În Moldova putem observa des pe polițele magazinelor mere uscate. Însă, puține dintre ele pot fi numite “chipsuri”. Divib media SRL realizează anume aceast tip de chipsuri, comercializați sub marca Vine criza.
Este o întreprindere mică – afacere de familie. După ce au absolvit facultatea în Franța, Dan și Diana Prisăcaru s-au întors în Moldova și, împreună cu părinții, au deschis o vinărie.
- Vinurile aduc profit după o perioadă lungă de timp (am început să vindem primele vinuri obținute din roadele anului 2013 doar în 2014. Acestea trebuiau fi ținute în poloboace pentru tărie). Deaccea, ai nevoie de resurse financiare suplimentare, - povestește Dan. – Așa am decis să deschidem o altă afacere - fructe uscate. Unul din producătorii din Serbia ne-a dat cu împrumutul camera de uscat fructe de tip tunel. Primele fructe au fost prune. După ce sezonul acestora s-a terminat, am lăsat o parte din echipa angajată pentru trei luni, cărei trebuia fi găsită o altă ocupație. Astfel, am decis să uscăm 5 tone de mere. Ne-am dorit ca produsul final să fie diferit de ceea ce se vinde pe polițele magazinelor. Doar bucățile uscate se întind; noi, însă, am vrut ca acestea să fie la fel de crocante ca chipsurile.
Totuși, procesele de uscare a merelor și a prunelor sunt complet diferite. La uscarea chipsurilor nu aveam cum să folosim “principiul trenulețului” aplicat pentru prune. În primul caz, tunelul se încarcă pentru 26 de ore cu opt cutii de prune. Pentru mere, însă, foloseam doar două cutii. Din fiecare măr trebuia să scoatem manual miezul. După, el este tăiat automat. Într-o cutie încap 600 kg de mere. Ea trebuie umplută în 30 de minute, înainte ca merele să înceapă să înnegrească. Așa am avut nevoie de mai multe resurse financiare. Din 10 kg de mere obținem 1 kg de chipsuri. În total, am produs 1,3 tone de marfă, - a concluzionat interlocutorul.
Pentru început, cuplul amba chipsurile în saci de polietilenă de 20 kg și le vindea piețelor angro. Pe piața cu amănuntul ele nu erau cerute, deși un spital pentru copii cumpăra produsul în cantități mari. Atunci, Divib media a decis să alcătuiască o marcă comercială și să utilizeze ambalaje mai mici. Lucrurile s-au întâmplat în februarie anul curent, când leul a căzut până la 32 pentru un euro.
“În acea perioadă, noi returnam creditul pentru utilajele de producție a vinului, pe care le luasem în baza programului Filiera vinului. Când le-am procurat, cursul valutar era de 16,75 lei/euro. În februarie, în schimb, el a crescut de două ori. Ce putem spune – criza! Nu aveam alte idei decât să facem ceea ce ne-a propus. Nănașul meu și co-proprietarul Vitalie ne-au propus să denumim marca noastră – Vine criza. Aici se întrevede atât ironia asupra situației desprate, cât și asupra embargoului rusesc, din cauza căruia merele, în loc de export, trec la reciclare. Cu pachetele de chipsuri de 100 g. am mers în supermarketuri”, - își aduce aminte Dan Prisăcaru.
În prezent, chipsurile se vând în Megapolis Mall, în supermarketurile Riga și într-un Nr.1 (la încercare). Producătorii recunosc că nu au reușit să alcătuiască designul. Produsul trebuia ambalat repede: în cutiile de 20 kg a început să apară umezeala, iar chipsurile riscau să nu mai fie crocante. Acestea se păstrează mai bine în pachete mai mici.
După, întreprinderii i-a venit o altă propunere – să usuce mere la comandă pentru o gospodărie, care le ținea în frigidere și nu reușea să le vândă. Pentru ca produsul să nu se strice, gospodăria a comandat 24 de tone de mere uscate.
Mă interesează volumul chipsurilor vândute. Dan, zâmbind, răspunde că multe au fost consumate pe loc sau cadonate. Au mai rămas 300-400 kg. Cel mai mare client al firmei Divib media rămâne organizația, unde aceasta își certifica produsul. Angajații instituției respective îi comandă câte 100 de pachete. Consumatorii de bază sunt persoanele fizice, care procură câte 50 de pachete. Doar chipsurile date seamănă mult cu răsărita – ai deschis un pachet și nu te mai poți opri până nu-l termini. Apropo, chipsurile de mere sunt un produs bun spre degustare, mai ales pentru vinurile albe și rose. Astfel, ele au fost observate de vinotecile și de Oficiul Național al Viei și Vinului, care le comanda pentru degustarea vinurilor în China și pentru expoziția ProWein.
După părerea producătorului, prețul indicat pentru merele uscate este neprofitabil. Deși materia primă este ieftină, firma mai trebuia să plătească legal salariile angajaților, cu plata taxelor sociale. Dacă aceștia aveau să primească salariul ilegal, cu 200 de lei pe zi și dacă firma mai îmbunătățea procesul de uscare al merelor, pentru ca ele să intre în tunel “prin trenuleț”, afacerea avea să fie profitabilă. Există și utilajul care ar scoate automat miezul din mere, însă tinerii antreprenori nu au încă posibilitatea să-l procure în condițiile economice actuale.
Noul sezon s-a deschis cu 1,5 tone de cireșe uscate – un produs neobișnuit. Au mai încercat să usuce 10 tone de piersici (jumătăți). Antreprenorii nu au mai întâlnit produse similare pe piață. Piersicile uscate au un gust bogat, deși la prima vedere nu par a fi la fel de bune ca și cele proaspete. În câteva zile întreprinderea va începe, la comanda unui client, să usuce prune. Le-a venit odată un bărbat și a întrebat: “Aveți prune? Pot să le văd mai aproape?”. Au urmat 40 de minute de convorbiri. După, clientul a anunțat că se va întoare în două ore și va lua totul, iar între timp va orgaiza transferul bancar. Anul curent am decis să continuăm colaborarea. După, familia va reînnoi producerea chipsurilor de mere. Totul depinde de prețul pentru mere.
În loc de gaz, merele se usucă pe peleți. O lungă perioadă de timp, Dan și Diana nu puteau să aleagă combustibilul potrivit. Au ales peleți din semințe de floarea soarelui. În comparație cu uscătorul pe gaz, acesta economisește 20%. În total, Divib media a făcut economii de 30%, astfel încât gazul mai avea nevoie și de conducte, care sunt destul de costisitoare.
Articol pregătit de MyBusiness.md
