În Moldova crește „generația dependenților de jocuri de noroc”

Săptămâna trecută, postul de televiziune „Publica” a difuzat un material despre faptul că, conform datelor Centrului Național de Management în Sănătate, în jur de 8 procente din elevii de liceu, proveniți din, așa-zisele, familii defavorizate, sunt atrași de jocuri de noroc. Dintre copiii care au rezultate slabe la învățătură, circa șapte procente joacă în păcănele. Aproximativ cinci procente dintre respondenți, adolescenți, au afirmat faptul că joacă în jocuri de noroc pe internet.

De regulă, pătimași ai hobby-ul dăunător sunt băieții.

„Știam un adolescent, care aștepta cu nerăbdare deschiderea unei săli de jocuri – era acolo la ora nouă dimineața. Juca, iar apoi mergea la școală”, - a declarat jurnaliștilor Ciprian Vicol, fondatorul Grupului de Jucători Anonimi.

De asemenea, el a enunțat faptul că, în ultimul timp, mulți adolescenți au renunțat la poker sau ruletă. Ei preferă pariurile sportive. În loc de cazinouri sau săli de jocuri, ei vizitează casele de pariuri, unde mizele sunt mici și nu este solicitat un act de identitate.

Cum se formează dependența

Conform datelor aceluiași post de televiziune, în SUA, circa cinci milioane de oameni suferă de dependența de jocuri de noroc, în Rusia – două milioane, în România – 150 mii. La noi în țară nu există rezultate statistice similare. Cu toate acestea, conform datelor comunității jucătorilor anonimi din Moldova, aproximativ 10 mii de concetățeni suferă de acest viciu.

„Psihologii consideră că dependența de jocuri de noroc este la fel de periculoasă sau chiar mai periculoasă decât cea de alcool sau droguri. Pasiunea pentru jocuri devine o dependență psihologică, care nu poate fi tratată definitiv”, - concluzionează Publica.

În Moldova, de tratamentul persoanelor dependente de jocuri de noroc, denumită și ludomanie, se ocupă medicii psihiatri-narcologi.

„Ludomania este trecută sub un punct aparte în Clasificarea Internațională a Bolilor, - spune medicul psihiatru-narcolog, categoria superioară, din Dispensarul Republican de Narcologie, Lilia Feodorov. – Sursa dependenței este hormonul din grupul endorfinelor, numit serotonină. Acesta mai este numit „hormonul fericirii”. În timpul producerii serotoninei de către organism sau odată cu introducerea acesteia, de exemplu, odată cu produsele alimentare sau sub formă chimică, acest hormon creează o bună stare de spirit, senzația de fericire.

Un jucător împătimit simte fluxul de serotonină. Cu timpul, se formează o dependență.

Cu toate acestea, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. În cazul dependenței de jocuri de noroc, se realizează substituirea conceptului de plăcere. Astfel, un jucător dependent are aceleași senzații ca și un narcoman. Însă, dacă în cazul consumului de droguri în organismul subiecului pot fi găsite substanțe chimice (heroină, amfetamină) și pot fi luate măsuri fizice pentru neutralizarea acesteia (administrarea de antidot, neutralizator, perfuzie pentru detoxifiere), atunci în cazul jucătorului dependent hormonul este sintetizat de către organismul în sine.

Totodată, nu este vorba doar de o dependență fizică, ci și una psihologică. De cele mai multe ori, joacă cei care nu s-au jucat destul în copilărie. Și cei care suferă de singurătate, care necesită să se elibereze de tensiunea interioară.

Pot să afirm faptul că acea persoană, care dimineața pleacă cu plăcere la lucru, iar seara vine fericit acasă, este ferit de boala dependenței de jocuri de noroc.

Pentru alții (în businessul cu jocuri de noroc sunt utilizate trucuri psihologice), vizita în cazinou provoacă fericirea. Aici toți sunt bucuroși să te vadă, te așteaptă, este o încăpere luminoasă, sunt incluse băuturi gratuire (în cantități mici, pentru ca să provoace mai rapid starea de ebrietate). Nu există ceasuri. Doar joacă!

(Vom mai adăuga că sunt organizate tombole cu premii și loterii. La fel sunt introduse sisteme de bonusare. În ciuda legislației, jucătorul nu trebuie să plătească procentul din câștig. Acesta este plătit de cazinou. Mai mult, cazinourile și sălile cu aparate de joc sunt amplasate în cele mai aglomerate locuri: la intersecțiile străzilor centrale, în apropierea gărilor auto, etc.).

Și, desigur, vârsta critică o reprezintă adolescenții. La 14 ani, nu mai este copil, dar încă nu e adult. Nu are experiență, nu se poate apăra, există o supraapreciere a forțelor proprii, curiozitate și o pasiune pentru experiențele noi. Toți încearcă.

Și dacă adolescentul a ajuns într-o sală de jocuri și a câștigat, amintirea experienței pozitive se păstrează în memoria lui pentru întreaga viață, care, mai devreme sau mai târziu, se va manifesta”.

Pe site-ul unuia dintre cele mai mari cazinouri din Moldova, „Napoleon Palace”, este utilizat citatul managerului general, Mihail Zabudschi: „Noi nu obligăm pe nimeni să vină aici. Este alegerea oamenilor să vină, deoarece le place. Indiferent de cauză, deseori putem observa clienți care joacă la aparate timp de 48 de ore”.

Retragerea necesară

Autorul nu intenționează să pună pe același taler businessul cu jocuri de noroc și drogurile. Primul, în toate manifestările sale, reprezintă o afacere legală. În cele din urmă, principalul produs, prin care țara noastră este recunoscută la nivel mondial, nu sunt bomboanele de la „Bucuria”, care, apropo, fiind consumate excesiv pot provoca, de asemenea, complicații grave.

Interesul pentru acest subiect a fost provocat de către evidenta lipsă de control al dezvoltării localurilor de jocuri de noroc din Moldova și faptul că, în cadrul acestora, rulează sume mari de bani cash (cazinourile și sălile de jocuri nu emit bonuri, dar plătesc impozite și licența).

Puțină statistică

În Moldova, întreprinderile din businessul de jocuri de noroc sunt: cazinourile, sălile de jocuri de noroc, casele de pariuri și loteriile. Actualmente, au fost emise 68 de licențe din domeniul businessului de jocuri.

Există patru cazinouri „vii”: NAPOLEON PALACE (fondator – PALACE CASINO SRL); XO (fondator ALB-CURAT SRL); EUROPA (fondator SALERAS STAR). Aceste trei companii au primit câte două licențe: una pentru cazinou, iar cealaltă pentru aparatele de joc cu câștiguri bănești.

Al patulea cazinou, „Imperial”, amplasat în incinta clădirii Teatrului Mihai Eminescu, la momentul scrierii acestui articol lipsea din registrul Camerei de Licențiere din subordinea Ministerului Economiei. Am intrat în acest local și am discutat cu doi manageri amabili, în costume negre și cămăși albe, fără badge-uri identificatorii. Aflând faptul că sunt jurnalist și că mă interesează numele persoanei care a fondat cazinoul și de ce acesta nu dispune de licență de activitate, cei doi mi-au luat în mod politicos cartea de vizită, mi-au promis că o vor transmite administratorului și, la fel, într-un mod politicos, m-au condus la ieșire. De la această vizită a trecut deja destul de mult timp, însă așa și n-am primit un apel.

Ieșind din teatru și, fiind intrigat de fenomenul unor astfel de secrete, am traversat bulevardul Ștefan cel Mare și m-am trezit într-un adevărat „Paradis al jucătorului dependent”. Aici, în intersecție cu strada Eminescu, sunt amplasate cinci cazinouri electronice, un lombard și o casă de amanet.

În două săli de jocuri, numele firmei fondatoare este scrisă pe ușă. În alt local, o copie a licenței era lipită de masa managerului și, în timp ce doamna chema administratorul, am reușit să citesc denumirea firmei. În cazinoul electronic „Gold” a fost sunat administratorul și dânsul a refuzat divulgarea informației. Cea mai interesantă situație a avut loc în „Eldorado”, unde copiile neclare ale licenței erau fixate în spatele domnișoarei care primea banii de la jucători. Dânsa nu mi-a permis să citesc de pe foi și m-a sfătuit să merg la o filială de la Ciocana, „Poate acolo numele firmei noastre este scris pe ușă”.

Cred că sunteți de acord că este un comportament ușor ciudat pentru subiecții unei afaceri legale. Mai ales că pe site-ul casino-ului „Napoleon Palace” este utilizat citatul managerului general al casino-ului „Eldorado” (care, se pare că, are 26 de săli de jocuri în întreaga țară), Alexandr Motinga: „Noi plătim deja pentru licențe și autorizări și, în plus, mai trebuie să plătim și impozite?”.

Totodată, din Registrul Camerei de Licențiere poate fi trasă concluzia că cele mai mari rețele de filiale le au companiile Magic-Land SRL (MC „Vulcan”) și Reneco-EL (MC „Imperia”).

Este curios faptul că, la noi în țară, activează trei rețele destul de mari, cu sediile în Chișinău, SIGORINVEST, DOMOSVET și TRANSVIC GROUP, ale căror săli sunt amplasate doar în centrele raionale ale țării și niciunul în capitală. A treia rețea, de exemplu, dispune de 9 săli în Bălți și una în Florești.

Însă, conform datelor oficiale din anul 2013 (nu am reușit să găsim o informație mai recentă) în Moldova existau 310 de cazinouri electronice, iar în anul 2015 numărul total de automate de jocuri electronice înregistrate era mai mare de 3000.

Își desfășoară activitatea 9 rețele de case de pariuri: GRAND BET, GL, TOTAL-CAMPION, EUROPA-X COMPANY, BETLIVE, DEMELON, SPORT-BET, BOOK-MAKER SPORT și PARIMATCH.

Și o loterie – CM „LOTERIA MOLDOVEI” SA, care, pe lângă licența pentru propria loterie „SUPER LOTO 5 din 35”, dispune și de licență pentru pariuri sportive.

Prețurile pentru licențe, cu durata de un an, sunt următoarele:

- Automate de joc, cu excepția ruletei Americane – 23 100 lei;

- Ruletă Americană – 128 000 lei;

- Activitatea cazinoului (pentru o masă de joc) – 576 000 lei;

- Casa de pariuri – 28% din suma totală a mizelor primite;

- Loterie (instantă și digitală) – 28% din valoarea totală a fondurilor atrase.

Cazinou online

Rețeaua globală permite accesarea jocurilor de noroc din, practic, orice punct din lume. Există site-uri care întrunesc și cazinourile online moldovenești. Însă, în mare, mizele sunt solicitate în dolari SUA sau în ruble rusești.

Nici colegii din străinătate nu rămân în urmă. Multe ziare și reviste online din Moldova primesc niște oferte cât se poate de tentante, în condiții de plată în avans, cu referire la plasarea unui banner cu linkuri ce te redirecționează spre site-uri cu jocuri online. De exemplu, o astfel de ofertă, refuzată de mybusiness.md, deschidea accesul spre următoarea serie de site-uri: Bet365, Bwin, Betfair, Pokerstars, Skybet, Ladbrokes.

Turismul și cazinoul

Unii dintre cei mai mari operatori de pe piață accentuează faptul că ei atrag turiștii străini în Moldova. De exemplu, „Napoleon Palace”, difuzează informații cu referire la programele lor în cadrul zborurilor charter pentru cetățenii din Israel, după sistemul junket tour, din Turcia, Rusia și Ucraina (în toate aceste țări autoritățile au limitat sau au interzis în totalitate businessul cu jocuri de noroc).

Cu toate acestea, dacă e să apelăm la statistică, conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2015, Moldova a fost vizitată de 15.5 mii turiști organizați (zborurile charter se includ în această categorie). Dintre aceștia, 3.1% sau 480 de persoane au fost cetățeni ai Israelului (Junket Tour are o durată de 3-4 nopți). 4.6% sau 713 persoane au venit din Turcia.

Prin urmare, poate fi dedus faptul că întreprinderile moldovenești din industria jocurilor de noroc se concentrează, în mare, pe concetățeni.

În această ordine de idei, rezultă faptul că afacerea de noroc atrage toate categoriile de populație. Clasa superioară – cazinoul, clasa medie – sălile cu aparate de joc, în cadrul cărora miza minimă este, de regulă, de 100 lei. În locul „coloanelor” de joc, unde erau aruncate monede de 50 de bani, în speranța de a câștiga o sticlă (care s-au și păstrat în unele părți, deși acestea au fost interzise), au apărut casele de pariuri, ale căror mize minime sunt de 5-10 lei.

Legislație și control

Conform declarațiilor șefului departamentului de standarde al Institutului Național de Standardizare și Metrologie, Lilian Bostan, pentru mybusiness.md, businessul jocurilor de noroc se află sub administrația Ministerului Economiei și, actualmente, este reglementat de ordinul Nr.9 din 1 februarie 2016. Acesta se bazează pe Hotărârea de Guvern Nr. 690 din 13 noiembrie 2009 și pe Legea Nr. 285 din 18.02.1999 cu privire la jocurile de noroc.

Dacă reprezintă interes pentru cineva, legea spune că „Pentru achitarea câștigurilor se vor folosi cel puțin 70% din suma anuală a mizelor introduse în automatul de joc de orice categorie și tip”. Și că „Volumul fondurilor de câștiguri pentru toate tipurile de loterii se stabilește în mărime de cel puțin 50% din valoarea totală a biletelor emise sau vândute”.

Activitatea sălilor de jocuri este controlată de către Serviciul Fiscal de Stat și de către Camera de Licențiere. Legislația nu presupune verificări tehnice neprevăzute, iar companiile care se ocupă de controlul automatelor de joc au refuzat să ofere declarații în acest sens...

Măsuri dure și nu prea

Povestea despre relația dintre stat și businessul jocurilor de noroc din Moldova reprezintă o istorie de ipocrizie. Periodic, guvernul sau deputații din Parlament par îngrijorați de sănătatea psihică a populației și propun lichidarea totală a businessului cu jocuri de noroc sau mutarea acestuia la periferiile orașelor, sau în localități din suburbie, cum ar fi Vadul-lui-Vodă. După aceste măsuri virtuale, urmează creșterea valorii totale a licențelor și permisiunea milostivă de continuare a activității sălilor de jocuri în cele mai aglomerate locuri din oraș, inclusiv pe străzile centrale și în gările auto. Ultimul, la acest subiect a comentat premierul Chiril Gaburici.

În ultimii opt ani, taxa anuală pentru licență pentru o masă din cazinou a crescut de la 90 mii până la 576 mii lei, iar pentru un automat de joc – de la 3 600 la 23 100 lei.

În doar doi ani suma adunată din emiterea de licențe a crescut de la 67 milioane lei în anul 2011, până la 92 milioane în 2013. Cu toate acestea, numărul de cazinouri crește anual. Iar populația Moldovei și numărul de turiști se află în scădere.

De unde să faci rost de bani? Sau „trișezi”, sau atragi noi jucători.

Cazinoul și corupția

Poliția și Centrul Național Anticorupție găsesc, în mod constant, neregularități în activitatea diferitor localuri de jocuri de noroc. Un exemplu recent – în 2015, CNA a descoperit o schemă, în cadrul căreia un proprietar din umbră al 8 companii, care exploatau în jur de 1000 (!) de aparate de joc, a eschivat de la plata impozitelor la stat. Ca rezultat, au fost deschise dosare penale pe numele directorului firmelor și a directorului adjunct al Camerei de Licențiere. În al doilea caz, este vorba despre acuzație pentru corupere pasivă și activă.

Dar cel mai popular caz, fără doar și poate, a „făcut cunoscută” Moldova în toată lumea. Este vorba despre situația în care președintele Comisiei Parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, în anul 2010, după aprobarea de către Parlament a modificărilor în legea cu privire la jocurile de noroc, a introdus câteva modificări „de la sine”, acțiune prin care a cauzat daune în valoare de 6 milioane de lei în bugetul statului. În practica mondială nu au mai fost întâlnite astfel de cazuri.

Ce ne așteaptă?

În situația creată, cu siguranță, odată cu stabilizarea situației politice și economice, și cu o mică creștere a veniturilor populației din Moldova, se va dezvolta afacerea de loterie. Atât loteriile autohtone, cât și cele internaționale, - loteriile cu jackpot-uri de sute de milioane de dolari și euro.

La un moment dat, autorul articolului a ajutat la lansarea loteriei canadiene (pe bani rusești) de tip nou, utilizând mecanismul de crowdfunding și a avut ocazia să studieze aceast caz.

Există două lucruri, pe care organizatorii de loterie preferă să nu le divulge:

- Oamenii înstăriți din întreaga lume niciodată nu joacă în loterie;

- Oamenii care au câștigat sume imense, practic, niciodată nu le-au păstrat și, în medie, peste cinci ani ajungeau și mai săraci, decât au fost înaintea câștigului. În cel mai bun caz.

Concluzie

„Fiecare persoană, dependentă de jocuri de noroc, trece prin patru faze, în timpul bolii sale, - spune Lilia Feodorova. – Prima fază – câștigurle. Persoana mai are bani, se simte bine, este veselă și fericită. A doua fază – pierderile. Începe să împrumute bani, să fure, să vândă mașina, apartamentul ș.a. A treia fază – disperarea. Persoana și-a pierdut familia, nu mai are de unde să împrumute bani, nu mai dispune de vreo proprietate care ar putea fi vândută. A patra fază – deznădăjduirea. În această etapă, oamenii devin alcoolici și le roiesc în cap gânduri de sinucidere.

În primele două faze, persoana discută cu localurile din domeniul businessului de jocuri de noroc. În ultimele două etape – cu psihiatrii-narcologi”.

Igor Fomin

Articol pregătit de MyBusiness.md, cu suportul financiar din partea JOURNALISM DEVELOPMENT NETWORK