Pe parcursul anului curent, în toată Moldova s-a desfăşurat reparaţia drumurilor. Despre totalurile acestei activităţi l-am rugat să ne relateze pe viceministrul Transporturilor şi Infrastrcuturii Drumurilor al Republicii Moldova, Boris Gherasim.

Noi demult am menţionat că în secolul 21 economia nu se poate dezvolta fără drumuri bune, iar în prezent, toţi transportatorii europeni ocolesc Moldova. Ministerul deţine date privind principalele 52 de categorii de mărfuri, care sunt transportate pe cale terestră între Vest şi Est — toate ocolesc teritoriul ţării noastre.

Şi producţia autohtonă devine necompetitivă, or, în Moldova cheltuielile de transport la o unitate de producţie sunt de 4–5 ori mai mari, decât în ţările cu drumuri de calitate.

În primul rând, noi am stabilit şi stabilim sarcina să stopăm procesul de degradare a drumurilor noastre. Pe parcursul a mai multor ani nu au fost curăţate şanţurile, reţelele de drenaj. Anual, noi pierdeam câte 100–200 km (!) de drumuri asfaltate sau acoperite cu prundiş, care se transformau în glod şi mizerie. Pe vreme rea drumurile devin impracticabile — nici «salvarea» nu poate trece, nici localitatea respectivă nu poate fi părăsită.

Actualul Guvern al ţării a înţeles acest lucru şi în fiecare an sunt alocate tot mai multe mijloace financiare pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor. Noi dispunem de date privind sumele care se cheltuie pentru întreţinerea drumurilor în ţările dezvoltate şi în Moldova — diferenţa e colosală. Noi dorim să ridicăm aceste cheltuieli până la 3,5–4 mii de dolari pentru fiecare kilometru, iar deocamdată, am ajuns doar până la 1,5 mii de dolari.

Numai pe parcursul anului curent noi am efectuat lucrări pe 160 de porţiuni de drumuri, care pe vreme rea devineau impracticabile. Tot atâtea porţiuni au rămas pentru anul viitor şi sperăm, cel puţin în cazul acestei probleme, să punem punct.

În acest an am instalat peste 11 mii de indicatoare rutiere noi, la comanda noastră pe principalele magistrale sunt montate console pentru a împiedica furtul indicatoarelor. Muncim activ în vederea restabilirii marcajului pe toate drumurile, deoarece acesta influenţează foarte puternic asupra securităţii circulaţiei în condiţiile în care la noi 3–4 luni stabil se înregistrează ceaţă puternică.
Împărţim drumurile în cinci categorii: foarte bune, bune, medii, rele, foarte rele. Sper ca în anul viitor să nu mai avem drumuri rele şi foarte rele, care anterior constituiau 90%.

Procesul merge. În anul curent am reuşit să majorăm Fondul rutier cu 36%, comparativ cu anul precedent, iar în anul 2010 — de 2,5 ori faţă de 2009. În anul 2012, Fondul rutier se va majora cu circa 30%, comparativ cu anul curent.
Potrivit Strategiei de reabilitare a drumurilor din Moldova pentru următorii 10 ani, pentru reabilitarea şi întreţinerea drumurilor este nevoie de 4 miliarde de lei anual, în preţurile anului 2007. În anul 2010 această sumă a atins un miliard de lei. În anul curent vom avea 788 milioane de lei din Fondul rutier, 100 milioane din investiţii şi circa 200–250 milioane din mijloace externe. În anul 2012 sperăm să majorăm această sumă până la 2 miliarede de lei, iar în 2013 — poate chiar până la 3,5–4 miliarde de lei.

Sunt convins că în următorii 2–3 ani vom reuşi să facem un salt considerabil înainte, deoarece am început să aplicăm cele mai moderne, operative şi economicoase tehnologii.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Despre faptul că mulţi întreprinzători occidentali şi-au început afacerea în garaje sau mici ateliere au fost scrise destule manuale. Istoria businessului moldovenesc este încă tânără, însă deja sunt exemple în baza cărora studenţii pot fi instruiţi cum să dezvolte o afacere în ţara aceasta, fără a pleca acolo unde nu suntem aşteptaţi.

Exact cu 10 ani în urmă, în baza unui mic atelier unde în mod particular reparau motoare electrice doi absolvenţi ai Universităţii Tehnice din Moldova, Viorel Petelca şi Sergiu Munteanu, a fost înregistrată compania «Tehelectro-SV». Fără a renunţa la afacerea legată de reparaţie cei doi companioni au început să aducă în Moldova diferit utilaj eletric.

«Am arendat o mică încăpere de la „Selihoztehnica“, am adus un TIR cu lămpi electrice luminiscente», îşi aminteşte Viorel Petelca. «Am vândut marfa exact un an de zile, apoi termenii de realizare au început să se reducă, până am ajuns la un TIR pe lună. Am decis să lărgim sortimentul, am achiziţionat un lot de teren de la parcul de autobuze, aflat în proces de reorganizare».
În prezent, sortimentul «Tehelectro-SV» cuprinde peste 10 mii de denumiri de mărfuri: prize, întrerupătoare, instrumente electrice profesioniste, aparate de iluminat şi de tensiune joasă de la asemenea producători cunoscuţi ca, «ABB», «DeWalt», «AEG», «Starmix», «Gunsan» etc.
La o etapă anumită reprezentanţii companiei au înţeles că cerinţele producătorilor mărfurilor de cablu din ţările din vecinătate (plata în avans în proporţie de 100%, executarea comenzii timp de o lună sau mai mult) nu sunt prea comode nici pentru importatori, nici pentru consumatori. Problema a fost studiată şi s-a decis ca produsele de cablu şi conductoarele să fie fabricate în Moldova.

Întreprinderea a fost amplasată în satul de baştină a cofondatorilor — Ermoclia, raionul Ştefan Vodă. Antreprenorii au cumpărat de la localnici 3 ha de pământ şi vechile depozite. S-a decis ca la întreprindere să fie angajaţi doar consăteni. Iniţial, la uzină lucrau 8 persoane, iar acum — 25. Se lucrează în trei schimburi, iar toţi angajaţii, inclusiv inginerii şi directorii sunt localnici.
Succesul ţine cu cei care doresc să-l obţină. La etapa iniţială, companiei «Tehelectro-SV» i-a ajutat foarte mult grantul JNPGA în mărime de 70 de mii de dolari obţinut de la Guvernul Japoniei.

«Atunci noi am achiziţionat o linie de producere a firelor cu secţiuni mici, adică de uz casnic», îşi aminteşte Viorel Petelca. «Pe piaţa moldovenească asemenea fire constituie circa 50% din volumul total al vânzărilor. În afară de aceasta, am procurat şi aparat de torsiune, o filieră etc. La început procuram utilaj de producţie chineză, iar după ce ne-am pus niţel pe picioare am trecut la utilaj de fabricare europeană».
Uzina a fost deschisă în anul 2006, în care s-a înregistrat o creştere economică activă, inclusiv în domeniul construcţiilor. Acest lucru a ajutat compania nu doar să prindă ritmuri de dezvoltare, dar şi să le menţină în perioada crizei economice.
«În prezent, sortimentul nostru include circa 180 de denumiri de produse de cablu. Concomitent, am început să producem şi prelungitoare electrice», povesteşte Sergiu Munteanu.

«La cei 10 ani de activitate a firmei ar fi timpul pentru unele totaluri, însă la noi totul abia începe. În Bălţi am deschis un depozit, iar în Chişinău am extins spaţiul comercial cu 200 de metri pătraţi. De asemenea, am angajat suplimentar colaboratori, care de acum încolo vor activa strict pe domenii. În acest scop am reconstruit şi extins spaţiul administrativ. Am extins mult şi uzina, am procurat cel mai modern utilaj, însă cel mai important lucru este că „Tehelectro-SV“ a ieşit pe piaţa externă».
«Este o lege a comerţului mondial — cu cât e mai mare volumul materiei prime procurate, cu atât preţul ei este mai mic şi, respectiv, cu atât mai competitivă este producţia.

Să supravieţuim doar în baza activităţii pe piaţa moldovenească ne-a ajutat situaţia creată în acel moment la Bursa de la Londra a metalelor neferoase. Atunci, din cauza supraproducţiei cumpărătorii angro mari puteau spera doar la un premiu modest.

Noi înţelegeam că nu întotdeauna va fi aşa şi căutam căi de a pătrunde pe pieţele ţărilor vecine. Pentru aceasta, în primul rând, trebuia de asigurat o calitate garantată a producţiei. La întreprinderea noastră funcţionează un sistem multigradual de control al calităţii, care include şi monitorizare proprie, şi controale, şi certificare din partea „Moldovastandard“. Am deschis un laborator propriu, iar în acest an am obţinut certificatul pentru producerea şi comercializarea produselor de cablu şi a conductorilor după sistemul ISO-9001:2008. Acest lucru ne-a permis să exportăm producţia în România. Am înregistrat în Iaşi reprezentanţa comercială „Basacable“ şi deja am expediat încolo patru loturi.
Concomitent, am studiat situaţia de pe piaţa rusă şi am stabilit că în pofida numărului mare de producători, multe companii sunt dispuse să lucreze cu noi în baza schemei flexibile propuse şi deja aşteaptă cablurile produse în Moldova cu logo-urile lor.

Am obţinut certificatul de la pompieri şi cel de corespundere de la Federaţia Rusă şi, în scurt timp, sperăm să începem valorificarea acestei pieţe».

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

In data de 1 noiembrie 2011, in capitala Republicii Moldova, or. Chisinau, a avut loc deschiderea noului oficiu ALL BIZ. Este o veste buna pentru exportatorii atat din Moldova cat si din alte tari care, nu numai ca vor consolida relatiile comerciale deja existente, dar de asemenea vor avea posibilitatea de a-si extinde geografia exporturilor.

Sistemul de afaceri  «ALL BIZ» este reprezentat in 26 de limbi, inclusiv romana, rusa, ucraineana, limbile de comunicare din Republica Moldova. Pentru intreprinderile moldovenesti, deschiderea oficiului ALL BIZ inseamna de asemenea, obtinerea unei consultante calificate in ceea ce priveste promovarea produselor si serviciilor prin intermediul Internet-ului, optimizarea in motoarele de cautare, precum si cooperarea cu intreprinderile din alte tari.

In 2010, principalii importatori din Moldova au fost Rusia ($ 586 mln., cu 56.6 mai mult decat in 2009), Ucraina ($528,5 mln.) si România ($386,7 mln.).

Cea mai mare parte a importurilor in 2010 a fost formata de utilaje si echipament de transport — 20,8%. Pe locul doi se afla produsele lubrifiante, combustibilii minerali si derivatii acestora, care prezinta 20,5% din totalul importurilor. Produsele industriale detin 19,1% din volum total de importuri.

In 2010 cea mai mare parte din exportul Republicii Moldova a fost efectuata in Rusia — $ 404.2 mln. — cu 41,1% mai mult decat in 2009. Romania ocupa locul doi, unde in 2010 au fost exportate bunuri in valoare de $257,3 mln. Pe locul trei dupa volumul de export din Republicii Moldova se afla Italia — $148,1 mln.

Potrivit Agentiei nationale de statistica din Ucraina cifra de afaceri dintre Ucraina si Moldova in perioada ianuarie-iulie 2011, s-a ridicat la nivelul de $498.3 mln., cu 17,4% mai mult in comparatie cu aceeasi perioada al anului 2010.

Exportul de produse in Republica Moldova s-a ridicat la nivelul $443,09 mln., cu 15,7% mai mult fata de aceeasi perioada al anului 2010, in timp ce importurile din Republica Moldova s-au ridicat la nivelul de $55.21 mln., cu 33,2% mai mult decat intr-o perioada de 7 luni din 2010.

In Ucraina functioneaza 141 de intreprinderi cu capital moldovenesc. In Moldova sunt inregistrate 623 intreprinderi cu capital ucrainean.

Potrivit datelor Serviciului vamal din Republicii Moldova, produsele de baza furnizate in ianuarie-iulie 2011 din Ucraina in Republica Moldova erau produsele petroliere, produsele alimentare (inclusiv faina, ciocolata si panificatie), tigari, carbune, cabluri izolate, produse din metal, tevi, energie electrica, cherestea, insecticide si rodenticide. Principalele produse furnizate din Moldova in Ucraina pentru aceeasi perioada au fost vinuri, seminte de floarea soarelui, etanol, boabe de soia, sucuri de fructe si tutun.

Cifra medie a cererilor de oferta pentru bunurile producătorilor din Moldova, efectuate prin intermediul sistemului ALL BIZ in cursul unui an este de peste 7000.

Interesul cumparatorilor din Moldova pentru produsele si serviciile producatorilor străini este mult mai mare, si anume — 5429 cereri si comenzi in decursul a doar sase luni. Din produsele tarilor care sunt atractive pentru intreprinderile din Republica Moldova fac parte — produsele din Ucraina (4205 cereri), Rusia (391 cereri), Polonia (228), Belarus (84 cereri). 1745 cereri de oferta caracterizeaza interesul companiilor din Moldova pentru produse si serviciile din interiorul tarii.

Sistemul international de afaceri  «ALL BIZ» faciliteaza semnificativ operatiunile de export-import, cautarea produselor din alte tari in limba materna a utilizatorului, promovarea produselor si serviciilor pe pietele externe prin intermediul oportunitatilor de promovare si publicitate al sistemului «ALL BIZ» . Deschiderea noului oficiu in Republica Moldova asigura o accesibilitate si inteligibilitate a serviciilor «ALL BIZ» pentru companiile locale, precum si o mari oportunitati pentru partenerii si clientii din strainatate.

Pentru a cunoaste mai bine oportunitatile platformei www.all.biz va invitam sa participati la seminarul gratuit «Modalitati eficiente de promovare a produselor si serviciilor pentru export prin intermediul pietelor electronice. Posibilitatile platformei B2B all.biz», care va avea loc in data de 10 noiembrie, la ora 15:00, Chisinau, Casa Presei, str. Puşkin, 22. Pentru a se inregistra la seminar completati «cererea» .

Informatii de referinta:

All.biz — director international on-line de marfuri si servicii in 26 de limbi. Numarul anual de utilizatori — 180 mln. Proiectul include pietele de desfacere a 60 de tari din intreaga lume, o cantitate semnificativa de informatii structurate a peste 9 milioane de produse si servicii comercializate si prestate de 500 000 companii din din intreaga lume.

La momentul actual oficiile companiei ALL BIZ opereaza in 14 tari din lume: Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan, Moldova, Polonia, India, Argentina, Brazilia, Turcia, Bulgaria, China, Chile, Peru.

Potrivit raitingului Google Ad Planner, All.biz face parte din «top 500 cele mai des vizitate site-ri din lume» dupa numarul de utilizatori unici.

Ce e de făcut, dacă piaţa ţării tale este mică, iar ambiţiile personale sunt mari? Bineînţeles, trebuie de produs ceva pentru export. Dar ce? Probabil, ceva unic, inedit. În Moldova există asemenea întreprinderi şi fiecare din ele au mers spre ţintă pe căi proprii.
Una din aceste companii este întreprinderea moldo-română «Roofart», iar fondatorul ei, Ilarion Ursu, a folosit o schemă destul de interesantă.
Fiind de specialitate arhitect, Ilarion Ursu a rămas fără lucru acum 16–17 ani, în perioada când organizaţiile de proiectare din Moldova au început să se autolichideze. A fost nevoit să se lanseze în afaceri particulare, pentru că alte variante nu existau.
Iniţial, importa în Moldova diferite materiale de construcţie de firmă: porţi «Hormann», termopane (aici încă nu se produceau). Ulterior, Ilarion Ursu s-a concentrat asupra materialelor pentru acoperişuri. A deschis firma «Conluxart», concomitent în Moldova şi România — în Chişinău şi Braşov, a angajat lucrători şi s-a pus pe treabă.

Pe parcurs, a observat că nici în România, nici în Moldova nimeni nu se ocupa de producerea sistemelor de acumulare şi scurgere a apei de ploaie, toate materialele erau importate. Iniţial, a început de la import, ca mai apoi să organizeze procesul de producere. În Moldova a deschis uzina «Roofart», iar în Braşov a organizat un centru logistic pentru lucrul cu dealerii — un depozit cu o suprafaţă de 4 mii de metri pătraţi, unde întotdeauna se află cantitatea necesară de marfă. «În Chişinău secţiile de producţie ocupă 3,5 mii de metri pătraţi. Depozite practic nu avem, iar marfa fabricată imediat este transportată în România», povesteşte omul de afaceri. Fără piaţa din România producţia din Moldova nu ar putea fi rambursată nici peste 15 ani, deoarece folosim utilaj destul de scump.

Iar în aşa fel, «Roofart» îşi modernizează cu regularitate liniile de producere şi datorită acestui fapt reduce numărul angajaţilor. Astfel, dacă până în anul 2008 aici lucrau aproape 100 de persoane, acum au rămas doar 35. Şi asta în condiţiile în care, în această perioadă, volumul producţiei a crescut cu 30–35% anual.

Compania «Roofart» a început să comercializeze în România sisteme pentru scurgerea apei încă acum 10 ani şi abia în anul 2008 s-a lansat pe piaţa din Moldova, unde în prezent deţine circa 60%.

În anul 2010, «Roofart» şi-a deschis o reprezentanţă în oraşul ucrainean Luţk şi tot în acelaşi an a început să exporte producţia în Rusia.

Avantajul producţiei «Roofart» constă în calitatea acesteia. După cantitatea producţiei livrate întreprinderea este depăşită pe piaţa europeană nici nu de chinezi, ci de polonezi, care în mare parte produc articole ieftine, de larg consum.

«Roofart» foloseşte tablă şi tinichea vopsită produsă de concernul suedez «SSAB» — cel mai mare producător european cu renume mondial. Respectiv, producţia este de două ori mai scumpă, decât cea poloneză. Însă aceste sisteme sunt, în mare parte, destinate caselor particulare, iar acolo oamenii construiesc pentru sine şi nu economisesc, pentru că ulterior oricum va ieşi mai scump.
În plus, se adaugă design-ul şi construcţia tuturor detaliilor elaborate de sine stătător, etanşoarele din cauciuc, care nu sunt utilizate de polonezi etc.

Cu alte cuvinte, după calitate producţia «Roofart» nu cedează în Europa nici unui alt producător. Acest fapt permite extinderea vânzărilor «în ambele direcţii». În Europa compania, în prezent, valorifică pieţele din Ungaria şi Cehia, iar în direcţia opusă — studiază piaţa CSI. În perspectiva apropiată se preconizează valorificarea pieţelor ţărilor din fosta Iugoslavie.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În pofida scumpirii permanente în Moldova a combustibilulu,i volumul vânzărilor uinităţilor de transport creşte. Cu fiecare zi devin tot mai mulţi automobilişti. «Săraca Moldova», se gândesc cetăţenii străini, atunci când văd pe străzile Chşinăului un număr atât de mare de automobile, în mare parte, de producţie străină. Cu toate acestea, întreţinerea automobilului devine o problemă tot mai acută.

Vă propunem o idee privind obţinerea unui câştig suplimentar cu automobilul propriu. Ideea constă în oferirea automobilului în calitate de spaţiu pentru publicitate a mărfurilor, firmei, contra plată. De menţionat, că rolul principal îl are ruta, or, dacă automobilul traversează, în mare parte, arterele principale ale oraşului, spaţiul pentru publicitate trebuie să fie scump.

Cu regret, în prezent, nici în Moldova, nici în Chişinău nu există o companie sau site care să ofere proprietarilor de automobile sau companiilor clienţi potenţiali (încă o idee de afacere).

Cât de simplu ar fi de accesat site-ul respectiv, de înregistrat, de indicat parametrii principali ai automobilului şi ruta zilnică aproximativă, după care de început de primit oferte pentru publicitate de la întreprinderi.

Însă, deocamdată, în Moldova nu există o asemenea posibilitate, de aceea se poate de sine stătător de mers la companie şi de propus spaţiu pentru publicitate pe automobil.

Probabil, nu trebuie de cerut un preţ mare pentru plasarea publicităţii chiar de la început. În loc de bani, puteţi solicita ca firma să se achite cu produsele cărora le faceţi publicitate, taloane pentru combustibil, certificate pentru deservirea automobilului.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În ajunul Zilei Industriei Ministerul Economiei a invitat circa 50 de conducători ai întreprinderilor mari şi mijlocii din Moldova să participe la o masă rotundă pentru a discuta problemele existente.

În Chişinău a fost organizată o masă rotundă cu participarea reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerului Economiei, Proiectului moldo-japonez «2KR» şi a celui mai mare holding din Rusia «Traktornîe zavodî».

În cadrul evenimentului a fost discutată problema acordării Republicii Moldova unui credit în mărime de 150 de milioane de dolari din partea Rusiei. Decizia respectivă a fost luată după cea de-a 11-a şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare economică, care s-a desfăşurat pe 5 februarie 2010, în Chişinău. Copreşedintele comisiei din partea Rusiei, ministrul

Educaţiei şi Ştiinţei, Andrei Fursenko, a declarat atunci că Rusia este dispusă să ofere Moldovei un credit în mărime de 150 milioane de dolari pentru realizarea unor proiecte de amploare în domeniul infrastructurii. Andrei Fursenko a menţionat că aşteaptă de la Moldova propuneri concrete în acest sens.

Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Moldovei, în următorii 3–5 ani complexul agroindustrial al ţării are nevoie de un volum destul de mare de tehnică agricolă: 1200 de combine în valoare totală de 84 milioane de dolari, 2000 de tractoare cu puterea de 40–60 CP în valoare de 30 milioane de dolari, 6000 de tractoare cu puterea de 80–100 CP în valoare de 300 milioane de dolari, 4000 de tractoare cu puterea mai mare de 100 CP în valoare de 240 milioane de dolari, 12 mii de cultivatoare, pluguri, semănători etc., în valoare totală de 300 milioane de dolari. În total, este nevoie de tehnică agricolă în valoare de 954 milioane de dolari.

Pe de altă parte, din componenţa grupului industrial «Traktprnîe zavodî» fac parte 17 întreprinderi de producere, 4 organizaţii de construcţie specializate, 5 companii comerciale şi de service. Activele companiei sunt plasate în 10 regiuni ale Federaţiei Ruse, Danemarca, Germania, Austria, Olanda, Serbia şi Ucraina. Întreprinderea este specializată în următoarele domenii de bază: construcţia industrială de maşini, construcţia tehnicii agricole şi feroviare, construcţia autospecialelor, fabricarea pieselor de rezervă şi a componentelor OEM.

Întreprinderea «Traktornîe zavodî» este cel mai mare producător de tehnică uşoară şi grea din Rusia (pentru industria extractivă, sectorul gazelor naturale şi petrolului, energetică, metalurgie, construcţia drumurilor şi infrastructură, transport, complexul agrar şi silvicultură). Linia de producţie a holdingului include peste 100 de modele de maşini autopropulsate, zeci de de echipamente de remorca şi depozite, câteva mii de denumiri de piese de rezervă, componente OEM.

«În rezultatul oferirii creditului tehnic, pe parcursul a 3–5 ani din momentul primirii acestei tehnici va fi asigurat procesul de convertire a ajutorului tehnic în bani, care vor fi transferaţi de pe contul companiei pe contul Guvernului Moldovei pentru a fi folosiţi în cadrul creditului, coordonat cu creditorul», a menţionat reprezentantul concernului rus în Moldova, Vlad Şevcenko.
Problema constă în aceea că partea rusă încă nu a primit de la Moldova un proiect clar, care ar putea fi realizat pe mijloacele creditului. În opinia părţii ruse, pentru început, trebuie de creat o structură care s-ar ocupa de vânzări, încheierea şi gestionarea contractelor de leasing, prestarea serviciilor. De menţionat, că este vorba nu doar despre tehnica agricolă, ci de întreaga linie de producţie a concernului rus.

În calitate de variantă pentru amplasarea acestei structuri (blocul administrativ şi baza de montare şi service) în calitate de rezident al parcului industrial se examinează «Tracom».
În perspectivă, «Traktornîe zavodî» nu exclude posibilitatea şi chiar pretinde să devină principalul rezident al parcului «Tracom».

În imagine: reprezentantul concernului «Traktornîe zavodî» în Moldova, Vlad Şevcenko

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

«Iniţierea unei noi afaceri în garaj este ceva obişnuit pentru un start-up», spune directorul companiei «Simpals», Dmitri Voloşin. «„Apple“, „Microsoft“, „Amazon“, „Google“ şi alte companii au început anume aşa. Bill Gates a menţionat chiar, că se teme nu de concurenţi, ci de băieţii cu idei, pe care le încearcă în practică stând în garaj», a menţionat Dmitri Voloşin.

Compania «Simpals», căreia îi aparţin cele mai mari portaluri din Moldova (999.md, point.md, forum.md, drive.md, play.md), accesate lunar de peste un milion de vizitatori, a anunţat despre lansarea primului incubator start-up venture din Moldova «Simpals Garage».

Esenţa proiectului constă în următoarele. În Moldova sunt multe persoane talentate care activează în domeniul tehnologiilor informaţionale. Însă multe din ideile interesante ale acestora rămân nerealizate din cauza lipsei finanţelor şi posibilităţilor. Incubatorul «Garage» este dispus să ofere aceste posibilităţi — începând de la finanţare (până la 40 de mii de dolari pentru un proiect), încăperi, calculatoare şi promovare, până la restul ce ţine de obţinerea succesului comercial.

În acest scop a fost amenajat un oficiu, unde echipele start-ul pot activa de la 3 până la 6 luni. Posibilităţile incubatorului permit ca pe parcursul unui an de zile aici să activeze până la 10 echipe.

În cadrul incubatorului există mentori, care vor evalua proiectul şi îl vor însoţi, inclusiv până la realizarea comercială. Şi nu este vorba doar despre piaţa moldovenească, ci şi de cea din Rusia, România şi alte state, iar în acest caz, este vorba despre cu totul alţi bani.

«Noi nu oferim bani în credit. Noi ne ocupăm cu ceea ce se numeşte finanţare venture. Cu alte cuvinte, în cazul în care din anumite motive proiectul va eşua, nu vom cere restituirea banilor şi timpului pierdut. În schimb, noi pretindem la pachetul minoritar de acţiuni în compania creată», a precizat Dmitri Voloşin.

Pentru a participa la proiect echipa de start-up trebuie să depună o cerere cu descrierea ideei pe site-ul www.garage.md. De două ori pe lună va fi organizat un crash test, în cadrul căruia echipele vor trece un examen în faţa mentorilor. Incubatorul aşteaptă idei în următoarele domenii: location-based service, SaaS, e-commerce, aplicaţii sociale, augmented reality, tehnologii de căutare, cloud computing service. Echipele care vor susţine testul vor putea începe activitatea în oficiul «Simpals Garage».

De menţionat, că istoria companiei «Simpals» de asemenea, a început într-un garaj, din sectorul Buiucani.

În imagine: unul din guru actualului MoldNet, Dmitri Voloşin

Foto -monsters.md

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În Chişinău a avut loc a 13-a şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-belaruse pentru colaborare comercial-economică, în cadrul căreia au fost semnate un şir de documente. Un interes deosebit prezintă două din aceste documente.

Primul acord prevede asamblarea în Chişinău a troleibuzelor belaruse. După cum se ştie, Primăria Chişinăului a achiziţionat deja 102 troleibuze de producţie belarusă, însă capitala are nevoie de minimum 300 de unităţi, în plus, mai este şi oraşul Bălţi, etc. Acordul este unul trilateral şi a fost semnat de primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, şeful Direcţiei Transport Electric, Gheorghe Morgoci, şi directorul companiei producătoare «Belkomunmash», Vladimir Koroli. Acordul este trilateral pentru că garanţiile financiare privind realizarea contractului au fost asumate de Primăria Chişinăului şi Comitetul Executiv al oraşului Minsk.

Dorin Chirtoacă a menţionat că asamblarea troleibuzelor va începe în luna iunie 2012, iar până la finele anului viitor vor fi lansate 30 de troleibuze. Investiţiile iniţiale se estimează la 4–5 milioane de euro. Troleibuzele vor fi asamblate la Regia Transport Electric din Chişinău, unde în anul curent au fost modernizate 10 troleibuze vechi.

Al doilea acord se referă la colaborarea companiei moldoveneşti «Agrofermoteh» (participant la proiectul «2KR») cu uzina din Smorgonsk. Documentul prevede asamblarea în Chişinău a tractoarelor «Belarus» pentru lucrul în vii şi livezi. Procesul deja a început: până în prezent, «Agrofermoteh» a asamblat în baza pieselor din Belarus circa 30 de tractoare.
«Din câte ştiu, Moldova are nevoie de 600 de asemenea tractoare pe an», a declarat copreşedintele Comisiei interguvernamentale, vicepremierul Republicii Belarus, Valeri Ivanov.

Întrebaţi de jurnalişti, dacă acest acord nu va avea soarta înţelegerilor anteriaore dintre Uzina de tractoare din Minsk şi «Tracom», Valeri Ivanov şi copreşedintele comisiei din partea moldovenească, vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, au declarat că realizarea contrsctului se află sub controlul guvernelor ambelor ţări. Ţinând cont de acest fapt, se poate afirma că o asemenea colaborare se va încununa cu succes, mai ales având în vedere insistenţa cu care concernul rus «Traktornîe zavodî» încearcă să pătrundă pe piaţa moldovenească, despre care «MayBusiness» a scris recent (proiect evaluat la 150 mil. de dolari).

Este interesant, că ambele contracte semnate prevăd localizarea procesului de producţie, adică fabricarea unor piese şi mecanisme pe loc, în Moldova.

La prounerea lui Vladimir Koroli, localizarea procesului de producţie a troleibuzelor ar putea începe cu fabricarea scaunelor şi altor elemente ale salonului, având în vedere experienţa moldovenilor privind reutilarea microbuzelor, cauzată de calcul economic: la importul microbuzelor de transport de mărfuri accizele sunt de trei ori mai mici.

Cu tractoarele situaţia e mai complicată. Amintim, pe teritoriul fostei uzine de tractoare din Chişinău au fost create 9 întreprinderi, în mare parte, pentru producţia pieselor de schimb pentru tractoarele moldoveneşti fabricate în perioada sovietică. În toate aceste întreprinderi statul deţinea pachetul majoritar de acţiuni, iar recent, acestea au fost expuse în cadrul unui concurs investiţional.

Însă aceste companii activau, în mare parte, în baza rezervelor masive de metal uzat, rămase pe teritoriul uzinei «Tracom», care ulterior au dispărut misterios.

Cu toate acestea, pentru participarea la concursul investiţional au fost depuse 20 de cereri, dar şi avansuri solide. Este absolut cunoscut, că una din oferte atinge 1,7 mil. de lei.

Totodată, în cercurile apropiate Ministerului Economiei nu se exclude faptul că în perioada 17–21 octombrie concursul investiţional ar putea fi anulat. Astfel, problema localizării procesului de asamblare a tractoarelor moldo-belaruse ar putea deveni una mult mai acută, decât se pare în prezent.

P.S. În timpul pregătirii acestui comentariu pentru publicare a devenit cunoscut că vineri, 14 octombrie, când chişinăuienii sărbătoreau Hramul oraşului, Ministerul Economiei a anulat tenderul în privinţa întreprinderii «Tracom». Avansurile participanţilor vor fi restituite.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În principiu, tehnologiile «cloud computing», care încep să fie aplicate în toată lumea, reprezintă un banal acces de la distanţă.

Wikipedia explică acest termin în felul următor: Cloud computing (din engleză, literal «calculare în nor», concret «calcul în Internet») este un concept modern în domeniul computerelor şi informaticii, reprezentând un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicaţii, acces la informaţii şi stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea şi configuraţia fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii. De menţionat, că pentru «cloud computing» încă nu există un nume românesc încetăţenit.

Expresia «cloud computing» derivă dintr-o reprezentare grafică simbolică a Internetului des întâlnită în formă de nor («the cloud»), folosită atunci când detaliile tehnice ale Internetului pot fi ignorate. Potrivit documentului IEEE publicat în anul 2008, «cloud computing» este o paradigmă în cadrul căreia informaţia se păstrează permanent pe servere în Internet şi temporar este depozitată pe resursul clientului (de exemplu, pe calculatorul personal, console de jocuri, notebook, smartphone etc.). Primele idei, care indirect se refereau la ceea ce astăzi numim «cloud computing» şi care descriau posibilităţile de calcul cu ajutorul centrelor de calcul de la distanţă, au apărut încă în anii 70–80 ai secolului 20. Însă istoria modernă a noţiunii «cloud computing» a început prin anul 2006, atunci când compania «Amazon» a prezentat infrastructura sa de web service care asigura nu doar hostingul, dar oferea clientului şi capacităţi de calcul la distanţă. După «Amazon», servicii similare au oferit «Google», «Sun» şi «IBM», iar în anul 2008 — compania «Microsoft». Însă un interes mai mare vizavi de aceste reţele a apărut după ce Corporaţia «Google» a lansat sistemul operaţional «Chrome», care este bazat în totalitate pe"cloud computing".

Primul proiect «cloud computing» în Moldova este lansat, în prezent, de rezidentul Incubatorului inovaţional «Inovatorul» din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, compania «CredInfo».

«În primul rând, atunci când este vorba despre păstrarea informaţiei pe un service „străin“ la distanţă, apare problema securităţii», povesteşte directorul companiei, Marin Prisăcaru. «Fondatorii „CredInfo“ sunt specialişti anume în domeniul auditului şi securităţii informaţionale. Am lucrat în acest domeniu la Banca Naţională a Moldovei, băncile comerciale „Banca de Economii“ şi „Victoriabank“, în reprezentanţele unei companii importante din „big 4“ — „Ernst & Young“, din Chişinău şi Moscova. În prezent, specialiştii companiei de consulting în domeniul tehnologiilor informaţionale „CredInfo“, care îmbină în denumirea sa două cuvinte cheie — „încredere“ şi „informaţie“, oferă asemenea servicii băncilor din Moldova şi companiilor mari la tarife mult mai mici, comparativ cu „big 4“.

De asemenea, în reprezentanţele din Kiev şi Bucureşti ale prestigioasei organizaţii „ISACA“ (International Systems Audit & Control Association), noi am obţinut certificatele internaţionale CISA, CISM şi CRISC, recunoscute în întreaga lume».
«Fără a concura cu giganţii mondiali, „CredInfo“ a început să implementeze şi să dezvolte propriul „cloud computing“. Serviciile oferite în cadrul acestui sistem sunt bazate pe tehnologia „Microsoft Dynamics CRM 4.0“ — una din cele mai populare în lume în ceea ce ţine de CRM (Customer Relationship Management). Serviciile noastre sunt destinate, în mare parte, businessului mic şi mijlociu. Implementând propriul sistem CRM după tehnologia SAAS (Soft as a service), pe care noi o propunem în calitate de serviciu, întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de aceleaşi avantaje ca şi companiile mari, la preţ accesibil. Clienţilor li se oferă un sistem automat de vânzări, iar în caz de necesitate (on demand), există posibilitatea de a configura şi alte procese operaţionale interne. De menţionat, că clienţii achită doar ceea ce au consumat, nu şi arenda tuturor aplicaţiilor».

Vor putea clienţii moldoveni să se folosească de aplicaţiile şi altor companii?

«Da, o asemenea posibilitate există, noi o preconizăm pentru viitor. De exemplu, „Microsoft“ are un program special pentru furnizorii serviciilor „cloud computing“, precum este compania noastră. Aceste programe ne permit să oferim aplicaţiile „Microsoft“ în calitate de servicii clienţilor, care plătesc doar pentru ceea ce consumă. Suntem convinşi că tehnologiile „cloud computing“ reprezintă viitorul tehnologiilor informaţionale şi a oricărei afaceri care utilizează IT. Cu cât mai degrabă vom înţelege acest lucru, cu atât mai multe avantaje vom avea faţă de concurenţi», a menţionat Marin Prisăcaru.

În imagine: Marin Prisăcaru

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md