În urmă cu ceva timp, compania „Consocivil” S.A. se număra printre cele mai mari firme de construcții din republică și, pănă la începutul anilor 1990, se numea „Grajdanstroi”. Compania avea 1500 de angajați, ingineri și tehnicieni. Printre lucrările renumite ale companiei se numără construcția unor astfel de clădiri cunoscute cum ar fi Teatrul Național de Operă și Balet, Clădirea Președinției, Hotelul „Național” (fostul „Inturist”) și altele.

În a doua jumătate a anilor 1990 și la începutul anilor 2000, întreprinderea s-a ocupat de construcția altor clădiri cunoscute, printre care sediul principal al „Moldindcombank”, proiectat de arhitectul Vlad Modîrcă, care a primit câteva premii pentru arhitectură.

Ivan Tulbu se află în rolul de director al „Consocivil” de abia un an. Mai înainte, aproape întreaga viață, a lucrat la „Grajdanstroi”/„Consocivil”, inițial ca și maistru, ulterior ca și director de filială, iar acum a devenit directorul întreprinderii. Astăzi, numărul de lucrători este puțin mai mare ca 100. În scop de optimizare, compania și-a închis toate cele 9 filiale, care au activat mai demult. Astfel, actualmente, a rămas doar fabrica din Chișinău. Deși o parte din aria de producție a companiei a fost vândută, dimensiunile acesteia rămân a fi impresionante: suprafața zonelor acoperite – a depozitelor, a clădirilor de producție – este de 10 mii metri pătrați.

„Dat fiind faptul că a venit o nouă epocă, am schimbat și domeniul de activitate, - explică Ivan Tulbu, - ne ocupăm mai mult de reconstrucții, reparații etc. Și aceste activități implică volume mari de muncă. De exemplu, în urmă cu câțiva ani, am reamenajat atelierul de îmbuteliere cu o suprafață de 2500 metri pătrați, a întreprinderii vinicole din Cricova”.

„Nu lucrăm cu bugetul, - a continuat directorul S.A. „Consocivil”, - nici cu cel republican, nici cu acel municipal. De câteva ori am participat nereușit la licitațiile din Chișinău. Acolo s-a format deja un cerc aparte de contractori și noi nu prea avem ce face.

Există probleme și cu persoanele fizice. Noi lucrăm prin transfer, achităm toate taxele, iar persoanele fizice, în mare, plătesc cash, fără a lua în calcul impozitul la bugetul de stat și, plătind 100 de lei, își doresc realizarea unei lucrări de 200.

Noi lucrăm cu organizații internaționale, unde toate operațiunile sunt legale, lipsește ideea de evaziune fiscale, astfel, cu străinii se lucrează simplu și ușor. De exemplu, am colaborat cu „URS Federal Services International Inc” – organizația internațională americană, care acorda ajutor financiar Moldovei. Organizația a alocat țării noastre un grant, în cadrul căruia am construit patru obiecte pentru „Poliția Frontieră”: centrele din Cahul, Ungheni, Edineț și Stefan-Vodă pentru întreținerea echipamentelor”.

În urmă cu aproximativ doi ani, „Consocivil” a colaborat în mod activ cu PNUD, în cadrul programul „Energie și biomasă”. Acest program a fost realizat, în general, în sate, pe obiectele cu funcție socială – grădinițe, școli, spitale. La clădirile acestora erau atașate noi cazangerii sau erau reconstruite cele vechi. 190 de obiecte au fost incluse în program. Dintre 20 de companii, care și-au manifestat interesul de participare, au fost selectate 9, care au concurat în interiorul proiectului. Ca rezultat al concursului, „Consocivil” a primit aproximativ o pătrime din toate obiectele.

„În cadrul acestui program, - spune Ivan Tulbu, - am instalat în raioane aproximativ 50 de cazangerii, care funcționează pe biomasă. Le-am modificat pe cele de gaz – am instalat cazane mai puternice – de 450 kW, care utilizează paiele drept combustibil. Cazanele s-au dovedit a fi prea dificile în exploatare – în perioada de iarnă, camera de ardere trebuia alimentată de cel puțin două ori pe zi, ceea ce înseamnă 2.5-3 tone de paie pentru o singură dată. Apoi, camera trebuia curățită de rășină și de cenușă. Cred că vă dați seamă că este vorba despre o muncă grea și, la început, au existat probleme din această cauză. În primul rând, din partea operatorilor cazangeriilor. Cât timp cazangeriile lucrau pe gaz, operatorii puteau să doarmă toată noaptea pentru mia de lei pe care o primesc. Aici, însă, este vorba despre tone de paie, care trebuie aruncate manual în camera de ardere, iar bugetul este aprobat deja și salariul nu va fi mărit, de aici vin și nemulțumirile și au existat cazuri de sabotajul. Unii operatori defectau în mod intenționat utilajele noastre. Dar clientul a identificat problema și a trecut cazangeriile pe brichete și peleți. Necesită o muncă mai puțin solicitantă și reprezintă un combustibil eficient și econom, la fel ca și paiele. Iar încercările de sabotaj au încetat”.

„Consocivil” a participat și la un alt program PNUD, la fel legat de obiecte sociale. În cadrul acestui program, întreprinderea a reparat școala sportivă din Chișcăreni, un sat din raionul Căușeni. Al doilea obiect – construcția unei piețe agricole din Fîrlădeni, un sat în apropierea Varniței. Aceasta a fost realizată din panouri de tip sandwich, iar costul comenzii a ajuns la trei milioane de lei.

„Acum suntem în așteptarea noilor proiecte internaționale, - continuă directorul întreprinderii. – PNUD planifică să lanseze un nou proiect – reparația, reconstucția și construcția obiectelor comunitare în zona de la granița cu Transnistria și în Transnistria.

Noi încă nu am lucrat în Transnistria. Ei nu acceptă firmele noastre, însă poate fi realizată cooperarea cu o firmă locală și, sub licența acesteia, să lucrezi acolo. Am întocmit deja o listă cu firme din Bender și Tiraspol, cu care se poate colabora în această manieră”.

„Dacă tot am început să vorbim despre planuri, - continuă Ivan Tulbu, - pot spune că ne gândim la activitatea în România. În acest scop, este nevoie de o licență specială, dar noi am luat în calcul toate posibilitățile și am decis că ar fi foarte oportun să ieșim pe piața românească. Inițial, am studiat prețurile pentru lucrările de construcție în România. Pot spune că acestea sunt mult mai interesante, ca ale noastre și acolo se poate lucra ușor. Mai ales că solvabilitatea clienților români este mult mai mare, decât a celor din Moldova, în plus, piața românească este mai stabilă: la noi, leul ar putea cădea cu mai bine de 30% în două luni, iar România este pe locul doi în topul European, după indicatorii de creștere economică din anul trecut, întâietatea aparținând Germaniei – 4-5%.

Iar, în timp ce sunt pregătite proiectele PNUD și este studiată piața românească, noi lucrăm cu băncile naționale. Actualmente, avem doi clienți fideli – Moldindconbank și Moldova-Agroindbank. Cu ei am încheiat contracte de lungă durată în vederea lucrărilor de reconstrucție. În toate clădirile, filialele, agențiile noi, care sunt deschise de către aceste bănci, noi realizăm toate lucrările necesare – reconstrucția, proiectarea, reparația. Costul unor lucrări poate ajunge și la 4 milioane de lei. Pe moment, aceasta este sursa noastră de venit”.

Articol pregătit de MyBusiness.md