Fabricanţii de computere caută metode pentru reducerea dimensiunii laptopurilor; Apple a anunţat recent un MacBook care se "micşorează" pentru că tastele cumulează funcţii, iar Dell a renunţat la rama monitorului la noua gamă XPS.

Dar cel mai radical proiect pare să aparţină celor de la Google, care au patentat înlocuirea space bar cu trackpadul, de fapt zona superioară a acestuia. Un set de senzori vor determina dacă userul vrea să folosească tasta space sau trackpadul. Patentul înregistrat de Google va determina reducerea dimensiunilor laptopului, în urma "urcării" trackpadului în zona destinată tastaturii.

Este o mişcare începută de Lenovo, care a încercat deja, la unul din cele mai recente modele lansate, apropierea trackpadului de tastatură.

http://www.businessmagazin.ro/

 

Este știut că Serviciul Fiscal de Stat nu urmărește scopul sancționării contribuabililor, ci conformării lor benevole, axându-se pe educarea agenților economici și cetățenilor în spiritul respectării legislației în vigoare.

În acest context, pe parcursul perioadei 01-10.04.2015 IFS Telenești a efectuat raiduri pe traseu de comun cu angajații MAI întru combaterea transportului ilicit de pasageri și conformarea benevolă a transportatorilor auto, fiind depistate 6 cazuri de prestare a serviciilor de transportare a călătorilor cu mijloace de transport auto regim ,,taxi” fără înregistrarea activității.

Inspectorii fiscali din cadrul Direcției Control Fiscal IFS Telenești atrag atenție aducerii în cadrul legal a persoanelor ce practică activitate ilicită. În perioada 10-17.04.2015 au fost efectuate controale operative în saloane de frizerii, fiind depistate 7 cazuri de acordare a serviciilor de frezat-coafat.

În urma discuțiilor purtate, în domeniul acordării serviciilor de frezat 3 persoane și-au legalizat activitatea prin procurarea patentei de întreprinzător. Între 21-25.04.2015 au fost efectuate raiduri la piețele din raion, având scop educativ, întru conformarea persoanelor fizice ce comercializează păsări (pui pentru creștere), răsad de legume.

În urma vizitelor la agenții economici din comerț amplasați în raza piețelor au fost depistate următoarele încălcări:

Trei cazuri de comercializare cu amănuntul a țigaretelor cu filtru la prețuri ce depășesc prețurile maxime de vânzare cu amănuntul, contrar prevederilor art.1231 al.5 din Codul Fiscal;

Două cazuri de întocmire a incorectă a registrului de casă.


Pentru aceste încălcări vor fi aplicate amenzi fiscale în sumă de 3,0 mii lei și sancțiuni contravenționale în sumă de 11,1 mii lei.

 

http://www.fisc.md/

29 aprilie 2015, Chișinău – Finanțarea a 26 de proiecte de dezvoltare regională, în valoare de 186,52 mln. lei, până la finele anului curent, din resursele Fondul naţional pentru dezvoltare regională, a fost, astăzi, aprobată de membrii Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale. Ședința a întrunit miniştri, reprezentaţi ai autorităţilor publice locale, ADR-uri, ai mediului de afaceri, societăţii civile și a fost prezidată de Viceprim-ministrul, ministru al Economiei, Stephane Bride.

Conform ordinei de zi, membrii Consiliului au aprobat implementarea proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul Unic de Program pentru anii 2013-2015, precum și repartizarea mijloacelor financiare ale Fondul naţional pentru dezvoltare regională pe anul curent.

Astfel, până la finele anului în regiunile țării vor fi realizate proiecte de infrastructură a drumurilor, aprovizionare cu apă și sanitație, îmbunătățirea factorilor de mediu, atractivitate turistică, susținere a mediului de afaceri, cheltuieli operaționale ADR-uri, implementarea politicii de dezvoltare regională în regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia în sumă totală de 194 900,0 mii lei.

La selectarea și aprobarea proiectelor pentru finanțarea s-a luat în considerație asigurarea continuității proiectelor inițiate în perioada anterioară. În acest context, s-a decis alocarea mijloacelor financiare în sumă de 163 689,5 mii lei pentru implementarea a 23 proiecte inițiate în anii precedenți. Totodată, s-a aprobat inițierea a 3 proiecte noi: un proiect de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare a locuitorilor com. Parcani, Ocolina și Rădi Cereșnovăț din r-nul Soroca (7,53 mln.lei), crearea oportunităților de investiții în turism pe traseul turistic în 9 localități din raionul Ialoveni (5,0 mln.lei), construcția și restabilirea sistemului de canalizare în or. Nisporeni, com.Vărzărești (10,29 mln.lei.)

De asemenea, Consiliul a aprobat derularea proiectelor de susținere a mediului de afaceri, în special a Zonelor Economice Libere, Parcurilor Industriale și Incubatoarelor de Afaceri. În anul 2015 se preconizează finanțarea proiectelor de dezvoltare a sectorului industrial în Regiunea de Dezvoltare Nord prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare pentru Parcul Industrial de pe teritoriul S.A. "Răut" mun. Bălţi (9 655,70 mii lei). Totodată, se planifică conectarea Parcului Industrial Edineţ la infrastructura de acces şi utilităţile publice (9 862,90 mii lei) ș.a.

În total, pentru implementarea proiectelor de dezvoltare regională s-a decis alocarea a 186 518,7 mii lei, pentru cheltuieli operaționale ale Agențiilor de Dezvoltare Regională Nord Centru și Sud - 7 881,3 mii lei, pentru implementarea politicii de dezvoltare regională în regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia – 500,0 mii lei.

Pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare regională urmează a fi utilizate mijloacele Fondului naţional pentru dezvoltare regională și ale partenerilor de dezvoltare, în mod special de Agenția de Cooperarea Internațională a Germaniei.

Comunicat de presă

Romanii care au si-au transformat hobby-ul intr-o afacere castiga venituri suplimentare de peste 5.000 de lei pe an, cu un varf in Bucuresti si Ilfov de circa 10.000 de lei, cele mai profitabile pasiuni fiind in domeniile renovarilor si decoratiunilor interioare, design, fotografie sau culinar.

Persoanele cu varste intre 25 si 34 de ani au cel mai mare venit anual, de circa 6.300 lei.

Potrivit Visa Europe, cele mai profitabile hobby-uri sunt in urmatoarele domenii:

    constructii, renovari si decoratiuni interioare (5.887 lei),
    design (5.834 lei),
    fotografie (5.778 lei),
    culinar (5.509 lei)
    ingrijirea copiilor (5.487 lei).


Motivele pentru care pasiunea devine afacere

Pasiunea reprezinta principala motivatie pentru aproape 60% dintre romanii si polonezii care au pornit o afacere dintr-un hobby, comparativ cu media europeana de 43%.

Aproape o treime dintre cei care au participat la sondaj (29%) au avut ca principal momtiv schimbarea activitatii fata de cea de la locul de munca, iar 26% au spus ca doresc sa lucreze pentru ei insisi.

"Patru din zece romani care ar putea sa-si deschida o afacere dintr-un hobby sunt ingrijorati de birocratia excesiva legata de administrarea firmei. In alte tari din Europa, oamenilor le este teama mai mult de posibilitatea de a nu primi comenzi suficiente. Ingrijorarile privind gestionarea cheltuielilor sunt comune pentru majoritatea IMM-urilor din Romania", a declarat intr-un comunicat Catalin Cretu, director regional Visa Europe pentru Romania, Croatia si Slovenia.

Trei din patru romani care au un hobby pot obtine venituri suplimentare de pe urma pasiunii lor, iar patru din zece romani spun ca vor opta pentru o astfel de varianta in viitor.

Peste jumatate dintre cei care doresc sa castige bani din pasiunile lor afirma ca isi vor utiliza economiile personale pentru a-si deschide o afacere, aproape un sfert (23%) vor sa apeleze la familie si prieteni, iar 15% dintre respondenti intentioneaza sa aplice pentru o subventie dedicata afacerilor mici, in timp ce numai 11% planuiesc sa recurga la conceptul de crowdfunding (multifinantare).

Pe de alta parte, polonezii (49%) si spaniolii (43%) sunt cei mai deschisi la solutiile externe si alternative de finantare pentru infiintarea afacerilor pe care si le doresc, in timp ce romanii se afla pe penultimul loc, la egalitate cu suedezii (26%), fiind urmati de turci (24%).

Romanii care vor sa aiba un business pe baza unui hobby sunt motivati de pasiune (65%), flexibilitatea propriului business (46%), dorinta de a fi propriul sef (44%) si de a avea o activitate diferita fata cea de la locul de munca (33%).

Cum iti promovezi afacerea

Din punct de vedere al promovarii, retelele sociale Facebook si Twitter sunt mai populare decat metodele traditionale, precum crearea unui website al companiei, astfel ca doua treimi dintre cei care vor o astfel de afacere spun ca utilizeaza cele doua retele sociale pentru promovare, in timp ce recomandarile directe sunt considerate importante de aproximativ 60% dintre acestia.

Peste doua treimi (70%) din cei care vor sa demareze o afacere pe baza unui hobby vor ca aceasta sa devina principala lor sursa de venit, iar 16% au aceasta intentie in in urmatorii cinci ani.

Peste jumatate dintre acestia vor lansa atat un website propriu pentru ca produsele sau serviciile oferite sa devina accesibile unei baze de clienti mult mai mari, cat si o pagina pe social media pentru a-si consolida profilele, dar vor apela si la diverse actiuni de publicitate.

Studiul a a fost realizat online in ultimul trimestru al anului trecut in noua tari din Europa, respectiv Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Polonia, Romania, Spania, Suedia si Turcia, pe un esantion de peste 18.000 de respondenti, dintre care peste 2.000 de romani care castiga sau le-ar placea sa obtina venituri din propriile pasiuni.

http://www.ziare.com/

Foto: Facebook/Julia Rodnitchi

28 aprilie 2015, Chişinău – În anul 2015, Ministerul Economiei preconizează să creeze două noi incubatoare de afaceri la Cahul şi Călăraşi. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei de lucru a Consiliului de coordonare şi monitorizare a creării şi dezvoltării Incubatoarelor de Afaceri.


De asemenea, Consiliul a decis ca ODIMM să elaboreze un Plan de acţiuni privind dezvoltarea reţelei şi construcţia de noi incubatoare de afaceri în anul 2015, care să fie prezentat şi aprobat la următoarea şedinţă a Consiliului. Pentru crearea noilor incubatoare de afaceri noi şi dezvoltarea celor existente, în bugetul de stat au fost prevăzute mijloace financiare în mărime de 15 mln. lei.


În cadrul şedinţei, Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephane Bride, a remarcat importanţa incubatoarelor de afaceri pentru dezvoltarea economiei locale: “Prin extinderea Reţelei Incubatoarelor de Afaceri se creează noi întreprinderi, respectiv noi locuri de muncă, iar mediul antreprenorial devine tot mai atractiv pentru tinerii antreprenori”, a spus ministrul Economiei.


Locaţiile selectate întrunesc criteriile stabilite în acest scop: edificiu aflat în proprietate publică, cu spaţiu de cel puţin 2000 m² disponibil pentru producere, amplasat într-o zonă cu infrastructură de acces şi comunicaţii (reţea de apă şi canalizare, gaze, sistem de încălzire, etc.), precum şi posibilitatea cofinanţării incubatorului de către consiliile locale şi alte structuri interesate.



Până în prezent, în Republica Moldova au fost lansate 9 incubatoare de afaceri: în Ștefan-Vodă, Dubăsari, Leova, Ceadâr-Lunga, Rezina, Nisporeni, Sângerei, Soroca și Cimișlia.



Incubatoarele de Afaceri sunt create în baza obiectivelor stabilite în Strategia de dezvoltare a sectorului IMM pentru anii 2012-2020, Matricea de politici a Programului de suport sectorial „Stimularea Economică în Zonele Rurale”, finanţat de UE şi Matricea de Politici a Programului de Suport al Instituirii Zonei de Liber Schimb, Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA), în care este inclusă acţiunea „Crearea şi dezvoltarea Incubatoarelor de Afaceri”.
--

28 aprilie 2015, Chișinău – Rezultatele activității Unității de Implementare a Grantului Japonez în anul 2014, dar și bugetul Unității pentru anul curent au fost principalele subiecte de pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Comitetului Consultativ al Programului de susţinere şi dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (JNPGA), condus de Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Stephane Bride.

Potrivit raportului prezentat, în anul 2014, la concursul anunțat de Ministerul Economiei în cadrul acestui Program au participat 28 agenți economici, fiind acordată finanţare unui număr de 7 beneficiari, în valoare totală de 6,6 mln. lei. Până la finele anului curent urmează a fi implementate alte 19 proiecte. De asemenea, Unitatea a raportat despre acțiunile de monitorizare a rezultatelor etapelor de procurare a echipamentului, intermedierea şi coordonarea procedurilor de semnare a devizelor de cheltuieli de către beneficiarii Programului şi Ministerul Economiei, debursarea mijloacelor alocate beneficiarilor Programului pentru achitarea cu furnizorii de echipament contractaţi ș.a.

În cadrul ședinței, Comitetul a aprobat bugetul Unităţii de Implementare a Grantului Japonez pentru anul 2015. De asemenea, a fost luată decizia de extindere a termenului de achitare a datoriilor la plăţile ratelor de leasing a doi beneficiari, care au înregistrat datorii după expirarea termenului perioadei de leasing, cu acordarea componentei de grant în valoare de 40% din preţul echipamentului şi neaplicarea sancţiunilor financiare.

Menționăm că în scopul asigurării promovării eforturilor în vederea ajustărilor economice structurale, Guvernul Japoniei a acordat Guvernului Republicii Moldova, în mai multe tranşe, un Grant pentru susţinerea şi dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova. Astfel, în perioada 2005-2014, prin intermediul acestui Program 187 antreprenori din mediul rural și-au dezvoltat afacerile, procurând echipament de producere performant. La procurarea echipamentului aceștia au beneficiat de o componentă de grant în mărime de 40% din preţul echipamentului oferit în regim de leasing. Valoarea granturilor acordate de Guvernul Japoniei în această perioadă a constituit 11,8 mln. USD.

Comunicat de presă

28 Aprilie, Chişinău - Proiectul Energie şi Biomasă a fost prezentat astăzi Comunităţii Energetice Europene drept un proiect model în promovarea şi accesarea surselor de energie regenerabilă, finanţat de Uniunea Europeană. Prezentarea are loc în cadrul reuniunii dedicate promovării energiei regenerabile organizate de către secretariatul Comunităţii Energetice în zilele de 27-29 aprilie la Viena.

Republica Moldova este membru  cu drepturi depline în cadrul Comunităţii Energetice din 2010. Agenda reuniunii de la Viena include subiecte ce vizează politicile de schimbare a climei, progresul statelor membre ale Comunităţii Energetice în producerea şi consumul energiei din surse regenerabile, dezvoltarea pieţei de producere a biocombustibilului şi alte subiecte de actualitate. Proiectul Energie şi Biomasă este singurul proiect de dezvoltare al unui stat membru al Comunităţii Energetice prezentat la acest eveniment.  

Participanţii  au cunoscut etapele parcurse de Proiectul Energie şi Biomasă ce şi-a propus să lanseze în Republica Moldova de la zero industria bioenergetică, rezultatele înregistrate, precum şi provocările depăşite şi lecţiile învăţate.  „Suntem onoraţi că am fost selectaţi drept un proiect reprezentativ  pentru Comunitatea Energetică. În cadrul reuniunii, am prezentat rezultatele obţinute de Proiectul Energie şi Biomasă, etapa I, precum şi cele scontate pentru etapa de extindere a proiectului”, a declarat Alexandru Ursul, managerul Proiectului Energie şi Biomasă, prezent la reuniune.

Proiectul Energie şi Biomasă în Moldova, lansat în 2011 cu un buget de 14,5 mln Euro, a reuşit în patru ani de activitate să asigure independenţa energetică a peste 144 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare racordându-le la sisteme de încălzire pe biomasă, a oferit antreprenorilor, în condiţii avantajoase, echipamente de procesare şi de producere a biocombustibilului solid, lansând şi dezvoltând astfel 35 de afaceri  şi creând sute de locuri de muncă, a ajutat peste 600 de familii să aibă acces la tehnologii verzi la preţuri subvenţionate.

Datorită realizărilor obţinute, Uniunea Europeană a acordat noi fonduri pentru extinderea Proiectului Energie şi Biomasă  pentru încă trei ani. Proiectul Energie şi Biomasă 2 va fi implementat în perioada ianuarie 2015 – noiembrie 2017 de către Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare cu un buget total de 9,41 milioane Euro, acordaţi de Uniunea Europeană. Activităţile proiectului vor viza instalarea sistemelor de încălzire pe biomasă în instituţiile publice din oraşele mici din toată R. Moldova şi comunităţile rurale din UTA Gagauz Yeri, rl Taraclia şi stânga Nistrului, dezvoltarea sectorului privat de producere a biocombustibilului, acordarea de subvenţii gospodăriilor casnice la cumpărarea cazanelor de ardere a biocombustibilului, instruirea beneficiarilor noilor tehnologii, precum şi promovarea energiei verzi.

Mai multă informaţie despre Proiectul Energie şi Biomasă găsiţi pe www.biomasa.md

 

Brandul de țară „Wine of Moldova” va fi prezentat în Statele Unite ale Americii – țara cu cel mai mare consum de vin din lume. Pentru al doilea an consecutiv, o delegație formată din 13 vinificatori autohtoni va participa pe 28 aprilie 2015 la două degustări specializate, la New York. Primii chemați să testeze vinurile noastre vor fi mai mulți jurnaliști și formatori de opinie americani, iar ulterior vinificatorii noștri se vor întruni cu potențiali parteneri de afaceri, precum importatori, distribuitori, etc. Organizarea degustărilor în SUA face parte dintr-o amplă campanie de promovare a brandului de țară „Wine of Moldova” pe cele mai importante piețe internaționale și care a fost lansată în vara anului trecut.

Dumitru Munteanu, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „În condițiile în care consumatorul american nu este familiarizat cu vinurile noastre, evenimentele reprezintă o platformă eficientă de promovare, răspund așteptărilor noastre și confirmă ambițiile comerciale ale vinificatorilor moldoveni, care vor stabili noi parteneriate de afaceri și vor beneficia de mai multe oportunități de creștere a exporturilor. Organizarea evenimentelor face parte din Planul de Marketing al ONVV prin care ne-am propus ca Vinul Moldovei să devină u simbol al calității și un brand recunoscut la nivel internațional.”

Vinul Moldovei va fi prezentat la New York de către renumitul tandem World Wine Guys – Mike DeSimone și Jeff Jenssen. Colecția formată din 50 de vinuri și spumante care urmează să ajungă în SUA a fost selectată minuțios de către cei doi specialiștii americani.
La evenimente sunt așteptați peste 150 de oaspeți – lideri de opinie, jurnaliști, somelieri, reprezentanți ai industriei vitivinicole – care au manifestat un interes deosebit față de vinurile noastre. Astfel, în cadrul degustărilor, producătorii moldoveni vor avea posibilitatea de a-și prezenta vinurile potențialilor importatori și distribuitori din SUA. Acest fapt le va spori șansele de export pe piața americană. Începând cu anul 2010, în SUA este înregistrat mai mare consum de vinuri din lume.
Participarea vinificatorilor moldoveni la evenimentele de la New York este organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu susținerea partenerului său strategic USAID CEED II și cu suportul programului The Special American Business Internship Training (SABIT) al Guvernului SUA.

 Despre Oficiul Național al Viei și Vinului

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă, creat în rezultatul unui amplu proces de reformă legislativă în sectorul vitivinicol. Printre obiectivele de bază ale ONVV se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol “Wine of Moldova. A legend alive”.

Astăzi, 27 aprilie, 2015, a avut loc prima Zi Informațională din cele trei planificate în cadrul Apelului pentru Oferte al Programului Teritorial de Cooperare Moldova-Ucraina a avea loc în Republica Moldova și regiunile eligibile din Ucraina în perioada 27 aprilie- 8 mai, 2015.  În cadrul evenimentului au participat în jur de 120 reprezentanți ai autorităților publice locale, ONG-uri și alte structuri de stat din municipiul Chișinău și raioanele centrale ale Moldovei.

În data de 15 aprilie, 2015 Uniunea Europeană a lansat oficial Apelul pentru Oferte pentru a consolida cooperarea teritorială între Moldova și regiunile de la hotar din Ucraina. Sesiunile de informare au ca scop încurajarea potențialilor aplicanți de a participa la Apelul pentru Oferte și oferirea detaliilor tehnice despre Program. Forma de aplicare, criteriile de selecție și eligibilitatea, cerințele specifice și altă informație pentru aplicanți au fost discutate la eveniment. Autoritățile regionale și societatea civilă din Moldova interesate în obținerea granturilor în cadrul acestui Apel pentru Oferte pot lua parte la Zilele Informaționale.

Zilele Informaționale vor avea loc în Chișinău, Bălți și Cahul (Moldova) precum și în Vinnytsya și Odesa (Ucraina).

Programul teritorial de Cooperarea Moldova – Ucraina include regiunile Odesa, Vinnytsya și Chernivtsi din Ucraina și întreg teritoriu al Moldovei. Prioritate este acordată proiectelor comune de la hotar ce au ca scop promovarea legăturilor de afaceri, dezvoltării oportunităților de angajare în regiunile rurale, soluționarea problemelor de mediu în regiunile de la hotar. Promovarea diversității multi-culturale și integrarea socială a minorităților, precum și facilitarea contactelor între persoane de asemenea constituie un obiectiv. Termenul limită de aplicare este 14 iulie, 2015.

Programul de Susținere a Cooperării Teritoriale în cadrul Parteneriatului Estic (EaPTC) are ca scop crearea unui mediu favorabil pentru programul de cooperarea teritorială la hotar între Moldova-Ucraina, Armenia –Georgia, Azerbaidjan – Georgia și Belarus –Ucraina. De asemenea, prin acest proiect se dorește consolidarea capacităților actorilor locali și regionali de a dezvolta și implementa proiecte în comun, în diferite domenii, precum: educația, sănătatea, cultură, sport, turism, mediu, etc. Contribuția totală a Uniunii Europene în cadrul proiectului este de 12,5 mln Euro, dintre care aproximativ 3,3 mln Euro sunt alocați pentru Apelul pentru Oferte pentru cooperarea Moldova-Ucraina. Un aplicant poate obține un grant pentru un singur proiect, iar mărimea grantului oferit poate varia între 60.000 – 300.000 Euro.     

Zilele Informaționale sunt organizate de către Autoritatea de Administrare Nord în cooperare cu Programul de Susținere EaPTC.

Pentru mai multă informație despre program vă rugăm vizitați: http://www.eaptc.eu, https://www.facebook.com/eaptc.eu,  https://twitter.com/EaP_TC,
http://www.linkedin.com/groups/EaPTC-5109143

 

Curtea Supremă de Justiție a amânat pronunţarea deciziei pe marginea cazului Microinvest - una din cele mai mari companii de microfinanţare din Moldova, care are ca investitori și creditori mai multe fonduri internaționale. Asta după ce a examinat în ședință publică litigiul cu privire la executarea silită a contractelor de investiție încheiate între Microinvest și asociații săi.  Deși anterior magistrații au anunțat că pe 8 aprilie vor face publică soluţia pe cauza dată, Curtea Supremă de Justiție a amânat pronunțarea deciziei până pe 29 aprilie curent. Mai multe detalii de la reprezentantul asociatului majoritar al companiei Microinvest  - Dl. Clive Moody.

-  Dle Moody, Microinvest activează pe piața Republicii Moldova de 12 ani, iar cca 82% din capitalul social al companiei aparține investitorilor străini. Spuneți-ne, vă rog, cum se face că o instanță de judecată din Moldova examinează un litigiu internațional?

Esența problemei este, de fapt, aici .... Totul a început după ce un asociat și fost administrator al Microinvest a depus o cerere de chemare în judecată împotriva companiei la Judecătoria Centru din mun. Chişinău. Asta, în pofida faptului că contractele pe care sunt bazate pretenţiile sale, îl obligau să se adreseze la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris pentru soluţionarea disputei.

Instanța de fond din Moldova a admis acţiunea și a pronunţat o hotărîre, care a fost atacată de companie în instanța de apel, care, de asemenea, a decis în defavoarea Microinvest. Ulterior, litigiul a ajuns să fie examinat la CSJ, după ce prin hotărârile adoptate, magistraţii Judecătoriei Centru şi ai Curții de Apel Chișinău și-au atribuit competența de a judeca un litigiu investițional, ignorând atât clauza arbitrală din contractele de investiţie, cât și legislația Marii Britanii, care le guvernează. De asemenea, considerăm că au avut loc mai multe încălcări în procesul de examinare a litigiului care au lezat dreptul Microinvest la un proces echitabil şi principiul egalităţii armelor în proces. Astfel, Curtea de Apel Chişinău a emis o decizie împotriva Microinvest în baza a 37 de documente care niciodată nu au fost menţionate în proces şi despre care compania a aflat abia după ce dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție – instanță, care urmează să se pronunțe asupra recursului nostru.

- Ce solicitări are de la Microinvest asociatul și cât de motivate sunt solicitărileacestuia?

Între toţi asociaţii şi Microinvest au fost semnate câteva contracte de investiţie, care reglementau condiţiile de vărsare în capitalul social a unor investiţii în valoarea totală de cca 92 milioane de lei.  Aceste contracte conţineau clauze, care prevăd posibilitatea acordării unei stimulări membrilor echipei manageriale, la decizia şi în condiţiile aprobate de către majoritatea asociaţilor Microinvest. 

Deşi este vorba despre un drept al asociaţilor de a motiva managerii companiei, conform schemei de stimulare şi regulilor aprobate de aceştia, care determină cine va fi beneficiarul şi care va fi natura stimulării, fostul administrator încearcă acum să oblige Microinvest să execute forţat acest drept prin intermediul instanţelor judiciare din Moldova.

Doar Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de la Paris este competentă să examineze conform legii engleze, care guvernează contractele de investiție, dacă pretențiile asociatului Microinvest ce rezultă din aceste contracte sunt sau nu motivate.  Curtea Internațională de Arbitraj a emis deja două decizii din 24 noiembrie 2014 și 23 februarie 2015, prin care a confirmat competența sa de a examina disputele privind schema de stimulare a managementului, care rezultă din contractele de investiții și că fostul administrator al Microinvest a încălcat clauza de arbitraj, prin înaintarea pretenţiilor sale în instanța de judecată din Moldova.

Însă, cu părere de rău, contrar competenței jurisdicționale și legii aplicabile contractelor, deja două instanţe de judecată din Moldova s-au expus asupra litigiului în conformitate cu legislaţia moldovenească.  În asemenea mod, examinarea cererii fostului asociat Microinvest de către instanțele naționale încalcă mai multe convenții internaționale la care Republica Moldova este parte.

-  Ați cerut CSJ să verifice legalitatea deciziei emise de judecătorii Curții de Apel Chisinau. Care sunt solicitările Microinvest din recursul depus la Curtea Supremă de Justiţie?

Microinvest a cerut CSJ să anuleze hotărârile instanţelor fond și să fie recunoscută imposibilitatea examinării acestui litigiu de instanțele naționale.  Aşa cum am spus, în această speţă avem două contracte, ambele guvernate de legile Marii Britanii, pe care judecătorii RM nu le cunosc, iată de ce părțile, au încredințat examinarea tuturor litigiilor unor arbitri internaționali, nu și instanțelor din RM.  Una din părțile la procesul de judecată, care este cetățean al RM a ales să încalce această clauză arbitrală şi să se adreseze în instanțele din RM. Noi sperăm că Curtea Supremă de Justiţie va remedia această încălcare şi va pronunţa pe 29 aprilie 2015 o decizie care va desesiza de competență instanțele din RM și va permite arbitrului internațional să soluţioneze acest litigiu, aşa cum iniţial au convenit părţile contractelor.

 
- Când spunem Microinvest, vorbim despre mai multe fonduri internaționale, investite in Republica Moldova. Cum influențează litigiul climatul investițional din statul nostru?

În acest litigiu este foarte important să fie verificat dacă instanțele din RM recunosc clauzele internaționale arbitrale, fiindcă investitorii străini nu ar investi în cazul în care ar fi supuşi doar sistemului judecătoresc de aici. Totodată, orice investitor străin care decide să investească în Republica Moldova se bazează pe contracte comerciale guvernate de legislația internațională, ceea ce le asigură o claritate şi previzibilitate în modul lor de executare. Acest lucru este valabil nu doar pentru investitorii străini în Republica Moldova, dar pentru investitorii străini în multe țări. De aceea, subiectul dat este unul foarte important pentru climatul investițional, practic reprezentând unul din aspectele cheie în atragerea investițiilor străine în Moldova. Prin urmare, cazul nostru are de asemenea un impact asupra atractivităţii Moldovei pentru investitorii străini.

- Care sunt așteptările investitorilor străini Micorinvest în urma recursului depus la Curtea Supremă de Justiție?

Ne punem mari speranțe în corectitudinea justiției din Moldova. Suntem mulțumiți că am avut posibilitatea să participăm la audierile publice a recursului înaintat de Microinvest și credem că aceasta ar putea spori încrederea în sistemul judecătoresc din Republica Moldova.  Ne exprimăm speranţa că decizia finală a Curții Supreme de Justiţie ne va da certitudinea protecției garantate a investițiilor noastre în RM.  De această decizie depinde și posibilitatea de a investi și în viitor în Microinvest și de a facilita contribuția companiei la dezvoltarea întreprinderilor micro, mici și mijlocii de aici din țară. Astfel, decizia finală a Curții Supreme de Justiţie va fi un semnal și pentru noi, investitorii, că instanțele de judecată din RM respectă contractele pe care le încheiem, competența de a soluționa litigiile din aceste contracte, legea pe care o alegem să guverneze executarea acestora și, nu în ultimul rând, să fim protejați ca și asociați că instanța de judecată nu își va asuma rolul organului administrativ al companiei de a decide asupra motivării discreționare a fostului administrator sau a altor chestiuni corporative.  

- Cum influențează activitatea Microinvest acest litigiu și care sunt riscurile dacă CSJ nu va admite recursul declarat de Microinvest?

Din păcate, deoarece unii judecători din Republica Moldova și-au recunoscut competența de a examina acest litigiu, compania Microinvest, deja suferă pierderi financiare considerabile, fiindcă ea a fost nevoită să se adreseze la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, ceea ce a atras o multitudine de cheltuieli. Asociații companiei Microinvest au investit în Republica Moldova până în prezent aproximativ 92 milioane de lei, iar din cauza judecării incorecte a litigiului, compania riscă să piardă aproape 16 milioane de lei.