Subiectul transportului ilegal al pasagerilor de către persoane fizice neautorizate nu este unul nou pentru Moldova. Și i-am acordat o atenție deosebită datorită faptului că, în ultimile luni, pe străzile și trotuarele din Chișinău a apărut un număr mare de automobile cu inscripția „Taxi”. Aceste mașini nu doar nu dețin obligatoriile numere de culoare galbenă, dar și indicarea numărului scurt pe felinar. Pe bordurile Chișinăului se găsesc vehicule second hand cu numere transnistrene, italiene, portugheze, ruse, bulgare, românești ș.a.Iar cauza acestui fenomen este cunoscută: orășelele cu corturi din centrul capitalei, manifestațiile și perturbările în circulația transportului rutier, cauzate de acestea. Toate forțele poliției, inclusiv cadeții, sunt întotdeauna gata de acțiune. Nu au cum să se sustragă pentru alte probleme. Dar, totuși, ce se întâmplă în industria de taxi?
Statistici
Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în anul 2014, numărul pasagerilor, transportați de către taxi-uri, a fost de 2 880 mii de persoane, de 25% mai puțin decât în anul 2013. Cu toate acestea, conform spuselor șefului Departamentului de Comerț exterior și Servicii al BNS, Mariana Eni, pe parcursul anilor anteriori a fost aplicată aceeași metodologie, fapt care denotă o micșorare cu un sfert a datelor rapoartelor, care vin de la agenții economici care activează în mod legal.
Cu privire la fluxul de pasageri (măsurat în mln pasageri/km) situația este aproximativ analoagă: 59 mln în anul 2014 și 76 mln în anul 2013.
În materie de bani. Conform spuselor președintelui Asociației Patronal Auto de călători și bagaje în regim de taxi, Sergiu Dodon, în pofida deprecierii dramatice a valutei naționale la finalul anilor 2014-2015, prețul unei călătorii în perimetrul orașului a crescut nesemnificativ, anul acesta a crescut cu aproximativ 5 lei. În această ordine de idei, pentru realizarea calculelor, poate fi făcută referința la tariful aplicat de majoritatea serviciilor de taxi: 15 lei pentru pornire, 4 lei/km în incinta orașului și 6 lei/km în afara orașului. Adică, dacă e să aproximăm la maxim, în medie este vorba despre 5 lei/km. Astfel, totalul încasărilor al serviciilor legale de taxi, în anul 2014, a fost de circa 295 milioane lei, în timp ce în anul 2013 această sumă era de 380 mln lei.
Dat fiind faptul că întreprinderile de transport de pasageri lucrează fără TVA, pierderile pentru buget constau în: 12% - impozit pe profit, 6% - pe dividente, 23% - fondul social, 8% - CNAM, 6% - fondul de pensii, impozit pe venit pentru persoane fizice – până la 18%. Patru indicatori, evident, sunt pentru Fondul de salarizare, care, în cazul șoferilor de taxi, reprezintă aproximativ 50% din venit.
Această scădere nu este legată de sărăcirea populației. Acest fapt este susținut de datele pentru 9 luni ale anului 2015, prezentate de către BNS la solicitarea mybusiness.md. În perioada ianuarie-septembrie a anului curent, taxi-urile din Republica Moldova au transportat 2483.4 mii de pasageri, ceea ce reprezintă cu 11.4% mai mult decât în perioada analoagă a anului 2014. Uniunea Transportatorilor din Moldova este convinsă de faptul că principala cauză a acestor fluctuații constă în trecerea periodică „în umbră” a unei părți dintre șoferi. Sau, cum deseori se exprimă automobiliștii – „pe bordură”. Odată cu slăbirea controlului asupra situației din trafic din partea statului sau a creșterii presiunii asupra întreprinderile care activează în mod legal, o parte dintre șoferii de taxi cu experiență pleacă „pe o altă cale”. Iar odată cu stabilizarea situației în țară – se întorc.
Legea lui Arhimede cu prvire la transportul de pasageri
O nouă criză a început în primele luni ale anului precedent. „Din 1 martie 2014 a intrat în vigoare cerința de a schimba plăcile de înmatriculare de stat (numerele) ale tuturor vehiculelor care transportă pasageri (autobuze, microbuze, taxi-uri) din albe în galbene, în decursul a 6 luni, - își amintește copreședintele Asociației Transportatorilor din Moldova, Tudor Rusu, care, în trecut, a condus timp de mulți ani Parcul de taxi din Chișinău, ulterior ocupând funcția de vice-ministru al transportului. – Această decizie nu a fost discutată nici cu Ministerul Economiei, nici cu Asociația noastră, nici cu o altă organizație profesională a lucrătorilor transporturilor de pasageri.
Din păcate, o soluție destul de bună la prima vedere a condus la un rezultat opus: a crescut numărul taximetriștilor ilegali, însă, acum, lucrătorii tuturor organelor de control pot identifica cu ușurință automobilele care ar trebui oprite pentru verificare”.
(Și nu este vorba doar de șoferii de taxi. Tudor Rusu consideră că aproximativ 50% dintre toate transporturile internaționale de pasageri realizate de microbuze, la noi, sunt realizate de transportatori ilegali. Iar controlorii se concentrează asupra mașinilor cu numere galbene).
„Serviciile noastre sunt verificate regulat de către Camera de Licențiere; Serviciul Fiscal; Poliția Rutieră; Agenția Națională a Transportului Auto (ANTA); preturile sectoarelor capitalei; primării; organizații care apără drepturile consumatorilor, a persoanelor cu dizabilități, a diferitor minorități etnice ș.a. – calculează Sergiu Dodon. – Un șofer particular ilegal poate fi amendat doar de către Poliția Rutieră, iar inspectorii trebuie să demonstreze faptul că acesta se ocupa anume de transportul de pasageri. Și nu doar se plimba cu mașina prin oraș cu prietenii săi și cu farul de „Taxi” pe acoperiș: fiecare are preferințele lui în materie de decor. Evident, este destul de complicat să faci asta.
Pe de altă parte, în permanență sunt implementate cerințe tot mai stricte pentru întreprinderile care lucrează în mod legal. O firmă, care se ocupă de transportul de pasageri, trebuie să dețină cel puțin 30% din mașini, iar pe fiecare mașină din coloană trebuie să existe o garanție financiară. Prima – 9 mii de euro, restul – câte 5 mii.
Trebuie să fie procurate taximetre și acestea trebuie verificate de două ori pe an. Trebuie să existe registre, întreținere tehnică, medic, specialiști ai securității în trafic și de protecția muncii. Un psihiatru și un psiholog atestat.
Din luna ianuarie 2016 vor trebui să fie instalate limitatoare de viteză, navigatori GPS și tahografe”.
În plus, există multe alte lucruri mărunte, de la prezența unui extinctor și până la notițe în foaia de parcurs. De aceea numărul galben reprezintă o momeală pentru numeroșii controlori, care, după cum se spune în Moldova, „vor să mănânce”. Și, aflându-se sub această presiune, șoferii care dispun de mașini personale aderă la sectorul ilegal.
Piețele auto din capitală reacționează la cerere: în multe ghișee se găsesc faruri în sortiment cu inscripția „Taxi”. Costă între 70 și 150 de lei. Sunt pe magnet, cu baterie și bec. Te-ai înțeles cu clientul, ai scos farul și te-ai transformat într-o mașină obișnuită.
„Acum lucrez de 5 ori mai puțin, dar câștig de 2-3 ori mai mult”
Această frază mi-a zis-o un șofer de taxi care lucrează ilegal, pe care l-am invitat la o cafea pe lângă Gara Feroviară din Chișinău. „Am lucrat la multe companii de taxi, - continuă dânsul. - Și mi-aș dori să mă întorc. Dat fiind faptul că lucrul legal înseamnă liniște, comenzi regulate, pensie și multe alte facilități. Însă, există perioade (cea actuală nu este prima pentru mine), în care este mai bine să lucrezi pentru tine.
Apropo, nu trebuie să scrieți că printre șoferii particulari domnește dezordinea, că noi ne urcăm beți la volan și jefuim pasagerii. Șoferii de taxi sunt persoane dure. Și dacă va încerca să vină cineva fără experiență sau dezorganizat și acesta va face vreun accident, - va avea de suferit toată lumea. De aceea nu încercăm să ne punem bine pe lângă astfel de persoane. Relațiile noastre cu poliția sunt neutre, deoarece mulți taximetriști ilegali au fost cândva polițiști. Iar cei care, acum, poartă uniformă înțeleg faptul că viața e lungă și diferită”...
Aeroport
Cel mai „delicios” obiect pentru toți șoferii de taxi din capitală este Aeroportul din Chișinău. Aici, conform spuselor lui Tudor Rusu, timp de 20 de ani lucrează în permanență în jur de 40 de taximetriști ilegali.
Într-adevăr, există o distincție clară: în fața clădirii de aeroport sunt situate în jur de 15-20 de mașini cu brandul „AEROPORTaxi”, iar, puțin mai departe, pe marginea drumului, care duce la ieșirea din oraș, așteaptă mașinile șoferilor particulari. Apropo, aceștia se situează sub semnul „Oprire interzisă”.
Am ajuns la Aeroport în „ora de vârf”, la prânz, când în Chișinău aterizează, aproximativ în același timp, șase zboruri: două din Milano, două din Moscova, Munchen și Roma. Atunci când terminalul s-a mai golit, practic nu au mai rămas mașini: nici licențiate, nici ilegale.
Primul șofer particular care mi-a ieșit în cale m-a și întrebat: „Mergem în Cernăuți?”. Dacă firmele de taxi sunt destul de rezervate în această direcție, atunci cu șoferii particulari te poți înțelege și la o călătorie în Tiraspol, Odesa și mai departe în Ucraina, călătorie care te va costa mai puțin decât serviciul unui taxi legal. Și cu cât mai departe mergi, cu atât mai profitabil.
În capitală, însă, situația este inversă: serviciile șoferilor particulari sunt mai scumpe decât cele ale companiilor de taxi. Acest aspect este legat de faptul că șoferii particulari se străduie să vină cât mai aporape de client, în același timp încălcând orice tip de reguli: pe trotuare, în stațiile de troleibuze, sub semnele de interzicere etc. Noaptea, ei stau lângă restaurante, casino-uri și alte locații. Există și, așa-zisele, „cluburi”. De exemplu, odată cu lasarea întunericului (undeva după ora 6 seara), șoferii se adună în scuarul de lângă Sala cu Orgă. Joacă în cărți, table. La lumina lanternelor. Pe timp de noapte este suficient să facă 2-3 rute, ca să câștige mai mult ca un taximetrist legal timp de 10-12 ore de lucru.
Dar unde e statul?
„Avem niște legi destul de bune, - constată Tudor Rusu. – Însă, cu regret, acestea nu sunt aplicate”.
Încercările mele de a obține un comentariu din partea vreunui funcționar public s-au încheiat în pragul Ministerului Transportului: nici chiar acolo nu mi s-a putut spune un nume a persoanei competente în această întrebare.Problema constă în faptul că, mai înainte, chiar și în cadrul conducerii Alianței din ultimii șase ani, când se schimba ministrul oricărui minister (chiar dacă este un medic, după specializare, precum e fostul ministru al transportului, actualmente ministru al apărării, membru al Partidului Liberal, Anatol Șalaru), vice-miniștrii și șefii de departamente rămâneau aceeași, - din rândul profesioniștilor, acum însă s-a format un nou trend: șeful aduce după dânsul o mulțime de colegi de partid și rude sau cunoscuți, care ocupă funcții mai mult sau mai puțin de conducere. Acest fenomen nu are loc peste tot, însă deja se observă această tendință.
„În ultimele cinci luni, angajații au fost schimbați de trei ori, - mi-a zis Sergiu Dodon. - Și, acum, nu mai știu la cine ar trebui să mă adresez în Ministerul de Transport sau în Poliție”.
„Încercăm să găsim limbă comună cu ministrul actual (economist după specializare, un antreprenor cunoscut în domeniul construcției de mobilă, Iurie Chirinciuc, - I.F.), - spune Tudor Rusu, - și să îi explicăm faptul că în fiecare industrie există probleme specifice. Eu, de exemplu, pregătesc acum propunerile noastre cu privire la introducerea unor modificări în Codul Transporturilor Rutiere, aprobat în 17.07.2014, care reglementează regulile jocului”.
În același timp, Asociația serviciilor de taxi încearcă să obțină, cel puțin de la primărie, trasarea prin marcaje speciale, pe străzile capitalei, a unor parcări destinate doar taxi-urilor legale. Deocamdată, întrebarea nu se rezolvă.
„M-am adresat, odată, la primarul general, Dorin Chirtoacă, cu rugămintea de a face ordine în oraș cu privire la taxi-uri, - își amintește Tudor Rusu. – El mi-a răspuns: „Nu este treaba mea”.
Notă informativă: În data de 29.11.2015, pe site-ul Camerei de Licențiere au fost înregistrate 126 de licențe pentru realizarea activității de transport rutier de persoane în regim de taxi (în trafic național). Costul licenței este de 3250 de lei. Este interesant faptul, că doar o treime din aceste firme sunt înregistrate la Chișinău sau Bălți.
Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) a alocat pentru această activitate 62 de numere scurte (formatul 14xxx, "Număr naţional scurt pentru servicii de interes general") către operatorii Moldtelecom, Orange, Moldcell, Arax-Impex și Global Network Technology SRL. Arenda numărului costă 10 mii de lei pe an. Deaceea, sub același număr pot activa simultan câteva companii. Astfel, în unele cazuri, serviciile de dispecerat sunt prestate de o firmă separată, robotul căreia transmite apeluri participanților uniunii (în scopul de a evita abuzul).
Pe parcursul ultimilor trei ani, Întreprinderea de Stat “Registru” se ocupă de producția și vânzarea numerelor galbene sau de alt tip (înainte de aceasta, comenzile se distribuiau la companii private în baza licitațiilor). Prețul unui set de numere galbene este de 360 de lei.
Igor Fomin
Articol pregătit de MyBusiness.md, cu suportul financiar din partea JOURNALISM DEVELOPMENT NETWORK
