Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) solicită convocarea adunării generale extraordinare a acționarilor Victoriabank, a treia ca mărime bancă din Moldova, pentru a alege un nou consiliu de administrație și a restabili guvernanța corporativă.

Printr-o scrisoare publică din 7 august 2015, BERD, care deține în prezent 15,06% din capitalul băncii, i-a îndemnat pe ceilalți acționari să se alăture cererii de convocare a adunării extraordinare. Conform legislației Republicii Moldova, o astfel de adunare poate fi convocată de către investitorii ce reprezintă 25 la sută din acțiuni.

Ordinea de zi propusă de BERD include încetarea anticipată a competențelor consiliului de administrație al Victoriabank, care a fost suspendat printr-o hotărâre judecătorească din septembrie 2014, și alegerea unui nou consiliu.

“Acționarii Victoriabank, inclusiv BERD, au dreptul la un rol activ în guvernarea corporativă a băncii. Este nesatisfăcător ca o bancă atât de importantă din Moldova să activeze fără un consiliu de administrație, în special luând în considerație provocările cu care acum se confruntă sectorul bancar,” a declarat Henry Russell, Directorul BERD pentru Instituții Financiare din Republica Moldova, Ucraina, Belarus și Balcanii de Vest.

Acționarii care doresc să se alăture solicitării de convocare a adunării generale extraordinare a acționarilor, cu o ordine de zi similară, sunt rugați să transmită către BERD o copie a cererii adresate managementului Victoriabank. 

Anterior, BERD, unul dintre principalii investitori instituționali din Moldova și acționar al Victoriabank din 1995, și-a anunțat intenția de a-și mări participația cu scopul de a restabili guvernanța corporativă și a asigura performanța financiară durabilă a Victoriabank.

EBRD News Centre

Parcul industrial Răut (Bălți) a prezentat rezultatele activității sale pentru primul semestru al anului 2015.

Directorul general SA Răut (companiile administratoare ale parcului industrial) Anatol Munteanu a descris pentru MyBusiness.md rezultatele activității societății pe acțiuni pentru primele șase luni în comparație cu perioada analogică din anul 2014, ele fiind următoarele:

Volumul vânzărilor a crescut cu 500%, de la 5 mln lei până la 28 mln lei. Numărul de angajați implicați în producție a crescut cu 20%, de la 212 până la 255 persoane. Salariul mediu a crescut cu 15%.

Rezultatele generale pentru parcul industrial sunt, la fel, impresionante. Volumul vânzărilor a crescut cu 200%, de la 12 mln până la 25 mln lei. Numărul de angajați implicați în producție a crescut cu 200%, de la 165 la 360 persoane. Suma de impozite achitate a crescut cu 200%, de la 2,25 mln la 4,46 mln lei.

În februarie și-a început activitatea noul, al șaptelea rezident al parcului – întreprinderea cu capital străin ICS “Electromanufacturing”, care execută produse electronice și elemente componente pentru acestea. Planurile de dezvoltare presupun extinderea bruscă a producției.

La fel se planifică creare a 1500 locuri de muncă. În prezent acolo activează 250 de angajați, însă uzina nu va simți lipsa de forță de muncă: pe parcursul primelor trei săptămâni departamentul de resurse umane a primit mai mult de 2000 de cereri de angajare.

“Anul trecut din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională (FNDR) au fost alocați 4,5 mln lei în scopul amenajării teritoriului parcului industrial, - a povestit Anatol Munteanu. – În baza acestor resurse au fost restabilite sistemele de canalizare și de alimentare cu apă. Iar în urma realizării proiectului, roadele sale vor fi utile nu doar rezidenților, dar și unor locuitori din centrul orașului Bălți.

În mai anul curent a fost luată decizia de alocare din FNDR a 10 mln lei în plus pentru înfrumusețarea teritoriului parcului. Acestea nu sunt reparațiile cosmetice, ci condițiile de bază: teritoriul trebuie să corespundă standardelor europene pentru ca ICS “Electromanufacturing”, spre exemplu, să poată obține certificatul de exportare a produselor în țările Uniunii Europene.
Banii au fost alocați de către Ministerul Dezvoltării Regionale și a Construcțiilor prin fondul FNDR. Aparent, Ministerul Finanțelor nu ar trebui să participe la proces. Totuși, conform procedurii, licitația de executare a lucrărilor de înfrumusețare trebuie să fie publicat pe site-ul subdiviziunii Ministerului, - Agenția Achiziții Publice. Așteptăm această publicare din luna mai. Nu ne refuză, dar nici nu publică. Ne este greu să înțelegem acest comportament în condițiile discuțiilor continue despre necesitatea dezvoltării economiei, atracției investițiilor străine și a celor interne, etc. Între timp, reprezentanții investitorului străin, confruntându-se cu realitatea paradoxală din Moldova, sunt de părere că decizia de investire în Moldova a fost una greșită… “.

Foto: esp.md

Articol pregătit de MyBusiness.md

Întreprinderea „Ongrochim” a început să producă diferite tipuri de plase din anul 2005, când proprietarul și directorul ei, Serghei Topciu, a transferat firma în Chișinău. Au început cu producția de plasă din metal expandat.

„Inițial, am procurat această plasă din Rusia, - spune Serghei Topciu. – Am testat cum va fi primită pe piața noastră, iar ulterior am început și producția ei. Am fost primii din Moldova care au adus pe piața internă tehnologia de producție a acestei plase. Ea este confecționată din foi de metal și se utilizează la lucrările de tencuială. Mai înainte, o plasă asemănătoare era confecționată într-un mod primitiv, în perete erau bătute cuie, iar prin ele, răsucindu-se, era aranjată plasa.

„Ongrochim” dispune de un sortiment larg de plase – de construcție, pentru lucrările de tencuială, plase pentru garduri ș.a. Și, neapărat, plasa-rabița. „Nu prea faci mulți bani pe ea, - explică Serghei Topciu, - dar ea trebuie să fie prezentă în sortiment. La fel ca și un magazin de materiale de construcții nu poate exista fără ciment, un producător de plasă nu poate fără rabița. Ea este asemănătoare unei locomotive, care trage după ea comenzile și producția, fără a aduce profit, însă”.

Plasa-rabița se realizează din sârmă – galvanizată sau nu. Sârma negalvanizată este utilizată pentru un gard temporar – pe un an sau doi, după aceasta ea ruginește și se aruncă. Plasa se diferențiază prin dimensiunile celulei – de la 24 mm – 30, 40, 50 și cea mai mare de 60 mm. Cu cât e mai mare celula, cu atât este mai ieftină plasa.

„Anul trecut exista o cerere mare pentru rabița din sârmă subțire, deoarece aceasta este mai ieftină, - continuă Serghei Topciu. – În acest an criza este mai dură, economia se află în scădere, iar oamenii au început să cumpere o plasă-rabița mai scumpă și mai calitativă, din sârmă groasă. Ea rezistă nu mai puțin de 3-4 ani. Fie s-a schimbat mentalitatea oamenilor, fie ei au devenit mult mai practici, în urmă cu un an-doi nici nu se uitau la rabița calitativă. Acum, însă, au hotărât că este mai convenabil să plătească mai mult, pentru ca plasa să nu stea un an, ci trei-patru sau chiar cinci ani”.

O alternativă pentru rabița este sârma ghimpată. Dacă în câmp vei îngrădi un teritoriu cu plasă-rabița, aceasta va fi furată, neapărat. Iar același gard din sârmă ghimpată nu va fi atins, deoarece ar presupune mai mult de lucru, în plus, deoarece înghimpă.
Odată cu dezvoltarea producției, în sorțimentul „Ongrochim” au apărut și alte poziții, care sunt necesare pentru reparații și construcții. Cum ar fi, de exemplu, profiluri pentru gips carton – de perete, de tavan. Piese pentru tencuire, colțari, furnitură pentru fixarea profilurilor din gips carton. „Dar principala direcție a companiei sunt plasele, - explică Serghei Topciu. – Totodată, noi producem și diferite tipuri de plase sudate. Sunt pentru beton, pentru amenajarea de spații îngrădite pentru creșterea de păsări și de iepuri. În urmă cu câțiva ani, foarte mulți producători au început să crească iepuri”. Plasa pentru îngrădire era foarte solicitată atunci.

„Există și plase pe care noi le re-vindem, - continuă Serghei Topciu. – De exemplu, plase chinezești țesute, care nu sunt produse la noi în țară, deoarece este mult mai convenabil să fie produse în China. Nu toate lucrurile pot fi produse local. La un moment dat am vrut să instalăm utilaje pentru producția de cuie, dar s-a dovedit a fi faptul că este mult mai ieftin să le aduci din Ucraina, decât să le fabrici aici, din materie primă ucraineană.

Dacă tot a ajuns discuția la materie primă, înainte o procuram din Ucraina, însă evenimentele bine cunoscute ne-au pus în situația de a ne reprofila pe furnizorii români. Partea ucraineană îndeplinește toate obligațiile stabilite de contracte și acorduri, și în ceea ce privește beneficiul reciproc, nu s-a modificat nimic, însă șoferii noștri refuză să meargă acolo. Actualmente, în această țară pe drumuri nu este prea liniște. În plus, cu șoferii și mașinile noastre au avut loc niște incidente neplăcute, care ne-au determinat să ne reorientăm la vecinul din Vest.

Apropo, producătorii români de plasă sunt atrași de piața noastră. Ei au încercat de mai multe ori să vină aici. Dar, dat fiind faptul că forța noastră de muncă este mai ieftină, producția românească este mai scumpă. Mai influențează și cheltuielile de transport. Principalii producători români de plasă se află în Galați și cheltuielile de transportare a plasei de acolo în Bălți sau în Drochia sunt foarte mari.

Cea mai dificilă problemă, de care ne ciocnim, este cea a resurselor umane, și anume fluxul rapid al acestora. Timp de aproximativ o lună, o lună și jumătate am învățat un om să lucreze la un utilaj. În timp ce el se învăța, a stricat o cantitate mare de materie primă, abia a început să lucreze și primesc o cerere pe masă, cum că el pleacă în străinătate. În ultimii doi ani are loc un oarecare fenomen – toți pleacă în străinătate. Dacă lucrurile vor continua în același ritm, peste doi ani poți să și închizi producția!”.

Dar prognozele sunt lucruri nesigure. Atunci când „Ongrochim” se stabilea pe piață, situația era mult mai rea. Ei au început cu utilaje demontate, cumpărate la preț de fier vechi. Căutau piesele lipsă prin întregul oraș. Apoi au procurat câteva echipamente din Rusia și câteva din China – în total aproximativ 25 de utilaje. Acum, „Ongrochim” este reprezentată de mai multe depozite și trei încăperi de producție – printre care una de  ștanțare și una de sudare – cu suprafața totală de 1000 m2. Un număr de 40 de persoane sunt asigurate cu un loc de muncă stabil – administrația și lucrătorii. „După acel sortiment, pe care îl producem, - spune Serghei Topciu, - ne aparține aproximativ 35% din piață”. Apropo, „Ongrochim” planifică să-și extindă sortimentul – să adauge în producție câteva tipuri de garduri europene, care, în ultimul timp, au devenit foarte populare.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Pe piața de produse de patiserie de clasa premium din Chișinău au fost demult stabilite două tendințe de împodobire a prăjiturilor și a torturilor.

O parte din cofetari acoperă torturile cu mastic și le împodobesc cu figurine de marțipan. Ceilalți sunt adepții principiului Naked Cake, conform căruia straturile sunt vizibile. (Și unii și alții renunță la “medicamente de la Dr. Oetker” și alți înlocuitori ai produselor naturale).

Unul din reprezentanții celei de-a doua categorii este vestitul cofetar Aleona Baciu, care lucrează sub marca comercială MamzElle.

“Pentru mine, activitatea mea nu este o afacere, - spune Aleona. - Nu avem producție în linie. Mai mult decât atât, dacă nu am dispoziție, încerc să nu mă ocup de comenzi. Iar dacă le fac, am nevoie doar de produse naturale și de calitate înaltă. Și, indiferent dacă gătesc pentru familie, prieteni sau la comandă, costu unui set de produse corespunzătoare este inclus în calcul. Doar în orice situație oamenii preferă gustul prețului scăzut.

În plus, consider că un decor mai simplu arată mai bine și mai atrăgător. Astfel, produsul poate fi decorat cu glazura de ciocolată albă sau neagră și fructe de sezon. Și nu accept alt tip de fructe. Acum, de exemplu, e greu să mă convingeți să folosesc banane pentru prăjituri dacă pot cumpăra piersici, nectarine, mure și zmeură recent rupte dintr-un copac sau arbust”.

Aleona și-a început cariera culinară trei ani în urmă – după nașterea gemenilor. Fiind profesoara de muzică a înțeles că nu-i va putea combina pe copiii de acasă și pe cei de la serviciu, deși atât unii cât și alții îi sunt dragi. Atunci Aleona și-a adus aminte de plăcerea pe care o primea când o ajuta pe mama să gătească mâncare, mai ales dacă era vorba de deserturi. I-a dat acestei ocupații o încercare, descoperind pentru sine încă un talent.

“Când citesc rețeta, - povestește Aleona, - înțeleg care va fi gustul produslui. Și, respectiv, la această etapă implementez schimbări. Astfel, desertul se primește gustos și neobișnuit”. (Aici autorul poate să adauge un comentariu: gustând panna cotta pregătită de Aleona am înțeles că deserturile pot să difere la fel de mult cum se diferențiază carnea la grătar și supa okroshka. Deși ambele feluri de mâncare îmi plac în aceeași măsură).

Știind această caracteristică a cofetarului, mulți clienți își orientează preferințele pentru comandă în felul următor: “să fie 2 kg, în rest vă lăsăm să improvizați”.

Trecutul în muzică a lăsat-o pe Aleona cu denumiri muzicale pentru torturile și prăjiturile ei. “Și nu e vorba doar de denumire. Simt muzica care răsună dinăuntrul produselor și fiecare are melodia sa”.

După ce a devenit cofetar, Aleona și-a împlinit încă o slăbiciune mai veche: “Îmi place înghețata, mereu o adoram. Când studiam la colegiul Ștefan Neagă, la finalul fiecărui an ne duceam la cafeneaua “Pinguin” la Botanica și mâncam înghețata cât ținea burta.

Am încercat să fac pentru prima dată înghețata acum 20 de ani. În prezent o gătesc altfel. Stilul poartă denumirea de semifreddo. Cu alte cuvinte – un produs moale, semi-înghețat. Este un desert italian tradițional. Prima încercare a avut următoarele ingrediente: frișcă (cea mai bună este din Râșcani. Dar pot folosi și JLC, deși desertul va avea un alt gust și o culoare diferită); ouă de casă, de la un furnizor de încredere; alune și un pic de vermut “Buchetul Moldovei”.

Aleona nu adaugă esențe din principiu, chiar și cele de vanilie.
“Când am început să produc înghețata de casă, - își aduce aminte Aleona Baciu, - rudele ne veneau în vizită anume “la o înghețată”. Acest fapt este cel mai bun compliment pentru mine”.

Rețeta înghețatei de casă de la Aleona Baciu: 1 cutie de lapte condensat sau de frișcă condensată (360 g) se amestecă cu un pachet de frișcă de 0,5 l de grăsimea de 35 % de la un producător moldovenesc. În cazul meu am folosit frișca de la Incomlac. 15-20 de secunde malaxorul lucrează în regim mai lent pentru a forma o masă omogenă și 40 de secunde rapid pentru a o bate. Soluția este turnată întru-un container și plasată în congelator. Înghețata obținută este dulce și grasă. Este servită cu fructe proaspete tăiate.   

Poza de la Aleona Baciu: madein.md

Articol pregătit de MyBusiness.md

Tabletele nu par să se mai bucure de succesul pe care l-au avut în anii trecuţi, iar variantele cu display mare se vând în cantităţi mult mai mici decât cele cu display-uri mai mari. Cu toate acestea, Samsung pare să pregătească o tabletă uriaşă, cu dimensiuni mult ridicate faţă de cea mai mare tabletă din oferta sa. Galaxy Note Pro 12.2 are deja dimensiuni ieşite din comun, iar noua tabletă cu display de 18,4” ne face să ne întrebăm cum am putea să cărăm aşa ceva într-o geantă.

Cu toate acestea, cel mai recent transport de componente şi prototipuri din Coreea de Sud către India al companiei, a dezvăluit existenţa unui astfel de dispozitiv. Nu este clar exact ce hardware găzduieşte tableta, însă având în vedere preţul, probabil că este vorba despre componente obişnuite pentru dispozitive mobile. Detaliile de transport sugerează că este vorba despre un simplu prototip, care este realizat pentru testare, urmând ca la finalul procesului să fie distrus. Acest lucru sugerează că nu vorbim despre un produs care a intrat în producţie.

Preţul este o altă caracteristică interesantă. Acesta este estimat la 32.371 rupii, echivalentul a 500 de dolari americani. Întrucât avem de a face cu un display imens pentru un dispozitiv mobil, probabil că acesta este preţul pentru dezvoltare, nicidecum preţul pe care Samsung l-ar putea cere pentru un asemenea dispozitiv. Cert este că faimoasa companie coreană continuă să experimenteze cu diverse formate de dispozitive mobile, iar o tabletă cu ecran de 18,4” ar putea deveni realizate în viitorul apropiat. Cu siguranţă, acest lucru se va întâmpla dacă Samsung va găsi interes în piaţă pentru această lansare.

http://www.go4it.ro/

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru serviciile prestate se consideră surse de venit impozabile care se includ în venitul brut. Reamintim că potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, dacă o persoană fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător prestează servicii şi/sau lucrări, venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul conform cotelor prevăzute la art.15 lit.a).

Totodată, menționăm că dacă persoana fizică care prestează servicii este salariat sau nu este salariat al agentului economic, în ambele cazuri similare din venitul achitat persoanei fizice pentru serviciile prestate urmează să se calculeze pe principii generale contribuțiile de asigurări sociale și primele obligatorii de asistență medicală. E de menționat și faptul că în cazul în care persoana fizică nu este salariat a întreprinderii și prestează agentului economic servicii și totodată deține polița de asigurare medicală pentru anul fiscal respectiv, primele menționate nu se calculează.

De asemenea, relatăm că potrivit prevederilor art. 182 alin. (2) din Codul fiscal, obligaţia de a reţine sau percepe impozite, taxe, majorări de întîrziere (penalităţi) şi/sau amenzi rămîne a fi a contribuabilului a cărui persoană cu funcţie de răspundere este obligată să le reţină sau să le perceapă de la o altă persoană şi să le transfere pînă cînd impozitele, taxele, majorările de întîrziere (penalităţile) şi/sau amenzile vor fi declarate sau trebuiau să fie declarate de persoana de la care trebuia să fie reţinute sau percepute ori pînă la stingerea lor totală în celelalte cazuri.

Concomitent, ținem să informăm că în cazul în care persoana fizică prestează serviciu unei altei persoane fizice și obtine venit impozabil, conform prevederilor art.83 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, care depășește suma scutirii personale în mărime de 10128 lei (pentru anul 2015), aceasta are obligatia de a prezenta Declaratia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit organului fiscal teritorial pîna la data de 25 martie a anului urmator anului fiscal de gestiune.

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"

Exporturile de mărfuri au scăzut în primele șase luni ale acestui an cu peste 15 la sută, față de aceeași perioadă din 2014. Datele Biroului Naţional de Statistică arată că valoarea acestora se ridică la aproape un miliard de dolari.

Cea mai mare parte a exporturilor, peste 63 la sută, a ajuns pe piaţa Uniunii Europene. În prima jumătate a anului, în țările comunitare au fost vândute mărfuri în valoare de peste 600 de milioane de dolari, cu aproape un procent mai mult față de perioada similară din 2014.

Totodată, în țările CSI au ajuns bunuri moldovenești în valoare de peste 240 de milioane de dolari, în scădere cu aproape 40 la sută față de primul semestru al anului trecut.

Datele statistice mai arată că exporturile realizate în luna iunie s-au cifrat la peste 180 milioane dolari, cu 4,5 la sută mai mult faţă de luna mai şi cu 11 procente mai puţin față de iunie anul trecut.

http://www.publika.md/

Restaurantul McDonald's proaspăt renovat din inima New York-ului poate fi primul indiciu concret al planului de redresare a gigantului din industria fast-food, relatează Business Insider.

Localul, ce a fost redeschis săptămâna trecută, are un panou touch-screen "Create your taste", unde clientul îşi poate face propriul burger.

Metoda clasică cu angajatul în spatele tejghelei este încă prezentă, dar acum clienţii beneficiază de o nouă metodă de comandă. Cu ajutorul sistemului, clientul poate alege ce fel de paine, tipul de caşcaval sau ce legume vrea pentru a-şi face un burger unicat. Apoi clientul apasă pe un buton, iar un angajat McDonald's îi va aduce mâncarea.

Grupul american McDonald’s a vândut la sfârşitul lunii martie businessul din România catre un antreprenor rus.

Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business - intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat - pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

http://www.businessmagazin.ro/

Recesiunea provocata de sanctiunile economice si prabusirea pretului petrolului ii tine pe rusi acasa anul acesta. Este singura tara mare din Europa in care se preconizeaza ca turistii vor face mai putine calatorii in acest an.

Numarul turistilor rusi care calatoresc in Europa a scazut deja cu 9 procente in primul semestru al anului, evoluand in acelasi trend care a marcat anul 2014. Si, culmea, lipsa lor se resimte in alta tara lovita de criza: Grecia, dupa cum relateaza CNBC.

Declin in turism

Lovita din toate partile, Grecia continua sa mizeze pe veniturile generate de turism, dar, pana si aici, absenta unor clienti fideli precum rusii isi spune cuvantul.

"Rusia reprezinta o piata majora pentru Orientul Mijlociu si Europa sudica, iar toate tensiunile ridicate de criza din Ucraina, sanctiunile economice si embargoul impus de Moscova ii fac pe multi rusi sa ramana acasa.

Sunt anumite tari, asa cum este Grecia, care sufera in lipsa acestor turisti fideli", explica Wouter Geerts, analist Euromonitor.

Anul trecut, numarul rusilor care si-au petrecut vacantele in Europa a scazut pana la 35 de milioane, iar estimarile Euromonitor arata ca anul acesta se asteapta o noua scadere, pana la 32 de milioane.

Organizatia Mondiala de Turism din cadrul ONU confirma datele raportate de agentia Euromonitor, constatand ca se inregistreaza o plafonare in numarul vizitatorilor din Rusia ajunsi nordul, vestul si sudul Europei.

La fel, si Turcia resimte lipsa lor de pe plajele din Antalya. Turistii rusi ajunsi in statiunile de pe litoralul turcesc erau, ca numar, al doilea mare grup de turisti, dupa germanii care isi fac constant vacantele in aceasta tara.

In 2013, cand economia rusa evolua in parametri normali, peste 42 de milioane de locuitori si-au petrecut concediile in afara tarii.

Pare insa o perioada apusa, in contextul in care expertii FMI prognozeaza o reducere a PIB-ului de 9% in anii urmatori.

http://www.business24.ro/

Datorită succesului lor, numele acestor companii ne sunt familiare, dar majoritatea au un înteles ascuns în spate. De exemplu, LEGO, reprezintă o combinaţie a două cuvinte daneze care se traduce "joacă bine", relatează Business Insider.

IKEA-Numele s-a format combinând iniţialele fondatorului Ingvar Kamprad cu iniţialele fermei unde acesta a lucrat, Elmtaryd, şi iniţiala oraşului în care acesta a trăit, Agunnaryd. IKEA

Canon-Iniţial, compania a fost numită "Kwanon", zeiţa Budistă, dar şi-a schimbat numele în 1935 pentru a avea o atracţie mai mare la publicul larg.

Sony-Este derivat de la cuvântul din Latină, "sonus", ce înseamnă sunet, dar care a fost folosit şi pentru a exprima un termen argou folosit de tinerii din Japonia anilor 50 ce desemna un tânăr prezentabil şi deştept.

Haagen-Dazs-A fost ales special de fondatori pentru a da produsului "o aură a tradiţiei din vechiea lume"

WD-40-Dupa 39 de încercări eşuate, spray-ul a fost perfectat la a 40-ea încercare, de aici şi numele.

Yahoo- Este un acronim pentru "Yet Another Hierarchical Officious Oracle", dar se referă şi la specia imaginară găsită în cartea Călătoriile lui Guliver de Jonathan Swift.

Pepsi- La început sucul se numea "Brad's Drink" denumită aşa în onoarea creatorului său, Caleb Bradham. A devenit Pepsi-Cola în 1898 datorită cuvântului "dyspepsia", ce înseamnă indigestie, care voia să reprezinte credinţa fondatorului, cum că băutura ajuta digestia.

Google-Şi-a luat numele de la termenul matematic "googol", ce desemnează cifra 1 urmată de 100 de zerouri.

Virgin-Un coleg de-a lui Richard Branson, fondatorul, a sugerat numele astă remarcând faptul că "suntem virgini în afaceri".

Blackberry-Numele a fost stabilit în 1999 deoarece tastele de pe telefon semănau cu boabele murelor.

Spotify-Daniel Ek şi Martin Lorentzon, fondatorii, formulau idei despre ce nume ar trebui să poarte compania când Ek a auzit cuvântul Spotify. Oarecum ruşinaţi de originea numelui, fondatorii susţin acum ca numele companiei se trage din cuvintele "spot" şi "identity".

Oracle- Numele a provenit de la numele de cod al unui proiect al CIA la care lucrau co-fondatorii, Larry Ellison si Bob Oats. Proiectul era o bază de date menită să raspundă la orice întrebare.

Starbucks-Şi-a luat numele de la un personaj din romanul lui Herman Melville, Moby Dick, tânărul Starbuck.

Reebok-O alternativă de pronunţie ar fi "rhebok", cuvântul în afrikaans care desemnează un tip de antilopă, nume menit să dea senzaţia de viteză şi eleganţă.

Skype-Iniţial era numit Skyper, nume ce era redus din compoziţia "Sky Peer-to-Peer". Într-un final, s-a renunţat la ultima literă.

Amazon- Jeff Bezos a dorit ca numele companiei să înceapă cu litera "a". A crezut că numele celui mai mare râu din lume este un nume bun pentru ambiţiile de creştere ale companiei.

http://www.businessmagazin.ro/