STIMAŢI DOMNI!

Vă invităm să participaţi la ediţia a VII-a a Tîrgului cadourilor de Crăciun “ Christmas Fair ”, care se va desfăşura în perioada 21 – 25 decembrie 2010, în pavilioanele C.I.E. “Moldexpo” S.A.

REGISTRUL TEMATIC:

Cadouri, jucării pentru pomul de Crăciun, articole pentru focuri de artificii.

Daruri,suvenire, jucării pentru copii.

Articole vestimentare pentru bărbaţi, femei, copii.

Încălţăminte pentru bărbaţi, femei, copii;

Soluţii pentru îngrijirea încălţămintei.

Giuvaiere, bijuterii, ceasuri.

Cosmetice, parfumerie.

Articole de marochinărie, accesorii.

Mărfuri de uz casnic.

Produse alimentare, de cofetărie.

Băuturi alcoolice şi nealcoolice.

SHOW-PROGRAM:

Pomul de Crăciun, datine populare, show program.

http://ro.craciun.moldexpo.md/

Misiunea OSCE în Republica Moldova a organizat pentru jurnaliştii moldoveni seminarul „Mass-media şi Internetul“, în cadrul căruia jurnalişti din România, Ucraina, Letonia şi Ungaria au făcut schimb de experienţă privind crearea surselor de informare în masă în reţeaua Internet.

Planificarea oricărei afaceri impune întrebarea, dacă aceasta va fi profitabilă şi cât anume de profitabilă. La această întrebare a încercat să răspundă Ingus Berzins, redactorul şef al portalului informaţional leton delfi.lv.

Portalul delfi.lv a fost creat în anul 1999 în calitate de copy-paster, adică site care nu produce ştiri, ci doar le filtrează şi plasează. (Fără a aminti despre site-urile autohtone de acest fel, vom face referire la site-ul copy-paster rusesc selectornews.ru, care este destul de popular printre presa electronică din Moldova). În prezent, există site-uri delfi în letonă şi rusă pentru Letonia, în estoniană şi rusă pentru Estonia şi în limba lituaniană pentru Lituania. În anul 2003 portalul a fost vândut contra sumei de 5 mln de euro, iar în 2008 a fost revândut unui holding editorial din Finlanda pentru 54 mln de euro. Calculând cheltuielile legate de asigurarea portalului cu hardware şi software, salariile angajaţiilor şi arenda oficiului, rentabilitatea investiţiilor oricum va constitui o cifră cu multe zerouri (chiar şi mărime procentuală).

„În Internet sunt alte reguli de joc comparativ cu mass-media tradiţională“, a precizat, Eric D’Amato, redactorul şef şi editorul „All Hungary Media Group“ (Ungaria). - De exemplu, preşedintele ţării are o întâlnire cu reprezentanţii presei, la care vor participa o sută de jurnalişti, respectiv, vor fi o sută de articole. Cum de procedat în acest caz? De încercat de scris cel mai bun articol sau de publicat pe site link-ul pentru ştirea respectivă? Cititorul va accesa acest link, dar ulterior va reveni pe site-ul Dvs., deoarece anume acolo i s-a oferit posibilitatea să obţină informaţie de calitate».

«Internetul se bazează pe patru piloni, care îi permit să concureze cu succes cu mass-media tradiţională», continuă Ingus Berzins. - Este vorba despre operativitate, interactivitate, multimedia şi hyperlink-uri. Însă toate acestea vor fi inutile, dacă nu va fi asigurat contentul (conţinutul), de care are nevoie cititorul. Contentul este elementul cheie".

«Vizitatorii accesează site-ul pentru content, restul este doar fondal», continuă subiectul cu un citat din Serviciul Internaţional de Sociologie «Nielsen» jurnalista ucraineană, Zoia Kazanji. - Designul este doar pentru a asigura accesul la content.
Pentru a crea un site cu adevărat eficient va trebui să ne împăcăm cu gândul că utilizatorii nu citesc textul, ci îl parcurg «pe diagonală». De obicei, cititorii nu aleg varianta optimală şi se mulţumesc cu iniţialul; nu află cum funcţionează, ci procedează aşa «cum pot».

Cu cât textul este mai scurt, cu atât mai multe şanse sunt ca cititorii să atragă atenţie şi asupra altor pagini ale site-ului".
Pentru a proceda corect trebuie de respectat regula «<15 cuvinte în propoziţie, <5 rânduri în aliniat». Succint şi clar, doar informaţia importantă pentru cititor, fără jargon. Lungimea maximală a paginii nu trebuie să depăşească 3 ecrane şi 500 de cuvinte. Este salutabil stilul «piramidei întoarse».

OK, am creat un site care corespunde tuturor cerinţelor, însă de unde se vor lua banii? Banii apar odată cu vizitatorii site-ului şi sunt oferiţi de agenţii de publicitate. Cu cât este mai mare numărul de accesări de pe adrese IP unice, cu atât site-ul este mai atractiv pentru agenţii de publicitate.

Deosebim patru tipuri de bază de achitare a publicităţii. CPM (cost per mille — preţul pentru 1000 de vizionări), când agentul de publicitate achită 1000 de vizionări a publicităţii sale pe site. CPC (plata pentru accesarea banerului); CPA (plata pentru acţiune). De exemplu, atunci când vizitatorul a trecut de pe portalul Dvs. pe site-ul unui autodealer şi s-a înscris la test drive. O altă metodă este achitarea abonamentului (lunară, săptămânală).
De exemplu, în Letonia cu o populaţie de 2,2 mln de oameni site-ul delfi.lv este vizitat lunar de 655 mii persoane (30 la sută din populaţie). Costul a 1000 de vizionări constituie 2 euro.

Potrivit datelor prezentate de cunoscutul jurnalist şi bloger, Iulian Comanescu, cele mai mari portaluri informaţionale din România sunt vizitate de circa 2,59 mln de persoane sau 10 la sută din populaţie. CPM=1–10 euro.

În Republica Moldova, potrivit unui din conducătorii portalului unimedia.md, Tudor Darie, audienţa maximală constituie 150–300 mii de persoane. Potrivit calculelor lui Darie, printre primele trei cele mai vizitate site-uri se plasează unimedia.md, stirileprotv.md şi privesc.eu.

Urmează jurnaltv.md, kp.md, publika.md, moldova.azi, stireazilei.md şi versiunea rusă a unimedia vesti.md. Din al treilea grup fac parte hotnews.md, omega.md şi ava.md. La unimedia 1000 de vizionări costă între 0,4 şi 1 euro.

Şi încă un sfat. În toate ţările portalurile după audienţă cedează reţelelor de socializare sau site-urile pentru schimbul de fişiere (în Moldova). «Trebuie de convins potenţialii agenţi de publicitate, că vizitatorii portalurilor informaţionale constituie cea mai instruită şi asigurată categorie a populaţiei. De aceea, publicitatea unor anumite categorii de mărfuri şi servicii va fi mai eficientă anume pe portalurile informaţionale», a conchis Ingus Berzins.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Majoritatea oamenilor se simte neconfortabil într-o încăpere plină de persoane necunoscute, însă cooperarea în timpul întâlnirilor de afaceri ajuta să vă extindeţi afacerea Dvs., să dobândiţi nu numai noi parteneri, dar şi potenţialii clienţi.

Înainte de întâlnire

Atunci când vă pregătiţi de o întâlnire de afaceri trebuie să aveţi la îndemână stilou, cărţi de vizită, blocnotes. Neapărat trebuie de luat masa înainte de a merge la întalnire. Cel mai probabil, va fi un simplu furshet şi e mai bine să aveţi în mână o cupă cu băutură, decât o farfurie cu mâncare. E bine să decideţi care este scopul vizitei Dvs.: întâlnirea cu anumite persoane, identificarea unor clienţi? Luaţi un anumit număr de cărţi de vizită (de exemplu, 20) şi nu plecaţi până când nu le împărţiţi pe toate. În cazul în care sunteţi convins că doriţi să continuaţi comunicarea cu oamenii, luaţi mai multe cărţi de vizită. Interesaţi-vă de organizatorul întâlnirii care va fi dress codul evenimentului. Majoritatea întâlnirilor de acest fel au un caracter de afaceri, de aceea trebuie să veniţi îmbrăcat în costum, la „patru ace”. Însă e posibil ca ambianţa să fie mai lejeră. În orice caz, fiind pregătit şi având o ţinută corespunzătoare, vă veţi simţi mult mai bine şi mai sigur.

În timpul întâlnirii

E bine să veniţi mai devreme, decăt ora stabilită, când e încă mai puţină lume. Întraţi în sală zâmbind (chiar dacă aveţi emoţii), pentru că în aşa fel veţi fi perceput ca o persoană binevoitoare, plăcută şi deschisă. De altfel, vă va face plăcere şi Dvs. Nu vă izolaţi şi nu acordaţi atenţie doar persoanelor cunoscute – 5-6 minute pentru comunicare sunt suficiente. Rugaţi organizatorul întâlnirii să vă prezinte persoanelor cu care doriţi să faceţi cunoştinţă.

Atunci când faceţi cunoştinţă cu cineva, strângeţi-i mâna şi pronunţaţi-i numele cu voce tare. Aceasta vă va ajuta nu doar să reţineţi numele persoanei prezentate sau a interlocutorului, dar va crea senzaţia că doriţi să memorizaţi persoana respectivă, că vă este interesantă şi importantă. Ecusonul trebuie purtat pe partea dreaptă, deoarece aşa este mai comod de văzut numele Dvs. De asemenea, ecusonul poate conţine informaţie despre compania pe care o reprezentanţi şi funcţia pe care o deţineţi. Trebuie să puteţi în maximum 30 de secunde să descrieţi firma Dvs. sau funcţia ocupată (aşa zisul discurs de lift – ceea ce reuşiţi să spuneţi până când urcaţi de la primul la ultimul etaj).
Străduiţi-vă să vorbiţi mai puţin şi să ascultaţi mai mult. Reţineţi, pentru interlocutor nu este nimic mai măgulitor, decât să fie ascultat cu atenţie. Puneţi întrebări şi ascultaţi răspunsurile astfel, încât să înţelegeţi persoana. Faceţi notiţe, pentru ca ulterior să vă amintiţi cu cine şi despre ce aţi discutat.

După întâlnire

În cazul în care aţi luat cartea de vizită a persoanei de care aveţi nevoie, contactaţi-o în decurs de 24 de ore. Invitaţi această persoană la lunch şi continuaţi discuţiile.

Studiaţi partenerii şi clienţii potenţiali, stabiliţi cu ei întâlniri, iniţiaţi relaţii de colaborare pentru promovarea cu succes a afacerii Dvs.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Guvernul a aprobat programul de atragere a capitalului conaţionalilor care lucrează peste hotare în economia ţării.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, proiectul a fost elaborat de Ministerul Economiei în baza experienţei ţărilor care s-au confruntat cu migrarea în masă a populaţiei, dar care au identificat soluţii de atragere a capitalului acestora în economie.

Vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a comunicat că Programul PARE 1+1 prevede ca pentru fiecare leu investit de cetăţenii moldoveni din banii câştigaţi peste hotare Guvernul va aloca un leu. În total, gastarbaiterii şi rudele acestora de gardul întîi vor putea primi de la stat pentru dezvoltarea afaceriilor proprii granturi de până la 200 mii de lei.

De asemenea, Guvernul promite asistenţă informaţională şi consultanţă, oferirea informaţiei privind situaţia din economie şi oportunităţile de investire.

„Scopul principal al programului este de a reorienta banii gastarbaiterilor de la consum la investiţii pentru dezvoltarea businessului, crearea întreprinderilor noi, îndeosebi în localităţile rurale”, a menţionat Lazăr, precizând că proiectul este unul pilot şi va fi implementat pe parcursul anilor 2010-2012 cu susţinerea financiară a unor organizaţii internaţionale.

Notă „INFOTAG”: Remitenţele persoanelor fizice de peste hotare în Moldova în primele opt luni ale anului curent au depăşit 762,84 mln USD. În anul 2009 remitenţele au constituit 1,18 mlrd USD, în 2008 - 1,66 mlrd USD, în 2007 - 1,22 mlrd USD, în 2006 - 854,6 mln USD. Potrivit datelor Băncii Mondiale, remitenţele gastarbaiterilor moldoveni constituie circa o treime din PIB-ul ţării. În economie sunt investite doar 2 la sută din volumul banilor transferaţi de peste hotare.

http://www.infotag.md/

Lansarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM) şi forumul internaţional de afaceri, prilejuit de acest eveniment, au întrunit reprezentanţi ai cercurilor de afaceri, oficialităţi şi jurnalişti din Uniunea Europeană, Rusia, Ucraina, România şi Republica Moldova.

Forumul a fost unul complex, detalii despre acest eveniment puteţi afla: în limba rusă AICI..

Reieşind din specificul „MyBusiness”, cel mai mult ne interesa răspunsul la două întrebări: cât de complicat este să devii membru al AOAM şi ce oportunităţi poate avea acest lucru pentru antreprenorii mici şi mijlocii?

Aceste întrebări le-am adresat directorului executiv al AOAM, Roman Chirca, care ne-a relatat următoarele: „În prezent, asociaţia noastră are 12 cofondatori. Au fost depuse peste 60 de cereri de aderare la AOAM, care în prezent sunt examinate cu atenţie. Sunt două criterii de bază: compania trebuie să ocupe un loc important pe segmentul său şi să dispună de potenţial pentru a munci productiv în numele acelor scopuri, pe care şi le propune Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova. Totalurile vor fi făcute şi publicate în a treia decadă a lunii octombrie”.

Notă: Fondatorul AOAM este cunoscutul om de afaceri din Moldova, Vladimir Plahotniuc (Global Sistems Group). Printre fondatori (în calitate de persoane fizice) se numără directorul general al SA „Moldtelecom”, Vitalie Iurcu, preşedintele „Victoriabank”, Natalia Politov-Cangaş, directorul administrator al „Casa Media”, Dorin Pavelescu, managerul hotelului „Codru”, Andrei Dobrin, directorul „Tutun CTC”, Pavel Filip.

Obiectivele majore ale AOAM se focusează în principal pe trei direcţii: iniţiative legislative pentru optimizarea cadrului normativ; promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotare şi atragerea investiţiilor străine; programe de susţinere a businessului mic şi mijlociu şi crearea unui cadru de afaceri şi investiţional eficient.

www.aoam.md

Internetul a intrat sigur şi ireversibil în viaţa noastră. În scurt timp, din mijloc pentru procesarea informaţiei şi comunicare Internetul a devenit un suport indispensabil pentru soluţionarea problemelor cotidiene legate atât de serviciu, cât şi de treburile casnice.

În Occident comandarea produselor prin Internet este populară deja de mulţi ani. Ucraina şi Rusia, de asemenea au apreciat comoditatea cumpărăturilor online, de aceea utilizatorii „avansaţi” din aceste ţări demult nu mai stau la cozi pentru a procura produse.

Problema cumpărăturilor se rezolvă cu câteva click-uri, clientul primind produsele dorite la domiciliu, la ora solicitată.

În sfârşit, în Chişinău în baza cunoscutului hypermarket „Everest” s-a deschis primul supermarket online. Pentru a afla detalii l-am contactat pe Victor Miachişev, conducătorul spaţiului comercial „atlant.md”.

- Ideea acestui proiect a apărut acum un an. Analizând piaţa internă din Moldova am decis să propunem o concepţie absolut nouă a comerţului online atât pentru cumpărători, cât şi pentru vânzători – primul mall online.

- Cu alte cuvinte, e la fel ca şi cum ai veni într-un mall obişnuit, unde se află o mulţime de magazine, inclusiv alimentare, electrocasnice, de haine etc.?

- Exact. Doar că mall-ul nostru se deosebeşte de cele obişnuite prin aceea că noi nu suntem limitaţi nici prin numărul de magazine, nici prin cantitatea de produse. Însă principala deosebire de alte proiecte asemănătoare constă în faptul că a fost deschis primul supermarket de produse alimentare. În strânsă colaborare cu megapolisul „Everest” pe un spaţiu comercial a fost deschis un magazin online cu acelaşi nume. Acum orice doritor poate comanda produse alimentare sau chimice la domiciliu, fară a ieşi din casă.

- Cât de rapid se efectuează livrarea? Cât va costa acest serviciu şi există o sumă minimă a comenzii?

- În prezent, livrarea se va efectua în sectoarele Ciocana, Râşcani şi Poşta Veche. Livrarea se efectuează în timp de două ore din momentul recepţionării comenzii sau mai târziu, la ora solicitată de client. Serviciul costă 15 lei, însă această sumă este compensată de diferenţa de preţuri la produse în „Everest” şi cel mai apropiat magazin de lângă casă. Comenzile pot fi făcute pânâ la ora 20:40, deoarece magazinul lucrează până la 21:00.

- Care sunt modalităţile de achitare?

- În numerar curierului. De asemenea, noi primim WM, iar în timpul apropiat comanda va putea fi achitată prin intermediul cardurilor bancare. Este o modalitate comodă pentru cei care lucrează şi lociesc peste hotare, iar aici au rude. Astfel, comandând produse online puteţi avea grijă de cei apropiaţi.

- Interesant, chiar astăzi voi încerca acest serviciu nou pentru mine, iar timpul economisit îl voi dedica familiei. Mulţumesc pentru timpul acordat.

Adresa electronică a magazinului:http://everest.atlant.md

În ultimul timp în Moldova se observă un interes sporit pentru teoria şi practica creării clusterelor de afaceri, inclusiv a celor transfrontaliere.

Astfel, pe parcursul ultimii luni de zile s-au desfăşurat două conferinţe de avengură.

Prima conferinţă a fost organizată de Organizaţia pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), la care au participat şi experţii programului european TAIEX „Clusterele transfrontaliere – o cale spre europenizarea IMM-urilor”. (materialele sunt accesibile numai în limba română AICI ).

Cea de-a doua conferinţă – „Crearea şi dezvoltarea clusterelor în Republica Moldova după modelul Cehiei”, a fost organizată de Direcţia Politică şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii a Ministerului Economiei” (detalii puteţi afla AICI).

Ce înseamnă un cluster în economie? Potrivit Wikipedia, clusterul înseamnă o concentraţie de companii unite între ele pe o anumită teritorie. O definiţie mai exactă, deşi puţin mai ştiinţifică, este cea dată de Institutul rus de Cercetări Avansate: Clusterul este o convergenţă teritorială şi geografică, o asociaţie rezidentială de producere a mai multe domenii diferite între care este posibilă o relaţie funcţională şi de sinergie (după modelul client-furnizor, elaborarea soluţiilor adiacente ş.a.m.d.).

Despre clusterul transfrontalier a vorbit profesorul Stive Fenning, în cadrul conferinţei ODIMM. El a relatat despre activitatea clusterului BioValley, care se ocupă de biotehnologii şi este situat la hotarul dintre Elveţia, Germania şi Franţa.

Clusterul cuprinde patru universităţi cu un număr total de 70 de mii de persoane şi 300 de companii, care activează în domeniul biomedicinii şi Life Scienes, câteva incubatoare de afaceri, parcuri şi centre tehnologice. Astfel, BioValley a devenit practic cel mai mare centru în aceste domenii.

În Moldova de promovarea ideei creării clusterului de câţiva ani se ocupă Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic. În proces de elaborare se află câteva proiecte, inclusiv transfrontalire, la care participă câteva regiuni din Moldova, reprezentanţi ai mediului ştiinţific şi de afaceri din Iaşi (România) şi regiunea Odesa (Ucraina). Însă ca de obicei, există o problemă – lipsa banilor.

În opinia tuturor, o direcţie de perspectivă majoră este crearea clusterelor turistice. Asupra acestui aspect a insistat cu ceva timp în urmă şi ambasadorul SUA în Moldova, Asif Chaudhry, care a menţionat că americanilor în timpul călătoriilor nu le place să se lege de un anumit loc şi de un program elaborat de cineva. Adică, atunci când ajung la check-point, ei arendează un automobil, procură harta localităţii respective şi vizitează obiectivele turistice de sine stătător. În acest sens, Moldova ar putea deveni un centru, care ar uni nu doar propriile locuri de atracţie, dar şi cele din România şi Ucraina.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.m

Dacă doriţi să majoraţi profitul întreprinderii trebuie să faceţi publicitate afacerii Dvs. Dar cum de ales o strategie corectă şi sigură?

Vă prezentăm câteva idei care vă vor ajuta să transmiteţi eficient publicitatea şi să atrageţi clienţi noi.

1. Cataloage, anunţuri Pentru a găsi informaţia necesară mulţi utilizatori folosesc cataloage sau panouri de publicitate. Deci, în cazul în care în aceste cataloage nu va fi prezentată întreprinderea Dvs., potenţialii clienţi nu vă vor putea găsi. În multe cataloage înregistrarea este gratuită sau la un preţ mic. Vă sugerăm să includeţi în cataloage informaţie despre produsele şi serviciile oferite, precum şi informaţie de contact, inclusiv link-ul site-ului.

2. Publicitate în ziare

Publicitatea în ziare poate fi un instrument eficient de promovare a firmei. Folosiţi publicaţiile cunoscute şi plasaţi publicitatea în rame sau blocuri evidenţiate (dacă permite bugetul). Nu uitaţi de ziarele speciale, care pot reda mesajul publicului ţintă.

3. Difuzarea directă prin poştă Difuzarea directă prin poştă utilizează marketingul direct, unindu-vă direct cu clienţii. Însă pericolul acestei metode constă în aceea, că aceste mesaje pot fi percepute ca spam (mesaje cu conţinut publicitar trimise persoanelor care nu au solicitat informaţia respectivă). Pentru ca mesajul Dvs. să nu fie şters imediat expediaţi-l doar pe o singură adresă. Pentru ca scrisoarea să inspire încredere începeţi mesajul cu adresarea către persoana sau firma concretă. Mesajul trebuie scris de pe adresa electronică oficială.

4. Publicitate în reviste Acest tip de publicitate poate fi eficient în atingerea scopului. Secretul constă în alegerea corectă a revistei, deoarece publicitatea în reviste este scumpă.

5. Cărţile de vizită Cărţile de vizită, de asemenea, reprezintă un fel de publicitate. De fiecare dată când oferiţi o carte de vizită unui potenţial client, faceţi publicitate afacerii Dvs. Asiguraţi-vă ca pe cartea de vizită să fie imprimat logo-ul sau denumirea companiei. De asemenea, este foarte importantă însuşi calitatea cărţii de vizită.

6.Aderaţi la organizaţii

Fiecare companie propune oportunităţi exclusive de publicitate, de la plasarea banerului pe site până la publicarea în publicaţiile sale periodice. Fiind membru al unei asemenea organizaţii veţi putea face o publicitate bună afacerii.

7.Publicitate pe automobil În fiecare zi pe drumurile din oraş vedem o mulţime de automobile frumos decorate cu publicitatea diferitor întreprinderi. O asemenea publicitate nu va rămâne neobservată, iar dacă nu aveţi suficiente surse financiare pentru grafică puteţi plasa publicitatea pe automobilul propriu.

8. Publicitate la televiziune În cazul în care vă puteţi permite publicitate la televiziune, nu rataţi asemenea oportunitate. Televizinea se bucură de succes şi îşi demonstrează eficienţa pe piaţa de publicitate. Puteţi alege timpul convenabil şi frecvenţa difuzării spotului publicitar.

9. Publicitate la radio

Publicitatea la radio nu irită ascultătorii la fel de mult ca publicitatea la televiziune, de aceea se bucură de o mai mare atenţie. Anunţurile de publicitate la radio pot fi eficiente şi relativ ieftine.

10.Publicitate pe Internet Indiscutabil, în prezent acest tip de publicitate este cel mai eficient. Numărul utilizatorilor de Internet creşte în permanenţă, iar accesibilitatea acestui serviciu oferă posibilitatea de a face publicitate atât firmei, cât şi unor oferte speciale.

11.Participarea la expoziţii Unul dintre principalele motive pentru participarea la expoziţii este dorinţa de a fi observat şi a deveni cunoscut. Participarea la expoziţiile mari este costisitoare, de aceea multe firme încearcă să compenseze cheltuielile prin vânzări. În cazul în care aveţi ce propune clienţilor participarea la expoziţii este benefică pentru afacerea Dvs., rămâne doar să alegeţi tematica expoziţiei.

12.Participarea la acţiunile de caritate

Participarea materială la acţiunile de caritate poate fi nu doar un bun PR, ci şi o publicitate eficientă. De aceea, nu ezitaţi să participaţi la evenimentele cu caracter caritabil, pentru că în aşa fel vă veţi asocia în ochii potenţialilor clienţi nu ca încă o firmă ordinară, dar ca o companie atentă la nevoile oamenilor.

Merită oare de folosit pentru a face publicitate afacerii toate aceste metode? Nu! Însă dacă veţi alege câteva din ele şi le veţi aborda cu maximă seriozitate, veţi putea atrage atenţia potenţialilor clienţi mult mai rapid.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Mai devreme sau mai târziu, toate companiile se confruntă cu necesitatea atragerii finanţării externe în scopul dezvoltării afacerii, însă nici pe departe nu toate reuşesc acest lucru. În acest articol vom încerca să elucidăm unele aspecte ale acestei probleme, pentru ca viitorii debitori să aibă o idee mai exactă vizavi de ceea cum colaboratorii organizaţiilor de creditare abordează procesul de examinare a cererilor de finanţare.

Foarte des, având în vedere domeniul meu de activitate, aud mărturisiri jalnice (uneori furioase!) despre aceea că „băncile acestea nu oferă bani... nimănui”. De relgulă, astfel gândesc reprezentanţii sectorului mic şi mijlociu, deoarece în mod firesc, businessul mare are o viziune cu totul diferită vizavi de acest subiect.

De asemenea, frecvent auzim păreri potrivit cărora, procedurile bancare sunt prea birocratizate, dobânzile prea mari, iar cerinţele faţă de gaj prea severe... Indiscutabil, aceste afirmaţii conţin o mare doză de adevăr, dar de ce lucrurile stau anume aşa?

Răspunsul trebuie căutat în însuşi esenţa a ceea ce este o bancă comercială contemporană şi funcţiile pe care le are pe piaţă.
Chiar şi o examinare sumară a problemei denotă că băncile comerciale, probabil, sunt cele mai complicate structuri economice în economia actuală. Din cauza organizării şi reglementării activităţii lor destul de complexe, precum şi din cauza cerinţelor înaintate faţă de bănci de către organele de reglementare şi riscurilor care însoţesc principalele operaţiuni bancare, relaţiile cu debitorii nici nu pot fi prea deschise şi de încredere. Îndeosebi atunci, când banca are de a face cu o companie necunoscută, activitatea căreea trebuie studiată, în mare parte, reieşind din informaţia a cărei sursă este chiar firma respectivă.

În linii generale, consider că nu are sens de criticat activitatea organizaţiilor de creditare şi polemizarea pe acest subiect nu va avea niciun efect practic. Dacă dorim să rezolvăm probleme concrete, iar la bancă mergem anume pentru aceasta, atunci cel mai indicat este să privim afacerea proprie din punctul de vedere al lucrătorului bancar (ofiţerul de credite), care este prima barieră în calea noastră.

În primul rând, trebuie de ştiut că până la urmă, orice bancă este cointeresată să acorde credite, deoarece aceasta este una din modalităţile de bază de obţinere a profitului. Problema constă în faptul pe cine doreşte banca să-l vadă în calitate de client, cum se formulează cerinţele faţă de debitor şi căror criterii acesta trebuie să corespundă.

Iată ce spun despre aceasta însuşi reprezentanţii organizaţiilor de creditare:

Managerul unei bănci importante (cu condiţia păstrării anonimatului):
„Debitorii trebuie să reţină, că nici cel mai atractiv proiect sau afacere în derulare din punct de vedere a investiţiilor sau perioadei de rambursare, nu vor fi finanţate fără gaj, garanţii etc. Deseori băncile nu sunt sincere atunci când spun că cel mai important este nu gajul, ci partea economică. În realitate lucrurile stau altfel, îndeosebi acum, în perioada de recesiune, pentru că gajului i se atribuie un rol foarte important, dacă chiar nu cel important, atunci când se evaluează posibilitatea de acordare a creditelor.

Paradoxal, dar cu cât mai bogat şi mai important este clientul cu atât condiţiile de creditare sunt mai bune. Adică cei bogaţi şi de succes obţin şi reduceri, în timp ce începătorii pot spera doar la dobânzi mari, standard.

O atenţie deosebită trebuie de atras comisioanelor, deoarece băncile deseori compensează prin ele reducerile la dobândă. De reţinut, că în majoritatea cazurilor comisioanele se achită imediat şi pentru suma integrală a creditului, adică băncilor le este mai convenabil să perceapă comision, decât să primească donândă pe soldul creditului. Atunci când semnaţi un contract de creditare nu trebuie de economisit pe jurişti, or, aceasta vă va proteja de surprize neplăcute pe viitor.

În cazul în care nu aveţi obligaţiuni curente faţă de bancă (financiare, morale, etc.), examinaţi diferite variante, mai convenabile, de obţinere a creditului. De reţinut, că nu întotdeauna cele mai bune criterii sunt mărimea dobânzii sau a comisioanelor. Un factor foarte important este perioada de creditare, perioada de graţie, modalităţile de evaluare a gajului, condiţiile deservirii curente.
De asemenea, trebuie de menţionat că cu cât banca este mai mare, cu atât ea este mai birocratizată şi mai puţin flexibilă faţă de clienţi, îndeosebi faţă de cei noi. Recomandarea generală ar fi să nu vă temeţi de bănci, ele câştigă pe contul Dvs. şi totodată se tem să vă piardă în calitate de client. Întotdeauna trebuie să aveţi „ego-ul” său.”

Mihai Anegroaie, directorul filialei „Moldindconbank”:

“În primul rand doresc să subliniez, că există cerinţe generale faţă de potenţialii debitori, care sunt publicate pe site-ul băncii. Managerii băncii examinează atent corectitudinea prezentării documentelor şi conţinutul datelor prezentate. Evident, este mult mai uşor de luat decizii în privinţa cererilor pentru creditare depuse de clienţii băncii, deoarece putem vedea situaţia reală a afacerii clientului şi să-i recomandăm creditul potrivit. Cu toate acestea, noi vedem în fiecare potenţial debitor un client şi ne străduim să fim deschişi unei cooperări pe termen lung, deoarece aceasta este în interesele băncii.

Trebuie să menţionez, că în afară de cerinţele formale noi dorim să vedem în persoana clientului un bun administrator, cu o idee de afaceri bine închegată şi o echipă profesionistă de manageri, care real vede posibilile riscuri. Aceasta va permite să soluţionăm posibilile probleme în cadrul unor discuţii bilaterale normale. Cu alte cuvinte, noi suntem deschişi pentru colaborare cu întreprinzătorii şi companiile din toate ramurile economiei, care dezvoltă o afacerea sănătoasă şi sunt pregătiţi pentru relaţii durabile şi responsabile cu banca”.

Vă prezentăm câteva sfaturi practice care vor ajuta antreprenorii din sectorul mic şi mijlociu să obţină succes în relaţia cu banca:

1) Înainte de a apela la bancă colectaţi datele principale privind activitatea financiară şi de afaceri a companiei Dvs. în ultimii ani şi încercaţi să analizaţi această informaţie dintr-o parte, nepărtinitor. Este foarte posibil să observaţi de sine stătător aspectele problematice, asupra cărora va atrage atenţie şi ofiţerul de credite. Dacă nu vă reuşeşte de site stătător, apelaţi la serviciile unui consultant din exterior, care va soluţiona problema destul de rapid.
2) Formulaţi un obiectiv clar – pentru ce este nevoie de credit? Poate fi vorba despre investiţii, completarea capitalului circulant, extinderea afacerii etc. Aceasta va fi informaţia principală descrisă în planul de afaceri.
3) Întocmiţi un model financiar preliminar pentru a înţelege care este suma creditului pe care o veţi putea restitui, perioada de creditare, modalităţile de achitare, perioada de graţie de care veţi avea nevoie.
4) Analizaţi modul de prezentare a informaţiei şi de convingere a ofiţerului de credite. Reţineţi, colaboratorii bancari de regulă au o pregătire foarte bună din punct de vedere economic şi cunosc situaţia de pe diverse pieţe.
5) Gândiţi-vă la gajul oferit pentru obţinerea creditului (fără gaj un credit bancar este imposibil). Posibil că veţi putea găsi o persoană-garant, deoarece banca consideră acest lucru ca pe un aspect pozitiv pentru colaborarea cu compania Dvs.
6) După ce adunaţi toată informaţia necesară urmează să decideţi cu care bancă veţi colabora, reieşind din condiţiile de acordare a creditului.
7) Înainte de a depune cererea pentru obţinerea creditului vizitaţi banca selectată şi discutaţi cu ofiţerul de credite. Este posibil să primiţi informaţia care vă lipseşte vizavi de condiţiile de creditare înaintate anume de banca respectivă.

Nu trebuie de contactat banca în vederea obţinerii unor servicii necaracteristice activităţii bancare prin esenţă. Astfel, nu are sens de contactat banca pentru a obţine un credit pentru capitalul iniţial, deoarece băncile nu oferă credite companiilor noi create (cu excepţia companiilor care fac parte din grupul de companii cunoscut băncii). Creditarea antreprenorilor începători nu face parte din funcţiile băncii, deoarece nu corespunde politicii bancare de gestionare a riscurilor. Astfel, ne place sau ba, dar capitalul iniţial va trebui să-l găsim în altă parte.

Nu trebuie de prezentat băncii informaţie neveridică, deoarece probabilitatea ca acest lucru va fi nefast pentru Dvs. este foarte mare (chiar dacă informaţia va fi depistată deja după obţinerea creditului). Mai indicat este să utilizaţi cunoştinţele şi aptitudinile angajaţilor băncii, care la modul cel mai serios vă pot schimba atitudinea faţă de afaceri, cu atât mai mult, că în majoritatea cazurilor obţineţi asemenea cunoştinţe absolut gratis.
În încheiere as dori să vă atrag atenţia asupra aspectelor strategice ale acestui subiect. Nu trebuie de abordat relaţiile cu banca în calitate de „cerşetor” şi de redus toate chestiunile numai la soluţionarea problemei curente.

Încercaţi să priviţi colaborarea cu banca ca pe un proces care poate avea o perspectivă de durată pentru afacerea Dvs. Stabiliţi cu banca relaţii durabile bazate pe încredere reciprocă, deoarece pe viitor veţi mai avea nevoie nu o singură dată de servicii bancare, care cu timpul vor deveni mult mai accesibile. Mai devreme sau mai târziu, dezvoltarea rapidă a afacerii va deveni, practic, imposibilă fără implicarea băncilor, de aceea trebuie de învăţat din timp să stabiliţi relaţii reciproc avantajoase şi durabile cu organizaţiile bancare. Aceasta vă va permite să beneficiaţi de serviciile bancare la fiecare etapă de dezvoltare a afacerii în cele mai bune condiţii.

Materialul a fost pregătit de Sergiu Hârbu, consultant în afaceri

La Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreea a fost prezentată Concepţia de dezvoltare a antreprenoriatului inovaţional. Concepţia urmează să fie supusă, până la 20 septembrie, unor dezbateri publice, după care va fi prezentată Guvernului spre aprobare. «MB» va reveni neapărat asupra acestui subiect.

Dar până atunci, mult mai interesantă pare informaţia prezentată de şeful Direcţiei Integrare Europeană şi Colaborare Internaţională din cadrul Academiei de Ştiinţe a RM, Sergiu Popescu, care a relatat că pe 20 iulie au finisat negocierile cu Comisia Europeană, în urma cărora s-a decis că de la 1 ianuarie 2011 Moldova va fi inclusă în programul «FP7» în calitate de membru asociat.

Cel de-al şaptelea program cadru (Seventh Framework Program) a succedat proiectul analogic «FP6» şi se desfăşoară în perioada anilor 2007-2013. Programul este menit să atingă scopurile expuse de Uniunea Europeană în anul 2000 la Lisabona, care prevăd edificarea celei mai dinamice şi competiţionale economii, bazate pe cunoştinţe.

Acest proiect reprezintă o colaborare dintre trei părţi: stat, business şi ştiinţă, fiind îndreptat spre elaborarea şi implementarea în afaceri a tehnologiilor cu caracter scientointensiv.

Bugetul «FP7» este unul impresionant. Iniţial el constituia 50 mlrd de euro, apoi 52 mlrd, iar în anul curent au fost alocate încă 6,4 mlrd de euro. Banii sunt destinaţi pentru finanţarea proiectelor comune în domeniul tehnologiilor avansate realizate de întreprinderile mici şi mijlocii. În conformitate cu practica europeană, programul presupune finanţare parţială. Astfel, pentru universităţi şi alte instituţii publice finanţarea poate constitui până la 75 la sută, iar pentru întreprinderile particulare — până la 50 la sută.

Pentru program sunt eligibile grupuri de companii şi instituţii ştiinţifice din care fac parte companii din ţările UE şi statele asociate ale acestui proiect (Albania, Israel, Bosnia şi Herţegovina, Moldova).

Schemele de acces la finanţare sunt destul de complicate şi diversificate. Pentru acordarea asistenţei potenţialilor beneficiari autohtoni a fost creată reţeaua naţională de coordonatori, condusă de preşedintele Academiei de Ştiinţe, Gherghe Duca. Nemijlocit de activitatea reţelei se ocupă Direcţia Integrare Europeană şi Colaborare Internaţională din cadrul AŞ RM. În total, în Moldova activează 8 puncte de coordonare: pentru ocrotirea sănătăţii (pe lângă Universitatea de Stat de Medicină); pentru energetică şi protecţia mediului ambiant (Universitatea de Stat); pentru tehnologiile informaţionale şi telecominicaţii (Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale al AŞ RM); pentru produse alimentare, agricultură, piscicultură şi biotehnologii (Universitatea AŞ RM); pentru nanotehnologii (Universitatea de Stat); pentru ştiinţe social-economice (Universitatea de Stat din Tiraspol); pentru mobilitate (Punctul Naţional de Contact pentru mobilitate, Centrul Proiecte Internaţionale a AŞ RM); pentru întreprinderi mici şi mijlocii (Agenţia pentru Inovare şi Transfer de Tehnologii).

Pentru detalii accesaţi http://fp7.asm.md/

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md