Conform Hotărîrii Băncii Naţionale nr. 56 din 05.03.2015, prin care a fost modificat și completatRegulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al BNM nr. 157 din 01.08.2013, s-a hotărât ca de la 1 ianuarie 2016, la completarea ordinelor de plată, contul bancar să fie înlocuit cu codul IBAN.

Anterior, codul IBAN se utiliza doar la efectuarea transferurilor transfrontaliere.

Totodată, Banca Națională a publicat un comunicat în care de asemenea se meționează că începând cu 1 ianuarie 2016, sistemul bancar din Republica Moldova va implementa codul IBAN la efectuarea transferurilor naționale. În scopul adaptării la noua practică, va exista o perioadă de tranziție. Astfel, până la data de 1 ianuarie 2017, băncile şi alte instituţii vor accepta documente de plată referitoare la conturi utilizate în baza codurilor IBAN, dar și documente ce vizează conturile existente în formula de până la implementarea codurilor în cauză.

Această perioadă de tranziție se referă în mare parte la capacitatea băncilor de a trece la noul sistem. Dacă băncile reușesc să implementeze sistemul IBAN înainte de expirarea termenului de tranziție, adică înainte de 1 ianuarie 2017, atunci se va trece mai repede la operarea prin noul sistem. Respectiv, băncile vor comunica clienților săi perioada de când vor începe să opereze doar folosind codul IBAN.

De asemenea, dacă o entitate a cărei bănci implementează codul IBAN, trebuie să facă un transfer altei entități a cărei bănci încă nu a reușit să implementeze codul IBAN, atunci transferul dat se va face prin contul de plăți. De aceea, pentru a evita eventualele probleme de transfer de la 01.01.2016, vă recomandăm să contactați curatorul de la banca la care vă deserviți pentru a afla mai multe detalii privind trecerea la utilizarea codurilor IBAN. Totodată, va trebui să anunțați clienţii și partenerii dvs. despre aceste modificări și să le puneți la dispoziție codul IBAN al entității dvs.

Noile prevederi despre modul de utilizare, în derularea transferurilor naționale, a codului IBAN sunt orientate spre minimizarea erorilor, a timpului de procesare a datelor și reducerea costurilor serviciilor de transfer.

Codul IBAN (International Bank Account Number) reprezintă un şir de caractere ce identifică, în mod unic, la nivel internațional, contul unui client la o instituție financiară prin recunoașterea de către orice sistem bancar operant în rețeaua SWIFT.

Potrivit Regulamentul cu privire la transferul de credit, codurile IBAN, atribuite în Republica Moldova de către bănci, conturilor clienţilor lor, reprezintă un şir din 24 de caractere alfanumerice care au următoarea semnificaţie:

• primele 2 caractere (alfabetice) — reprezintă codul ţării conform ISO 3166 („MD" pentru Republica Moldova)
• următoarele 2 caractere (numerice) — reprezintă codul de control (calculat conform standardului internaţional MOD 97- 10, ISO-7064)
• următoarele 2 caractere (alfanumerice) — reprezintă identificatorul băncii, atribuit de către Banca Naţională a Moldovei. BNM a publicat anterior Lista identificatoarelor băncilor utilizate la formarea codurilor IBAN
• următoarele 18 caractere (alfanumerice) — reprezintă identificatorul clientului deservit de bancă.

Pentru a afla mai ușor codul IBAN al entităților, băncile comerciale au creat pe paginile lor oficiale diferite aplicații, cum ar fi:



Notă: Privind înlocuirea contului curent de plăți cu codul IBAM la completarea facturilor fiscale, facturilor și la celelalte documente primare, vă vom informa pe parcurs.

Sursă: www.contabilsef.md

Marfa vândută direct pe asfalt de către vânzătorii care nu au autorizaţii ar putea fi confiscată, iar amenzile vor fi mai dure. Mai mult, nu vor fi sancţionaţi doar comercianţii, ci şi cei care livrează marfă acestora.

În premieră, autorităţile publice locale vor colabora cu poliţiştii şi vor intensifica controalele. Acestea sunt câteva dintre prevederile unui proiect de lege întocmit de liberali, care a fost înregistrat în Parlament.  

În preajma Pieţii Centrale din Chişinău, chiar pe asfalt zeci de oameni vând produse zilnic. Poţi găsi carne şi lactate, frcute şi legume, deşi nimeni nu poate garanta calitatea acelor bunuri. Mai mult: unii comercianţi sunt surprinşi când cineva întreabă despre calitatea produselor pe care le vând.

Vânzătorii ambulanţi spun că nu au o altă soluţie pentru a supravieţui.

În ciuda faptului că se vând direct pe asfalt şi fără o garanţie a calităţii, sute de oameni cumpără aceste produse.

Poliţiştii susţin iniţiativa deputaţilor liberali. Proiectul de lege urmează să fie aprobat însă de Parlament.

"Dacă se vor înăspri sancţiunile, numărul comercianţilor care vând ilegal se va micşora. Acum, cei care au plătit amendă revin şi continuă să vândă", a afirmat Adrian Jovmir, ofiţer de presă în cadrul Poliţiei municipale.

În nouă luni ale acestui an, poliţia municipală a prescris peste 4.000 de amenzi pentru comerţ neautorizat, în sumă totală de peste 1,5 milioane de lei. Sancţiunile pentru vânzătorii ambulanţi neautorizaţi sunt de la 1.000 până la 8.000 de lei.

Sursă: publica.md

Cristian Iuga a fost pe rând student la Politehnica din Timișoara, apoi asistent de laborator, a cochetat cu cercetarea, iar masterul l-a terminat la Oxford. A decis să se întoarcă acasă, la Arad, și să dezvolte un produs dedicat unei nișe. AvoApp e aplicația pentru avocați, cu o componentă web, dar și mobile. Până acum au avut și clienți, iar viitorul e pentru Cristian unul în care notificările de pe telefon vor anunța avocații când e termenul unui dosar și vor deschide AvoApp pentru a afla care este programul lor zilnic.

Cristian Iuga avea toate șansele să își găsească un job foarte bun în afara României și să câștige bani. Are un master în Computer Science la Oxford și, după cum spune, ar fi putut alege acest drum, dar nu era pentru el. „Nu a fost un lucru potrivit pentru mine. O firmă mare poate să-ți dea destui bani și să faci și puțină muncă, dar nu vreau asta. Un startup înseamnă să cari și mese, să faci și vânzări, dar și dezvoltare“, spune Cristian Iuga.

I-am descoperit pe cei patru membri ai AvoApp la Internet and Mobile World, acolo unde au avut un stand. În prima zi m-au invitat la ei, acolo unde-și prezentau aplicația dedicată avocaților. Produsul lor îi spune unui avocat când e termenul de la dosare, iar pe web specialiștii pot vedea care le sunt clienții, pot gestiona contractele și timpul de muncă, pot să extragă rapoarte și să factureze. Ce nu știau cei de la IM World e că băieții lucraseră toată noaptea la refacerea aplicației mobile. Așa e la startup. „În noaptea anterioară am schimbat toată aplicația noastră și lansarea s-a făcut la 3 dimineața. Eram în camera de hotel și am lucrat toți“, povestește Cristian.

Cinci clienți pentru aplicația web

Cristian a lansat în timpul liceului Web Efficient, o agenție de web development în care a implicat mai mulți prieteni și colegi. Într-o zi a venit un client care ar fi vrut o aplicație pentru avocați, dar nu avea nici bugetul și nici ideea potrivită. Lui Cristian îi plac lucrurile foarte aplicate și cu un target simplu, așa că a decis să dezvolte aplicația ca un produs de sine stătător.AvoApp Team

A lansat mai întâi un produs web, un fel de CRM pentru gestionarea muncii avocaților. E conectată în Cloud și poate să realizeze o gestiune avansată a clienților, să se conecteze la datele Guvernului, are un manager de task-uri, calendar și se sincronizează permanent. Apoi a urmat și aplicația mobile, care a creat și nemulțumiri în piață. Astfel, AvoApp oferă gratuit accesul la cursul dosarelor și te notifică de evoluția lor. Alte produse oferă acest lucru pe bani. Cristian nu vrea să introducă acest serviciu plătit, pentru că astfel poate să atragă clienți pentru programul de pe internet.

În momentul de față, fără mare marketing, AvoApp are cinci clienți, adică cinci case de avocatură care au zeci de avocați. Acestea sunt localizate în Timișoara, București, Arad sau Cluj. AvoApp monetizează printr-un abonament lunar pe care-l plătesc aceste firme, abonament care ține cont de numărul de utilizatori, plata făcându-se pentru fiecare.

„Ne bazăm pe feedback-ul primit în permanență de la avocați. Așa am și dezvoltat aplicația. Câteodată capătă o altă formă de la o zi la alta“, spune Cristian Iuga. Patru oameni lucrează la aplicație, iar dacă punem și zona de mobile, echipa se mărește la șase oameni, toți din Arad.

O primă investiție

AvoApp a primit și o primă investiție, dar Cristian Iuga nu vrea să ofere suma exactă. În schimb, spune că e vorba de un investitor local, iar suma îi permite să dezvolte în liniște un an. De altfel, de acum începe cu adevărat procesul de vânzare, unul destul de complicat, mai ales dată fiind nișa. „Durează și 3-4 luni câteodată o vânzare“, spune Iuga.

Spune că au făcut și o greșeală, care a fost corectată rapid, pentru că au pornit din Vest. „Feedback-ul a fost bun și la București, dar sunt alte nevoi. Se cere o personalizare mai mare a rapoartelor. De asemenea, sistemul de lucru e diferit la unele firme în București. La Arad nu facturează nimeni per avocat, indiferent dacă e junior sau senior. La București trebuie să împarți mai serios pe avocați, să ai o altă abordare personalizată în funcție de nevoile fiecăruia“, mărturisește Cristian.

Oamenii care vin înspre ei sunt și cei care au folosit aplicația AvoApp pentru mobil, deși numărul lor e scăzut încă. „Noi îi întrebăm pe fiecare privind nevoile lor, pentru că uneori cei care folosesc produsul de mobile nu trebuie să plătească aplicația web. De asemenea, un avantaj al nostru e că nu facem contracte mari, pe un an, ci lunare, pentru ca oamenii să poată încerca toate feature-urile“, spune Iuga.

Deși nu are experiență juridică, Cristian și-a dat seama rapid care sunt nevoile avocaților, vorbind cu ei și obținând feedback constant. „Ei au nevoie de gestiunea clienților și a oponenților, nu vor să aibă dulapurile pline de dosare și au nevoie de notificări simple și clare la termenele lor. Diferența la noi o face experiența utilizatorului, pentru că arată bine și e simplu“, spune Iuga.

De la Arad în toată România

AvoApp se dezvoltă într-un subsol din Arad. Sunt patru oameni care sunt mândri că și-au cumpărat birouri și au dezvoltat o aplicație folosită deja de oameni. Deși orice startup are nevoie de bani, Cristian spune că nu asta e ținta lui acum, menționând de lucruri mai nobile.

„La un moment dat făcusem optimizarea unui site pentru cataloage Ikea. M-a sunat Ikea Europa să-l dăm jos pentru că-i depășisem în căutări. Asta mă motivează, să am rezultate. Desigur că-mi trebuie și bani, dar nu e focusul meu. Dacă mă duc la un cabinet de avocatură și le place aplicația, atunci mi-am atins scopul“, spune fondatorul AvoApp.

„Eu sunt pasionat să fac ceva aici, vreau să am un impact bun în România. Dacă ești angajat vreau să nu fii stresat în fiecare zi și să-ți poți întreține familia. Nu e niciun alt avantaj în Arad. Nu are facultăți bune, nu are oameni, la Timișoara salariile sunt duble, dar vreau să arăt că se poate și aici“, mai spune Iuga.

http://start-up.ro/

Un combinat de vinuri din Belarus va produce șampanie sub marca moldovenească „Cricova”. Prima partidă va fi lansată pe piață până la sfârșitul anului curent. Anunțul a fost făcut de ambasadorul Belarusului în R. Moldova, Serghei Ciciuk, în cadrul unui forum desfășurat în Găgăuzia.

Diplomatul a precizat că antreprenorii belaruși mai intenționează să deschidă o nouă întreprindere vinicolă pe teritoriul Fabricii de Conserve Buhavsk, în colaborare cu producători de vinuri din Găgăuzia, scrie gagauzinfo.md.

Pe de altă parte, Serghei Ciciuk a lăudat rezultatele colaborării în domeniul producerii tractoarelor belaruse în localitatea Tomai din raionul Ceadâr-Lunga. Timp de două luni au fost asamblate șapte tractoare de capacitate mică, care au fost deja vândute.

În prezent, se duc consultări pentru lansarea producției de tractoare de capacitate mare, combine și altă tehnică agricolă.

Sursă: ziarulnational.md

Pe data de 8 noiembrie, la Comrat a avut loc Festivalul „Ziua Vinului 2015” („Gagauz Șarap Yortusu”), organizat de către Direcția Generală a Complexului Agro-Industrial al Găgăuziei. Evenimentul s-a desfășurat pentru al doilea an consecutiv sub brandul națonal vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”, cu susținerea Oficiului Național al Viei și Vinului. În cadrul evenimentului, vinificatorii din sudul țării și-au prezentat produsele publicului, în scopul popularizării vinurilor de calitate din Găgăuzia.

La festival au fost prezenţi viceministrul Agriculturii și al Industriei Alimentare Eduard Grama,  bașcanul Găgăuziei Irina Vlah, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, reprezentanți ai instituțiilor de stat și ai corpului diplomatic,  oaspeți din țară și de peste hotare.

Eduard Grama, viceministrul Agriculturii și al Industriei Alimentare: „Industria vinicolă din Găgăuzia are o contribuție foarte importantă la vinificația Republicii Moldova. Ne bucurăm că Ziua Vinului a adunat atât de mulți vizitatori, care se pot bucura de produsele locale, apreciate nu doar de concetățenii noștri, ci și de cunoscătorii din zeci de țări ale lumii.”  

Dumitru Munteanu, directorul ONVV: „Pentru ONVV este foarte important să susțină și să participe activ la promovarea brandului de țară Vinul Moldovei, din care fac parte și vinificatorii din partea de sud a țării. Acest eveniment, devenit o tradiție, este o bună ocazie de a populariza cultura vinului și de a demonstra că în Găgăuzia sunt produse vinuri de calitate, care merită să ne reprezinte țara.”  

Cele 12 companii producătoare participante au avut ocazia de a-şi promova cele mai bune vinuri, dar și de a participa în concursul dedicat vinurilor din regiune. Juriul a examinat 117 probe de vin și a premiat vinificatorii în cadrul a 28 de categorii distincte. În rezultatul jurizării, întreprinderea „Vinuri de Comrat” s-a ales cu 14 premii, „Bostavan”  a primit 5 premii, alte distincții revenind companiilor „DK-Intertrade”, „Kazayak-Vin”, „Tartcomvin”, „Ciok-Maidan-Vin” și „CGL-PRIM”. Companiei „Kazayak-Vin” i-a fost oferit și premiul mare al concursului, pentru „contribuția deosebită la formarea și promovarea imaginii Găgăuziei, pentru cele mai mari investiții în extinderea capacității de producție, pentru realizări stabile în domeniul economiei”.

Festivalul a găzduit peste 5000 de vizitatori, care au degustat băuturile şi bucatele specifice zonei, au admirat expozițiile meșterilor populari și au dansat pe ritmuri tradiționale. Programul a inclus un recital de versuri și legende cu tematica vinului, care a adus premii poeților locali Petru Moise și Fiodor Marinoglu.

Momentul culminant al evenimentului a fost o uriașă „horă a prieteniei”, pe care au încins-o participanții, vinificatorii, reprezentanții autorităților locale și centrale, diplomați, precum și vizitatori din 12 state ale lumii.

Festivalul a fost o bună ocazie de a marca reactualizarea relațiilor de export cu Federația Rusă. În anul curent, 5 companii din Găgăuzia („Vinuri de Comrat”, „Tomai Vinex”, „Invinprom” , „Kazayak-Vin” și „Bostavan”) au exportat în Rusia peste 1000 de loturi de produse vinicole, cu un volum de peste 4,8 milioane de litri. Pentru a continua livrările în Rusia, se află în curs de examinare informațiile privind măsurile de asigurare a calității și siguranței produselor, întreprinse de companiile „Nexovin”, „Moldyugvin”, „Aurnekvin”, „CGL-Prim”, „Negvin Prod” și „Grape Alliance”.

„Ziua Vinului” este sărbătorită în fiecare an la Comrat, în prima duminică a lunii noiembrie. Pentru festivalul din 2015 bugetul alocat de către comitetul organizatoric a constituit 91.468 lei, iar ONVV, în calitate de partener al evenimentului, a contribuit cu suma de 183.985 lei.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol.
Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Chișinău, 11 noiembrie, 2015. Serviciul Vamal va publica deschis, pe pagina oficială al Registrului de Stat al Controalelor, lista întreprinderilor care au fost supuse controlului.

Ca urmare a ședinței Consiliului Economic al Prim-ministrului dedicată controalelor de stat din data de 8 octombrie 2015, Serviciul Vamal a luat decizia de a întreprinde măsuri pentru sporirea transparenței în procesul de efectuare a controalelor. Deși nu este obligat prin legislație, Serviciul Vamal va publica trimestrial rezultatele controalelor de stat, pe pagina oficială controale.gov.md. Publicarea acestei informații va contribui la creșterea transparenței organelor de stat, încrederii agenților economici față de instituțiile statului și crearea unui mediu transparent și favorabil pentru desfășurarea afacerilor în Republica Moldova.

În prezent, circa 70% dintre instituțiile cu funcții de control nu utilizează pe deplin Registrul de Stat al Controalelor, chiar dacă au această obligație stipulată în Legea Nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Efectuarea controalelor la agenții economici este una din cele mai coruptibile activități din interacțiunea instituțiilor statului cu mediul de afaceri. Această opinie este exprimată atât de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, cât și de antreprenorii ce activează. O soluție simplă la prevenirea abuzurilor și estorcării de mită este maximizarea transparenței din acest proces, planificarea controalelor în baza unor criterii clare și previzibile.

În prezent, Cancelaria de Stat și Centrul de Guvernare Electronică oferă asistență instituțiilor de stat în utilizarea Registrului de Stat al Controalelor pentru acordarea accesului agenților economici la informația privind controalele următoarelor instituții, din care doar opt aplică pe deplin posibilitățile Registrului de Stat al Controalelor:

-          Serviciul Vamal -          Camera de Licențiere -          Compania Națională de Asigurări în Medicină -          Dispensarul Republican de Narcologie -          Agenția Turismului -          Agenția Națională „transport Auto” -          Cancelaria de Stat -          Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal -          Instituția Publică „Căpitănia Portului Giurgiulești” -          Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice -          Inspectoratul Farmaceutic și Dispozitivelor Medicale din cadrul Agenției Medicamentului -          Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producției Alcoolice -          Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor -          Casa Națională de Asigurări Sociale

-          Inspectoratul Energetic de Stat -          Centrul Național de Sănătate Publică -          Serviciul Protecției Civile și a Situațiilor Excepționale -          Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor -          Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Geodezică, Tehnică și Regim -          Agenția pentru Protecția Consumatorilor -          Autoritatea Aeronautică Civilă -          Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase -          Inspecția de Stat în Construcții -          Inspectoratul Ecologic de Stat -          Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației -          Inspectoratul de Stat al Muncii -          Consiliul Concurenței

***

Consiliul Economic al Prim-ministrului Republicii Moldova promovează dialogul dintre sectorul public și privat cu scopul de a îmbunătăți mediul de afaceri, contribuind la dezvoltarea IMM-urilor și creșterea gradului de concurență pe piața autohtonă. 

Consiliul își propune să înlăture constrângerile principale care stau în calea dezvoltării sectorului privat, să asigure un cadru de reglementare clar, funcțional, nediscriminatoriu și transparent, să îmbunătățească calitatea serviciilor publice pentru mediul de afaceri, să reducă birocrația și să minimizeze riscul corupției.

Consiliul Economic al Prim-ministrului a fost creat în decembrie 2012, cu suportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Activitatea instituției este susținută de către Secretariatul responsabil de promovarea si monitorizarea deciziilor luate de  Consiliu.

Agenția Turismului a Republicii Moldova în urma coordonării cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene recomandă cetăţenilor Republicii Moldova să evite călătoriile în Egipt, în special în Peninsula Sinai, în legătură cu evoluţiile situaţiei de securitate din această țară şi alte state din vecinătate.

În cazul călătoriilor în staţiunile turistice, cetățenii sunt îndemnați să se informeze în prealabil la operatorii de turism, ghizii autorizaţi sau poliţia turistică locală referitor la eventualele riscuri. Potrivit autorităților egiptene, din cauza stării precare de securitate şi a pericolelor permanente de răpire şi atacuri armate au fost interzise călătoriile în nordul Peninsulei Sinai și în zonele izolate de la frontierele cu Sudan, Libia și Israel.

Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în dificultate pe teritoriul Republicii Arabe Egipt sunt sfătuiţi să contacteze:
 
• Ambasada Republicii Moldova la Ankara
tel: +90312 446 55 27
+90312 446 56 27
+90312 446 73 67
email:

• Consulatul Republicii Moldova de la Istanbul
tel: +90212 251 72 64
email:

• Centrul de Apel al MAEIE
din Republica Moldova: 080090990 (apel gratuit)
din străinătate: +373 22 788 722

Sursa: www.mfa.gov.md

Filiala din Găgăuzia a CCI va promova exportul de produse agricole și textile din regiune pe piața din Republica Tatarstan, Federația Rusă. Un acord în acest sens a fost semnat sâmbătă în cadrul primului Forum investițional desfășurat în UTA Găgăuzia. De asemenea, în cadrul evenimentului, au fost semnate acorduri de colaborare între administrația Găgăuziei și regiunile Krasnodar și Penza din Federația Rusă, precum și o serie de acorduri de colaborare între operatorii economici prezenți.

Președintele CCI, Valeriu Lazăr, care a moderat sesiunea plenară a Forumului, a declarat că autonomia găgăuză are toate ingredientele necesare pentru a concura cu succes pentru atragerea investițiilor. „Pentru investitori nu există lucruri neimportante atunci când examinează oportunitatea unei investiții într-o locație concretă. Companiile analizează specificul regiunii, cu toate avantajele și dezavantajele sale în raport cu alte țări și regiuni, dar analizează și paradigma de dezvoltare economică pe termen lung, inclusiv factorii ce vor genera cea mai mare valoare adăugată. Administrația regiunii și operatorii economici vor trebui să anticipeze aceste tendințe internaționale, pentru a concura cu alți actori în atragerea investițiilor”, a declarat Valeriu Lazăr.

Guvernatorul Găgăuziei, Irina Vlah, a declarat că administrația regiunii construiește un dialog deschis cu mediul de afaceri. „22 de întreprinderi au fost scutite de controale fiscale, a fost lansat un consiliu economic pe lângă Bașcan, se aprobă noi facilități pentru investitori, iar întreprinderile active sunt ajutate să-și găsească piețe de desfacere și parteneri internaționali. Astfel, interesul pentru regiune din partea investitorilor din Turcia, Federația Rusă și Uniunea Europeană a crescut în ultimul timp”, a spus Irina Vlah.

După sesiunea plenară, lucrările Forumului s-au desfășurat în 6 paneluri de discuții dedicate agriculturii și industriei de procesare, investițiilor în infrastructură și industrie, inovații și tehnologii, eficiența energetică, turism și ITC. În cadrul acestora au fost prezentate proiecte investiționale concrete, cum ar fi construcția unor parcuri fotovoltaice, centre de business și expoziții, hoteluri, fabrici de asamblare a tractoarelor belaruse sau afaceri agricole de anvergură.

Agricultura reprezintă cca 68% din structura economiei regiunii, care a exportat în anul 2014 produse în valoare de 1,3 miliarde lei.  În Găgăuzia sunt înregistrate peste 7,3 mii de întreprinderi, dintre care 170 cu capital străin, iar atractivitatea investițională a regiunii rezidă în așezarea geografică, accesul la Portul internațional Giurgiulești și funcționarea Zonei Economice Libere Vulcănești, susțin autoritățile locale.

La Forum au participat cca 250 de persoane din Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina, Estonia, Letonia, România și alte țări, principalul sponsor al evenimentului fiind agenția turcă pentru dezvoltare TICA, iar CCI a fost partener în organizarea acestuia.

Lucrările Forumului s-au desfășurat vineri, sâmbătă doritorii au avut ocazia să viziteze întreprinderile din regiune pentru a face cunoștință cu potențialele obiecte investiționale, iar duminică s-a desfășurat Festivalul vinului GAGAUZ ŞARAP YORTUSU, premiul mare în cadrul acestuia fiindu-i oferit întreprinderii Kazayak-vin.

Comunicat de presă

Compania din Chișinău ”Uispac” își extinde producția. Deja de 20 de ani aceasta activează în domeniul reciclării deșeurilor polimerice. Pe 30 octombrie, firma și-a prezentat noul atelier de autoclavare a deșeurilor medicale infecțioase – seringi, picurătoare, halate, pansamente, ghipsuri – toate materiale, care au avut un contact direct cu substanțele biologice ale unei persoane – sânge, urină și alte lichide.  

Trebuie să concretizăm faptul, că acesta este primul atelier de autoclavare a deșeurilor medicale atât din Moldova, cât și din întreaga Europa de Est și alte state din regiunea post-sovietică. ”Anul trecut noi am apelat la autoritățile naționale de medicină și ecologie în privința utilizării deșeurilor medicale. Am aflat că utilizarea lor creează multe probleme, care trebuie rezolvate, - povestește Iurii Nicora, director adjunct al ”Uispac”, coordonatorul proiectului de utilizare a deșeurilor medicale. – Am avut nevoie de 10 luni pentru ca să montăm modulul cu autoclavă, să procurăm și să aducem utilaje și să ne legalizăm activitatea”.
 
Autoclava Sterishred 250, instalată în atelier, a fost procurat de compania ”Uispac” în Germania. În prezent, aceasta este cea mai sigură construcție, destinată reutilizării deșeurilor medicale. Deșeurile reciclate sunt sterilizate. La prima vedere, ele seamănă cu confeti. Iar la instalarea utilajelor suplimentare pentru separarea maselor plastice, metalului și altor elemente, toate deșeurile pot fi utilizate pentru o a doua reciclare.

Iurii Nicora afirmă că în Europa de Est, în statele post-sovietice și chiar și în Chișinău, există instalații de reciclare a deșeurilor medicale. Însă acestea sunt din prima generație și utilizează componente chimice. Iar în condițiile înăspririi cerințelor pentru conservarea mediului, ele devin absolut inutile.

”Autoclava noastră este din a treia generație. Ea reciclează și mărunțește deșeurile medicale datorită aburilor și presiunii și exclude folosirea substanțelor chimice, - continuă Iurii Nicora. – Greutatea maximă acceptabilă la o singură încărcare constituie 28-30 kg. O reciclare, în regimul auto, durează de la 45 la 70 de minute.

La finalizarea ciclului de prelucrare, mașina emite nota, unde sunt indicate timpul și tipul deșeurilor ce au fost reciclate. În cazul deconectării energiei electrice, mașina se oprește. Iar la apariția curentului, se reaprinde. Aceasta nu poate fi deschisă chiar și la deconectare. Pentru moment, noi avem 5-6 clienți potențiali – spitale, policlinici, centre medicale, care analizează oferta noastră”.

”Reciclarea deșeurilor medicale ar fi foarte utilă statului. Avem și Hotărâre cu privire la autoclavare – reciclarea deșeurilor la utilizarea aburilor. Dar apar și cazuri, când deșeurile periculoase din punct de vedere biologic și ecologic, sunt adunate într-un pachet și aruncate în coș de gunoi. În cel mai bun caz, acestea sunt îngropate”, - spune Iurii Nicora. În prezent, prin intermediul Academiei de Științe a Republicii Moldova (care a și susținut proiectul) și Ministerelor Mediului și Sănătății a început editarea manualelor și recomandărilor speciale privind utilizarea deșeurilor medicale prin utilizarea utilajului elvețian. Ministerul Mediului intenționează să-și ofere în continuare suportul privind folosirea autoclavelor pentru reciclare fără utilizarea substanțelor chimice. ”Conform calculelor noastre, Chișinăul are nevoie de opt instalații, - continuă Iurii Nicora. – Iar fiecare raion – câte două. Așa, nevoile minime ale Republicii se rezumă la 20 de aparate”.

”Ne-am bazat calculele pe aproximarea cantității de deșeuri medicale din toată Republica. Autoclava noastră poate recicla aproximativ 250-280 kg de deșeuri într-un schimb. Într-o lună – 4 tone. În Chișinău, însă, se adună aproximativ 10 tone de deșeuri lunar. Putem să instalăm în atelierul nostru 1-2 autoclave. Nu ducem lipsa de spațiu. Într-un schimb lucrează un operator și un șofer. Noi am antrenat doi operatori și am echipat un microbuz pentru transportarea deșeurilor, care se diferențiază de restul prin culoarea galbenă, simbolul de transportare a substanțelor periculoase, vopsea cauciucată (care nu intră în contact direct cu substanțe și nu se infectează) și lămpi intermitente pe acoperiș”.

Atelierul de autoclavare – este un modul, construit din panouri de tip sandwich. Suprafața totală a acestuia este de 140 m.p. El este format din zone ”curată” și ”murdară”. Atelierul poate fi instalat chiar și în ograda instituției medicale, iar posibilitatea dată poate să reducă simțitor cheltuielile de transportare.  

Autoclava este foarte scumpă. ”Unispac” nu ne-a povestit cât a plătit pentru procurarea acesteia. Însă majoritatea țărilor din Europa de Est nu-și pot permite așa ceva: producția germană, iar dezvoltarea este elvețiană. Pentru a rezolva problema dată, a fost găsită cea mai simplă soluție: compania-producător a propus realizarea autoclavelor prin intermediul ”Unispac”, deschizând un sediu în Moldova. Contractul a fost deja încheiat. A fost deschis un atelier de producție a autoclavelor,  unde au fost angajate trei persoane. ”Pentru moment, planificăm să producem 2-3 autoclave pe lună, - explică Iurii Nicora. – Elvețienii vor plasa utilaje performante necesare – 5 unități – pentru tăierea metalului, sudare și decuparea oțelului inoxidabil. La fel va fi instalat și utilajul pentru testarea autoclavelor. Iar noi, în baza tehnologiilor noastre, instalăm două mașini speciale”.

”Uispac” va produce toate construcțiile metalice pentru autoclave, inclusiv și concasorul, ce poate măcina oțelul de 2 mm grosime, adică scalpelul ce a avut contact cu sângele infectat. ”Din Europa vom importa tehnica electronică ”Siemens” și cea pneumatică, - spune Iurii Nicora. – Elvețienii vor desfășura supravegheri ai utilajelor produse. Noi putem realiza pe suprafața de care dispunem până la 10 autoclave pe lună. Respectiv, îi vom antrena pe specialiștii noștri pentru a activa în domeniul dat. Autoclave, produse de ”Uispac”, vor fi de câteva ori mai ieftine decât cele din Germania.  

Vor fi mai ieftine și containerele de plastic pentru adunarea deșeurilor medicale. De exemplu, un container de 1,5-2 litri costă aproximativ 150-180 de lei. Clienții vor avea nevoie de zeci, poate chiar și sute de containere. Iar cele produse în Moldova de către ”Uispac” prin reciclare vor costa 15-20 de lei/buc. Avantajul economic este evident.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Răsaduri (de hrișcă, secară, floarea soarelui, mazăre, linte), precum și germini de mazăre, sfeclă, lucernă, ceapă roșie, floarea soarelui, ridiche – toate aceste produse sunt crescute, ambalate și comercializate, de curând, de către mica întreprindere „Eco Doctor”.

„Am început să ne ocupăm de germinarea semințelor și a lăstarilor în urmă cu un an și jumătate, atunci când la soțul meu au fost depistate probleme cu nivelul de zahăr și colesterol în sânge. Medicamentele nu produceau efectul dorit, iar starea de sănătate se agrava. Atunci am început să căutăm pe internet remedii populare și am dat peste articole despre proprietățile curative ale răsadurilor și germenilor. Am decis să încercăm și această metodă a și avut rezultate pozitive: s-a normalizat nivelul de zahăr și colesterol. Soțul a slăbit și a întinerit. Când s-au normalizat problemele de sănătate, ne-am gândit la faptul că ar trebui să le spunem și altora despre beneficiile germenilor și ale răsadurilor, să-i îndemnăm și pe alții să consume zilnic aceste produse. Astfel a și apărut ideea deschiderii propriei afaceri”, - a spus Rodica Șubă pentru Mybusiness.md.

Fiind entuziasmat de rezultate, Andrian Șubă s-a și apucat de treabă. A înregistrat mica întreprindere, a închiriat spațiul, a obținut certificatele necesare, a găsit furnizori de semințe calitative, a înregistrat brandul „Dor de Verde”, a avut grijă de materialele de ambalare și a început, deja, să culeagă roade ale muncii sale. Din luna mai a anului curent, întreprinderea lui, „Eco Doctor”, a început să furnizeze germeni crescuți (de sfeclă, lucernă, ceapă roșie, floarea soarelui, ridiche, mazăre) în cadrul uneia dintre cele mai mari rețele comerciale din capitală.

„Încheind contractul cu noi, rețeaua comercială ne-a impus o provocare – timp de trei zile să aducem produse noi, într-o cantitate destul de mare, pentru a împrospăta sortimentul, cu toate că termenul de valabilitate a germenilor este mai mare. Am ales un volum optim pentru ambalaj – 50 de grame și, deocamdată, ne descurcăm cu targeturile propuse”, - a zis directorul micii întreprinderi „Eco Doctor”, Andrian Șubă.

Adrian ne-a povestit că germinarea semințelor nu reprezintă o ocupație mult prea complicată (se poate desfășura și în condiții de casă). Cu toate acestea, apar dificultăți atunci când este vorba despre o producție în masă, zilnică. De exemplu, un subiect aparte îl constituie calitatea și germinarea semințelor, o parte dintre care „Eco Doctor” SRL le procură din străinătate. Există momente legate de asigurarea temperaturii și luminozității potrivite pentru semințe și germeni pe timp de iarnă. Dar sunt și alte aspecte. Pentru mulți consumatori germenii rămân a fi un produs ciudat. „Dacă în capitală observăm o cerere de consum, atunci în afara Chișinăului germenii ambalați sunt priviți cu mirare: „Le va cumpăra cineva?” Această reacție a fost evidentă în special cu referire la germenii de floarea soarelui, pe care, inițial, le ambalam împreună cu rădăcinile. Mulți cumpărători erau speriați când le vedeau, deși acestea sunt chiar mai folositoare decât tulpinile. Urmărind reacția clienților, am decis să tăiem rădăcinile de floarea soarelui și le propunem cumpărătorilor germenii. Trebuie remarcat faptul că, prin satele din Moldova, mulți locuitori știu de proprietățile germenilor și le și cresc, pentru a-i utiliza în alimentație”, - spune directorul „Eco Doctor” SRL, Andrian Șubă.

Apropo, în SUA, încă cu vreo 20 de ani în urmă au apărut pionierii businessului cu germeni. Și, la fel, cumpărătorii ignorau inițial produsele ciudate, care seamănă cu niște viermișori verzi. Astăzi, germenii au devenit atât de populari, încât mulți oameni nu se pot lipsi de aceste componente, gustoase și sănătoase, în prepararea salatelor sau a sandwich-urilor, precum și fără un pahar zilnic de vitgrass (suc de germeni de grâu). Într-adevăr (dacă nu ați avut ocazia să gustați), germenii de cereale și, în special, a legumelor, seamănă cu concentratul lor de gust (în mod deosebit ridichea). Mănânci o linguriță de produs, dar ai o senzație gustativă că ai mâncat o farfurie întreagă.

„Germenii și răsadele reprezintă singura „mâncare vie”, care dispune de toate proprietățile naturale și biologice, aflându-se în faza de maximă activitate vitală. Semințele germinate conțin un mare potențial energetic. Germenii conțin toate vitaminele, reprezintă o resursă continuă de fibre, sunt bogate în fermenți, necesari digestiei, substanțe minerale și aminoacizi, conțin un set de proteine, precum și o cantitate mare de energie solară prelucrată. Trebuie să menționăm faptul că germenii și răsadurile nu trebuie transformate în panacee. Acestea trebuie adăugate în alimentația zilnică, mestecate bine (până la senzația de suc de lapte) și, în acest fel, să îți asiguri organismul cu substanțele nutritive necesare, vitamine și microelemente. Și să fiți sănătoși!” – a zis Andrian Șubă.

Pentru a populariza inedita „mâncare vie” și pentru creșterea gradului de informare a cumpărătorilor, mica întreprindere „Eco Doctor” a participat, în acest an, la „IarmarEco”, unde produsul lor a fost cât se poate de solicitat.

Prețurile de la producători pentru germeni sunt de 20 de lei (un ambalaj de 50 de grame).

Articol pregătit de MyBusiness.md