Minge, paletă, masă – ping-pong
„Inițial, m-am pus pe gânduri, iar apoi am trecut la calcule, ulterior am început să caut o locație - și am deschis clubul de tenis de masă Stiga, - a spus administratorul clubului, Mihail Cșeminschi. – În lume, ping-pongul este foarte dezvoltat și popular, la noi însă – nu. De aceea am decis să organizez un club de tenis, în scopul popularizării acestui tip de sport. Am cunoscuți care, până la deschiderea clubului nostru, au jucat tenis de masă doar de 1-2 ori în viață. Acum, însă, frecventează regulat clubul meu.
Gândiți-vă: tenisul de masă este un tip de sport util, care dezvoltă capacitățile fizice, flexibilitatea coloanei vertebrale, coordonarea mișcărilor. Persoanelor mioape le este recomandat să joace ping-pong, deoarece privirea este fixată pe o minge albă care se mișcă rapid, fapt care antrenează mușchiul ocular”.
„Tenisul de masă nu este doar un sport universal, - continuă Mihail Cșeminschi. – Este un joc foarte emoțional, deși nu ai zice-o de la prima vedere – o masă de doi metri cu o plasă la mijloc, la care stau doi sau paru jucători care își aruncă mingea”.
În plus, în incinta clubului de tenis „Stiga” este instalată și o masă pentru foosball, și un hockey aerian – pentru divertisment. Clienții, însă, preferă partidele de ping-pong.
„Ne-am fondat pe 15 martie 2011, arendând o încăpere destul de spațioasă, în apropierea magazinului „Marița”, - continuă discuția administratorul Stiga. – Aceasta este compusă din două săli, cu un total de 15 mese. În sala mare sunt 11 mese, în cea mică – 4. Ora de joc costă 50 de lei pentru o pereche. Adică 25 de lei per om. Dacă clientul procură un abonament, primește o reducere de 20%. Aceste prețuri sunt chiar foarte mici, dat fiind faptul că paleta și mingile sunt incluse în preț. Clubul este deschis zilnic între 10 și 24. Problema noastră constă în faptul că se uzează rapid instrumentele, atât mingile, cât și paletele. Iarna acest proces este accelerat, deoarece în acest anotimp este perioada cea mai activă pentru ping-pong. Unii clienți preferă să vină cu paletele proprii, dar, în acest caz, prețurile rămân identice – 50 de lei de la o pereche de jucători”.
„70% dintre clienți sunt bărbați cu vârsta de 25-35 de ani, - spune Mihail Cșeminschi. – Femeile reprezintă doar 10% dintre clienții noștri. Cu toate acestea, mă bucură faptul că ele vin sa joace. La fel vin și studenți, copii cu părinții. Vin și pensionari, și bărbați, și femei, aspect care este destul de inedit, dar plăcut.
Pe teritoriul Chișinăului există puțini concurenți. În oraș există 4-5 săli, dotate cu echipamentele necesare, fără a lua în calcul universitățile, unde, de obicei, sunt plasate 2-4 mese.
Și nu avem clienți doar din sectorul Botanica. La noi vin oameni din întregul oraș, se pare că au fost create anumite preferințe – locul, partenerii sau alte aspecte importante. ( În centrul orașului nu există săli de ping-pong, nici măcar în centrul pentru copii „Artico” – nota red.). Plusul și minusul acestui sport constau în faptul că este imposibil să joci singur. Desigur, ai putea ridica o jumătate a mesei sub un unghi de 90 de grade. Însă este plictisitor să joci în această manieră. De aceea, pentru cei care vin fără pereche, le dăm datele de contact ale iubitorilor de tenis de masă și ei deja se înțeleg în vederea unei întâlniri.
Noi nu organizăm competiții în cadrul clubului. Orice partidă de ping-pong 
reprezintă o mini competiție. Iar „pedeapsa” pentru cei învinși poate fi destul de inedită, uneori. Deseori, de vreo 4-5 ori pe săptămână, la noi vine un cuplu, care joacă pe flotări. Îi urmăresc destul de des. Soțul pierde mai des. Cât despre campionate, acestea sunt desfășurate de către organizații terțe – cu scop recreațional și ca promovare a ping-pongului în rândul elevilor și a studenților”.
În alte țări: din Europa, Japonia, China, ping-pongul este un hobby în masă, datorită publicității, a competițiilor descriese de mass-media etc. La noi, însă, se realizează prea puține acțiuni pentru popularizarea acestui tip de sport. „Cu toate acestea, se pare că se mișcă ceva în ping-pongul național, - zice Mihail Cșeminschi, - întrebarea ar fi cât de activ? Deseori observ cum vin copiii, de 7-8 ani, cu părinții. Înălțimea le permite deja să joace la masă și joacă frumos, probabil iau cursuri de la antrenori. Acest aspect mă bucură enorm”.
Articol pregătit de MyBusiness.md
Pentru prima dată în Republica Moldova - Forumul European al Angajatorilor
Pentru prima dată în Republica Moldova, unii dintre cei mai mari angajatori din țară vin să se întâlnească cu tinerii interesați de un job la Forumul European al Angajatorilor. Evenimentul va avea loc pe 20 octombrie și va reprezenta o platfromă unică de întâlnire între tinerii profesioniști, studenții, dar și toți cei interesați cu investitorii străini, companii din R. Moldova care lucrează cu piața UE. La fel, participanții se vor întâlni cu reprezentanții celor mai importante proiecte internaționale în domeniul de ocupare al forței de muncă în Învățământului Profesional, Antreprenorial și Durabil.
13.00-18.00 Centrul Republican pentru copii și tineret ARTICO. Chișinău, Ștefan cel Mare, 169
Povestea scuterului inteligent de la Arad - De la drone, la trotineta lui Batman
De curand, cateva imagini cu un scuter ce arata ca un vehicul din filmele cu supereroi au devenit virale pe retelele de socializare. Am aflat ca este un produs romanesc, realizat la Arad de o echipa de tineri antreprenori. Despre cum s-a nascut Rolley Scooterson, "primul scooter inteligent din lume", puteti citi intr-un interviu acordat StartupCafe de Mihnea de Vries, unul dintre fondatorii proiectului.
Cum transformi un octocopter intr-un scuter
Ideea de a crea un scooter inteligent i-a venit lui Mihnea inca de acum trei ani, pe cand lucra la un alt proiect. "Era vorba de un octocopter (un tip de drona comerciala) pentru filmari aeriene, cam cu un an inainte ca multicopterele sa intre in mainstream. Proiectul se numea KopterX", povesteste el. Doar ca, in acelasi an, Federal Aviation Administration (FAA) interzicea in Statele Unite zborul cu multicoptere in scop comercial. Asa ca, si-a dat seama ca piata pentru produsul lui s-a ingustat considerabil si a abandonat proiectul, dar s-a gandit ca motorul de 300W al octocopterului ar putea fi folosit intr-un alt proiect. "Motorul nu era mai mare decat o ceasca de cafea. Astfel ca are destula putere sa impinga o trotineta si sa incapa in roata ei, Si asa a inceput idea Scooterson", spune Mihnea.
Un an mai tarziu s-a alaturat proiectului si Flavius Balaj, proprietarul Mr. Fab, un grup de firme ce activeaza in domeniul investitiilor si constructiilor industriale. Cei doi l-au adus in proiect si pe Ionut Predescu, designer industrial, care sa se ocupe de design-ul scooterului.
"Intr-o zi, Flavius ne-a intrebat: <<Stiti motocicleta lui Batman? Cum ar fi sa facem trotineta lui Batman, sa fie si robusta si cool?>> Era vorba de Bat Pod-ul din Batman: Dark Knight, acel vehicul futuristic cu roti foarte late. Am cautat pe internet si am gasit niste anvelope cu un aspect similar iar Ionut a reusit sa le integreze perfect in designul nostru", explica co-fondatorul Scooterson.
Dar, stiau ca este nevoie sa aduca ceva nou in piata si din punct de vedere tehnologic. Drept urmare, au apelat la doi programatori, George Poenaru, care a devenit developer IOS si hardware al proiectului si Pavel Kiss, care este "full stack developer" al back-endului din cloud si al aplicatiei web.
Ce este Rolley Scooterson si unde va fi el produs
Rolley Scooterson este un vehicul electric, care are si o componenta software. Functiile "inteligente" se realizeaza conectand vehiculul la un "cloud" prin intermediul unui smartphone si a unei aplicatii mobile. Una din functiile "smart" este legata de simplitatea cu care acesta poate fi condus. Este primul si singurul scuter din lume, potrivit producatorilor lui, care are o functie inteligenta software/hardware, ce permite sa fie condus fara ca utilizatorul sa foloseasca maner de acceleratie sau schimbator de viteze. Acest control inteligent intelege viteza dorita, analizand miscarile corpului celui care il conduce. O alta componenta a functiilor software este posibilitatea de a folosi vehiculul in comun, de catre mai multe persoane, ceea ce inseamna ca scuterul poate fi inchiriat.
Autonomia variaza in functie de mai multi factori, precum: greutatea utilizatorului, stilul lui de condus, tipul terenului pe care ruleaza, temperatura exterioara sau vantul. Dar constructorii scuterului estimeaza o autonomie de circa 50 km, dupa o incarcare. Vehiculul are un incarcator extern si are nevoie de aproximativ 3 ore pentru o incarcare completa. "Practic insa, datorita faptului ca bateria va putea fi schimbata in diverse locuri din orase, grija autonomiei va disparea", adauga Mihnea. Viteza maxima pe care o poate atinge este de 25 de km/ora.
In octombrie 2014 echipa Scooterson a inceput prototiparea si este aproape de finalizarea modelului de serie, urmand sa obtina si omologarea de tip. Iar din luna aprilie a acestui an au inceput si testele in teren. Produsul va fi lansat pe piata in aceasta luna.
Si-au propus sa vanda 1.000 de scutere si spera ca pana in 2017 sa amortizeze investitiile facute pana acum.
"Fiind un produs din clasa premium, vom limita productia la un numar care sa-l mentina intr-o nisa pe targetul vizat, probabil doar cateva mii de vehicule pe an. In viitor, intentionam sa mai avem un model la un pret mai mic, dar care sa nu dilueze perceptia brandului Scooterson si sa-l scoata din zona premium", spune co-fondatorul companiei.
Sasiul si componentele din materiale compozite, mai exact aripile si carenele, se vor produce in Romania, intr-o fabrica proprie. Motorizarea va fi produsa de o companie germana, Heinzmann, iar asamblarea se va face la inceput in Romania si Anglia si probabil mai tarziu, in Statele Unite si Germania, acestea fiind cele mai mari trei piete pe care le vizeaza. Fondatorii proiectului spun ca evita productia si asamblarea in China, care, desi ar fi cele mai ieftine, ar afecta pozitionarea brandul in clasa premium. Dar nu exclud importarea catorva compoente si de pe piata chineza.
Prototiparea a fost cea mai mare provocare de pana acum. "In Romania e foarte greu sa ai acces la utilajele industriale necesare, fara sa faci serii mari. Majoritatea fabricilor romanesti din domeniul "automotive" produc subansamble si piese pentru export si nu au timp pentru proiecte de prototipare", sustine reprezentantul Scooterson.
Pentru ca isi doresc ca fiecare scuter sa fie unic, acestea vor fi construite pe baza de comanda, cumparatorul putand sa aleaga culorile si materialele folosite la anumite componente, dar si alte elemente optionale. Pretul lui se poate astfel modifica considerabil fata de modelul de baza.
"Detaliile de pret le vom anunta curand, in ziua lansarii oficiale, moment in care vom incepe sa luam pre-comenzi. Va fi o pre-serie limitata la doar 100 de scutere. Pentru cei interesati, am creat o pagina la adresa: unde se pot inscrie pentru a afla primii data in care isi pot rezerva unul dintre cele 100 de Rolley Scooterson", anunta Mihnea.
El spun ca vor sa patenteze doar anumite parti care implica componente hardware, patente care vor fi inregistrate in Uniunea Europeana si SUA, iar in rest, vor da acces gratuit celor interesati sa foloseasca tehnologia.
Cat despre finantare, fondatorii Scooterson spun ca s-au gandit la o varianta prin "convertible equity", un tip de finantare destinat acoperirii perioadei pana la urmatoarea runda, dar care nu face o evaluare definitiva a startup-ului, incat sa nu afecteze negocierile unei viitoare serii de finantare A.
"Pentru investitia in dezvoltarea liniei de productiei inca nu avem toate datele necesare. Suma depinde mult de dimensionarea capacitatii de productie, iar in acest moment inca nu putem estima foarte precis cererea. Dar stim cat avem nevoie in urmatoarele 6-8 luni pentru finaliza partea de R&D (cercetare si dezvoltare), a dezvolta departamentul de vanzari si marketing si de a atrage noi talente. Vom incerca sa obtinem o finatare de circa 200.000 euro, prin oferta de <<convertible equity>> potentialilor investitori, angels sau institutionali, atat din Romania cat si din Anglia", mai spune Mihnea.
Registrul unic al mașinilor de casă si control a fost completat cu 5 modele de MCC noi
În Monitorul Oficial din 16 octombrie 2015, a fost publicată Decizia Comisiei interdepartamentale pentru mașinile de casă şi control nr. 26-11/2-22/01-2015 din 28.09.2015, prin care au fost incluse în Registrul unic al maşinilor de casă si control (RUMCC) maşinile de casă si control cu memorie fiscală (MCC) de următoarele modele :
«TREMOL FP 15-KL» — imprimantă fiscală, staționară, de sistem, pasivă, GPRS, SD card: producător — «TREMOL» Ltd, V. Tîrnovo, Bulgaria; furnizor — S.C. MELITAX-GRUP S.R.L. (IDNO 1006600049406), Chişinău; sfera de aplicare — comerț, prestări de servicii; codul de înregistrare — G4;
«ACLAS CRL-SD» — mașină de casă şi control cu memorie fiscală, staționară, de sistem, pasivă, GPRS, SD card; producător — PINNACLE TECHNOLOGY CORP. (TAIWAN); furnizor — S.C. MELITAX-GRUP S.R.L. (IDNO 1006600049406), Chişinău; sfera de aplicare — comerț, prestări de servicii; codul de înregistrare — G5;
«ACLAS CRV-SD» — mașină de casă şi control cu memorie fiscală, portativă, de sistem, pasivă, GPRS, SD card; producător — PINNACLE TECHNOLOGY CORP. (TAIWAN); furnizor — S.C. MELITAX-GRUP S.R.L. (IDNO 1006600049406), Chişinău; sfera de aplicare — comerț, prestări de servicii; codul de înregistrare — G6:
«ORGTECH mini-G» — mașină de casă şi control cu memorie fiscală, portativă, de sistem, pasivă, GPRS, SD card; producător — «ОРГТЕХНИКА» АД, Silistra, Bulgaria; furnizor — LASCOM S.R.L. (IDNO 1002600023781), Chişinău; sfera de aplicare — comerț, prestări de servicii; codul de înregistrare — G7;
«ORGTECH 2015» — maşină de casă şi control cu memorie fiscală, portativă, de sistem, pasivă, GPRS, SD card; producător — «ОРГТЕХНИКА» АД, Silistra, Bulgaria; furnizor — LASCOM S.R.L. (IDNO 1002600023781), Chişinău: sfera de aplicare — comerț, prestări de servicii; codul de înregistrare — G8.
Totodată, prin această decizie, Comisia interdepartamentală pentru mașinile de casă şi control i-a recomandat Ministerului Finanțelor, care de comun acord cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, să asigure promovarea modificării legislației în vigoare în vederea obligării entităților care desfășoară activitate în domeniul jocurilor de noroc, precum sunt definite în Legea cu privire la jocurile de noroc nr. 285-XIV din 18 februarie 1999, de a implementa modele de mașini de casă și control cu memorie fiscală si modem GPRS incorporat care asigură transportul de date prin rețelele mobile GSM la efectuarea decontărilor bănești în numerar.
Prezenta decizie intră în vigoare din data de 16 octombrie, data publicării.
www.contabilsef.md
Forumul Moldo-Polonez de Eficienţă Energetică
Companiile moldoveneşti din domeniul eficienţei energetice pot participa la Forumul Moldo-Polonez de Eficienţă Energetică de la Chişinău.Forumul de afaceri va avea loc la Summit Events (Tighina 49/3), sala Roşie, marţi, 20 octombrie, începând cu ora 10:00. Evenimentul va reuni mai mult de 40 de companii din Polonia şi Republica Moldova care activează în domeniile energiei regenerabile, tratarea apei, eficienţa energetică, gestionarea deşeurilor şi producerea energiei prin cogenerare.
Companiile din ambele ţări vor avea posibilitatea să facă schimb de experienţă şi să stabilească legături de colaborare.
Sporirea eficienţei energetice este unul dintre obiectivele Republicii Moldova, iar rezultatele implimentării măsurilor de eficientizare ar reduce facturile pentru resursele consumate şi ar contribui la bunăstarea consumatorului. Polonia este un exemplu de bune practici pentru ţara noastră. Ne dorim ca în urma Forumului, companiile din ambele ţări să stabilească parteneriate economice durabile şi să-şi dezvolte afaceri comune, a declarat Alexandrina Robu, preşedintele Asociaţiei Europene a Tinerilor Antreprenori din Republica Moldova.
La forum poate participa orice companie din domeniul energetic prin înregistrare la adresa de e-mail: . Forumul este organizat de Asociaţia Europeană a Tinerilor Antreprenori (YEBA) în colaborare cu Asociaţia Patronală în Domeniul Energetic din Republica Moldova (APDE), susţinut de Ambasada Poloniei la Chişinău şi Ministerul de Externe a Poloniei.
Ministerul Economiei a soluționat problema investitorilor din ZEL Bălți privind exportul deșeurilor industriale
Ministerul Economiei a soluționat problema investitorilor din ZEL Bălți, care, din septembrie, trebuiau să obțină licență pentru exportul deșeurilor industriale. Subiectul a generat discuții după ce Ministerul Mediului, care antrerior elibera notificări pentru exportul deșeurilor de producție, a solicitat de la agenții economici licență pentru această operațiune.
Problema a fost soluționată în cadrul grupului de lucru, creat sub egida viceministrului Economiei, Vitalie Iurcu, cu participarea reprezentanților Ministerului Economiei, Camerei de Licențiere, Ministerului Mediului, ZEL Bălți. Astfel, s-a constatat că antreprenorii din ZEL Bălți, pot exporta deșeurile industriale, ce provin din procesul tehnologic fără a deţine licenţă.
Potrivit Grupului de lucru, în acest caz, exportul deșeurilor de cupru și cabluri metalice cu conținut de cupru nu constituie gen de activitate antreprenorială și nu cade sub incidența prevederilor Legii cu privire la activitatea de licențiere a activității de întreprinzător nr. 451 din 30.07.2001 și nu necesită obținerea unei licențe în acest sens. Iar, în conformitate cu art.7, pct.4 din Legea cu privire la Zonele Economice Libere, pe teritoriul acestora nu se aplică regimul de contingentare și licențiere la importul și exportul mărfurilor.
În acest context, Ministerul Economiei reiterează angajamentul său de a asigura, prin politicile sale, un mediu investițional confortabil pentru mediul de afaceri, așa încât Republica Moldova să devină o destinație atractivă pentru investiții. De aceea, instituția va continua implementarea tuturor măsurilor de ameliorare a condițiilor de afaceri în legătură cu simplificarea procedurilor, permiselor și a oricăror bariere birocratice împovărătoare.
Producţia ecologică a început să fie tot mai solicitată pe piaţa moldovenească
Producţia ecologică este tot mai solicitată pe piaţa moldovenească, a afirmat directorul Companiei „EtnoGastronomica”, Tamara Şchiopu, în cadrul unui atelier de informare cu genericul „Agricultura ecologică pe înţelesul jurnaliştilor. De la mit – la degustare”, informează MOLDPRES.
În cadrul evenimentului, Tamara Şchiopu, care este și nutriţionist şi producător eco din Marea Britanie, a menţionat că pentru a practica agricultura ecologică, producătorii moldoveni trebuie să obţină un certificat de la agenţiile specializate şi să intre în posesia Mărcii Naţionale. De asemenea, ei sînt obligaţi să treacă timp de 2-3 ani o perioadă de conversiune a terenurilor de la producţia convenţională la cea ecologică.
„Biodiversitatea este foarte importantă în procesul eco. Producătorii eco nu utilizează pesticide, care în producţia dată sînt de 550 de ori mai puţine în fructe şi de 700 de ori - în legume”, a specificat Tamara Şchiopu.
La rîndul său, Marcela Stahi, consultant în Serviciul producţie ecologică şi produse de origine la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, s-a referit la cadrul legal privind agricultura ecologică. „Agricultura ecologică a început să fie dezvoltată în lume în 1940, iar în R. Moldova - din 2003. În 2005, a fost aprobată Legea nr. 115 cu privire la producţia ecologică, iar în 2006 – Hotărîrea nr. 149 pentru implementarea Legii cu privire la producţia agroalimentară ecologică. În 2014 în R. Moldova erau 60 de producători care practicau agricultura ecologică, iar în 2015 au fost înregistrate deja 26 de cereri pentru a intra în circuitul agroalimentar ecologic”, a precizat Marcela Stahi.
Potrivit Marcelei Stahi, cea mai mare pondere a terenurilor ecologice, de 24%, este înregistrată în Danemarca. În R. Moldova agricultura ecologică este practicată doar pe 2% din suprafaţa totală a terenurilor agricole.
Campania naţională de informare şi promovare a beneficiilor agriculturii ecologice din Moldova EcoLocal, lansată astăzi, se va desfășura în perioada anilor 2015-2017.
La Ungheni a fost implementat un proiect european pentru managementul deşeurilor
Primăria oraşului Ungheni a realizat mai multe proiecte de gestionare corectă a deşeurilor în cadrul unui program finanţat de Comisia Europeană, care a fost finalizat în luna curentă, transmite Moldpres.
Ungheni a fost selectat pentru participare în proiectul “Introducerea practicilor inovative de management al deşeurilor în oraşe din Georgia, R. Moldova şi Armenia” în octombrie 2013. Timp de doi ani, proiectul a fost implementat de autorităţile publice locale şi organizaţiile neguvernamentale partenere din Kutaisi (Georgia), Ararat (Armenia), cu susţinerea unor asociaţii de mediu din Galaţi (România).
În perioada de implementare a proiectului, reprezentanţii oraşelor beneficiare s-au familiarizat cu practici inovative de management al deşeurilor din Uniunea Europeană. Ca urmare în oraşul Ungheni a fost introdus cu succes sistemul de colectare selectivă a deşeurilor, care a fost dat drept exemplu partenerilor.
Totodată, în cadrul proiectului au fost elaborate planuri de acţiuni privind managementul deşeurilor, care vor fi folosite ulterior de administraţiile celor trei oraşe participante.
Potrivit primarului de Ungheni, Alexandru Ambros, proiectul a fost unul de succes pentru oraş şi poate fi aplicat în alte localităţi. Am avut ocazia să cunoaştem mai multe modele de gestionare corectă a deşeurilor care vor contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, a menţionat primarul.
www.moldpres.md
Indicația geografică, modalitate de protejare a micilor producători regionali, a ajuns în Parlamentul European
Micii producători de produse tradiționale ar putea primi un ajutor din partea UE pe partea de recunoaștere a muncii lor. Comisia de Afaceri Juridic a realizat un raport care poate duce la indicația geografică pe etichetele produselor, astfel încât bunurile regionale și producătorii să aibă parte de mai multă protecție.
Printre produsele menționate ca făcând parte dintre acestea se găsesc covoarele de CIsnădie sau ceramica din regiunile Corund, Cucuteni, Horezu, Maramureș, Oboga și Marginea.
Deputaţii europeni, membri ai Comisiei Afaceri Juridice, au comunicat prin intermediul unei rezoluţii non-legislative, faptul că protecţia indicaţiei geografice (GI) ar trebui să cuprindă şi bunurile produse la nivel regional şi local, precum şi produsele artizanale de origine tradiţională, cu scopul de a conserva patrimoniul local şi de a stimula dezvoltarea acestuia. Deputaţii i-au solicitat Comisiei Europene să propună fără întârziere un sistem european unic de protecţie a indicaţiei geografice pentru produsele neagricole.
„Ajutorul Comisiei Afaceri Juridice este binevenit. Acesta reprezintă un prim pas către protecţia europeană a know-how-ului de natură europeană. Este însă în puterea Comisiei Europene să preia cazul şi sper că va conduce cât de curând la o propunene legislativă europeană, ce face deja parte din dezbaterile Comisiei cu privire la aşteptările de pe piaţa internă pentru luna octombrie", a declarat raportorul Virginie Rozière (S&D, FR) după vot.
Rezoluţia non-legislativă a comisiei, care sprijină extinderea sistemului de protecție de la produse agricole la cele ne-agricole a fost aprobată în unanimitate (cu trei abțineri).
Conservarea patrimoniului cultural și know-how-ul tradițional
Deputaţii din cadrul Comisiei Afaceri Juridice insistă pentru stabilirea unei legislaţii care să aibă ca scop crearea unui sistem de protecţie al indicaţiei geografice, sistem ce ar putea fi folosit pentru identificarea originii geografice, a anumitor proprietăţi sau tehnici tradiţionale ale produselor neagricole, precum cuţitele Laguiole, sticla de Boemia, tartanul scoţian, marmura de Carrara şi tapițeria Aubusson. Deputaţii au scos în evidenţă faptul că „legătura cu zona de producţie este esenţială pentru a putea identifica specificitatea know-how-ului şi pentru a putea indica calitatea, autenticitatea şi caracteristicile produsului".
De asemenea, indicaţiile geografice pot avea un mare potenţial şi pot atrage beneficii semnificative pentru IMM-uri şi pentru regiunile EU, subliniază europarlamentarii.
Deputaţii susţin, de asemenea, că mecanismul de înregistrare a produselor ar trebuie să fie „cel mai eficient, simplu, util şi disponibil" şi insistă ca noul sistem să menţină costurile şi birocraţia pentru întreprinderi la un nivel minim.
Textul aprobat de Comisia pentru Afaceri Juridice trebuie adoptat de către Parlament.
La nivelul UE, este asigurată o protecţie unitară a indicaţiei geografice pentru produsele agricole ce provin din anumite zone geografice şi care posedă anumite proprietăţi sau sunt create conform metodelor tradiţionale. În prezent nu există o protecţie unitară pentru produsele neagricole. Cu toate acestea, 15 dintre statele UE dispun de legislaţii naţionale specifice cu privire la protecţia indicaţiei geografice pentru produsele neagricole, rezultând astfel diferenţe ale nivelului de protecţie între statele membre.
Comisia a lansat o consultare publică in 2014, cu scopul de a afla informaţii din experienţa părţilor interesate, despre protecţia actuală a indicaţiei geografice la nivel naţional şi european, şi de a stabili dacă protecţia UE a indicaţiei geografice ar putea fi extinsă şi pentru produsele neagricole. Consultarea a fost încheiată în luna Octombrie 2014. O majoritate clară a respondenţilor a considerat binevenite posibilele acţiuni la nivelul UE şi a identificat potenţiale beneficii în economice, protecţia consumatorului, sau la nivel cultural.
Pe 28-29 octombrie în Chișinău se va desfășura forumul anual pentru liderii de afaceri – DIRECTORIUM BUSINESS-FORUM
|
|
 |
|
|
|
