxelor vamale.

În conformitate cu legislația SUA, scutirea de taxe vamale la importurile de mărfuri eligible în cadrul GSP va intra în vigoare la 29 iulie 2015 și va rămâne în vigoare următorii doi ani.

Acest document oferă retroactiv rambursarea taxelor plătite pentru mărfurile GSP eligibile, inclusiv a celor expirate, efectuate începând cu 31 iulie 2013 până în prezent. Procedura poate dura până la 90 de zile după lichidare sau re-lichidarea înregistrărilor. Pe parcursul lunii iulie, Biroul Vamal şi de Protecţie a Frontierelor va emite un aviz în Registrul Federal în care va oferi informații detaliate despre cum poate fi obținută o rambursare (Pentru mai multe informații generale cu privire la procedurile vamale, vă rugăm să accesați site-ul Biroului Vamal şi de Protecţie a Frontierelor al SUA -  http://www.cbp.gov/trade/priority-issues/trade-agreements/special-trade-legislation/generalized-system-preferences

La începutul lunii iulie, Oficiul Reprezentantului Comerțului al SUA (USTR) va începe o revizuire a produselor GSP, iar în luna august va lansa revizuirea anuală pentru 2015 a produselor și a țărilor eligibile pentru GSP.

GSP este un program de promovare a creșterii economiei în curs de dezvoltare prin scutirea preferențială de taxe vamale la importul pe piața SUA pentru circa 5.000 de produse din 122 de țări. GSP a fost instituit de SUA la 1 ianuarie 1976.

Comunicat de presă

15.07.2015, Chișinău - Certificarea produselor textile și promovarea acestora pe piața europeană, prevederile Convenției Pan Euro Med în domeniul textilelor și statutul de agent economic autorizat au fost principalele subiecte discutate în cadrul ședinței comitetului pentru Antreprenoriat în Industrie, ce a avut loc marți, 14 iulie la sediul Camerei de Comerț și Industrie.

„Prin înființarea acestor comitete, CCI și-a propus să creeze platforme de discuții ce facilitează interacțiunea dintre sectorul real al economiei și autoritățile guvernamentale. În acest context invit ambele părți să se implice activ, pe de o parte agenții economici care întâmpină anumite probleme, având posibilitatea să se familiarizeze cu agenda de activități și inițiative lansate de organele guvernamentale, iar pe de altă parte autoritățile publice care pot afla necesitățile sectorului real, venind cu soluții”, a menționat Vladimir Didilica, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie.

Președintele Comitetului pentru Antreprenoriat în Industrie, Valeriu Bodiu a salutat prezența la aceeași masă de discuții a reprezentanților sectorului privat și a autorităților guvernamentale, îndemnându-i pe agenții economici să participe la identificarea lacunele politicilor publice ce încetinesc activitatea sectorului privat.

În contextul implementării Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu UE (DCFTA), în cadrul ședinței au fost abordate provocările sectorului textil, printre care se numără certificarea produselor textile și promovarea acestora pe piața UE, precum și potențialul de dezvoltare a acestui sector.

Reprezentanții Serviciului Vamal al Republicii Moldova care au relatat prevederile Convenţiei regionale cu privire la regulile de origine preferenţiale pan-euro-mediteraneene și care sunt beneficiile acesteia în vederea atragerii investițiilor în sectorul industrial și  prelucrarea materiei prime.

„Convenția Pan-Euro-Med conține reguli de proveniență a mărfurilor, ce permite operatorilor economici să importe materie primă din statele semnatare ale Convenției, iar după prelucrare să o exporte fără taxe vamale în orice țară membră”, a relatat Galina Scripca, Şefa secţiei originea mărfurilor din cadrul Serviciului Vamal.

Sergiu Curcubet, șeful secției Proceduri Simplificate din cadrul Serviciului Vamal a menționat că obținerea statului de Agent Economic Autorizat (AEO) permite agenților să beneficieze de proceduri vamale  simplificate, subliniind că statutul de AEO se atestă prin urmatoarele tipuri de certificate. Printre beneficiile acestui statut se numără reducerea numărului de controale, tratament prioritar la efectuarea controlului; facilitarea accesului la proceduri simplificate de vămuire; reducerea setului de date care trebuie incluse în declarațiile sumare, pistă specială de trecere a frontierei în regim prioritar, etc.

Ina Milcova, reprezentantul Ministerului Economiei, a subliniat importanța dezvoltării brandurilor proprii de către întreprinderile din sectorul textil și renunțarea treptată la producerea în lohn. Astfel, valoarea adăugată creată în țară și, respectiv, veniturile companiilor vor crește semnificativ, a precizat Ina Milcova.

Operatorii economici din regiunea transnistreană, prezenți la ședință, s-au interesat de regimul de comerț extern al regiunii după 1 ianuarie 2016, când va începe aplicarea Acordul de Comerț Liber cu UE pe întreg teritoriul țării.

Alte probleme abordate de operatorii economici au vizat concurența neloială, procedurile de recuperare a TVA, etc., convenindu-se discutarea acestor probleme cu reprezentanți ai instituțiilor publice responsabile în una din următoarele ședințe.

Aamintim că CCI a creat Comitetele sectoriale în calitate de principale platforme de dialog ale CCI cu companiile din sectoarele economiei și instituțiile publice relevante. Comitetele sectoriale în industrie, agricultură și servicii au fost înființate de către Camera de Comerț și Industrie în comun cu Asociația Businessului European, cu susținerea Proiectului „Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) - informarea şi consolidarea capacităţilor agenţilor economici", finanțat de Guvernul Suediei prin intermediul Corporației Financiare Internaționale (IFC).

Comunicat de presă

Proiectul va crea o platformă care va uni rețelele existente ale tinerilor întreprinzători ce activează în sectoarele culturale și creative din UE cu cele din țările terțe, facilitând astfel crearea de noi locuri de muncă.

Platforma va permite stabilirea conexiunilor între profesioniștii din Europa și țările terțe, susținând noua generație de profesioniști creativi în dezvoltarea lor profesională.

Platforma va fi sub-divizată pe sectoare de activitate și va cuprinde servicii precum instruire, activități de învățare reciprocă, conferințe pe teme specifice, vizite de studiu și participarea la diverse evenimente la care vor fi prezenți reprezentanți ai sectoarelor culturale și creative din întreaga lume.

Proiectul-pilot se bazează pe un număr de inițiative a Comisiei Europene și Parlamentului European, în special pe Acţiunea pregătitoare privind cultura în relaţiile externe ale Uniunii Europene. Raportul final al Acțiunii a subliniat că în rândul tinerilor antreprenori și reprezentanților industriilor culturale și creative în țările terțe există un real interes pentru a stabili relații de colaborare cu omologii lor europeni. Printre recomandările acestui raport se numără crearea unei rețele a tinerilor antreprenori creativi cu țările terțe.

Obiectivele proiectului-pilot:
 
·         Crearea unei platforme care să conecteze și integreze tineriii antreprenori creativi și să consolideze contactele dintre rețelele naționale / regionale ale tinerilor antreprenori creativi din UE și țările terțe în sectorul cultural;
·         Susținerea  capacităților tinerilor antreprenori din sectoarele culturale și creative pentru a funcționa la nivel transnațional și internațional;
·         Facilitarea schimbului de experiență cu privire la noi modele de gestionare a afacerilor în sectoarele culturale și creative;
·         Promovarea antreprenoriatului, inovației și potențialului creativ al tinerilor antreprenori pentru cooperare internațională în sectoarele culturale și creative.

Proiectul se va desfășura pe parcursul a 24 de luni. Se preconizează ca acesta să demareze la finele anului 2015 sau începutul anului 2016.

Data limită pentru Apelul de Propuneri - 15.09.2015

Dosar complet pentru tender

Sursa: Comisia Europeană

traducere infoeurioopa.md

14 iulie 2015, Chișinău – Ministerul Economiei și Proiectul de suport în implementarea DCFTA, au lansat, astăzi, pagina web www.dcfta.md, dedicată comerțului liber cu UE.

Site-ul www.dcfta.md reprezintă o platformă informațională privind procesul de implementare a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE (ZLSAC/ DCFTA), parte componentă a Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană, ce oferă mediului de afaceri din țara noastră informații ample despre regulile de export în UE, procedurile vamale, cerințele tehnice ale pieței UE și alte informații necesare pentru a putea exporta pe piața europeană.

La evenimentul de lansare au fost prezenți Valeriu Triboi, viceministrul Economiei, Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE în Republica Moldova, Tina Golfi, team leader, DCFTA project, reprezentanți ai Proiectului „Suport pentru implementarea DCFTA în Moldova”, oameni de afaceri, jurnaliști și alte părți interesate.

În cadrul evenimentului, Valeriu Triboi a evidențiat utilitatea portalului informațional pentru mediul de afaceri, societatea civilă, instituțiile publice și alte părți interesate ca instrument de comunicare privind oportunitățile și condițiile de acces pe piața europeană.

„Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, antreprenorii moldoveni au obținut accesul la cea mai mare piață de desfacere. Am intrat într-o perioadă de adaptare, de conformare la rigorile acestei piețe, am intrat într-o competiție cu reguli stricte. Iată de ce avem nevoie de o resursă informațională care să ofere informații consolidate, de ultimă oră privind implementarea DCFTA și condițiile de business cu UE”, a spus viceministrul Economiei.

La rândul său, Pirkka Tapiola a subliniat faptul că site-ul www.dcfta.md reprezintă un instrument util pentru mediul de afaceri pentru a accede pe piața comunitară și a reiterat susținerea UE pentru Moldova: „Uniunea Europeană continuă să acorde susținerea necesară instituțiilor de stat pentru implementarea reformelor structurale necesare sporirii competitivității mediului de afaceri”.

Notă. În perioada ianuarie – mai 2015 exporturile către piața Uniunii Europene, au înregistrat o tendință pozitivă, însumând 524,5 mln dolari, adică 64,6 % din totalul exporturilor înregistrate, fiind în creștere cu 10,8 % față de aceeași perioadă a anului trecut. Principalii parteneri europeni pentru exporturi ai Republicii Moldova sunt: România, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord, Germania, Franța, Polonia și Olanda.

În aceeași perioadă, majoritatea cotelor la cereale au fost valorificate în proporție de 80%. Astfel cotele porumb au fost valorificate în proporție de 83,3 %, la grâu și făină de grâu 52,6 %, la orz în măsură de 33,1 %, iar la cereale procesate - 30 % .

Totodată, sunt depuse eforturi constante pentru ca în timpul apropiat a fi extinsă lista produselor de origine animalieră cu drept de export pe piața UE (carne de pasăre, ouă-categoria B), ceea ce va genera o creștere a exporturilor pe piața europeană cu cca 15-16%.
La 1 iulie 2015, la punctul de trecere a frontierei Leuşeni – Albiţa, a fost deschis un punct de traversare prioritară a graniței pentru încărcăturile din UE, exportate şi/sau transportate de către Operatorii Economici Autorizați din UE (AEO).

Pe poza (din stînga spre dreapta): Tina Golfi, Pirkka Tapiola, Valeriu Triboi

Foto MyBusiness.md

Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori să nu renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori.

În 2008, anul cand compania a fost fondată, Airbnb cauta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky, co-fondator şi CEO, a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate, scrie Business Insider.

Cinci dintre acestea au refuzat să finanţeze Airbnb, iar celelalte două firme nici nu s-au obosit să-i răspundă lui Chesky. Investitorii au refuzat fie pentru că o astfel de investiţie nu intra în aria de interes a companiei  sau din cauza lipsei entuziasmului consumatorului pentru business-uri de călătorie.

În momentul acela, cine era de accord să finanţeze compania cu 150 de mii de dolari primea 10% din acţiunile companiei. În prezent Airbnb este evaluată la 25,5 miliarde de dolari.

„Data viitoare când ai o idee şi este respinsă, vreau să te gândeşti la povestea asta” a spus Brian Chesky.

http://www.businessmagazin.ro/

„Principalul nostru scop constă în dezvoltarea constructiva a proiectului, - explică managerul general al firmei Hopman – ASIO, Oleg Niconov. Sloganul Hopman – „Susținerea afacerii dumneavoastră”, poate fi interpretat atât în sens direct, cât și în cel figurat, deoarece Hopman produce rafturi la comanda persoanelor fizice și a întreprinderilor.

„Dezvoltarea constructiva a proiectului”, despre care spune Oleg Niconov reprezintă crearea rafturilor conform dorințelor și a necesităților clientului. Utilizarea rafturilor simple – fără suporturi și peretele din spate, profilul cărora este montat direct pe perete, permite economisirea a de cinci ori mai multe resurse (!), în comparație cu asamblarea unor rafturi complexe. Aceste rafturi simple sunt, de asemenea, parte a „dezvoltării constructive a proiectului”.

„La noi vin clienți, a căror viziune asupra proiectului se exprimă prin fraza „Să îmi faceți ceva frumos”, - explică Oleg Niconov. – Pentru astfel de clienți și, în general, pentru toți, avem un program special, care include un set de elemente, ce permite crearea modelelor tridimensionale pentru viitoarele raftuti”. Sunt comandate rafturi pentru oficii, depozite, magazine, pentru camerele destinate depozitării hainelor, pentru camerele de zi și ale copiilor, pentru bucătării și garaje.

Cea mai costisitoare componentă în construcția de rafturi este reprezentată de părțile metalice ale acestora. De aceea, un raft metalic este întotdeauna mai scump decât o construcție similară, realizată din plăci aglomerate (PAL). Suportul este mereu unul metalic, susținând întreaga construcție a rafturilor, iar peretele metalic din spate poate fi înlocuit cu PAL - și deja vorbim despre o economie. Profilul este, de asemenea, întotdeauna unul metalic. „Dacă e să comparăm profilul utilizat de noi cu cele, care se găsesc pe piață, - explică Oleg Niconov, atunci putem spune că al nostru este mereu unul mult mai greu. El e și mai scump, însă are și o marjă mai ridicată de rezistență, nu se îndoaie, nu se deformează. Îl procurăm de la principalii producători germani – Tegometall și Element Sistem”. În profil sunt inserate consolele metalice, pe care sunt plasate polițele – metalice, de sticlă sau din PAL. Trei polițe din PAL costă 300 de lei. Metalice – 800 de lei. Diferența de preț este una simțitoare. Înlocuirea peretelui din metal pe unul din PAL permite micșorarea de 2-2.5 ori a prețului întregii mobile.

Însă astfel de înlocuiri ar trebui să fie justificate. De exemplu, pentru comercializarea produselor de panificație sau a pieselor metalice pentru canalizare, se recomandă rafturilor cu plasă de metal. Pentru jucăriile copiilor – dintr-un PAL laminat. Datorită faptului că profilul este perforat pe întreaga lungime, poziția polițelor poate fi modificată, în caz de necesitate, micșorând sau mărind distanța dintre rafturi.

Dar acestea nu sunt toate metodele de economisire. Suporturile pătrate, metalice și grele, pe care se montează rafturile, sunt comandate pe loc, din Chișinău. Un astfel de suport costă 500 de lei și pentru realizarea unui dulap cu rafturi sunt necesare cel puțin 2 astfel de elemente. În varianta „rafturilor de perete” se poate renunța la suporturile metalice. Dacă în magazin există un perete bine pregătit, fiind lipit cu tapete calitative sau gresie, atunci rafturile ar putea fi montate direct pe perete. Totodată, acestea ar putea repeta toate curbele peretelui. Aceasta variantă este foarte populară în rândul proprietarilor unor magazine mici, care sunt în permanență în criză de spațiu și fiecare centimetru contează. Din acest punct de vedere, rafturile de perete au beneficiul de a fi mult mai înguste decât cele obișnuite, cu aproximativ 10 centimetri.

Un metru al acestei construcții îl va costa pe client 500 de lei. În cazul unor rafturi simple – 2500 de lei. De aici și rezultă un preț de cinci ori mai mic.

Dar „Hopman” nu doar montează rafturi. El le și produce, adică organizează producția lor pe bază de outsourcing. „Aceasta este partea forte a activității noastre – rafturile din plasă”, - spune Oleg Niconov. Ele sunt comandate de către magazinele de pâine și cele de instalații sanitare.

„Mai înainte vorbisem despre rafturile destinate magazinelor, - continuă Oleg Niconov. – Însă cele mai mari firme din SUA și Germania, care produc mobila și piesele pentru aceasta, sunt 99% orientate pe consumatorul individual. La noi, însă, comenzile se împart în jumătate: 50% - persoane fizice, și 50% - magazine și supermarketuri. Este specificul nostru local. Totodată, dorințele și gusturile consumatorilor noștri și a celor străini diferă considerabil”.

În casele sale, nemții și americanii optează pentru minimalism – rafturi de perete, pentru păstrarea cărților, a tehnicii, a discurilor sau rafturi decorative pentru plantele de cameră sau diferite suvenire. La noi o astfel de variantă este mai rar utilizată. „De regulă, rafturile de perete reprezintă o anexă a dulapurilor”, - explică Oleg Niconov. Instalatorul firmei „Hopman” montează rafturile deschise, iar o altă firmă instalează construcția dulapului, în jurul acestora.

Pentru apartamente, clienții noștri optează pentru polițe din PAL, - sunt și mai ieftine, și mai adecvate pentru casă. Este posibilă o variantă combinată, când pentru garderobă sunt comandate o parte din rafturi din plasă metalică, de exemplu – pentru păstrarea încălțămintei. Și polițele din PAL, destinate hainelor și accesoriilor. Clienții noștri preferă PAL-ul alb, laminat – este mai ieftin. Cel colorat poate fi de 2-2.5 ori mai scump.

„Noi nu producem nimic personal, - spune Oleg Niconov în încheierea discuției. – Hopman-ASIO există din anul 2001 și ne-am format un stil de lucru aparte. Toate comenzile le plasăm la subcontractanți – producția de suporturi metalice, rafturi cu plasa metalică, realizarea polițelor și a pereților din PAL. De aceea și personalul întreprinderii nu este prea numeros – 2 manageri, 2 magazioneri, un contabil și un instalator”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În Moldova există mai multe firme care produc bastonașe din crupe de porumb. Produsele a trei din ele – SC Alrada-prim SRL, Buelo SRL și Sevex-prim SRL sunt prezente pe rafturile majorității supermarketurilor din Chișinău. Astfel, în segmentul dat se întrevede situația tipică de piață săturată, când întâietatea poate fi obținută doar datorită unor decizii de marketing originale. (Aici ne bazăm pe creativitate, adică lipsa de investiții globale și de campanii publicitare în masă. Segmentul este prea îngust, lipsit de rentabilitate mare, astfel cheltuielile nu vor fi răscumpărate la timp).

Ambalajul. Este un element important, știind că grupul țintă sunt copiii..

Batonașele sunt ambalate în polietilena transparentă și într-o cutie de carton (inclusiv cu mânere pentru a-i permite copilului să o țină mai ușor) și în pachetele flow-pack din folie, care oferă cea mai puternică influență vizuală. Un ambalaj conține de la 60 până la 200 grame.

Brandingul. Fiecare producător are propria sa marcă comercială. Totuși e amuzant faptul că toți trei nu au scăpat din evidență serialul rusesc popular “Mașa și ursul” (“Маша и медведь”). Într-unul din supermarketurile din Chișinău noi am reușit să cumpărăm cele trei produse cu imaginile din acest desen animat. E greu de explicat faptul dat. Din ambalajele utilizate de producători și jucăriile puse înăuntru poți ușor să depistezi vârsta grupului țintă: de la 3 până la 7 ani. Elevii, chiar și cei din clasa întâi, au deja alți eroi: de la Barbi, Monster High și “Tancurile online” până la “Minecraft”.

Jucăriile-surprize. Este unul din elementele principale ale ambalajelor de bastonașe. Este o decizie extraordinară, concepută de McDonalds pentru vânzarea Happy Meal-urilor și utilizată după de întraga lume. Copilul vrea o jucărie nouă. El și-o dorește mereu. Și chiar dacă noua jucărie va fi uitată în două minute, procesul deja a avut loc. Apropo, la început în SUA, iar după și în întreaga lume, apar deja colecțiile de jucării Happy Meal. Astfel următoarea decizie pentru producătorii de batonașe din crupe de porumb din Moldova va fi partwork-urile – seriile de jucării la aceeași temă, prin care au devenit cunoscuți nu doar McDonalds, dar și Kinder Surprise și alții.

Dar, spre deosebire de McDonalds, unde politica de prețuri permite copilului să obțină jucăria (de o calitate înaltă) gratis, în cazul bastonașelor și a ambalajelor, surprizele influențează considerabil prețul final al produsului. Astfel, dacă în acel supermarket, de unde au fost cumpărate toate produsele, 60 g de bastonașe într-un ambalaj de celofan costă 2 lei, iar o cutie de carton de 120 grame fără jucărie – 9,60 lei, prețul pentru ambalajul de folie de 100 grame cu jucărie crește până la 13 lei, iar o gentuță de carton cu surpriză de 80 g costă 18,20 lei.

Nu am reușit să găsim metodele diferite de promovare aplicate de alți producători, cum ar fi a celor de cutii pentru micul dejun. De exemplu, baza lui “board games” se transformă în câmpul de joc, iar în cutie sunt puse zarurile și figurile. Alții oferă posibilitatea de a decupa partea din spate a cutiei pentru a construi o jucărie de carton.

Tehnologia. Conform informației de pe ambalaj, cei trei producători utilizează rețete diferite. Cea mai simplă este: crupe de porumb, ulei de floarea soarelui rafinat dezodorizat, zahăr pudră. În al doilea caz se mai adaugă sare și vanilie. În al treilea caz sarea este iodată, însă preparată după “metoda prelucării termice imediate, în procesul căreia sunt prezervate toate vitaminele și valoarea nutrițională a materiei prime. Fără adaosuri și coloranți”. Pe o “Mașă” este menționat în față că produsul este “100% natural”, iar în spate – “fără GMO”. Termenul de valabilitate este de la 90 zile până la 6 luni. La fel sunt descrise valorile energetică și nutritivă ale produsului.

Nu vom analiza organoleptica și gustul bastonașelor de la diferiți producători, la fel nu vom atrage atenția nici asupra jucăriilor-surprize. Doar vom menționa că McDonalds nu trebuie să-și facă griji în privința noilor concurenți.

La fel, toate ambalajele care au o surpriză înăuntru prezintă informația că jucăria nu se recomandă copiilor sub trei ani. O companie a mai inclus și numele producătorului chinez al jucăriilor, - Jinming Toys Arts & Crafts Co. Ltd. Este o firmă serioasă din Shantou, printre clienții căreia se numără McDonalds, KFC, Disney, Wall-Mart, Metro, etc.

Pe ambalajele a două companii informația pentru consumatori este prezentată în limbile rusă și de stat. Pe a treia – doar în limba rusă. În schimb apare linkul paginei oficiale a serialului “Mașa și ursul”, ceea ce lasă de înțeles că batonașele au fost executate pentru piața rusească. La noi acest fapt nu mai este o raritate. Noi deja am povestit despre compania mare moldovenească de pop-corn Sadro-Ursu SRL, care realizează comenzi pentru firmele din Ucraina și Rusia, folosind private label-urile lor personale.

Însă, chiar dacă cei trei producători au privit serialul “Mașa și ursul”, ei totuși nu au avut ocazia să-l citească pe vestitul Bill Gates care a afirmat că “o companie nu există dacă ea nu este pe Internet”.

Doar două companii au site-urile web oficiale, unul dintre care nu lucrează, iar al doilea este lipsit de conținut. A treia indică doar adresa pentru poșta electronică de pe mail.ru.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Turiştii care se deplasează în Grecia trebuie să aibă asupra lor fonduri în numerar şi medicamente de primă necesitate, pentru a face faţă situaţiilor dificile, recomandă Ministerul francez de Externe.

“Le recomandăm cetăţenilor care intenţionează să meargă în Grecia să aibă asupra lor bani suficienţi în numerar şi medicamente de primă necesitate, în contextul penuriei generate de lipsa unui acord între Guvernul de la Atena şi creditori”, a comunicat Ministerul francez de Externe, potrivit site-ului ziarului Le Figaro, citat de Mediafax.

Retragerile de la automatele bancare sunt limitate la 60 de euro pe zi în Grecia, în contextul controlului capitalului financiar din cauza intrării economiei elene în incapacitate de plăţi.

Chiar dacă măsura nu vizează persoanele care deţin carduri emise în străinătate, riscul ca turiştii străini să ajungă în situaţii dificile există, atrage atenţia Ministerul francez de Externe.

“Din cauza riscurilor de aşteptare la automatele bancare şi de suspendare a activităţii acestora în unele cazuri, turiştilor care merg în Grecia li se recomandă să aibă numerar suficient”, subliniază diplomaţia franceză.

“Un număr din ce în ce mai mare de magazine refuză cardurile bancare în Grecia, cerând plăţi în numerar inclusiv pentru servicii hoteliere”, subliniază Ministerul francez de Externe.

http://adevarulfinanciar.ro/