În data de 20 octombrie, la Chișinău, s-a desfășurat Forumul Moldo-Polonez de  Eficiență Energetică. Printre organizatorii proiectului s-au numărat Asociația Patronală în Domeniul Energetic din Moldova (APDE) și Asociația Europeană a Tinerilor Antreprenori (YEBA).
La deschiderea Forumului, Alexandrina Robu, directorul executiv al APDE, a punctat obiectivele evenimentului: „Transferul experienței poloneze din domeniul eficienței energetice și semnarea de contracte de lungă durată”.

În anul 2014, Polonia a oferit Moldovei un credit preferențial, în valoare de 100 milioane euro, pentru dezvoltarea și modernizarea tuturor ramurilor agriculturii din republică. Totodată, acest credit reprezenta baza de cooperare a antreprenorilor acestor două țări.
De exemplu, anul trecut au început tratativele cu privire la asamblarea tractoarelor poloneze „Ursus” în cadrul unei întreprinderi din Moldova.

Cât despre eficiența energetică „în stil polonez”, Moldova are multe de învățat și de achiziționat din partea polonezilor. Acest aspect se datorează faptului că Polonia, într-adevăr, a investit un număr mare de resurse în dezvoltarea „tehnologiilor verzi”.

Dezvoltarea surselor alternative de energie și implementarea tehnologiilor de economisire a energiei a reprezentat una dintre cerințele de bază pentru aderarea Poloniei la UE. Astfel de cerințe au fost înaintate tuturor candidaților, însă Polonia le-a și depășit. Ea a atras companiile locale, în vederea cooperării, și a stimulat, prin diverse metode, dezvoltarea „businessului verde”. Ca rezultat, în ultimii cinci ani, Polonia a devenit unul dintre cei mai importanți producători, dezvoltatori și implementatori ai programelor, tehnologiilor și utilajelor de eficiență energetică.

Conform spuselor reprezentantului Acceleratorului polonez al „tehnologiilo verzi”, Green Evo, Monica Bienkovski, conform planuriloe UE, ponderea surselor alternative de energie din volumul total al surselor energetice din fiecare țară europeană, ar trebui să fie de 20% până în anul 2020. Iar până în anul 2030 trebuie să atingă 40%. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu este sigură că vor putea ajunge la astfel de indicatori în 15 ani, însă există deja un punct de pornire. Și, în acest caz, Moldova nu reprezintă o excepție.

Dezvoltarea „sectorului verde” din economia poloneză este susținută de către guvernul polonez, care, prin Ministerul Mediului, oferă sprijin producătorilor polonezi, care lucrează în domeniul „tehnologiilor verzi”. Implicarea guvernului crește credibilitatea, pe piața mondială, a oamenilor de afaceri din țară, asigurând un nivel înalt de siguranță, dat fiind faptul că guvernul se poziționează ca și garant al tranzacțiilor și al acordurilor pe care „Green Evo” le realizează în alte țări. Acest aspect a însemnat un salt important pentru promovarea tehnologiilor poloneze de eficiență energetică în alte țări. În Moldova, în particular, sunt deja cunoscute pe larg cazanele care funționează pe bază de peleți, produse în Polonia.

În anul 2014, compania poloneză „Asket” a început să se ocupe de prelucrarea deșeurilor din agricultură, și anume prin producția de brichete și peleți din paie. Aceasta reprezintă o parte din programul „Cărbune de aur pentru Moldova”. Aceeași companie se ocupă de dezvoltarea și producția utilajelor destinate producerii de peleți și brichete.

Pentru a putea lucra eficient în afara Poloniei, precum și în interiorul țării, întreprinderile „verzi” aderă la asociația „Green Evo” – ”evoluția verde”. Începând cu anul 2010, când a fost fondată asociația-accelerator, s-a lucrat pe 74 de proiecte tehnologice. 62 dintre acestea au fost deja finalizate. Realizarea recentă a „Green Evo” constă în prezentarea noului biodiesel „Solaris Diesel Dual Fuel”, în vara acestui an.

Întreprinderea poloneză a semnat 1273 de contracte de furnizare a „tehnologiilor verzi” și a utilajelor. 244 dintre acestea vizează companii internaționale. Astăzi, „Green Evo” este prezentă pe patru continente, colaborează cu Rusia, Kazahstan, Peru, Chile, India, Algeria, Malaezia, Vietnam și Tailanda.

Piața din Moldova este destul de mică, însă foarte spațioasă. Cum a fost menționat la Forum, ponderea surselor alternative de energie în țara noastră este de doar 5%. Dacă e să comparăm acest indicator cu nivelul mediu european de 13-14%, putem concluziona faptul că în Moldova mai este mult de lucru. Pentru a ajunge din urmă Europa, țara trebuie să mărească ponderea energiei alternative cu 8% - să crească aproape dublu nivelul actual. În plus, există și angajamentul guvernului autohtin „20-20”...

11 companii din „Green Evo” sunt pregătite să vină pe piața moldovenească. Acest număr de companii au desfășurat prezentări în cadrul Forumului Moldo-Polonez de Eficiență Energetică. Iar 37 de companii autohtone își doresc deja să colaboreze cu ele, în patru domenii „verzi”. Conform spuselor ministrului adjunct al Ministerului Economiei, Valeriu Triboi, acestea sunt: tratarea apei, gestionarea deșeurilor, eficiența energetică și producerea energiei din resurse regenerabile. În cadrul Forumului a fost realizat primul pas spre această cooperare ecologică. Să sperăm că tot ce ne-am propus spre realizare în „sectorul verde” ne va și reuși.

În poză (de la dreapta spre stânga): directorul general al Agenției pentru Eficiență Energetică, Mihai Stratan; viceministrul economiei, Valeriu Triboi; ambasadorul Poloniei în Moldova, Artur Michalski; directorul executiv al APDE, Alexandrina Robu.

-     Alexandrina Robu

-    Întâlnire în formatul B2B

Foto: MyBusiness.md și Proimagine

Articol pregătit de MyBusiness.md
  

Contabilul cu experiență Ludmila Logvinenco, ieșind la pensie, a deschis o afacere la care visa toată viața ei – producția pălăriilor pentru femei. Și, în afară de pălării și berete originale, ea mai produce fulare din blană, șaluri, rochii, jachete de alpacă și angoră prin împâslire și împletește cu cârligul căciuli, fulare și mănuși. Sortimentul maestrului mai include fulare, cusute pe degete și manual (așa doar, altfel nicidecum).

“Pe de o parte, am multe putere și experiență pentru a-mi continua activitatea profesională. Dar, ieșind la pensie, am înțeles: nu voi reuși să-mi duc activitatea de contabil și să mă ocup de împâslire a articolelor vestimentare. Acestea au nevoie de timp, puteri și energie. Deaceea, am decis să-mi iau un an de pauză și să mă ocup de acea activitate, pentru care simțeam vocația de mai demult – împâslire a lânie”, - a spus pentru mybusiness.md meșterul popular Ludmila Logvinenco.  

Pensia nu este mare, însă resursele financiară căpătate din munca ei îi permit să supraviețuiască și să se dezvolte (procurarea materialelor necesare, colectarea banilor pentru masterclass-uri). Ludmila Logvinenco lucrează cu gândul că, în viitor, își va deschide un magazin și un atelier. “Acestea sunt doar vise. Nu îndrăznesc să apelez la credit bancar, iar impozitele îmi consumă tot profitul. În prezent, împletirea articolelor vestimentare îmi permite să cunosc o meserie nouă și să îmi dezvolt creativitatea. Deci, este mai mult decât o afacere, care s-ar fi orientat spre producție în masă. Acum, atelierul meu este apartamentul meu, iar locurile de realizare sunt iarmarocurile”.

Doamna a asimilat independent tehnica de împâslire a lânei acum câțiva ani. Au ajutat-o informațiile și lecțiile video publicate pe Internet. De croșetare, în schimb, ea se ocupa din copilărie. Cunoștințele date chiar o salvau de multe ori.

“La vârsta de 14 ani deja puteam să-mi cos o rochie elegantă pentru a ieși seara la plimbare. Le făceam prietenelor sacouri și fuste la modă. În perioada de studenție mă ocupam de croșetare și de împletire. Iar în anii 90’, când am intrat în epoca “schimbărilor” și a intervenit criza de haine, coseam articole vestimentare pentru toată familia. Atunci, în perioada instabilității economice, am aflat ce înseamnă să activezi în domeniul antreprenoriatului privat. Îmi veneau comenzi de coasere și împletire. Iar cu banii câștigați contribuiam la bugetul familiei.  

Acum, după mai mulți ani, am decis să mă reîntorc la ideea de “afacere personală”. Doar am experiență mare în împletire cu cârligul, iar lâna este pasiunea mea. Mereu îmi stârneau curiozitatea diferite tipuri de lână (alpacă, angoră, bucle de oaie, fleece) și îmi plăcea să simt conexiunea tactilă cu fibre naturale și salubre. Articole de lână sunt scumpe, dar și destul de practice. Acestea nu provoacă alergie, sunt călduroase, ușoare, contribuie la circulația sângelui și, spre deosebire de articolele sintetice, permite pielii să respire. Însă doar câteva tipuri de lână pot fi împâslite pentru o pălărie, ca aceasta să-și mențină forma. Aici trebuie să fie respectate câteva reguli tehnice, care pot fi asimilate doar prin practică”, - a povestit meșterul.

Ludmila și-a început activitatea de la cele mai simple forme – mărgele și flori. Cu timpul, ea a reușit să învețe ceva mai mult și deja a început să producă modele interesante și neobișnuite de pălării (înclusiv și în stil retro), decorate cu flori, berete, subțiri (aproape dantelă) și fulare cu imagini. Ea nu-și reclamează producția și nu plasează poze pe rețele de socializare. Ludmila apare doar la iarmarocurile din capitală, unde a observat cererea ridicată pentru producția ei. Cum se explică acest fapt?

“În prezent, nu am timp și posibilitate să mă ocup de reclamarea articolelor mele. Mereu sunt ocupată de împletire și de împâslire. Dar, cum îmi pregătesc pălăriile de iarmaroc, acestea se răscumpără imediat – posibil acum persistă cerere de sezon. Sunt sigură că nu-mi vin doar cumpărători ocazionali. Pălăriile și fularele realizate manual sunt adresate femeilor cu un anumit stil și gust. Mă orientez după următorul principiu: “fiecare haină își are cumpărătorul ei”. Deaceea, fiecare pălărie își va găsi purtătorul. Niciodată nu voi spune clientului că îi stă bine în pălăria mea doar ca să-mi vând produsul și să câștig bani”, - a răspuns meșterul.

Ludmila afirmă că realizarea unei pălării necesită patru ore de muncă. “Este un lucru voluminos. Articolul este executat manual, de la început și până la sfârșit. Drept rezultat, produsul este unic și el își așteaptă cumpărătorul. Primesc mare plăcere de la jocurile “de-a pălării”. Căciulile și fularele împletite sunt mai obișnuite după formă și conținut, iar pălăriile împâslite au farmecul lor. Acestea pot fi de forme diferite, în dependență de dispoziție și stil”.

Prețurile pentru pălării – 300-550 de lei, fulare și șaluri – de la 700 de lei, jachete și rochii – 1200-1500 de lei.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Companiile din industria luxului nu se culcă pe lauri, bazându-se pe lunga tradiţie din domeniul lor, ci încearcă să-şi crească o nouă generaţie de clienţi. O modalitate de a realiza acest lucru o reprezintă organizarea unor expoziţii cu intrarea liberă separate de prezentările colecţiilor, care să atragă publicul larg şi mai ales pe cei activi pe reţelele de socializare online, scrie Financial Times.

Printre evenimentele de acest tip se numără expoziţia Wanderland a casei Hermes, care reunea câteva mii de obiecte din arhiva sau colecţiile moderne ale companiei. La rândul său, Louis Vuitton a organizat o expoziţie care să prezinte lucrările şi să explice viziunea directorului său de creaţie Nicolas Ghesquiere. Expoziţia, intitulată Series 3, a putut fi vizitată la Londra şi a avut ca subiect procesul de creaţie a colecţiei de toamnă/iarnă 2015, deja disponibilă în magazine, cu scopul de a arăta publicului aspectele nevăzute ale unei colecţii de modă.

Un alt eveniment este cel al casei Chanel, intitulat Mademoiselle Privé şi menit, aşa cum afirmă conducerea companiei, să atragă tinerii. Spaţiul expoziţional a fost astfel amenajat încât să permită fotografierea uşoară de către vizitatori, care mai apoi să se laude pe internet postând imagini din locurile prin care au trecut. Mademoiselle Privé„ se axează pe măiestria atelierelor de haute couture şi bijuterii ale Chanel şi pe popularul parfum al companiei, Chanel No. 5.

http://www.businessmagazin.ro/

Se spune ca nu trebuie sa intri in afaceri cu prieteni apropiati sau cu rude si de multe ori neintelegerile ce rezulta dintr-o astfel de colaborare sunt fatale pentru relatia dintre partenerii de business. Oameni care se inteleg perfect intr-un cadru informal si relaxant descopera ca sunt cu totul diferiti intr-o atmosfera rigida, de business. The Guardian a vorbit cu prieteni care s-au asociat si care au avut neintelegeri, dar au reusit sa le si depaseasca.

Cand prieteni foarte buni se decid sa infiinteze un business, multe lucruri rele se pot intampla, iar o prietenie ce pare solida ajunge sa fie pusa la grea incercare. Oamenii au viziuni diferite asupra business-ului, asupra modului de actiune si asupra gestionarii finantelor.

Oameni care se inteleg perfect intr-o excursie sau intr-o iesire la shopping pot avea certuri cand este vorba de business, fiindca sunt mize mari la mijloc: sume importante de bani si timpul dedicat afacerii. Daca certurile sunt dese si afacerea are de suferit, productivitatea scade, strategia nu mai este fluenta si business-ul nu evolueaza.

In destule cazuri certurile se acutizeaza dupa sase luni de la infiintarea business-ului cand dispare incantarea initiala si cand se instaleaza o anumita rutina. Iar daca rezultatele bune intarzie sa apara creste riscul aparitiei situatiilor in care oamenii se invinovatesc reciproc.

Care ar fi rezolvarea? In multe cazuri e util ca una dintre parti sa faca un compromis pentru a pune capat certurilor, iar alteori un dezacord poate fi rezolvat apeland la statistici care pot ajunge sa dea dreptate uneia dintre parti. O alta solutie este feedback-ul venit de la o persoana neutra care nu are cu niciunul dintre "certareti" o relatie de prietenie si deci poate analiza "la rece".

Pentru ca o asociere intre prieteni sa nu se transforme intr-un dezastru pentru firma este recomandata o perioada "de proba", practic sa existe mai intai colaborari pe proiecte mult mai mici si mai neimportante decat un startup.

Sunt multe cazuri in care afacerile pornite de prieteni apropiati sunt un succes si la asta contribuie si separarea clara a sarcinilor fiecaruia inca de la inceput.

http://www.startupcafe.ro/

Rețeaua existentă a Centrelor de Carieră SYSLAB se va consolida în continuare, cu accent pronunțat pe componenta antreprenoriatului, după atingerea unei rate de succes de circa 80% din beneficiari ocupați pe piața muncii.

CHIȘINĂU, 23 octombrie 2015 – Evenimentul de lansare a etapei a doua a Proiectului SYSLAB a fost organizat la 23 octombrie în Centrul de dezvoltare a carierei SYSLAB din Chișinău. Această etapă reprezintă o continuare logică a celei precedente, Proiectul Antreprenoriat Inovativ pentru Angajare Durabilă , inițiat în 2013 și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova cu suportul Ministerului Afacerilor Externe din Norvegia .

La deschiderea evenimentului, Coordonatoarea Rezidentă ONU / Reprezentanta Rezidentă PNUD, Dafina Gercheva, a remarcat că ‘discrepanța între cerere și ofertă pe piața muncii a fost abordată în mod continuu prin intermediul rețelei celor cinci Centre SYSLAB și este o plăcere de a anunța lansarea noului ciclu al proiectului, care va fortifica în continuarea rețeaua dată’. Oficiala s-a mai referit și la așteptările și aspirațiile persoanelor din Moldova exprimate pe parcursul consultărilor naționale privind viitorul țării: ‘Locurile de muncă decente sunt printre prioritățile enumerate’, și ‘SYSLAB abordează aceste necesități prin promovarea spiritului antreprenorial inovator și generând ocupare pe piața muncii’, a concluzionat dânsa.

La rândul său, Viceprim-Ministrul, Ministrul Economiei Stephane Christophe Bride și-a exprimat aprecierea față de rezultatele precedentei faze SYSLAB, subliniind importanța continuării acestuia ‘pentru a consolida rețeaua existentă și a asigura integrarea pe piața muncii a șomerilor calificați,  absolvenților și migranților reveniți.’ Oficialul de asemenea a asigurat proiectul de suportul deplin al Ministerului în implementarea SYSLAB 2.0.

Cele cinci Centre de dezvoltare a carierei create în Republica Moldova și care funcționează conform metodologiei SYSLAB acordă asistență persoanelor șomere calificate în obținerea unui loc de muncă relevant pe piața locală a muncii sau în inițierea propriilor afaceri. Către luna septembrie 2015, Centrele de dezvoltare a carierei au acordat asistență unui număr de circa 500 de persoane, din care 78% au fost angajați și 4% au creat un plan de afaceri individual și/sau au inițiat propria afacere.

La etapa a doua a Proiectului, se va miza pe o coordonare mai bună a metodologiei SYSLAB între cele 5 Centre de dezvoltare a carierei, pentru a spori numărul beneficiarilor care îşi găsesc un loc de muncă. Totodată, componenta privind antreprenoriatul va deveni mai temeinică prin elaborarea și implementarea unui program dedicat de auto-ocupare. Pentru implementarea proiectului a fost alocat un buget de 12 milioane coroane norvegiene. Actualmente, centre SYSLAB funcționează în Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Rezina.

 

Informație adițională: Dumitru Vasilescu, Manager de Proiect, tel.: (373 22) 839 911, .

***

PNUD stabilește parteneriate cu persoane de la toate nivelele societății pentru a ajuta la edificarea unor națiuni care să poată rezista crizelor, să conducă și să susțină dezvoltarea care să ducă la îmbunătățirea calității vieții tuturor. Fiind prezent în 177 de țări și teritorii, inclusiv în Republica Moldova, Programul oferă perspective globale și contribuții locale pentru a ajuta la abilitarea vieților și edificarea unor națiuni rezistente.

Mai multă informație despre PNUD Moldova este disponibilă pe www.md.undp.org

Vinul Moldovei își continuă expansiunea pe piețele strategice europene. Pe data de 22 octombrie 2015 țara noastră a fost reprezentată în premieră la expoziția „International Wine Show Prague”, alături de alte 16 state participante. Evenimentul aflat la cea de-a XV-a ediție se desfășoară anual la Praga, Republica Cehă, fiind dedicat profesioniștilor și agenților economici din domeniul vinicol.

Viorel Garaz, expert marketing, Oficiul Național al Viei și Vinului: „Cehia prezintă un interes strategic pentru vinurile moldovenești: în 2015 exportul de vin îmbuteliat în această țară a crescut cu 21%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și considerăm că piață de desfacere cehă are un potențial de creștere considerabil. Participând la asemenea evenimente, ne dorim să fim mai aproape de potențialii parteneri și să facem cunoscută calitatea Vinului Moldovei în cercurile decisive pentru relațiile comerciale moldo-cehe.”

La invitația organizatorilor și a Ambasadei Republicii Moldova în Cehia, cu susținerea Oficiului Național al Viei și Vinului și proiectului USAID CE WIN, la expoziția „International Wine Show Prague 2015” au participat 16 companii vitivinicole din Moldova: „Chateau Vartely”, Vinăria „Poiana”, „Călărași Divin”, „Fautor”, „Suvorov-Vin”, „Vinăria din Vale”, „Mold-Nord”, Vinăria „Țiganca”, „Cricova”, „Cimișlia Wineries”, „Et Cetera”, „Dionis Club”, „Castel Mimi”, „Barza Albă”, „Vinuri de Comrat”, „Maurt”. Producătorii au prezentat publicului ceh zeci de vinuri din soiuri europene și locale, dar și divinuri de calitate.

În cadrul expoziției, Vinul Moldovei a atras un număr sporit de vizitatori, în special prin masterclassul cu degustare prezentat de Christy Canterbury. Experta americană, deținătoare a prestigiosului titlu de Master of Wine, care este și ambasadoare a brandului național „Wine of Moldova”, a oferit participanților informații despre vinurile moldovenești de calitate și a elucidat valențele gustative ale celor mai fine băuturi produse în țara noastră.

Pentru a familiariza mediul de afaceri din Cehia cu Vinul Moldovei, organizatorii au publicat în revista evenimentului, „Eno Marketing for Professionals”, un articol detaliat și cuprinzător, dedicat vinurilor produse în Moldova. Textul semnat de Lucie Finková relatează despre zonele vitivinicole și tradițiile de vinificație de 2000 de ani ale țării noastre, sintetizează cele mai recente evoluții în dezvoltarea domeniului, prezintă particularitățile soiurilor autohtone și ale celor mai apreciate vinuri moldovenești, oferă date statistice recente despre producția și importurile de vinuri. Autoarea notează: „Vinul Moldovei exprimă autenticitate, iar produsele tradiționale moldovenești sunt destinate consumatorilor aflați în căutare de aventură. Fiind apreciat pentru terroir-ul local, dar și pentru nuanțele fine universale, vinul produs în Moldova devine tot mai popular în cele mai mari metropole ale lumii.” Publicația cu un tiraj de 2000 de exemplare este distribuită în exclusivitate profesioniștilor din domeniu: importatori, distribuitori, reprezentanți HoReCa, somelieri etc.  

Participarea la evenimentul desfășurat în Cehia este parte a politicilor implementate în vederea promovării brandului național „Vinul Moldovei”, în cadrul programului de marketing al Oficiului Național al Viei și Vinului, care include analiza și segmentarea piețelor țintă de export, identifică poziționarea de produs, mesajele de comunicare și obiectivele de marketing.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol.
Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol ”Wine of Moldova. A legend alive”.

La 20 octombrie 2015 a fost lansat un nou proiect de asistență al Agenția Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională (USAID) pentru Creșterea Competitivității prin Dezvoltarea Capitalului Uman și Inovație (CE-WIN).

"Este cel mai recent exemplu de susținere a R. Moldova din partea SUA pentru a-și obține independența economică. Proiectul CE-WIN va consolida succesele și eforturile proiectului precedent, CEED II. Cumulativ, aceste trei proiecte vor reprezenta 15 ani de suport din partea Guvernului SUA pentru cele mai importante sectoare de creștere economică a R. Moldova: vinificația, turismul, tehnologiile informaționale și industria ușoară”, - a declarat pentru Unimedia, ambasadorul SUA în R. Moldova, James D. Pettit.

Proiectul CE-WIN se ridică la 2,8 de milioane de dolari, iar termenul de realizare este până în anul 2020. Totuși, conform datelor publicate de Unimedia, suma se ridică la 21 milioane de dolari.

Pentru a contribui la consolidarea capacităților și a inovației în mediul de afaceri din Republica Moldova, proiectul va institui, de asemenea, un fond de Angajament, Creștere și Dezvoltare Sectorială (SEED) de 5 milioane dolari SUA, informează agora.md. Acesta va contribui la oferirea granturilor întreprinderilor și asociațiilor sectoriale.

Proiectul pentru implementarea matricei de politici are o durată de 24 de luni şi este realizat din data de 1 septembrie 2015. Beneficiarii proiectului sunt Ministerul Economiei şi instituţiile care îi sunt subordonate, dar şi Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, Institutul Naţional de Standardizare, ODIMM, etc. În cadrul lansării proiectului, şeful acestuia, Philip Santes, a comunicat că 40-50% din bugetul total al programului va fi destinat dezvoltării ÎMM şi creării noilor locuri de muncă. „Prin intermediul noului proiect, planificăm să consolidăm capacităţile noastre instituţionale, pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în matricea de politici pentru executarea DCFTA, să îmbunătăţim competitivitatea economiei noastre în domenii-cheie, cum sunt infrastructura de calitate, supravegherea pieţei, accesul la pieţe externe”, a menţionat ministrul Economiei, Stephane Bride. Şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a comunicat că în cadrul proiectului, în 2016 urmează să fie create 4 noi incubatoare de afaceri în care vor fi create 1000 de noi locuri de muncă. De asemenea, proiectul prevede atragerea investiţiilor străine directe, realizarea unor programe de promovare a informaţiilor despre beneficiile DCFTA. Printre rezultatele așteptate de la realizarea proiectului, Philip Santes a menționat: dotarea laboratorului cu utilajul necesar, armonizarea completă a legislației naționale la cea europeană, potrivit Acordului de asociere; acordarea a o mie de granturi pentru finanțarea start-up-urilor noilor întreprinderi și ÎMM, crearea și realizarea strategiei naționale pentru atragerea investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2016 – 2020 (SNAIPE 2016 – 2020) și alții. De menționat că proiectul de asistență tehnică pentru implementarea Acordului privind comerțul liber Moldova – UE este parte a Programului de susținere bugetară pentru implementarea DCFTA cu un buget de 30 mil euro (2014 -2016). Dintre acestea, cinci milioane de euro sunt prevăzute pentru asistență tehnică, iar 25 mil euro – pentru susținere bugetară, care vor fi asimilate în Moldova. Din aceste mijloace, 8 mil euro au fost acordate Moldovei în 2014. Totodată, Pirkka Tapiola a menționat că restul banilor (8 mil euro pentru 2015 și 9 mil euro – pentru 2016), Moldova le va primi doar după semnarea acordului cu FMI.// 21.10.2015 – InfoMarket.

21 octombrie 2015. Aceasta este data la care personajele Marty McFly si Doc Brown calatoreau in viitor, in filmul “Back to the future II”, al doilea capitol dintr-o franciza care a cucerit generatii intregi de cinefili.

Timp de 100 de ani, productiile cinematografice au pavat modul in care societatea isi imagineaza viitorul. In acest an, pe 21 octombrie, milioane de cinefili inraiti sarbatoresc ziua in care ne-am intors in viitor. Seria cu Michael J. Fox si Christopher Lloyd, regizat de Robert Zemeckis, lansata in 1985, a fost un regal al profetiilor tehnologice.

De la masini zburatoare, gadget-uri care ne simplica viata sau realitate virtuala, “Back to the Future II” (1989) a prezis o serie inventii inedite. Dupa 26 de ani, o parte dintre ele exista in 2015, insa pentru altele mai avem de asteptat.

"Traim in lumea pe care ei au prezis-o, cu cateva exceptii. Acesta este viitorul imaginat de ei" a spus Jason Bradbury, prezentatorul emisiunii The Gadget Show, conform The Independent.

Pana si masina timpului cu care acestia calatoresc in viitor este realizata cat mai stiintific posibil. "Ei chiar au creat un model al unui reactor termonuclear, bazat pe cele mai bune teorii stiintifice existente in 1984" a mai spus acesta.

Bradbury este atat de pasionat, incat si-a cumparat modelul DeLorean (DMC 12) al masinii din film si a modificat-o, ca sa arate ca varianta vintage din film. Acum, are o masina aproape identica cu cea din film, inclusiv in interior si spune ca oamenii sunt fascinati cand o vad si vor sa isi faca selfie cu ea. Atunci cand atinge viteza de 88 mile la ora, cu care calatoreau in viitor, ecranele se deschid si straluceste ca si cum ai calatori prin timp. "Politistii ar ramane masca daca ar vedea de ce e capabila. Dar nu am mers cu ea pe strada decat o data".

Fascinatia pentru "Back to the Future" continua si dupa trei decenii. Iar unele dintre inventiile prezise de ei s-au adeverit sau vor deveni curand, realitate.


Inventiile prezise in Back to The Future II care exista sau ar putea exista in viitorul apropiat

1. Apelul video: In 1989, majoritatea oamenilor nu detinea nici macar telefon mobil, iar ideea de apel video era doar science-fiction. Dar, astazi, acesta a devenit unul dintre cele mai usoare moduri de comunicare cu cei aflati la distanta. Fie ca vorbim de aplicatii online ca Skype sau tehnologia 4G pe mobil, apelul video face parte din vietile noastre, asa cum au prezis cei din Back to the Future.

2.    Realitatea virtuala: Nu suntem departe de momentul in care vom vorbi cu holograme. In film, copiii lu Marty pot sa foloseasca dispozitive wireless pentru a urmari televizorul sau a da telefoane. Microsoft are deja in plan sa lanseze ochelarii hologramici, cu care am reusit sa mai facem un “un pas in viitor”.

3. Masina zburatoare: din pacate, nu exista inca. Dar, la un moment, in film, unul dintre personaje remarca faptul ca masina zburatoare este electrica. Iar asta s-a inventat deja. Inginerii companiilor auto lucreaza acum la dezvoltarea masinilor care nu vor mai avea nevoie de sofer.

4. Hoverboard: Skateboardul care zboara era una dintre cele mai tari inventii din film pentru pustii din anii ’80. Ei bine, in 2015 Lexus a facut ca acest lucru sa devina real si a inventat primul skateboard care leviteaza la o distanta mica deasupra pamantului, si care contine magneti si conductori raciti cu nitrogen lichid. Din pacate, compania nu are de gand sa produca la scara larga placa, asa ca mai avem de asteptat pana cand va deveni un obiect comun in vietile noastre.

5. Pantofii care isi leaga singuri sireturile: De ce ne mai legam la sireturi in 2015? Una din predictiile filmului din 1989 era ca in 2015 nu vom mai avea nevoie sa ne legam sireturile, ci vor fi inventati pantofii care fac asta singuri. Din pacate, nimeni nu a reusit sa inventeze asa ceva, dar specialistii promit ca in viitor vom avea haine “smart”, cu gadgeturi. O bloggerita avangardista a reusit sa instaleze un sistem cu led-uri la gulerul unei rochii, care schimba culoarea.

http://stirileprotv.ro/

Peste 80 de manageri și proprietari de mici afaceri din Chișinău, Bălți și raioanele învecinate s-au documentat cum să-și pregătească întreprinderea și produsele pentru export.

Procedurile de aplicare și domeniile finanțate de Proiectul Ameliorarea Competitivității (PACII) au fost prezentate agenților economici în cadrul unor seminare de informare pentru întreprinderile mici și mijlocii din Chișinău, Bălți și raioanele Râșcani, Sângerei și Glodeni, organizate de Camera de Comerț și Industrie. Întreprinderile participante au reprezentat o gamă largă de sectoare, cum ar fi de producere a lactatelor, apicultură, ferme zootehnice și avicole, inclusiv de prepelițe, creștere de căpșuni, pomușoare și legume, producere și export de cereale, materiale de construcție, dar și producerea componentelor electrice pentru industria auto, servicii IT și audit, etc.

PAC II oferă granturi de până la 200 de mii de lei întreprinderilor moldovenești cu potențial de export să acceseze servicii de dezvoltare a afacerii, precum și alte servicii relevante pentru creșterea competitivității la export a acestora. Printre serviciile accesibile se numără implementarea sistemelor de management si control al securității alimentare. De asemenea, agenții economici pot primi finanțare pentru dezvoltarea unui plan de afaceri, studiu de piață sau de promovare, elaborarea strategiei de export și pregătirea documentației pentru comerțul internațional. Pentru a putea fi competitive la export, întreprinderile vor primi finanțare și pentru elaborarea de mărci comerciale (design logo) și a identității corporative, a brandului de produs, paginii web sau a unui magazin on-line.

Totodată, operatorii economici pot beneficia de instruiri pentru îmbunătățirea abilităților de prezentare, comunicare și a tehnicilor de organizare vânzări.

În cadrul seminarului, experții proiectului au prezentat formularele ce urmează a fi completate și au ghidat antreprenorii prin procedurile de aplicare, numărul de servicii ce pot fi combinate în cadrul unui proiect de îmbunătățire a afacerii și limitele de finanțare. De menționat că Proiectul Ameliorarea Competitivității poate aloca pana la 50% din valoarea serviciilor de dezvoltare a afacerii, dar nu mai mult de 200 de mii de lei.

Potrivit lui Aureliu Casian, directorul Unității de implementare a PAC-II, cca 80% din beneficiarii de granturi ai primei etape a proiectului și-au crescut vânzările și volumul de export. Astfel, serviciile de dezvoltare a afacerii, co-finanțate de PAC-II, demonstrează un impact pozitiv asupra întreprinderilor.

Amintim că pentru granturi de cofinanțare pot aplica

•         Întreprinderile micro, mici sau mijlocii (IMM) – până la 250 angajați

•         Exportatori direcți, fac parte al lanțului valoric la export sau cei ce doresc să exporte

•         Capabili să achite cel puțin 50% din costul total al serviciilor de dezvoltare a afacerii

•         Preponderent din următoarele sectoare economice:

*  Produse alimentare și băuturi;

*  Produse electronice și mecanice;

*  Textile și îmbrăcăminte;

*  Tehnologii informaționale și externalizarea procesului de afaceri.

 

Componenta de granturi a PAC II cu un buget de 3 milioane de dolari are ca obiectiv să ajute întreprinderile din sectorul IMM să dezvolte produse noi, să îmbunătățească produsele și serviciile existente, să îmbunătățească managementul și procesele de producție. Cu ajutorul acestor instrumente, IMM-urile vor  putea să întărească competitivitatea și să exporte către clienți sau piețe noi, să dezvolte și exporte produse noi sau să vândă produsele sale în cadrul lanțurilor valorice orientate la export.

De menționat că seminare informative similare pentru operatorii economici vor mai fi organizate la sediile filialelor Camerei de Comerț și Industrie din următoarele raioane:

• 27 octombrie la Filiala CCI Ungheni ( str. Barbu Lăutaru, 26);
• 29 octombrie la Filiala CCI Cahul ( str. M. Eminescu, 43);
• 4 noiembrie la Filiala CCI Edineț (str. Independenței, 47).

Pentru mai multe informații: E-mail: , www.uipac.md, tel: 373 22 296 723