În perioada contemporană a tehnologiilor şi crizei de idei oamenii încearcă să inventeze orice, numai să se evidenţieze şi să câştige ceva bani, însă aceste idei nu sunt întotdeauna tocmai geniale. Vă prezentăm câteva invenţii care s-au dovedit a fi inutile şi nu au adus venituri de milioane autorilor.

1. În Japonia a fost inventat un dispozitiv pentru antrenarea zâmbetului. Dispozitivul trebuie purtat minimum trei ore pe zi, pentru ca muşchii feţei să se adapteze anume la zâmbetul dorit.
2. În Belgia a fost inventat un vas de veceu cu regulator de timp, care indică timpul petrecut în WC. Păcat că asemenea invenţie nu a ajuns până la locătarii locuinţelor noastre comunale, pentru că s-ar fi bucurat de un succes enorm.
3. Următoarea invenţie cred că este genială şi este foarte straniu că nu s-a înrădăcinat. Este vorba despre un blocator pentru bebeluşi! Aparatul fixează copilul pe masa pentru schimbarea scutecelor, burtica este blocată de o curbă masivă, iar picioarele sunt fixate cu lipici. Aceasta permite ca scutecele bebeluşului să fie schimbate mult mai rapid.
4. Încă o inovaţie pentru copii o reprezintă indicatorul umidităţii scutecelor, pentru a şti când acestea trebuie de schimbat.

Însă ideea de bază este că oamenii au încercat, s-au străduit. Încercaţi şi voi, poate vă reuşeşte!

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Deseori cititorii noştri ne scriu cu rugămintea de a le da un sfat în legătură cu deschiderea unei afaceri. De exemplu, a unui magazin de mărfuri chimice, parfumerie şi cosmetice. Specialiştii din domeniu, cu experienţă de ani de zile în acest segment de piaţă, la care ne-am adresat, au spus că nu vor da sfaturi, dar pur şi simplu vor analiza istoria creării a doua reţele mari din Chişinău - "Cistîi dom" şi "Zoluşka".

Acestea au apărut aproape simultan, cu 12 ani în urmă. În prezent, "Cistîi dom" deţine 27 de magazine şi 2 chioşcuri, dintre care două la Bălţi. "Zoluşka" are 41 de magazine la Chişinău. "Cistîi dom" pune accentul pe magazinele mari, iar "Zoluşka" – pe cele mici.

Ambele reţele au început ca discounteri, adică cu vânzarea la preţuri reduse. În prezent, deseori se întâmplă că este mai convenabil să cumperi absorbante în supermarkete decât în magazinele specializate. Asta în pofida faptului că, spre exemplu, "Cistîi dom" a fost şi este cel mai mare importator al unui număr mare de poziţii: de la detergentul "Bingo" ("Hayat", Turcia) până la producţia concernului rus "Kalina". Aceasta se întâmplă din mai multe cauze. Pentru noi, însă, este important că politica comercială a reţelelor specializate se bazează astăzi pe alte principii. Primul este sortimentul. Nu fiecare supermarket îşi poate permite să expună pe rafturile sale numărul de poziţii ale magazinului specializat. De exemplu, pe site-ul reţelei "Zoluşka" este indicat că sortimentul este de 3000 de poziţii de la 45 de producători.

Al doilea şi cel mai important – competenţa vânzătorilor-consultanţi. Ei sunt chemaţi să ajute cumpărătorul să decidă ce produs îi va soluţiona problema în cel mai bun mod. De exemplu, cu ce se spală bluziţa pătată cu cafea solubilă? Cu cafea naturală? Cu ceai? Vin? Vopsea pentru păr? Vopsea pentru pereţi, din ulei, din acril? Acest şir poate fi continuat...
Adaosurile comerciale înalte determină reţelele specializate să le niveleze cu ajutorul diferitor acţiuni, ce se desfăşoară practic permanent.

Ce să-i faci, poporul nostru iubeşte când primeşte „gratis”! De aceea, o importanţă deosebită o are transparenţa desfăşurării tombolelor, claritatea regulelor, atractivitatea premiiilor etc. Desigur, sunt lansate carduri de discount, în unele cazuri, cu acumulare. Sunt şi alte programe, inclusiv sociale. Sunt salutabile şi alte „trucuri” menite să atragă cumpărătorii. De exemplu, vânzarea lămpilor, şireturilor şi ciorapilor etc. Caracterul reţelelor – „magazine de cartier”. Adică, nici nu „de la colţ”, dar şi fără pretenţii de importanţă raională sau orăşenească. Însă neapărat în locuri populate. Vânzarea se face, de regulă, de după tejghea. De aceea, întrebarea adresată de Cristina, trebuie de cumpărat sau de comandat pentru aceste magazine utilaj special presupune răspunsul – cum doriţi, doar să fie fiabil şi nu scump.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Întotdeauna a fost curios, de ce „Apple” e anume “Apple” şi nu “Plum” sau “Tomato”, de exemplu. Vom încerca să aflăm care este provinienţa unor branduri şi firme vestite.

Apple - Steve Jobs trei luni de zile căuta o denumire pentru firma lui, iar într-o bună zi a decis că dacă nu va găsi o denumire potrivită până la ora 17, atunci o va numi simplu – „Apple” (măr), din simplu motiv că este fructul lui preferat.ApplesMacintosh – este denumirea unui soi de mere care se vând în SUA.

Adidas – a fost numită în cinstea unuia din fondatori – Adi Dassler.

Canon – a fost numită în cinstea zeului carităţii la budişti Kwanon. Denumirea a fost schimbată în „Canon” pentru a evita eventuale proteste din partea organizaţiilor religioase.

Fuji – a fost numită în cinstea celui mai înalt munte din Japonia, Fujiyama.
HP (Hewlett-Packard) – fondatorii Bill Hewlett şi DavePackard au aruncat o monedă pentru a decide care nume va fi primul în denumirea companiei. Mai norocos a fost Bill.

Xerox – inventatorul ChestorCarlson dorea ca denumirea să conţină cuvântul „uscat” (atunci exista doar copierea umedă). “Xer” – din greacă „uscat”.

Coca-Cola- atunci când a fost descoperită Coca-Cola ingredientele de bază ale cunoscutei băuturi erau următoarele: trei părţi - frunze de coca (din aceste frunze era obţinută şi cocaina) şi o parte – nuci de coca.

Intel- BobNoyce şi Gordon Moore intenţionau să denumească compania „MooreNoyce”, însă pe atunci deja exista o reţea hotelieră cu această denumire, de aceea s-a decis ca firma să poarte denumirea abreviată de la „INTegratedELectronics”.

Lego – provine de la două cuvinte daneze: leg (“joacă”) şi got (“bine”), iar în latină “lego” înseamnă “eu citesc”, “eu unesc”.

Puma- această companie a aparţinut fratelui fondatorului firmei „Adidas”, Rudolf Dassler. După scandalul istoric din cadrul companiei “Dassler” fraţii s-au despărţit şi au fondat câte o companie proprie. Iniţial, „Puma” se numea „Ruda”, în cinstea lui Rudolf, însă s-a mers pe calea primei variante, care este mai sonoră şi se memorizează mai bine.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

La ce pot spera tinerii specialişti în Moldova? La salarii mici sau în genere la un serviciu nu din domeniul specialităţii?

Într-adevăr, pentru un ablosvent neexperimentat al unei instituţii de învăţământ superior, în prezent, este destul de complicat să se angajeze în câmpul muncii. O analiză a site-urilor din Moldova care oferă locuri de muncă arată că majoritatea patronilor doresc să angajeze persoane cu experienţă.

Angajatorii au o mulţime de avantaje să accepte la firmă colaboratori tineri, neexperimentaţi:

1. Salariu mic.

2. Cunoştinţe teoretice proaspete.

3. Deschidere şi diversitate. Tineretul conştientizează foarte bine necesităţile şi dificultăţile actuale, poate oferi metode interesante de dezvoltare a afacerii.

4. Tânărul specialist poate fi învăţat „după criteriile proprii” cum să poarte negocieri, unde să găsească informaţia necesară, cum să procedeze într-o situaţie sau alta.

Cum trebuie să procedeze tinerii specialişti atunci când patronii nu doresc să-i angajeze?

1. Trebuie de manifestat interes faţă de studii şi specialitatea aleasă. Practic toţi profesorii instituţiilor de învăţământ superior au cunoscuţi şi vor putea recomanda un lucrător cu perspective.

2. Trebuie de conştientizat importanţa practicii de producţie. Cu regret, mulţi studenţi nu trec practica, iar aceasta reprezintă o ocazie excelentă nu doar pentru familiarizarea îndeaproape cu specialitatea, dar şi pentru a demonstra cunoştinţele sale posibilului angajator.

3. Trebuie de debarasat de iluziile privind angajarea fără experienţă de muncă la o funcţie de conducere şi salariu înalt. Până la atingerea unei funcţii înalte pot trece mai mulţi ani, de aceea merită de început de jos, de manifestat în calitate de lucrător preţios şi abia după aceasta de sperat la majorări în funcţie.

Expediaţi CV-ul tuturor companiilor care ar putea fi interesate de specialitatea dumneavoastră. Cineva va răspunde neapărat.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În ziua de astăzi este foarte simplu să găseşti un client nou şi să semnezi cu el contract. Pentru aceasta e nevoie doar de farmec, poziţie clară, încredere în sine şi afacerea pe care o conduci şi, bineînţeles, trebuie de ştiut unde pot fi găsiţi potenţialii clienţi. Însă păstrarea clienţilor devine tot mai importantă, deoarece concurenţii stau la pândă, iar anumite mărfuri sau servicii acum pot fi obţinute în mai multe locuri, firme.

Vă propunem unele metode pentru menţinerea clienţilor:

1. Nu lăsaţi clientul să uite de dumneavoastră. Mesaje SMS, cărţi de felicitare la domiciliu, mesaje electronice, apeluri telefonice de felicitare şi invitaţii, informarea privind serviciile şi produsele noi – toate acestea vor face ca clientul să nu uite de dumneavoastră şi să fie informat despre ofetele noi. Însă nu trebuie de exegerat, deoarece amintirile permanente despre companie ar putea irita clienţii.

2. Organizaţi loterii pentru clienţii permanenţi, invitaţi clienţii la tragerea la sorţi a foilor de călătorie, cadourilor de preţ, cardurilor discount la produsele şi serviciile oferite de firmă.

3. Programe de acumulare a bonusurilor. Programele de bonusuri pot fi temporare sau permanente. Programele temporare sunt acelea când se propune procurarea unui produs sau serviciu într-o perioadă anumită de timp, iar în schimb se oferă bonusuri. Programele permanente presupun acordarea bonusurilor obligatorii atunci când clienţii apelează permanent la compania dumneavoastră. În perioada programelor temporare se recomandă ca bonusurile să fie mai mari, deoarece în acest caz va creşte profitul firmei.

4. Sistem flexibil de reduceri. Propuneţi clienţilor permanenţi reduceri pentru apelarea la compania dumneavoastră data următoare. De asemenea, reducerile pot fi aplicate atunci când veniturile companiei scad brusc, de exemplu, în ajunul sărbătorilor sau în „sezonul mort”.

5. Invitaţi clienţii la prezentarea produselor noi. Expediaţi invitaţii atractive, comandaţi o sală fastuoasă pentru banchete şi fiţi siguri, că clienţii permanenţi vor veni neapărat.

6. Organizaţi serate închise pentru clienţii permanenţi sau VIP-uri. Asemenea gesturi de atenţie se preţuiesc în mod deosebit. Pentru asemenea evenimente nu trebuie să economisiţi, totul trebuie să fie la cel mai înalt nivel – atât gustările, băuturile, sala şi muzica, cât şi organizarea în general.

7. Creditele. Oferiţi clienţilor posibilitatea de a procura mărfuri şi servicii în credit.

Toate aceste metode demult şi cu succes sunt aplicate în SUA şi statele europene. În Moldova aceste metode, deocamdată, nu sunt aşa de populare, de aceea anume compania Dvs. are toate şansele să ocupe acea nişă de succes în această problemă deloc uşoară, cum este menţinerea clienţilor.
Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Potrivit datelor Asociaţiei producătorilor de apă minerală şi băuturi răcoritoare, în Moldova pe acest segment activează peste 50 de întreprinderi.
Evident, ţinând cont de asemenea concurenţă, producătorii de apa minerală şi băuturi răcoritoare standard sunt nevoiţi să se mulţumească cu o rentabilitate minimală, care coboară până la 2-3 bani per sticlă.
Pentru a ieşi în evidenţă este necesar de inventat mutări originale. Şi asemenea mutări sunt inventate, iar rezultatele lor pot fi văzute pe rafturile magazinelor.

Însă principalul „tulburător al apelor” din Moldova, demult şi pe bună dreptate este considerat absolventul Şcolii profesionale „Bauman” din Moscova, doctorul în ştiinţe tehnice, Vasile Bejenari, care este şi directorul general al companiei „Gelibert” (Sângerei).

Vasile Bejenari este unul din primii producători moldoveni care au lansat producţia băuturilor cu conţinut de suc sub marca comercială „Fruit Jockey”. Ulterior, acestea au fost trecute în categoria băuturilor fără conţinut de zahăr, de aceea „Fruit Jockey” pot fi consumate şi de cei care suferă de diabet zaharat.

Vasile Bejenari a încercat, de asemenea, să lanseze o băutură energizantă în ambalaj combinat (PET şi aluminiu), însă se pare că piaţa moldovenească a acestor tipuri de băuturi încă nu a atins nivelul de producţie industrială, de aceea „Gelibert” a renunţat, pentru o anumită perioadă de timp, la acest proiect. În schimb, compania s-a concentrat asupra elaborării tehnologiilor de producţie şi promovare a apei minerale gazate, slab gazate şi negazate, cu conţinut de iod.

Îniţial, apa era ambalată în PET-uri de 2 litri, apoi de 1,5 litri, ca mai apoi să se ajungă la butelii de 19 litri pentru cooler. Se pare că această încercare a avut succes, deoarece marca comercială „Aqua UnIQa” a devenit în Moldova un brand cunoscut, iar pe calea fabricării băuturilor iodate au mers şi alţi producători.

Însă iniţiativele lui Vasile Bejenari nu se opresc aici. Iniţial, “Gelibert” a devenit rezident al parcului tehnologic “Academia” al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, iar ulterior rezident al incubatorului “Inovatorul”.
În calitate de rezident al parcului “Academica” grupul de lucru al companiei “Gelibert”, condus de academicianul Aurelian Gulea, elaborează o tehnologie de obţinere a apei potabile care conţine nu doar iod, ci şi seleniu.

Seleniul este unul din cele 19 microelemente vitale pentru om. În cazul deficitului de seleniu organismului uman îi este greu să lupte cu maladiile legate de acţiunea radicalilor liberi. Seleniul este un antioxidant capabil să reducă riscul de apariţie a mai multor forme cancerogene, să îmbunătăţească starea sistemului cardiovascular şi să prevină decesele cauzate de bolile cardiace, să ajute în cazul proceselor inflamatorii. Din cauza deficitului de seleniu suferă, în primul rând, sistemul cardiovascular, ficatul, glanda tiroidă, pielea, părul, unghiile şi ochii.

Principala problemă constă în aceea că tehnologii care previn supradozarea iodului deja au fost inventate, iar a selenului încă nu. Asupra elaborării acestor tehnologii, în mare parte, lucrează specialiştii Academiei de Ştiinţe şi cei de la “Gelibert”.
În calitate de rezident al incubatorului “Inovatorul”, conducătorul “Gelibert” intenţionează să pună pe roate producţia instalaţiilor pentru tratarea apei potabile negazate. În Europa, raportul de consum al apei potabile negazate şi apei minerale este de 9 la 1. În Moldova consumul apei negazate, de asemenea, creşte, atingând în acest an 40% din volumul total.

Principala problemă legată de producţia apei potabile negazate este asigurarea termenului de valabilitate de 6 luni (normă stabilită de legislaţie) fără folosirea conservanţilor, rolul cărora în apa minerală îl joacă dioxidul de carbon.

Pe parcursul a trei ani, cercetătorii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei împreună cu colegii de la Moscova au lucrat asupra creării unei instalaţii noi pentru tratarea apei. În premieră, această instalaţie a fost prezentată la 17 noiembrie 2011, în cadrul Forumului internaţional de inovaţii de la Bruxelles de academicianul Gulea. Până la sfârşitul anului ea va fi dată în exploatare în Sângerei.
De asemenea, în urma activităţii în calitate de rezident al incubatorului “Inovatorul”, compania va lansa pe piaţă o nouă marcă comercială de apă potabilă, însă Vasile Bejenari a refuzat să ofere detalii, invocând secretul comercial.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Faptul că astăzi se pot câștiga bani pe Internet nu mai este o noutate, mai ales pentru „hackerii” moldoveni.

Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) a făcut totalurile primului an de funcţionare a Programului pilot “PARE 1+1”. Programul este prevăzut doar pentru muncitorii migranţii şi rudelor acestora de gradul întâi. Astfel, în cazul muncitorilor migranţi reveniţi acasă (sau a rudelor acestora de gradul întâi) statul va contribui cu 1 leu pentru fiecare leu investit în dezvoltarea afacerilor proprii, însă suma nu va putea depăşi 200 mii de lei.

“În cadrul campaniei de informare am acordat 3 mii de consultaţii. Pagina de pe site-ul ODIMM, dedicată proiectului “PARE 1+1”, a fost accesată de 12 mii de ori”, a comunicat directorul general al ODIMM, Iulia Iabanji. În cadrul proiectului au fost organizate 14 seminare de instruire în domeniul afacerilor, la care au participat 257 de persoane. Până în prezent, au fost încheiate 73 de contracte de finanţare în mărime totală de 35,45 milioane de lei, inclusiv 22,31 milioane de lei – contribuţii proprii ale migranţilor şi 13,14 milioane de lei – mijloace financiare alocate de stat sub formă de grant.

În cadrul programului, în agricultură au fost iniţiate proiecte în următoarele domenii: modernizarea tehnicii; construcţia serelor pentru fructe, legume şi flori; construcţia sau modernizarea fermelor şi procurarea utilajului modern; prestarea serviciilor mecanizate producătorilor agricoli; construcţia frigiderelor pentru păstrarea producţiei agricole.

În industrie s-a investit în următoarele domenii: producţia peletelor, elementelor de construcţie din beton, ghipsului şi cimentului, produselor din plastic şi ceramică, pâinii şi produselor de patiserie, nutreţurilor. De asemenea, au fost iniţiate afaceri în aşa domenii ca, morăritul, prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilei.

În sfera serviciilor au fost iniţiate proiecte în: servicii de cleaning (de curăţenie); reparaţia automobilelor; activităţi sportive; parc de odihnă; diagnosticare medicală; şcoală auto; frizerii; turism.

În anul 2012, depunerea cererilor pentru cofinanţare din partea statului va dura strict în perioada 15 februarie – 15 martie. După criteriul geografic mijloacele alocate de stat vor fi repartizate în felul următor: Chişinău – 20%, Bălţi – 10%, raioane – 70%.

În procesul de implementare a Programului “PARE 1+1” a fost observată încă o tendinţă interesantă. Astfel, tinerii antreprenori care primesc bani de la părinţii care muncesc peste hotare, după aprobarea planului de cofinanţare pot trece la următorul program, de asemenea administrat de ODIMM. Este vorba despre Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), în cadrul căruia pot fi obţinute credite garantate de Fondul pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, unde marimea grantului constituie 40%.

În cadrul finanţării “PARE 1+1”, în anul 2012, vor avea prioritate proiectele care presupun crearea locurilor noi de muncă; sunt orientate spre export şi înlocuirea produselor de import; în cadrul cărora vor fi implementate tehnologii inovaţionale şi de eficienţă energetică.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Produsele alimentare sunt întrebate oriunde și oricând, indiferent de criză și de șomaj.
Chișinăuienii sunt uimiți de numărul mare de magazine și chioșcuri, care se tot deschid în capitală. Acest fapt demonstrează doar un singur lucru - cea mai profitabilă și stabilă afacere este deschiderea magazinelor alimentare.

Ce trebuie de întreprins pentru a deschide un magazin alimentar, ținând cont ca aveți propria firma?

1. Deschiderea magazinului începe cu căutarea spațiului comercial. Pentru aceasta puteți:
• Să construiți suprafețe proprii, de exemplu un chioșc. Pentru aceasta trebuie să obțineți autorizația pentru construcție de la autoritățile locale.
• Să procurați spațiul necesar. De exemplu, un chioșc (12 m.p.) cu teren poate fi procurat cu 5000 de euro, iar un chioșc (12 m.p.) fără teren costă aproximativ 1000 de euro.
• Să arendați spațiul comercial. Însa trebuie să țineți cont de faptul că nu toți proprietarii vor fi de acord să semneze un contract pe termen lung. În acest caz riscați să rămâneți fără locul amenajat. Arenda unui chioșc (12 m.p.) ar putea să vă coste cel puțin 2000 de lei pe lună.

2. După ce ați cumpărat/construit/arendat spațiul trebuie să vă gândiți la utilajul necesar. În mod obligatoriu, magazinul Dvs. trebuie să aibă depozit și sală de comerț (casa și rafturile).
Utilajul necesar pentru magazinele alimentare:
• frigidere (bere, apă) – de la 5000 de lei pentru utilajul nou;
• utilaj frigorific (pentru produse lactate și din carne) de la 25 000 de lei;
• congelatoare (înghețată, pelmeni) de la 15 000 de lei;
• rafturi pentru mărfuri – de la 1000 de lei pentru o secție;
• aparat de casă – de la 2000 de lei. Pentru aparat mai cumpăram și o cutie cu lacăt pentru bani – de la 500 de lei;
• cântare – de la 1400 de lei.
• De asemenea, este necesar și sistemul de alarma — de la 3500 de lei.
Suma totală pentru utilaj depinde de sortimentul mărfurilor și de suprafața comercială a magazinului.

Este important de menționat că multe firme mari din Chișinău, la încheierea contractelor de livrare a producției, oferă gratuit propriul utilaj sau îl propun în arendă la prețuri nesemnificative. Însă, deseori ei interzic plasarea produselor altor companii în aceste frigidere/congelatoare.

De cea mai mare popularitate se bucură utilajul de mâna a doua.

3. După ce ați procurat utilajul pentru magazin, e timpul să găsiți vânzători. Trebuie să țineți cont de faptul că anume în comerțul cu produse alimentare se înregistrează cele mai multe pierderi. Din start, trebuie să încheiați cu angajatul un contract, prin care el devine responsabil pentru marfă. Vă recomandăm să angajați numai vânzători cu experiență. Toți angajații trebuie să aibă cartele medicale. (intersecția străzilor Columna și Izmail).

4. Următorul pas este obținerea documentelor pentru activitatea magazinului de la sanepid și pompieri. Pentru aceasta trebuie să mergeți în aceste instituții, să scrieți cerere pentru eliberarea autorizațiilor pentru compania Dvs. şi să așteptați vizita inspectorilor. Dacă sunt respectate toate condițiile (spațiul, WC, stingătoare etc.), atunci veți primi toate documentele necesare pentru desfășurarea activității de vânzare a produselor alimentare. Mai multă informație despre condițiile de eliberare a documentelor puteți afla la sediul serviciului de pompieri și al sanepidului (A.Hîjdeu, 49).

5. Penultimul punct — încheierea contractelor cu furnizorii de produse și aprovizionarea magazinului cu marfă, stabilirea prețurilor. Aici nu vor apărea probleme. Produsele vor fi livrate de agenții comerciali ai bazelor angro sau nemijlocit de către producători, de aceea nu este necesar să aveți propriul transport. Multe depozite angro acceptă livrarea producției cu achitarea ulterioară.

6. Ultimul punct — publicitatea. Mulţi întreprinzători, care au magazine alimentare mici, cu sortiment redus, nu se gândesc la publicitate. Pe când răspândirea flyerelor în scările caselor adiacente tot este publicitate.
În total, în deschiderea magazinului trebuie să investiți cel puțin 12 mii de euro, inclusiv pentru procurarea utilajului, a locului, salariile angajaților pe jumătate de an, perfectarea documentelor. Dacă estimăm că magazinul va avea vânzări zilnice de 4000 de lei, atunci deschiderea acestuia se va răscumpăra în 6-7 luni.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

“Am obţinut un grant în mărime de 25 de mii de dolari pe doi ani, cu care am creat microadaosuri care catalizează procesul de fermentare anaerobă de două-trei ori”, povesteşte şeful laboratorului “Procesele electrochimice şi tehnologii ecologic pure” al Centrului de Cercetări Ştiinţifice “Chimie aplicată şi ecologică” din cadrul Universităţii de Stat a Moldovei, profesorul Victor Covalev. “Savanţii de la Universitatea din Texas, cărora le-am povestit despre aceste cercetări mi-au spus că nu s-ar fi apucat de ele nici pentru jumătate de milion de dolari, deoarece e clar că efectul economic va fi de milioane”.

Este vorba despre o instalaţie de obţinere a biogazului, elaborată de savantul moldovean. Pentru prima dată, proiectul a fost lansat la fabrica de vinuri de la Bardar, însă din cauza că intreprinderea se confruntă cu probleme economice, activitatea ei a fost temporar sistată. Păcat, pentru că pentru obţinerea biogazului se preconiza nu doar utilizarea borhotului de la fabrică, dar şi a altor deşeuri menajere din întreaga localitate.

Ulterior, această instalaţie a fost montată la întreprinderea „Moldsuinhibrid” de lângă Orhei. Acolo aceasta a început să funcţioneze.
În ceea ce priveşte bioetanolul, Victor Covalev colaborează cu întreprinzătorul din Hânceşti Tudor Ungureanu. Anume acolo au fost construite două reactoare mari cu capacitatea de 1200 metri cubi. După ce au fost obţinute aceste adaosuri s-a dovedit că capacitatea de producere s-a majorat de 2-3 ori.

Disertaţia lui Victor Covalev a fost dedicată electrocatalizei de restabilire a metalelor pentru asigurarea calităţilor funcţionale ale suprafeţelor. În particular, se obţineau suprafeţe cu gradul de rezistenţă la uzură mai mare ca a cromului. Datorită prezenţei borului, se obţinea o capacitate de întindere aproape ideală, comparabilă cu lipirea aurului.

Profesorul pur şi simplu a înregistrat această metodă ca know-how, dar nu ca pe o tehnologie, ce permite excluderea metalului preţios din procesul de lipire. Şi, în mod tradiţional, a publicat un articol în revistele ştiinţifice.
Americanii, cu simţul lor practic, primii au înţeles ce bani pot fi obţinuţi şi repejor au şi implementat invenţia. După aceasta s-au trezit şi funcţionarii din URSS: pe atunci pentru lipirea industrială Uniunea Sovietică utiliza anual 5 tone de aur. Ulterior, aflând detaliile tehnologice, aceştia mult timp i-au strâns mâna doctorului în chimie Covalev şi i-au mulţumit pentru aportul său la prosperarea economică a statului sovietic. Şi atât.

De atunci, Victor Covalev a început sa se gândească la caracterul aplicativ al activităţii inovaţionale. Însă oricum el a rămas întâi de toate un savant. În total, profesorul a înregistrat peste 330 de patente în diverse domenii, multe dintre care au fost deja implementate.

De exemplu, este vorba despre instalaţia pentru epurarea apei prin fotocataliză (nu vom intra în detalii tehnice). „ Am peste 100 de
elaborări, inclusiv circa 20 — la întreprinderile moldoveneşti de epurare a apelor reziduale, cu utilizarea repetată a apei purificate”, povesteşte savantul.

O altă instalaţie este cea de prelucrare a deşeurilor ce conţin cianura. Acestea sunt deşeurile de la fabricile de vinuri care folosesc vase din metale feroase. Anterior, pentru sedimentarea deşeurilor din fier era utilizată ferocianura de potasiu. În rezultat, sedimentul se transforma în ferocianură de fier, sau aşa numitul „albastrul de Prusia”, care este o substanţă destul de toxică. Cu 50 de ani în urma, fabricilor li s-a interzis să arunce aceste resturi şi, drept urmare, în Moldova s-au acumulat 10-12 mii de tone de asemenea deşeuri.

Una dintre ultimele invenţii ale savantului este obţinerea hidrogenului ieftin. „Sarcina era de a reduce consumul de energie. Pentru aceasta, în primul rând, a fost identificat un nou tip de înveliş pentru electrozi pe bază de cupru. În al doilea rând, electrozii au fost transformaţi în conductori, pentru a utiliza întreg volumul. În al treilea rând, a fost elaborat un electrolizor compact. În al patrulea rând, cu ajutorul unul material special a fost redusă brusc eliminarea oxigenului la anod. Şi în al cincilea rând, pentru a exclude complet apariţia unor combinaţii explozive, ţinând cont de proprietăţile oxigenului, a fost organizată evacuarea acestuia cu ajutorul câmpului magnetic”.

Iar voi spuneţi că în Modova nu există ştiinţă. Ea există, deocamdată. Deocamdată şi savanţii au ce mânca şi cu ce să achite facturile pentru căldură.

Autor: Igor Fomin

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md