Din momentul creării Fondului Ecologic Naţional (FEN) şi a fondurilor ecologice locale în anul 1998, mulţi întreprinzători au încercat să obţină finanţare din aceste surse, însă în majoritatea cazurilor au fost refuzaţi. Mai mult, antreprenorii s-au confruntat cu lipsă de informaţie, atât privind mijloacele adunate, cât şi privind repartizarea acestor fonduri. Chiar şi după ce în anul 2005 aceste fonduri au fost declarate speciale, ceea ce înseamnă integrarea lor în bugetul de stat, deoarece până atunci ele erau considerate extrabugetare.

Abia în ultimul timp situaţia a început să se schimbe. Ministerul Mediului a publicat pe site-ul său lista proiectelor aprobate pentru finanţare în ianuarie-aprilie 2011. Doritorii se pot familiariza cu această listă AICI

La rândul său, specialiştii Centrului analitic independent «Expert Grup», cu susţinerea Fundaţiei Soros, au analizat diverse aspecte ale funcţionării acestor fonduri în Moldova pe întreaga perioadă de existenţă a acestora.

În prezent, este vorba despre sume importante de bani. După introducerea în anul 2008 a taxei la importul produselor ambalate în polimeri şi tetra-pack (în afară de lactate) veniturile acestor fonduri au crescut în progresie geometrică. Astfel, dacă în anul 1998, când se percepea doar taxa ecologică, bugetul FEN constituia 0,4 milioane de lei, iar toate bugetele locale atingeau 0,3 milioane de lei, în anul 2010 aceste sume au constituit 202,7 milioane şi, respectiv, 15,6 milioane de lei.

Potrivit expertului Dumitru Budeanschi, «cheltuielile din Fondul Ecologic Naţional şi fondurile ecologice locale, precum şi din alte surse prevăzute în Bugetul de Stat pentru protecţia mediului s-au majorat de la 34,8 milioane de lei în anul 2004 până la 157,3 milioane de lei în anul 2011, însă mediul rămâne a fi poluat, există o mulţime de gunoişti şi spaţii verzi neamenajate».

Experţii şi ecologii prezenţi la dezbaterile pe marginea raportului «Studierea transparenţei şi eficienţei economice a utilizării fondurilor ecologice» au menţionat, că mijloacele FEN, în mare parte, sunt utilizate pentru aprovizionarea cu apă şi canalizare în localităţile rurale, lucru ce ţine de competenţa organelor locale şi centrale. În schimb, aceste mijloace nu sunt direcţionate pentru restabilirea tezaurului natural naţional, or, acest lucru ţine anume de competenţa acestor fonduri ecologice.

De asemenea, participanţii au fost de acord cu concluzia Curţii de Conturi, care în urma verificării activităţii fondurilor ecologice în perioada 1998–2009, a constatat că controlul asupra cheltuielilor mijloacelor alocate este foarte neesenţial.

Ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, prezent la dezbateri, în mare parte a fost de acord cu opinia specialiştilor, recunoscând că pentru început, fondurile ecologice au nevoie de o revizuire conceptuală a legislaţiei şi regulamentelor, dar şi de un management mai eficient.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md