În urmă cu ceva timp, compania „Consocivil” S.A. se număra printre cele mai mari firme de construcții din republică și, pănă la începutul anilor 1990, se numea „Grajdanstroi”. Compania avea 1500 de angajați, ingineri și tehnicieni. Printre lucrările renumite ale companiei se numără construcția unor astfel de clădiri cunoscute cum ar fi Teatrul Național de Operă și Balet, Clădirea Președinției, Hotelul „Național” (fostul „Inturist”) și altele.

În a doua jumătate a anilor 1990 și la începutul anilor 2000, întreprinderea s-a ocupat de construcția altor clădiri cunoscute, printre care sediul principal al „Moldindcombank”, proiectat de arhitectul Vlad Modîrcă, care a primit câteva premii pentru arhitectură.

Ivan Tulbu se află în rolul de director al „Consocivil” de abia un an. Mai înainte, aproape întreaga viață, a lucrat la „Grajdanstroi”/„Consocivil”, inițial ca și maistru, ulterior ca și director de filială, iar acum a devenit directorul întreprinderii. Astăzi, numărul de lucrători este puțin mai mare ca 100. În scop de optimizare, compania și-a închis toate cele 9 filiale, care au activat mai demult. Astfel, actualmente, a rămas doar fabrica din Chișinău. Deși o parte din aria de producție a companiei a fost vândută, dimensiunile acesteia rămân a fi impresionante: suprafața zonelor acoperite – a depozitelor, a clădirilor de producție – este de 10 mii metri pătrați.

„Dat fiind faptul că a venit o nouă epocă, am schimbat și domeniul de activitate, - explică Ivan Tulbu, - ne ocupăm mai mult de reconstrucții, reparații etc. Și aceste activități implică volume mari de muncă. De exemplu, în urmă cu câțiva ani, am reamenajat atelierul de îmbuteliere cu o suprafață de 2500 metri pătrați, a întreprinderii vinicole din Cricova”.

„Nu lucrăm cu bugetul, - a continuat directorul S.A. „Consocivil”, - nici cu cel republican, nici cu acel municipal. De câteva ori am participat nereușit la licitațiile din Chișinău. Acolo s-a format deja un cerc aparte de contractori și noi nu prea avem ce face.

Există probleme și cu persoanele fizice. Noi lucrăm prin transfer, achităm toate taxele, iar persoanele fizice, în mare, plătesc cash, fără a lua în calcul impozitul la bugetul de stat și, plătind 100 de lei, își doresc realizarea unei lucrări de 200.

Noi lucrăm cu organizații internaționale, unde toate operațiunile sunt legale, lipsește ideea de evaziune fiscale, astfel, cu străinii se lucrează simplu și ușor. De exemplu, am colaborat cu „URS Federal Services International Inc” – organizația internațională americană, care acorda ajutor financiar Moldovei. Organizația a alocat țării noastre un grant, în cadrul căruia am construit patru obiecte pentru „Poliția Frontieră”: centrele din Cahul, Ungheni, Edineț și Stefan-Vodă pentru întreținerea echipamentelor”.

În urmă cu aproximativ doi ani, „Consocivil” a colaborat în mod activ cu PNUD, în cadrul programul „Energie și biomasă”. Acest program a fost realizat, în general, în sate, pe obiectele cu funcție socială – grădinițe, școli, spitale. La clădirile acestora erau atașate noi cazangerii sau erau reconstruite cele vechi. 190 de obiecte au fost incluse în program. Dintre 20 de companii, care și-au manifestat interesul de participare, au fost selectate 9, care au concurat în interiorul proiectului. Ca rezultat al concursului, „Consocivil” a primit aproximativ o pătrime din toate obiectele.

„În cadrul acestui program, - spune Ivan Tulbu, - am instalat în raioane aproximativ 50 de cazangerii, care funcționează pe biomasă. Le-am modificat pe cele de gaz – am instalat cazane mai puternice – de 450 kW, care utilizează paiele drept combustibil. Cazanele s-au dovedit a fi prea dificile în exploatare – în perioada de iarnă, camera de ardere trebuia alimentată de cel puțin două ori pe zi, ceea ce înseamnă 2.5-3 tone de paie pentru o singură dată. Apoi, camera trebuia curățită de rășină și de cenușă. Cred că vă dați seamă că este vorba despre o muncă grea și, la început, au existat probleme din această cauză. În primul rând, din partea operatorilor cazangeriilor. Cât timp cazangeriile lucrau pe gaz, operatorii puteau să doarmă toată noaptea pentru mia de lei pe care o primesc. Aici, însă, este vorba despre tone de paie, care trebuie aruncate manual în camera de ardere, iar bugetul este aprobat deja și salariul nu va fi mărit, de aici vin și nemulțumirile și au existat cazuri de sabotajul. Unii operatori defectau în mod intenționat utilajele noastre. Dar clientul a identificat problema și a trecut cazangeriile pe brichete și peleți. Necesită o muncă mai puțin solicitantă și reprezintă un combustibil eficient și econom, la fel ca și paiele. Iar încercările de sabotaj au încetat”.

„Consocivil” a participat și la un alt program PNUD, la fel legat de obiecte sociale. În cadrul acestui program, întreprinderea a reparat școala sportivă din Chișcăreni, un sat din raionul Căușeni. Al doilea obiect – construcția unei piețe agricole din Fîrlădeni, un sat în apropierea Varniței. Aceasta a fost realizată din panouri de tip sandwich, iar costul comenzii a ajuns la trei milioane de lei.

„Acum suntem în așteptarea noilor proiecte internaționale, - continuă directorul întreprinderii. – PNUD planifică să lanseze un nou proiect – reparația, reconstucția și construcția obiectelor comunitare în zona de la granița cu Transnistria și în Transnistria.

Noi încă nu am lucrat în Transnistria. Ei nu acceptă firmele noastre, însă poate fi realizată cooperarea cu o firmă locală și, sub licența acesteia, să lucrezi acolo. Am întocmit deja o listă cu firme din Bender și Tiraspol, cu care se poate colabora în această manieră”.

„Dacă tot am început să vorbim despre planuri, - continuă Ivan Tulbu, - pot spune că ne gândim la activitatea în România. În acest scop, este nevoie de o licență specială, dar noi am luat în calcul toate posibilitățile și am decis că ar fi foarte oportun să ieșim pe piața românească. Inițial, am studiat prețurile pentru lucrările de construcție în România. Pot spune că acestea sunt mult mai interesante, ca ale noastre și acolo se poate lucra ușor. Mai ales că solvabilitatea clienților români este mult mai mare, decât a celor din Moldova, în plus, piața românească este mai stabilă: la noi, leul ar putea cădea cu mai bine de 30% în două luni, iar România este pe locul doi în topul European, după indicatorii de creștere economică din anul trecut, întâietatea aparținând Germaniei – 4-5%.

Iar, în timp ce sunt pregătite proiectele PNUD și este studiată piața românească, noi lucrăm cu băncile naționale. Actualmente, avem doi clienți fideli – Moldindconbank și Moldova-Agroindbank. Cu ei am încheiat contracte de lungă durată în vederea lucrărilor de reconstrucție. În toate clădirile, filialele, agențiile noi, care sunt deschise de către aceste bănci, noi realizăm toate lucrările necesare – reconstrucția, proiectarea, reparația. Costul unor lucrări poate ajunge și la 4 milioane de lei. Pe moment, aceasta este sursa noastră de venit”.

Articol pregătit de MyBusiness.md

Pe piața autohtonă de producție a lenjeriei de corp a apărut un nou brand – „Monreve”. După un an de pregătiri și prime încercări, tinerii antreprenori, frate și soră – Renata și Anton Schastlivie, în urmă cu două luni și-au deschis o afacere de confecționare a lenjeriei din dantelă pentru femei (sutiene și chiloți, bustiere de vară, jartiere), orientându-se, în primul rând, spre realizarea comenzilor individuale.

Actualmente, „Monreve” propune o paletă de articole din dantelă, în care există 12 modele, care pot fi purtate nu doar la ocazii speciale, ci și zi de zi.

„Dantela se privește frumos și elegant pe orice tip de figură, indiferent de vârstă, este important să alegi corect modelul lenjeriei de corp. Noi nu copiem lucrările altora, ci creăm produse proprii. Evident, suntem inspirați de brandurile cunoscute. Eu mă ocup de realizarea schițelor modelelor, iar apoi de coaserea acestora. Am fost pasionată de modelarea lenjeriei feminine încă din timpul studiilor la colegiul tehnic. Am realizat faptul că aș vrea să mă ocup de această direcție, deși coseam rochii de seară și îmbrăcăminte de zi cu zi. În acest sens, obișnuiam să merg prin magazine și să studiez variantele de lenjerie feminină propuse, materialele din care sunt cusute. Am și descusut lenjeria cumpărată, pentru a studia modul în care aceasta a fost realizată”, - a spus pentru mybusiness.md Renata Schastlivaia.

Fiind un specialist tehnolog al producției de îmbrăcăminte, Renata poate identifica cu ușurință tipurile de dantelă care sunt necesare pentru lucru, pentru a primi ca rezultat produsul râvnit – lenjeria comodă pentru dame.

„Ador dantela și știu cum se lucrează cu acest material complicat și costisitor. Unora le poate părea că este ușor să coși modele din dantelă, însă este o opinie eronată. Trebuie să ai un anumit nivel de experiență pentru a putea coase articole calitative din acest material fin. Este foarte importantă răbdarea în această muncă”, - a menționat Renata.

Primele modele Renata le-a cusut pentru sine, apoi pentru mama, care a apreciat calitatea și confortul acestora și a susținut (inclusiv pe plan financiar) dorința fiicei sale de a continua în acest domeniu; ulterior a cusut și câteva modele pentru prietenele sale, care, de asemenea, au apreciat articolele. Succesul în rândul persoanelor apropiate a entuziasmat-o pe Renata. Mai apoi, s-a implicat și fratele ei, Anton, care a propus dezvoltarea încercărilor reușite într-o afacere și ieșirea pe piață cu oferte. Întotdeauna există cerere pentru lenjeria feminină, întrebarea consta în ceea ce puteau oferi frații și cum ar putea atrage clientele?

„Pentru început, am studiat oferta magazinelor, sortimentul, prețurile și am înțeles că, în Chișinău, nu există o diversitate prea mare a ofertei de lenjerie feminină. Toate magazinele propun cam aceleași produse. Iar Renata, pentru aceeași bani, ar putea coase lenjerie de o calitate mai bună și cu un aspect mai plăcut, conform dorințelor clientelor. Pentru a avea deschidere spre potențialele cliente, am deschis o pagină pe rețelele de socializare, unde am început să postăm poze ale modelelor finisate și dantela care poate fi utilizată la coaserea lenjeriei la comandă. Ideea este cât se poate de simplă – clientele apelează la noi, își aleg modelul, varianta de dantelă, culoarea și ne spun parametrii săi, conform unui tabel de mărimi. Ulterior, intervine Renata și coase modelul”, - spune Anton Schastlivii.

Conform spuselor Renatei, nu a fost nevoie de investiții prea mari, iar denumirea brandului a venit de la sine. „Monreve” se traduce din franceză ca „Visul meu”, iar realizarea de lenjerie frumoasă și individualizată pentru femei reprezintă visul meu. Am decis să ne orientăm către comenzile individuale, de aceea și lucrul în sine este construit într-un mod diferit de cei care cos în masă. Întotdeauna, inițial, cos manual elementele produsului final, iar, după măsusare, când există confirmarea faptului că totul este confortabil, apelez la mașina de cusut. Pentru realizarea unei comenzi am nevoie de 2-3 zile”, - a spus Renata.

Prețurile pentru seturi (sutien și chiloți) variază în funcție de cantitatea de dantelă folosită și încep de la 500 de lei. „Este un preț adecvat. Materialele costisitoare și lucrul manual își lasă amprenta pe prețul produsului final, însă trebuie luat în calcul faptul că dantela utilizată este foarte flexibilă și rezistentă. Această lenjerie va fi purtată timp de mulți ani, chiar și după multe spălături”, - a remarcat Renata Schastlivaia.

Întreprinderea planifică să continue atragerea clientelor și să dezvolte noi modele, inclusiv lenjerie body din dantelă, precum și lenjerie din noul trend – lenjerie-ham, cu utilizarea de piele. Cât despre lenjeria din dantelă pentru bărbați, dacă ar fi sau nu o direcție de perspectivă? Renata și Anton Schastlivie au râs la întrebarea reporterului mybusiness.md.

„Ideile plutesc în aer. Până când, împreună cu sora mea, am deschis propria afacere, aveam câteva idei, însă nu m-am apucat de ele. Apoi, peste un timp, observam cu altcineva a realizat aceeași idee. Daca ai o idee, trebuie să o și realizezi”, - a răspus Anton.

„Am putea să ne gândim la o variantă, de exemplu să utilizăm niște elemente de dantelă, dacă tot a apărut această întrebare. Cu toate că ne-am orientat activitatea în exclusivitate spre producția de lenjerie pentru femei. Iar dacă este să ne lăsăm de glume, atunci când afacerea va lua amploare, planificăm un proiect social, orientat spre coaserea de lenjerie pentru persoanele cu handicap. Femeilor le este incomod să vină la magazin pentru a-și procura lenjerie, iar coaserea individuală ar fi o soluție. Și nu doar a lenjeriei, ci a îmbrăcăminții în general”, - a zis Renata.

Articol pregătit de MyBusiness.md

În ajunul sărbătorii femeilor, Rețeaua Globală a Antreprenoriatului (GEN Moldova), în parteneriat cu Fundația Friedrich Naumann au decis să organizeze un seminar special, destinat dezvoltării antreprenoriatului feminin creativ, Creative Women.

La seminar au participat 75 de femei de afaceri, care au primit posibilitatea de a afla mai multe despre business creativ de la specialiști locali și internaționali.

“Creativitatea este unul din cele mai importante instrumente, folosit de majoritatea antreprenorilor de succes din lume. Era digitală, pe care o trăim în prezent, ne învață să analizăm afacerea din perspectiva globalizării. Antreprenorii nu se mai luptă pentru eficiența în afacere, deoarece intervine necesitatea de a învăța pentru a corespunde cu noile standarde, ce apar în societate”, a povestit în cadrul seminarului antreprenorul din Spania Antonio Carlos Ruiz.
 
Businessmanul a explicat, că femeile contemporane au posibilitatea să-și dezvolte afacerea la fel de bine, cum o fac bărbații. Totuși, acestea trebuie să vadă în business un câmp de creație.

“Antreprenoriatul feminin se află în perioada de dezvoltare. Asta, deoarece tinere antreprenoare nu au curajul să-și promoveze activitatea din cauza stereotipurilor și sarcinilor cotidiene”, a menționat Antonio Carlos Ruiz.

Conform datelor statistice, 75% din totalul femeilor ocupate sunt angajate  în calitate de  salariat. Totuși, acestea câştigă în medie cu 12,9% mai puţin faţă de barbați. În același timp, doar 27% din totalul de businessmani din Moldova sunt femei.

“Ne-am propus, cu ajutorul acestui seminar, să oferim susținere antreprenoarelor, pentru ca acestea să-și crească afacerea atât în țară, cât și la nivel globalal. Pe parcursul unei zile, acestea au reușit să modeleze creativ afacerile, prin utilizarea instrumentelor și percepțiilor culturale și aplicarea lor în designul unei întreprinderi”, a informat președintele GEN Moldova Olesea Fortună.

Astfel, femeile au învățat metode creative de abordare a businessului printr-o serie de exerciții, în cadrul cărora ele au reușit să utilizeze practic cunoștințele acumulate. Participantele au fost împățite în echipe. Fiecărei a fost propuns câte un caz, care necesita să fie rezolvat prin aplicarea metodelor netradiționale de conducere a afacerii.

“Credeam că știu toul despre business. Prezentările și interacțiunea cu trainerii mi-au arătat că nu este chiar așa și m-au ajutat să-mi revăd abodrarea creativă a afacerii”, a povestit una din participante, fondatoarea brandului “CaroLUSH” Carolina Portărescu.

“Pentru mine, conducerea unei companii înseamnă să mergi într-un pas cu inovațiile. După părerea mea, acest fapt au încercat să ne explice trainerii”, a spus administratoarea “BFinance” Marina Gospodarenco.

Seminarul Creative Women face parte din programul GEN Moldova WE Accelerate, lansat în noiembrie 2014, cu ocazia Zilei Globale a Antreprenoriatului Feminin.

Circa 80% din cumparatori isi iau informatiile de pe Internet inainte de a cumpara un produs, potrivt unui studiu realizat de ibi research, iar 34% dintre acestia aleg sa faca achizitia offline, din magazine. Cat de mult ii influenteaza publicitatea online pe acesti cumparatori.

Rezultatul publicitatii online atunci cand conversia se realizeaza online este usor de masurat si evaluat, dar care este influenta publicitatii pe internet in cazul celor care finalizeaza achizitia offline? Acesta se numeste "efectul ROPO" si este un acronim de la research online, purchase offline. Pe scurt, oamenii se informeaza online despre produsele pe care vor sa le cumpere si le achizitioneaza offline, din magazin. Efectul ROPO este din ce in ce mai prezent in tiparul de consum actual, arata o analiza a RTB House.

Pe piata din Romania sunt peste 10 milioane de oameni cu acces la Internet si unealta "Consumer Barometer", dezvoltata de Google, arata ca din totalul utilizatorilor de internet, 77% se informeaza online inainte de a cumpara si aproximativ 47% cauta informatii online, apoi cumpara offline.

Cei mai multi cumparatori care achizitioneaza online fac acest lucru datorita preturilor mai mici (56%), plus stocurilor mai bune si gamei mai mare de produse (46%). Atunci cand magazinele traditionale pot convinge clientii sa vada, atinga si incerce produsele, cumparatorii decid sa cumpere offline pentru oportunitatea de a avea produsul imediat, fara timp de asteptare (53%), conform raportului "Retailers and the Age of Disruption", realizat de PwC,

Activitatile offline si online de promovare sunt doua moduri diferite de abordare a potentialilor clienti, care, la randul lor, necesita tehnici si instrumente diferite pentru a ajunge la publicul tinta.

Cu toate acestea, in multe cazuri, actiunile din mediul digital influenteaza decizii din magazinele clasice. Prezenta online va functiona, de multe ori, drept un catalog al produselor, oamenii putand verifica oferta, indiferent daca acestia decid in cele din urma sa cumpere online sau offline. Astfel se ajunge ca promovarea online sa fie un punct de pornire crucial pentru achizitii. Campaniile de retargetare sunt o componenta importanta a strategiei de promovare online si ajustarea lor la specificul fiecarui client pot avea efect asupra tuturor canalelor de vanzare.

Strategii de retargetare, care ajuta si conversiile offline

Scopul campaniilor de retargetare nu este doar vanzarea online, ci si construirea unei bune imagini a brandului, care va influenta la randul ei rezultatele in online si offline, arata RTB  House.

Astfel, creatiile folosite au si un efect de branding, chiar daca acesta este dificil de masurat. Desi scopul principal al reclamei este de a conduce potentialii cumparatori spre achizitie, elementele marcii folosite online vor avea influenta si vor fi recunoscute, imbunatatind perceptia consumatorilor.

• Este important atat online, cat si offline ca brandul sa fie prezent in mintea potentialilor cumparatori.
• In functie de specificul clientului, poate fi utila folosirea unei creatii care va incuraja oamenii sa cumpere offline.
• Pentru unele categorii de produse cautarile sunt efectuate pe internet, cumparatorul capata informatii despre acesta, dar doar o mica parte din vanzari sunt finalizate online. Acesta este cazul multor magazine care vand bunuri cu pret mare, cum ar fi echipamente si materiale pentru constructii, mobilier de mari dimensiuni si altele.
• Aceste branduri pot sa utilizeze promovarea online pentru a genera vanzari in magazinele offline. O modalitate de a face acest lucru este utilizarea creatiilor care ii pot arata unui potential cumparator produsul pe care il cauta, impreuna cu sugestia contactarii unui consultant.
• Folosirea tehnologiei de retargeting pentru a directiona utilizatorul spre punctul de vanzare offline prin afisarea unei harti catre cel mai apropiat magazin poate fi utila deoarece un potential cumparator nu are de unde sa stie exact unde se regaseste acel punct de vanzare. Instrumentele de retargeting ajuta ca fiecare utilizator sa primeasca mesajul cu produsele de interes pentru el. De asemenea, se poate merge si mai departe cu aceasta strategie, fiind afisat un voucher sau un bonus, care sa intareasca decizia de achizitie.

Sursa infografic: RTB House

http://www.startupcafe.ro/

Cum ar fi acționat moldovenii în cazul în care ar fi câștigat un milion de lei la loterie. Un studiu realizat de Magenta Consulting arată următoarele, scrie stirilocale.md.

Pentru că un milion de lei e mult pentru un angajat de rând, fiecare respondent a avut dreptul să răspundă pe ce va cheltui banii în primul rând, al doilea și, respectiv, al treilea rând. Așadar, o treime din moldoveni în primul rând ar investi câștigul într-o locuință sau un automobil – 33%, 18% ar investi într-o afacere, iar 11% din respondenți ar investi în amintiri – ar pleca să călătorească.

În cazul celui de-al doilea și de-al treilea rând de importanță a destinației banilor câștigați la loterie, preferințele moldovenilor pentru locuință, automobil, afacere și călătorie sunt în top și se schimbă doar cu locurile, dar apar și noi lideri. Printre alegeri se găsesc astfel de acțiuni precum caritatea – 16% dintre moldoveni ar dona banii câștigați unei case de copii sau persoanei care are o nevoie mai mare de acești bani. Încă o treime de moldoveni au făcut alegerea în favoarea „zilelor negre”, mai exact, 31% dintre respondenți ar păstra banii pentru zilele în care vor avea o nevoie deosebită de bani.

Ponderea țigărilor de contrabandă a ajuns la 90% în anumite județe din nordul României, se afirmă într-un studiu realizat de compania de cercetare Novel Reasearch.

Contrabanda cu ţigări a crescut în România în prima lună a acestui an, până la 17,8% din piaţă, de la 17,5% la finalul anului trecut, arată un studiu publicat miercuri, realizat de compania de cercetare Novel Research, la solicitarea producătorilor de ţigarete din România, informează News.ro.

Potrivit producătorilor, fenomenul contrabandei a scăpat de sub control în unele judeţe vecine cu Ucraina şi Republica Moldova, unde ţigările de contrabandă domină piaţa.

Cea mai mare contrabandă are loc în regiunea Nord-Est, care cuprinde şase judeţe din Moldova şi în care ţigările de contrabandă reprezintă 36,8% din piaţa ţigaretelor. "Am semnalat încă de la semnarea Acordului de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina că autorităţile nu vor fi pregătite să combată eficient noul val de contrabandă”, spune Gilda Lazăr, director responsabil de comunicare în cadrul producătorului de ţigarete JTI România.

În Suceava şi Botoşani, în multe sate şi comune, ponderea produselor ilegale ajunge şi la 90%. Un pachet de ţigarete, care costă în Ucraina 2,8 lei, se vinde dincoace de graniţă cu 8 lei" , spune Gilda Lazăr.

Dar de unde vin țigările de contrabandă? După provenienţă, ponderea produselor cu timbru de Ucraina a crescut cu 5,5 puncte procentuale în prima lună din 2016, până la 22,5%. Aşa numitele „cheap whites”, ţigările considerate cele mai periculoase pentru sănătate pentru că au o provenienţă necontrolată, continuă să deţină cea mai mare cotă, de 56%, din totalul pieţei negre, arată datele studiului. Pe locurile următoare se află ţigările de contrabandă provenite din Moldova şi Serbia.

Producătorii de ţigări cer autorităţilor să se implice mai mult în reducerea fenomenului contrabandei, în cadrul unei strategii naţionale de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, care să prevadă măsuri concrete pentru următorii ani.

http://www.digi24.ro/

Aproximativ 30 de companii vor selecta în zilele de 18 și 19 martie angajați pentru Republica Moldova, dar și România, în cadrul celei de a 9-a ediție a Târgului de Cariere.

Organizatorii așteaptă peste 3000 de candidați. Aceștia vor avea posibilitatea de a interacționa direct cu recrutorii pentru a afla care sunt oportunitățile disponibile de pe piața forței de muncă și pentru a aplica la joburile, internshipurile sau programele de voluntariat disponibile.

Cei care își caută un loc de muncă sunt așteptați cu CV-ul la Târgul de Cariere Chișinău în perioada 18-19 martie, 10:00-16:00, Centrul de Cultură și Istorie Militară (Casa Armatei, str. Tighina 47).

Printre angajatorii care deja și-au anunțat prezența se numără Kaufland, Stefanini, Rogob.

Mai multe detalii aflați de pe pagina evenimentului.

Sursă: www.bani.md

Ce înseamnă o localitate fără servicii de apă şi canalizare, evacuare a gunoiului, iluminat stradal, deservirea drumurilor? Pentru o bună parte din satele din Moldova, aceste lucruri elementare sunt un lux.

Se împlineşte deja un an de când Diana Ninescu a fost numită  directoare a întreprinderii intercomunitare din Chetrosu. Compania deserveşte 18 mii de locuitori din patru localităţi din zona de nord a Republicii Moldova. Astfel, oamenii au acum apă la robinet, un serviciu modern de evacuare a gunoiului, iar drumurile pe care merg sunt mai accesibile.



Întreprinderea a fost creată cu sprijinul acordat de Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), sprijinit de Guvernul Danermarcei.



Întreprinderea intercomunitară – premieră absolută şi necesitate acută



„Pentru Republica Moldova, o întreprindere intercomunitară reprezintă o premieră absolută şi o necesitate acută”, relatează consultantul PNUD Ghenadie Ivaşcenco. În lipsa unei organizării eficiente în prestarea serviciilor comunale, majoritatea  absolută a locuitorilor Republicii Moldova nu au acces la servicii comunale elementare. „În rezultat, marginile satelor sunt invadate de gunoişti neautorizate, iar ecologia este un subiect tot mai problematic. În iarna anului 2013, sute de sate din Moldova au rămas blocate în nămeţi pentru zile şi săptămâni, pentru că nu deţineau nici cele mai elementare instrumente de întreţinere a drumurilor”. 



În 2015, cu sprijinul PNUD şi al Cancelariei de Stat, au fost create 10 astfel de companii. Astfel, primării învecinate s-au aliat pentru a presta în comun servicii comunale, de care beneficiază peste 120 de mii de locuitori din mai multe zone ale ţării.

Consultantul PNUD relatează că cele 10 întreprinderi au fost dotate cu tehnică şi echipament: „Însă, cea mai mare provocare a fost asigurarea funcţionalităţii acestora. O astfel de companie trebuie gestionată de un lider talentat, altfel e sortită eşecului. Cazul Chetrosu este unul de succes, în mare parte graţie perseverenţei Dianei Ninescu”, subliniază Ghenadie Ivaşcenco.



“PNUD a venit cu un model de creare a unei întreprinderi care să presteze servicii comunale pentru mai multe localităţi învecinate. Fiind parte a acestui proiect, am primit două tractoare şi o maşină pentru intervenţie în situaţii de avariere. Asta este partea frumoasă, însă a fost foarte greu să asigurăm funcţionalitatea acestei instituţii: partea documentară, stabilirea tarifelor”, spune Diana Ninescu, directoarea de întreprindere din Chetrosu, raionul Drochia.



Nu vor reuşi să mă dezorienteze din simplul motiv că sunt femeie



Întrebată care fost cel mai greu moment pe care l-a depăşit, Diana spune că inițial cel mai mult o speria ideea că este femeie şi că nu pricepe mai nimic în chestiile inginereşti, pe care le presupune gestionarea unei astfel de întreprinderi.



“A fost nevoie de cel puţin jumătate de an ca oamenii din jur să-şi schimbe atitudinea neîncrezătoare faţă de mine în calitate de femeie în această funcţie. Iniţial, toţi primarii membri ai acestei întreprinderi nici nu ascultau când încercam să le explic lucruri ce vizau îmbunătăţirea serviciilor la nivel local. Toate acestea până au înţeles că am o abordare constructivă şi nu vor reuşi să mă dezorienteze din simplul motiv că sunt femeie”, spune Diana.



Acum, oamenii din cele patru sate deservite de întreprindere nu ştiu măcar cum arată Diana, deoarece vorbesc cu ea doar la telefon în caz de urgenţe sau clarificări. Însă, ea are un nume care e pe buzele tuturor: “Diana cu apa”.



Primarul Satului Chetrosu, cofondator al Întreprinderii Chetrosu, Ion Prodan, spune că Diana a făcut minuni. „Graţie intervenţiilor reuşite ale directoarei întreprinderii, au fost încheiate contracte de prestare a serviciilor cu toţi agenţii economici şi cu 500 de gospodării. În această perioadă, veniturile întreprinderii au ajuns la 70 mii lei (3500 USD). Este un început promiţător. Toate graţie faptului că Diana are o abordare constructivă şi cu viziune de lungă durată”, crede Ion Prodan.



“Cu adevărat mă simt mândră că am reuşit să fac funcţională această întreprindere. Asta înseamnă o viaţă mai bună pentru bătrâni şi nu numai, care aduceau apă de la fântâni de la jumătate de kilometru distanţă, pentru mamele care îşi duc acum copii la grădiniţă pe drumuri nivelate, pentru toată populaţia care trăieşte într-un mediu mai curat, graţie evacuării gunoiului”, spune Diana.

Puncte de reper:

·         În Republica Moldova, peste 60% din populaţia din zonele rurale nu au acces la apă.

·         Sistemele de canalizare nu există în 90% din localităţi; doar 1 din 10 localităţi rurale beneficiază de servicii de salubrizare.

Sursă: PNUD Moldova

Companiile multinaţionale comandă în perioada 1-8 martie mii de aranjamente florale, iar vânzările celor care vând aranjamente florale au un avans impresionant.

"În perioada 1-8 Martie, vânzările cresc poate chiar şi cu 1000% faţă de o lună obişnuită din an. Cel puţin în cazul nostru, care avem contracte ferme cu companii multinaţionale şi cărora trebuie să le livrăm sute, poate chiar mii de aranjamente florale, pe care le oferă angajatelor sau partenerelor de business. În acest an, noi deja avem contractele semnate, dar ne bazăm şi pe clienţii privaţi, care comandă pe site buchete sau aranjamente", a declarat, pentru Curierul Naţional, Otilia Caloian, coordonator al site-ului florifrumoase.ro.

Bugetele alocate au scăzut cu 15%

Totuşi, ea ne-a explicat că a observat o scădere a bugetelor, atât în rândul câtorva companii, cât şi al clienţilor persoane fizice.
"Volumul comandat a rămas acelaşi ca anul trecut, doar că au scăzut bugetele alocate cu aproximativ 15%", ne-a spus Otilia Caloian.
Conform ei, companiile cheltuie între 20 şi 200 de lei pentru un aranjament floral, iar persoanele fizice cheltuie în jur de 250 de lei, însă există şi clienţi care alocă pentru un aranjament în jur de 1.000 de lei.

Cele mai vândute produse

Reprezentantul florifrumoase.ro ne-a mai spus că în această perioadă, pe partea de corporate, cele mai bine vândute produse sunt aranjamentele Ikebana, în stil business, brioşele din flori şi zambilele în ghiveci. În cazul persoanelor fizice, cel mai bine se vând aranjamentele cu flori de primăvară, dar şi coşurile cu trandafiri roşii şi albi.

Românii aleg, în mare parte, flori

Românii preferă să dăruiască, cu ocazia acestor zile, în principal buchete, flori şi aranjamente florale şi mai puţin cadouri, doar 30% dintre aceştia alegând ultima variantă, este de părere Marius Dosinescu, CEO FlorideLux.ro. "În ceea ce priveşte florile alese de către clienţi, acestea sunt în marea majoritate de sezon - lalele, zambile, narcise, frezii şi ghiocei", a declarat acesta, pentru Curierul Naţional. Între 1 şi 8 martie, FlorideLux.ro se aşteaptă la vânzări de aproximativ 45.000 de euro, mai mari cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când a înregistrat afaceri de 30.000 de euro. Din totalul vânzărilor pe care compania estimează să le înregistreze, 80% vor proveni din sectorul corporate. "Faţă de restul anului, de sărbătorile importante (Crăciun, Valentine's Day, 1 şi 8 Martie etc.) vânzările noastre cresc chiar şi de trei sau patru ori, însă tichetul mediu de comandă scade", a mai afirmat Marius Dosinescu.
Bugetul mediu alocat este cuprins între 60 şi 210 de lei, însă în aceeaşi perioadă a anului trecut valoarea comenzilor era situată între 100 şi 200 de lei.

Bugetul mediu pentru un coş cu flori: 100 - 150 lei

Martie este luna cu cele mai mari vânzări din an în ceea ce priveşte coşurile cadou cu flori, bugetul mediu alocat pentru aceste cadouri fiind de 100 - 150 lei.
"Putem spune că bugetul mediu pentru cadouri alocat de cumpărători, fie ei persoane fizice, fie companii în această perioadă este cuprins între 100 - 150 lei", a declarat, pentru Curierul Naţional, Loredana Luca, Marketing Manager al Fabulous Baskets. Ea ne-a explicat că în această lună se înregistrează cele mai mari vânzări din an şi că cele mai căutate coşuri sunt cele care conţin flori de primăvară - lalele, frezii, zambile şi narcise. Fabulous Baskets estimează că în această perioadă va avea o creştere a vânzărilor de 30-40%, avans susţinut şi de campaniile de marketing derulate.
Cu toate acestea, bugetele alocate pe segmentul corporate sunt în scădere. "Putem observa o scădere a bugetelor alocate de companii pentru cadouri către angajaţi anul acesta faţă de anul trecut, dar sunt în continuare firme care acordă o mare atenţie acestui aspect", a afirmat Loredana Luca, adăugând că valoarea cadoului variază în funcţie de numărul de angajaţi.
Reprezentantul companiei ne-a mai spus că în această perioadă constatăm că au un real succes coşurile cadou cu flori şi coşurile de bicicletă şi de picnic.

Parfumurile rămân în topul preferinţelor

Atunci când se alege un cadou în această perioadă a anului, parfumurile rămân în topurile preferinţelor. În plus, vânzările de cosmetice, per total, sunt comparabile cu cele de dinainte de sărbătorile de iarnă.
"Fără nicio îndoială, parfumurile rămân în topul preferinţelor, urmate de produsele de machiaj, care respectă ultimele trenduri în materie de culori, şi produsele pentru îngrijirea corpului. De asemenea, accesorii precum genţi, portofele, eşarfe şi bijuterii sunt alese drept cadouri de către consumatoarele noastre", a declarat, pentru Curierul Naţional, Amalia Precup, Events & Corporate PR Specialist al Avon Cosmetics România. Potrivit ei, vânzările vor avea o evoluţie "frumoasă", în luna martie.
"Vânzările din broşura care precede perioada 1-8 Martie sunt comparabile cu vânzările dinaintea sărbătorilor de iarnă, acestea fiind prilej pentru a oferi cadouri persoanelor dragi", a explicat Amalia Precup.
Despre bugetele alocate pentru cadouri, reprezentantul Avon ne-a spus că variază foarte mult în funcţie de situaţia financiară şi mai ales de împrejurările familiale. "În comparaţie cu anul precedent putem observa o uşoară creştere a bugetului mediu alocat cadourilor", a mai declarat Amalia Precup, explicând că în această perioadă, pe lângă consumatorii fideli, se mai adaugă şi "consumatorii sezonieri" care se află în căutare de cadouri.

http://www.curierulnational.ro/

Vinerea trecută a avut loc deschiderea oficială a hotelului Radisson Blu Leogrand Hotel Chisinau 5*.

De fapt, istoria hotelului dat este interesantă. Acesta a devenit primul proiect investițional din Moldova, al companiei turcești Summa Group.

Hotelul de 4 stele, care pe atunci se numea Dedeman Grand și care aparținea grupului internațional “Dedeman International Hotels and Resorts”, a fost inițial conceput ca un hotel de business și a fost dat în exploatare în anul 2013. După, conceptul a fost schimbat, iar hotelul a fost redenumit în Leogrand Hotel & Convention Center. Totuși, conceptul B2B se menține și după recontrucția actuală, care a costat-o pe proprietarul, compania Summa International Construction, 25 milioane de euro.

Conform informației oferite de președintele Summa Group Selim Bora (pe poză, la mijloc) în timpul conferinței de presă, hotelul este partea unui din cele mai vestite lanțuri hoteliere - Carlson Rezidor Hotel Group, cărei îi aparțin astfel de branduri, precum Quorvus Collection, Radisson Blu®, Radisson®, Radisson RED, Park Plaza®, Park Inn® by Radisson and Country Inns & Suites By CarlsonSM. În prezent, rețeaua Radisson include 233 de hoteluri, situate în 62 de țări ale lumii. Mai mult, Summa Group mai contruiește 100 de hoteluri, 32 dintre care vor fi deschise anul curent.

În general, Carlson Rezidor Hotel Group adiministrează 1400 de hoteluri din 115 de țări ale lumii.

Domnul Bora a mai menționat că suprafața totală a hotelului a constituit înainte de reconstrucție 15 mii m.p. Acum, aceasta s-a mărit cu 3 mii m.p.

Reconstrucția hotelului Radisson Blu Leogrand are la bază planurile designerilor Levent Tumer și Durul Onaran, fondatorii companiei turcești Tumer-Onaran Interior Architect. Proiectul companiei a îmbinat în mod ingenios arhitectura, tehnica, designul şi ecologia mediului într-un singur spațiu, respectînd regulile unui comportament eco-responsabil. Lanțul Radisson Blu din întreaga lume are propriul program de protecție a mediului, care include măsuri de reducere a consumului de energie și apă.

În hotel au rămas cele 143 de camere, inclusiv și apartamentul prezidențial. A fost mărită suprafața Centrului de conferințe, fiind în prezent format din șase săli, cu o suprafață totală de 2000 m.p. Mai mult, a apărut Convention Center, cu suprafața de 1200 m.p., care poate găzdui evenimente cu participare a 1000 de invitați.

În afară de aceasta, hotelul are trei restaurante, un bar non-stop, centrul de fitness și salonul de frumusețe. Iar într-o lună aici va mai apărea și un centru SPA.

“Am reușit să simțim deja interesul crescut pentru hotelul nostru. Acesta este văzut de mulți drept o clădire unde pot fi organizate multe conferințe și alte evenimente asemănătoare. Inițiatorii pot fi și multe instituții, situate în afara teritoriului Moldovei”, a specificat directorul general al hotelului Husnu Tayanc (pe poză, în dreapta).

“Apariția primului brand internațional de hoteluri în țara noastră oferă multe posibilități potențiale pentru operatorii pieței turistice moldovenești. Acest fapt demonstrează că noi suntem în stare să primim oaspeți cu cele mai înalte cerințe”, a menționat directorul executive al Asociației Naționale pentru Turism Receptor din Moldova Natalia Țurcanu (pe poză, în stânga).

Summa Group a venit în Moldova acum 20 de ani, a informat Selim Bora. Compania este interesată de trei tipuri de proiecte: energie, infrastructură și imobiliare. Primul proiect realizat pe teritoriul Moldovei a fost construcția clădirii "Green Hills Market" în anul 1995. În 1999 Summa a devenit contractor general la reconstrucția Aeroportului Internațional Chișinău. Au urmat și alte proiecte: construcția și administrarea MallDova Shopping Center, construcția drumului Gîndești-Sărăteni, cu suportul financiar din partea Fondului Millinium Challenge (durata construcției și calitatea lucrărilor au fost apreciate la cel mai înalt nivel de Guvernul SUA). Timp de 20 de ani Summa Group a investit în Moldova mai mult de 200 milioane de euro și a creat 7 mii de locuri de muncă.

Articol pregătit de MyBusiness.md