Unii cred ca oamenii de afaceri nu gresesc niciodata, dar viata arata ca adesea iau decizii nu numai gresite, ci de-a dreptul paguboase.
Portalul Factroom citeaza cateva asemenea cazuri, cand autorii lor au avut toate motivele sa-si muste pumnii de ciuda.
Scepticismul lui Ross Perot
In anul 1949, Henry Ross Perot era deja unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri ai Statelor Unite. Atunci s-a prezentat in fata lui un tanar de 23 de ani, care tocmai pusese la punct o afacere cu calculatoare - domeniu inca putin testat la acea data.
Tanarul propunea sa-i vanda intreaga afacere, cu toate ideile sale si chiar se oferea sa se ocupe de dezvoltarea ei, ca angajat al lui Ross Perot. Acesta a cam stat la indoiala, dar cand a auzit pretul cerut de electronist, 40 milioane de dolari, i-a raspuns categoric ca nu arunca banii pentru joaca unui tinerel.
Problema e insa ca tinerelul se numea Bill Gates, iar joaca se numea Microsoft. In prezent, afacerea valoreaza 343 miliarde de dolari, adica a crescut de peste 80.000 de ori.
Meschinaria companiei Blockbuster
Blockbuster, candva cea mai prospera companie americana in domeniul comercializarii si inchirierii de jocuri video, a fost gata sa accepte la inceputul anilor 2000 oferta firmei Netflix, care propunea sa-i gazduiasca publicitate in reteaua sa internationala de localuri Internet-cafe.
Cand sa se incheie afacerea, co-fondatorul Reed Hastings, de la Netflix, s-a razgandit, oferind intreaga companie, cu retea cu tot, la pretul de 50 milioane de dolari.
Blockbuster a dat inapoi, iar Netflix a fost nevoita sa repete oferta altor firme, care comercializeaza si inchiriaza jocuri si doresc publicitate. Rezultatul? In 2010, Blockbuster a dat faliment. Concurenta este neiertatoare!
Ziua cand Google n-a meritat un milion de dolari
In 1999, Google oferea firmei Excite motorul sau de cautare la un pret care astazi ar parea ridicol: un milion de dolari. Proprietarii de la Excite, Sergy Brin si Larry Page, nu acceptau insa niciodata sa ia o hortarare, fara o negociere prealabila. Au oferit, la prima discutie, 750.000 de dolari.
Cei de la Google au strambat din nas, intrucat nu le placea negocierea, sau mai pe romaneste tocmeala, si au ramas stapani pe propriul motor de cautare, care astazi valoreaza 400 de miliarde.
Prabusirea firmei Kodak
Decenii in sir, Kodak a fost marca numarul unu in lume pentru aparatele foto. Stapana pe situatie, n-a dat atentie faptului ca un angajat modest al companiei a creat de unul singur in 1976 primul aparat foto digital. Nu s-a grabit sa-l achizitioneze si sa puna in valoare ideea salariatului.
Dar ideea a fost preluata de altii, iar brandul Kodak a intrat curand in vrie. Agonia a durat pana in 2012, cand si-a declarat, in sfarsit, falimentul.
The Beatles refuzati
La inceputul lunii ianuarie 1962, casa de discuri Decca audia cativa tineri, care isi sustineau programul vocal, acompaniindu-se singuri la chitara. Dupa auditie, reprezentantul casei i-a comunicat impresarului baietilor ca n-au glas, iar vremea chitarei a apus demult. Pe scurt, nu-si va pierde timpul cu asemenea oferta.
Dupa ce au mai fost refuzati de inca o casa de discuri, cei patru, constituiti in grupul The Beatles, deveneau idolii amatorilor de muzica moderna, cu incasari fabuloase atat pentru ei, cat si pentru organizatorii spectacolelor sau inregistrarilor lor. Decca mai regreta inca si astazi.
Cum a luat plasa Western Union
In anul 1877, Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului, oferea firmei Western Union, care exploata telegraful in America, toate drepturile de proprietate asupra inventiei sale.
Managerul firmei, William Orton, considera insa ca afacerea nu este profitabila, intrucat nu va putea concura telegraful, deja impelementat, verificat si uzitat in conditii de deplina siguanta in aproape intreaga lume. Ca urmare, i-a trimis lui Bell o scrisoare, in care ii transmitea ca "nu cupara jucarii electrice". Paguba este greu de evaluat astazi.
Rateul Snapple
Cumpararea brandului de bauturi nealcoolice Snapple de catre concernul Quaker Oats este considerata una din cele mai grave erori din istoria afacerilor. Achizitia a costat in anul 1994 peste 1,6 miliarde dolari.
Pentru a amortiza mai repede suma, cei de la Quaker Oats si-au propus schimbarea schemei de distributie, a strategiei de publicitate si a designului produselor.
Intrucat mai binele este dusmanul binelui, reorganizarea a descumpanit distribuitorii, care au inceput sa se retraga. Quaker Oats a incercat sa salveze situatia prin schimbarea brandului in Snapple Gatorade, ceea ce a derutat consumatorii.
In doi ani si jumatate, Quaker Oats a reusit cu greu sa vanda companiei Triarc tot ce mai ramasese din brand, la numai 300 mii dolari - nici 19% din cat platise la achizitie, basca uriasele sale pierderi.
