În Chişinău a avut loc a 13-a şedinţă a Comisiei interguvernamentale moldo-belaruse pentru colaborare comercial-economică, în cadrul căreia au fost semnate un şir de documente. Un interes deosebit prezintă două din aceste documente.

Primul acord prevede asamblarea în Chişinău a troleibuzelor belaruse. După cum se ştie, Primăria Chişinăului a achiziţionat deja 102 troleibuze de producţie belarusă, însă capitala are nevoie de minimum 300 de unităţi, în plus, mai este şi oraşul Bălţi, etc. Acordul este unul trilateral şi a fost semnat de primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, şeful Direcţiei Transport Electric, Gheorghe Morgoci, şi directorul companiei producătoare «Belkomunmash», Vladimir Koroli. Acordul este trilateral pentru că garanţiile financiare privind realizarea contractului au fost asumate de Primăria Chişinăului şi Comitetul Executiv al oraşului Minsk.

Dorin Chirtoacă a menţionat că asamblarea troleibuzelor va începe în luna iunie 2012, iar până la finele anului viitor vor fi lansate 30 de troleibuze. Investiţiile iniţiale se estimează la 4–5 milioane de euro. Troleibuzele vor fi asamblate la Regia Transport Electric din Chişinău, unde în anul curent au fost modernizate 10 troleibuze vechi.

Al doilea acord se referă la colaborarea companiei moldoveneşti «Agrofermoteh» (participant la proiectul «2KR») cu uzina din Smorgonsk. Documentul prevede asamblarea în Chişinău a tractoarelor «Belarus» pentru lucrul în vii şi livezi. Procesul deja a început: până în prezent, «Agrofermoteh» a asamblat în baza pieselor din Belarus circa 30 de tractoare.
«Din câte ştiu, Moldova are nevoie de 600 de asemenea tractoare pe an», a declarat copreşedintele Comisiei interguvernamentale, vicepremierul Republicii Belarus, Valeri Ivanov.

Întrebaţi de jurnalişti, dacă acest acord nu va avea soarta înţelegerilor anteriaore dintre Uzina de tractoare din Minsk şi «Tracom», Valeri Ivanov şi copreşedintele comisiei din partea moldovenească, vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, au declarat că realizarea contrsctului se află sub controlul guvernelor ambelor ţări. Ţinând cont de acest fapt, se poate afirma că o asemenea colaborare se va încununa cu succes, mai ales având în vedere insistenţa cu care concernul rus «Traktornîe zavodî» încearcă să pătrundă pe piaţa moldovenească, despre care «MayBusiness» a scris recent (proiect evaluat la 150 mil. de dolari).

Este interesant, că ambele contracte semnate prevăd localizarea procesului de producţie, adică fabricarea unor piese şi mecanisme pe loc, în Moldova.

La prounerea lui Vladimir Koroli, localizarea procesului de producţie a troleibuzelor ar putea începe cu fabricarea scaunelor şi altor elemente ale salonului, având în vedere experienţa moldovenilor privind reutilarea microbuzelor, cauzată de calcul economic: la importul microbuzelor de transport de mărfuri accizele sunt de trei ori mai mici.

Cu tractoarele situaţia e mai complicată. Amintim, pe teritoriul fostei uzine de tractoare din Chişinău au fost create 9 întreprinderi, în mare parte, pentru producţia pieselor de schimb pentru tractoarele moldoveneşti fabricate în perioada sovietică. În toate aceste întreprinderi statul deţinea pachetul majoritar de acţiuni, iar recent, acestea au fost expuse în cadrul unui concurs investiţional.

Însă aceste companii activau, în mare parte, în baza rezervelor masive de metal uzat, rămase pe teritoriul uzinei «Tracom», care ulterior au dispărut misterios.

Cu toate acestea, pentru participarea la concursul investiţional au fost depuse 20 de cereri, dar şi avansuri solide. Este absolut cunoscut, că una din oferte atinge 1,7 mil. de lei.

Totodată, în cercurile apropiate Ministerului Economiei nu se exclude faptul că în perioada 17–21 octombrie concursul investiţional ar putea fi anulat. Astfel, problema localizării procesului de asamblare a tractoarelor moldo-belaruse ar putea deveni una mult mai acută, decât se pare în prezent.

P.S. În timpul pregătirii acestui comentariu pentru publicare a devenit cunoscut că vineri, 14 octombrie, când chişinăuienii sărbătoreau Hramul oraşului, Ministerul Economiei a anulat tenderul în privinţa întreprinderii «Tracom». Avansurile participanţilor vor fi restituite.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În principiu, tehnologiile «cloud computing», care încep să fie aplicate în toată lumea, reprezintă un banal acces de la distanţă.

Wikipedia explică acest termin în felul următor: Cloud computing (din engleză, literal «calculare în nor», concret «calcul în Internet») este un concept modern în domeniul computerelor şi informaticii, reprezentând un ansamblu distribuit de servicii de calcul, aplicaţii, acces la informaţii şi stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea şi configuraţia fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii. De menţionat, că pentru «cloud computing» încă nu există un nume românesc încetăţenit.

Expresia «cloud computing» derivă dintr-o reprezentare grafică simbolică a Internetului des întâlnită în formă de nor («the cloud»), folosită atunci când detaliile tehnice ale Internetului pot fi ignorate. Potrivit documentului IEEE publicat în anul 2008, «cloud computing» este o paradigmă în cadrul căreia informaţia se păstrează permanent pe servere în Internet şi temporar este depozitată pe resursul clientului (de exemplu, pe calculatorul personal, console de jocuri, notebook, smartphone etc.). Primele idei, care indirect se refereau la ceea ce astăzi numim «cloud computing» şi care descriau posibilităţile de calcul cu ajutorul centrelor de calcul de la distanţă, au apărut încă în anii 70–80 ai secolului 20. Însă istoria modernă a noţiunii «cloud computing» a început prin anul 2006, atunci când compania «Amazon» a prezentat infrastructura sa de web service care asigura nu doar hostingul, dar oferea clientului şi capacităţi de calcul la distanţă. După «Amazon», servicii similare au oferit «Google», «Sun» şi «IBM», iar în anul 2008 — compania «Microsoft». Însă un interes mai mare vizavi de aceste reţele a apărut după ce Corporaţia «Google» a lansat sistemul operaţional «Chrome», care este bazat în totalitate pe"cloud computing".

Primul proiect «cloud computing» în Moldova este lansat, în prezent, de rezidentul Incubatorului inovaţional «Inovatorul» din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, compania «CredInfo».

«În primul rând, atunci când este vorba despre păstrarea informaţiei pe un service „străin“ la distanţă, apare problema securităţii», povesteşte directorul companiei, Marin Prisăcaru. «Fondatorii „CredInfo“ sunt specialişti anume în domeniul auditului şi securităţii informaţionale. Am lucrat în acest domeniu la Banca Naţională a Moldovei, băncile comerciale „Banca de Economii“ şi „Victoriabank“, în reprezentanţele unei companii importante din „big 4“ — „Ernst & Young“, din Chişinău şi Moscova. În prezent, specialiştii companiei de consulting în domeniul tehnologiilor informaţionale „CredInfo“, care îmbină în denumirea sa două cuvinte cheie — „încredere“ şi „informaţie“, oferă asemenea servicii băncilor din Moldova şi companiilor mari la tarife mult mai mici, comparativ cu „big 4“.

De asemenea, în reprezentanţele din Kiev şi Bucureşti ale prestigioasei organizaţii „ISACA“ (International Systems Audit & Control Association), noi am obţinut certificatele internaţionale CISA, CISM şi CRISC, recunoscute în întreaga lume».
«Fără a concura cu giganţii mondiali, „CredInfo“ a început să implementeze şi să dezvolte propriul „cloud computing“. Serviciile oferite în cadrul acestui sistem sunt bazate pe tehnologia „Microsoft Dynamics CRM 4.0“ — una din cele mai populare în lume în ceea ce ţine de CRM (Customer Relationship Management). Serviciile noastre sunt destinate, în mare parte, businessului mic şi mijlociu. Implementând propriul sistem CRM după tehnologia SAAS (Soft as a service), pe care noi o propunem în calitate de serviciu, întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de aceleaşi avantaje ca şi companiile mari, la preţ accesibil. Clienţilor li se oferă un sistem automat de vânzări, iar în caz de necesitate (on demand), există posibilitatea de a configura şi alte procese operaţionale interne. De menţionat, că clienţii achită doar ceea ce au consumat, nu şi arenda tuturor aplicaţiilor».

Vor putea clienţii moldoveni să se folosească de aplicaţiile şi altor companii?

«Da, o asemenea posibilitate există, noi o preconizăm pentru viitor. De exemplu, „Microsoft“ are un program special pentru furnizorii serviciilor „cloud computing“, precum este compania noastră. Aceste programe ne permit să oferim aplicaţiile „Microsoft“ în calitate de servicii clienţilor, care plătesc doar pentru ceea ce consumă. Suntem convinşi că tehnologiile „cloud computing“ reprezintă viitorul tehnologiilor informaţionale şi a oricărei afaceri care utilizează IT. Cu cât mai degrabă vom înţelege acest lucru, cu atât mai multe avantaje vom avea faţă de concurenţi», a menţionat Marin Prisăcaru.

În imagine: Marin Prisăcaru

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic a întreprins o serie de măsuri organizatorice pentru optimizarea structurii Parcului ştiinţifico-tehnologic «Academica» şi Incubatorului inovaţional «Inovatorul».

În primul rând, aceste două instituţii au fost cumulate, iar în calitate de administrator unic va fi o persoană juridică — uzina Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova «Aselteh», pe teritoriul căreia se află organizaţiile respective.

De activitatea parcului ştiinţifico-tehnologic acum se ocupă (temporar) vicedirectorul general al «Aselteh», şeful departamentului AITT, Anatol Bucatînschi, iar de incubator — doctorul în ştiinţe economice, Natalia Suditu, care mult timp s-a ocupat de problemele legate de finanţarea venture şi consultaţii privind întocmirea planurilor de afaceri.

De asemenea, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţă a aprobat şase rezidenţi noi în «Academica» şi doi în «Inovatorul».

Astfel, în calitate de noi rezidenţi ai Parcului ştiinţifico-tehnologic «Academica» au devenit:

— «Zalin G&G» SRL — producerea preselor automate cu vibraţie pentru fabricarea plăcilor de trotuar;
— «Servital Auto» SRL — asamblarea şi reciclarea deşeurilor din masă plastică şi poliester;
— «Vasilovschi Nadejda» ÎI — crearea tehnologiei inovaţionale pentru producerea uleiului vegetal original, ecologic pur prin cupajare;
— «Rusnac-Moldaqua» SRL — producerea apei mineralizate şi nemineralizate «OM» în butelii de 19 litri de folosinţă multiplă;
— «Informator» SRL — elaborarea soluţiilor cu ecranul tactil;
— «Vioxan-Impex» SRL — servicii de cromare, vopsire şi restaurare a suprafeţelor articolelor tehnice cu utilizarea tehnologiilor informaţionale.

Incubatorul inovaţional «Inovatorul» a fost completat cu două firme din Bălţi:
— «Gavaziuc David» ÎI — tehnologii ecologic pure pentru prelucrarea peştelui şi produselor din peşte;
— «Indutilaj-con» SRL — producerea cuptoarelor universale de pâine şi produse de panificaţie în baza tehnologiilor inovaţionale.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

La mijlocul anilor 90 ai secolului trecut Pavel Şcura, care facea «business» procurând mărfuri peste hotare şi realizîndu-le în Moldova, a înţeles că în propria ţară nu are nicio şansă şi a decis împreună cu fratele său să se stabilească în Polonia, de unde provineau strămoşii lui.

În acea perioadă, dacă cineva mai ţine minte, piaţa enormă a CSI era inundată nu de îmbrăcăminte de producţie chinezească ca acum, ci de haine fabricate în Turcia. Ulterior, a apărut şi îmbrăcămintea produsă în Polonia, ţară în care a fost creată o infrastructură care permitea ca afacerile legate de fabricarea îmbrăcămintei să fie facile şi comode. Ţesături, furnitură, orice label, inclusiv «Gucci» şi «Adidas», comandatari ai unor loturi mari din Europa, mici cumpărători angro din CSI, care procurau marfa la stadioanele din Varşovia, Cracovia sau Przemyśl.

«Împreună cu fratele am procurat două maşini de cusut şi coseam singuri fuste plisate cu bandă elastică cu o singură cusătură. Am început cu încetul să ne extindem şi în acel moment Rusia a fost afectată de criză. Atunci multe fabrici care se orientau spre piaţa CSI au falimentat. Pe noi ne-a salvat faptul că firma era mică şi, respectiv, cheltuielile la fel erau mici, de aceea am strâns din dinţi şi am continuat să muncim şi să tot muncim. În schimb, atunci când criza s-a terminat noi eram funcţionali şi pregătiţi pentru extindere», îşi aminteşte Pavel Şcura.

«Întreprinzătorii ruşi în unele probleme sunt destul de leneşi şi limitaţi. De exemplu, un lucru binecunoscut — ei categoric nu doresc să aibă de a face cu vama. În al doilea rând, în Rusia continuă să înflorească scheme „cenuşii“, iar cei implicaţi în aceasta nu înţeleg că deja demult a devenit mai convenabil de activat legal. Noi am deschis o reprezentanţă în Moscova, care se ocupa de promovarea mărfii noastre, de comenzi şi de vămuire», continuă Pavel Şcura.

De menţionat, că firma lui Pavel Şcura «P&V» deja a produs trei linii de mărfuri, de bază fiind îmbrăcămintea pentru dame «Potis Vreson», care face parte din categoria «premium mediu». «Mai sus de acest segment se află doar brand-uri internaţionale de genul „Dolce&Gabana“, „Prada“ etc., însă acolo este vorba despre cu totul alte bugete», a menţionat întreprinzătorul.

Criza financiară mondială a afectat Europa în anul 2008, însă în Moldova a ajuns abia peste un an. Pavel Şcura a folosit acest moment pentru a redirecţiona o parte din fluxurile de mărfuri în Moldova, pentru a nu sista activitatea de producţie. Concomitent, omul de afaceri a început să tranfere capacităţile de producţie de bază în Patrie. Astfel, în anul 2008, în Bălţi a apărut fabrica «Premiera Donna», iar Pavel Şcura a primit din partea Guvernului Poloniei titlul «Mister export-2008».

Însă lista măsurilor anticriză întreprinse de antreprenorul moldo-polonez nu se termină aici. "M-am adresat la o companie de consulting din Riga, unde am participat la un training de management anticriză, iar ulterior la el au participat şi subalternii mei. Datorită acestui fapt, în perioada 2009–2010, noi am reuşit să restabilim în totalitate volumul de producţie, să deschidem o a doua reprezentanţă în Moscova şi una în Kiev.
«Moldova oferă o şansă unică. În primul rând, în calitate de ţară care are regim de comerţ liber cu statele CSI, or, mărfurile poloneze acolo sunt impozitate. În al doilea rând, în calitate de ţară care în curând ar putea obţine regim de comerţ liber cu statele Uniunii Europene, unde în prezent impozitul la articolele textile moldoveneşti constituie 12 la sută».

În afară de aceasta, compania «P&V» vinde nu doar mărfuri textile de producţie proprie, ci şi accesorii: poşete pentru dame, curele, încălţăminte şi multe altele cu logo propriu. Comenzile pentru aceste articole vor putea fi făcute şi în Moldova.

«Principala problemă o constituie cadrele. E valabil şi pentru Polonia, unde croitoresele primesc câte 800 de euro, însă pentru ele este mai convenabil să plece la muncă în Germania, unde pentru aceiaşi muncă salariul este de 1,5 ori mai mare. E valabil şi pentru Moldova, unde eu le plătesc croitoreselor câte 3–5 mii de lei. Şi asta în condiţiile în care în Moldova nu există un sistem de pregătire a cadrelor. În Polonia, de exemplu, în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate predau persoane care activează în cadrul unei întreprinderi, profesionişti. Pentru predarea lecţiilor acestea sunt plătite nu de stat, ci de întreprinderea care i-a îndreptat. Ceva asemănător ar trebui de implementat şi în Moldova, deoarece în caz contrar, peste câţiva ani aici nu vor mai rămâne cadre calificate», a conchis Pavel Şcura.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Vă invităm să participaţi la Expoziţia Internaţională Specializată
"RECLAMĂ & DESIGN "
Ediţia a XIII-a

Organizatori: C. I. E. «Moldexpo» S.A., «Poliproject Exhibitions» Ltd
Co-o rganizator: Asociaţia Agenţiilor de Reclamă din Republica Moldova

TEMATICA EXPOZIŢIEI:

• PUBLICITATE ŞI MARKETING
  Planificarea şi desfăşurarea campaniilor publicitare; tehnologii de reclamă şi proiecte. Publicitate video şi audio; publicitate în mass-media şi Internet. Echipamente şi materiale pentru toate tipurile de publicitate. Reclamă pe mijloacele de transport. Suvenire şi produse de prezentare, obiecte promoţionale. Relaţii publice, marketing.
• POLIGRAFIE
  Echipamente şi tehnologii poligrafice. Echipamente de multiplicare şi soft-uri pentru tipografii. Consumabile pentru poligrafii. Produse şi servicii poligrafice. Poligrafie cu ţinută înaltă artistică. Literatură artistică şi de specialitate.
• MĂRFURI FOTO
  Echipamente fotografice şi dotări. Realizare foto.
  Fotolaboratoare şi studiouri. Consumabile şi accesorii.  MIJLOACE PUBLICITARE
  Instalaţii pentru publicitatea exterioară. Standuri. Panouri iluminate. Bannere. Exposisteme mobile, echipamente şi materiale expoziţionale. Amenajarea locurilor de comercializare şi materialele necesare aferente.
• DESIGN
  Elaborarea design-ului pentru diverse materiale publicitare tipărite. Design grafic. Elaborarea stilului, mărcii comerciale, logo-ului companiei. Web-design. Design-ul şi proiectarea standurilor expoziţionale.
• PRODUCŢIE CINEMATOGRAFICĂ
  Tehnică şi tehnologii pentru tele-, radiodifuziune. Producţie audio video. Laboratoare şi studiouri de cinema.

ÎN PROGRAM:
Concursul Campaniei Publicitare Complexe, Manifestări publicitare, prezentări, seminare.

Cel mai mare producător de ciment din Moldova, Compania «Lafarge Ciment» (or. Rezina), a deschis în Chişinău un Centru de testare a betonului.

Potrivit conducătorului Centrului, Nina Oxentii, scopul instituţiei constă în efectuarea analizei şi arbitrajului calităţii betonului folosit la construcţia clădirilor, podurilor şi altor edificii.
«Mai mult, potenţialul de care dispunem permite să creăm beton în conformitate cu cerinţele înaintate de clienţi», a menţionat Nina Oxentii.

Astfel, se ştie că există mai multe tipuri de ciment, iar în calitate de împlutură pot fi folosite diferite fracţii de materiale (nisip, pietriş mare şi mărunt, granit pentru gravură).
Atunci când standardele impun utilizarea betonului de marcă mai înaltă de M-300 (în cazul edificiilor înalte), se recomandă folosirea granitului, care sporeşte siguranţa clădirilor, reduce absorbţia apei, măreşte rezistenţa la temperaturi joase şi acţiunea tuturor substanţelor corozive. În schimb, pentru construcţia caselor cu 2–3 nivele poate fi folosit prundiş mai ieftin, fără a încălca careva norme în construcţii. Şi aceasta reprezintă numai o parte din posibilităţi.

Reprezentanta «Lafarge» din Rusia, Natalia Strijalkovskaia, prezentă la inaugurarea Centrului de testare a betonului din Chişinău, a povestit despre activitatea instituţiei similare din Moscova. «Este binecunoscut, că în Moscova se formează ambuteiaje enorme şi nimeni din producătorii de beton nu poate garanta că producţia va ajunge de la uzină până la şantierul de construcţie în decurs de trei ore, or, în caz contrar betonul obişnuit se răceşte. Pentru a prelungi acest termen în beton se adaugă diferiţi reductori, plastifianţi, modificatoare care permit acestuia să rămână în stare funcţională până la şapte ore. Însă aceste adaosuri măresc preţul betonului de 1,5 ori şi mai mult. Noi propunem clienţilor o reţetă şi tehnologie de obţinere a betonului „modificat genetic“, care nu se răceşte timp de şapte ore, însă doar cu puţin depăşeşte preţul betonului obişnuit», a menţionat Natalia Strijalkovskaia.

La rândul său, şeful Direcţiei reglementări tehnico-economice a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Iurie Socol, a menţionat că Guvernul îşi pune mari speranţe în noul centru, în calitate de platformă pentru dialog privind calitatea şi standardele pentru beton cu agenţii economici care activează în domeniul construcţiilor şi materialelor de construcţie.

De asemenea, în cadrul ceremoniei de inaugurare s-a estimat că deschiderea unui asemenea centru ar putea impulsiona înăsprirea cerinţelor faţă de organizaţiile de construcţie, care în conformitate cu standardele existente, sunt obligate să transmită pentru expertiză mostre de beton din fiecare turnare, însă în realitate, nimeni nu respectă aceste norme.
Centrul se află pe str. Varniţa, 4/1 şi ocupă o suprafaţă de 105 metri pătraţi. Investiţiile totale se estimează la circa 2,6 milioane de lei.

În imagine: directorul general al Companiei «Lafarge Ciment» (Moldova), Louis de Sambucy (în dreapta), şeful Direcţiei reglementări tehnico-economice a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Iurie Socol, şeful Departamentului relaţii externe al Companiei «Lafarge Ciment» (Moldova), Leonid Nicorici.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În perioada sovietică în Moldova existau patru centre de olărit: în Iurceni, Ţiganca, Cineşeuţi şi Hodjineşti. În fiecare centru locuiau şi munceau dinastii întregi, care transmiteau secretele meşteşugului din tată în fiu.

După cum s-a adeverit, copii erau instruiţi la cel mai înalt nivel, de aceea atunci când mezinul dinastiei de olari din satul Hodjineşti raionul Călăraşi, Vasile Goncear, a ajuns în Italia, abilităţile lui au fost apreciate pe măsură. În cei 12 ani de muncă în Italia meşterul din Moldova a devenit cunoscut la nivel mondial.

«Se întâmpla ca mai multe uzine să aştepte la coadă realizarea comenzilor, în mare parte, din SUA. De aceea, nu aveam un profit net mai mic de 10 mii de euro», îşi aminteşte Vasile.

«Însă oricum, mă aflam în străinătate. Mai degrabă sau mai târziu, neapărat ţi se va indica că nu este ţara ta. Am plecat în Italia fiind ferm convins că oricum voi trăi şi munci în Moldova», a mărturisit olarul.
Pentru început, în anul 2005, Vasile Goncear a înregistrat în Moldova SC «Euroceramica» SRL, după care locuia ba în Italia, unde câştiga bani, ba în Moldova, unde îi investea.

În acest timp, Vasile a achiziţionat 3 ha din teritoriul fostei brigăzi de tractoare, aflată în păragină. În locul clădirii semidistruse meşterul a ridicat un edificiu cu două nivele, iar la primul etaj a amenajat un muzeu al satului şi un magazin de articole confecţionate cu mâinile proprii. De asemenea, Vasile a reparat secţia şi a procurat utilaj, cu rezervă, deoarece preconizează ca în viitor aici să muncească 20 de olari şi 30 lucrători din cadrul personalului de deservire (magazineri, paznici, şoferi etc.). A mai fost construit şi un gard din cotileţ cu o lungime de circa 200 de metri şi o înălţime de 2 metri.
După ce şi-a vândut atelierul din Italia, Vasile Goncear a revenit definitiv în Moldova în anul 2010. În prezent, meşterul lucrează în câteva direcţii.

Evident, în primul rând, Vasile Goncear se ocupă de confecţionarea articolelor din ceramică. «Particip la toate expoziţiile, târgurile şi concursurile în calitate de meşter popular şi reprezentant al firmei „Euroceramica“. Deocamdată, veniturile nu sunt prea mari, ajunge pentru întreţinerea familiei, pentru a ajuta unele şcoli».

În al doilea rând, Vasile instruieşte oamenii. «Sunt foarte mulţi doritori, iar eu cunosc toate tehnicile mondiale ale ceramicii, inclusiv cele mai moderne. Doritori de a studia sunt foarte mulţi. Organizez cu regularitate săptămâni de creaţie, la care participă persoane din Chişinău şi alte localităţi ale ţării. Vin şi copii. Mai întâi, aceştea merg în excursie la cele 4 mănăstiri din apropiere, apoi vin la mine. Merită să vezi cum le arde privirea atunci când văd cum dint-o bucată obişnuită de lut moldovenesc apare ceva inedit! Neapărat se găsesc câteva persoane care declară profesorului: „Dorim să avem şi în şcoala noastră un asemenea cerc“. În prezent, mă ocup de deschiderea unor asemenea cercuri în şcolile din satele din apropiere».

A treia direcţie reiese din faptul că în economia contemporană olăritul este în strânsă legătură cu turismul. Vasile Goncear a decis nu doar să readucă satului Hodjineşti faima de odinioară, dar şi să transforme olăritul în scopul vieţii pentru toţi consătenii. În acest scop, Vasile a organizat şi desfăşurat, la finele lunii iulie, primul Concurs Republican al Olarilor, la care au participat 15 meşteri din raioanele vecine şi Chişinău. La concurs au fost şi spectatori, şi reprezentanţi ai presei, au evoluat colective folclorice. De asemenea, în cadrul concursului au fost comercializate oale din ceramică şi alte articole, iar cei mai buni meşteri au fost premiaţi cu diplome.
Satul Hodjineşti se pricopseşte cu tot mai multe atribute turistice. Din cele nemateriale pot fi menţionate drapelul şi stema, dar şi imnul în care se aminteşte că Hodjineşti este nu doar «Vatra olarilor», ci şi patria unor eroi care au luptat sub drapelurile lui Ştefan Vodă.
Din atributele materiale trebuie de menţionat viceul modern din piatră construit de Vasile Goncear pe maidanul, unde a fost organizat şi concursul, or, fără acest atribut nu poţi visa la sosirea turiştilor străini.

În imagine
— master class oferit de Vasile Goncear
— «Eh, Moldova, Moldova!»

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Ce problemă frământă în prezent mințile directorilor de magazin, administratorilor și specialiștilor în marketing? Cum să-i facă pe cumpărători să procure mai multe mărfuri. Această problemă este îndeosebi actuală vara, pentru că anume în această perioadă volumul vânzărilor scade, deoarece cumpărătorii pleacă în concediu și pur și simplu nu dispun de bani pentru procurarea mărfurilor inutile.
Totodată, vara nu sunt sărbători importante (Paștele, 8 martie, Revelionul etc.), de aceea nu prea există ocazii de a organiza chefuri și mese mari. Picnicurile organizate în sânul naturii nu necesită cumpărături prea mari de la supermarketuri și magazine, de aceea o parte din cumpărători se reorientează spre piețele agricole.

Această situație poate fi redresată de specialiști cu experiență în marketing, care vor ajuta magazinele să vândă mai multă marfă fără a micșora prețurile. Vom prezenta câteva exemple care vor fi de folos la rezolvarea acestei probleme deloc ușoare — sporirea vânzărilor.

1. Toată lumea știe că nu se recomandă să mergi la cumpărături pe stomacul gol, deoarece în acest caz volumul cumpărăturilor se dublează. Chiar dacă cumpărătorul a venit la magazin sătul, trebuie de utilizat anumite metode pentru a-i trezi pofta de mâncare. În prezent, există aromatizatori speciali cu aromă de pâine, coptură. Instalați asemenea dispozitive în magazin și veți vedea cu ce viteză vor dispărea de pe rafturi chiflele, biscuiții și alte produse. De asemenea, un stimulator puternic este aroma de cafea.

2. Este cunoscut faptul că cele mai solicitate produse trebuie plasate în cel mai îndepărtat colţ al sălii. Mai mult, acestea trebuie să se afle unul de altul la o distanţă cât mai mare. Astfel, pâinea, lactatele şi carnea trebuie să fie departe una de alta. Între aceste produse se recomandă să plasaţi mărfurile care nu se bucură de o popularitatea prea mare, mărfurile cu reduceri de preţ şi cele care participă la diverse promoţii.

3. Un rol important îl are şi eticheta de preţ. Astfel, culorile aprinse, îndeosebi roşul şi galbenul, acţionează puternic asupra cumpărătprilor, care în acest caz memorizează nu preţul, ci culoarea. Pe asemenea etichete de culoare aprinsă pot fi indicate orice preţuri, deoarece cumpărătorii oricum vor procura produsele respective. În afară de etichetele de preţ poate fi indicat «cel mai bun preţ», de asemenea, în culori aprinse.

4. Promoţiile şi lichidarea stocurilor la preţuri reduse întotdeauna stimulează cumpărătorii: două produse la un singur preţ, cadouri în cazul procurării unor anumite mărfuri, vânzări cu reduceri sezoniere, reduceri la toată suma sau la anumite mărfuri trebuie să existe întotdeauna în magazinul Dvs.

5. O altă modalitate de a majora vânzările este plasarea la vedere a unor mărfuri mai ieftine sau sezoniere. De exemplu, vara în toată sala pot fi instalate frigidere cu băuturi alcoolice şi răcoritoare. Frigiderele cu îngheţată trebuie instalate lângă casă, pentru a nu se topi în timpul în care cumpărătorii stau în rând. De asemenea, în sală pot fi instalate puncte de vânzare a şerveţelelor umede, antipersperanţilor. La intrarea în magazin pot fi propuse spre realizare produse estivale: gratare, cărbune, costume de baie, cremuri pentru bronz etc.

6. Muzica în magazine întotdeauna stimulează vânzările, dacă place, desigur. Anume de aceea nu se recomandă includerea unor posturi de radio, pentru că acolo e multă publicitate. O melodie relaxantă îi va face pe cumpărători să petreacă mai mult timp în magazin.

7. Bineînţeles, în magazin trebuie să fie confortabil din punct de vedere al temperaturii, de aceea este obligatoriu să aveţi instalaţii de aer condiţionat — vara trebuie să fie răcoare, iarna cald.

8. Pentru a majora vânzările mărfurile trebuie plasate în cele mai îndepărtate colţuri ale magazinului. La intrare şi lângă casă trebuie să fie mărunţişuri nealimentare (şerveţele, perii pentru încălţăminte).

9. În cazul în care în magazin se realizează produse la cântar, atunci cântarele de control trebuie instalate cât mai departe de aceste produse (de regulă, fructe şi legume).

10. Dacă doriţi să vindeţi rapid mărfurile scumpe trebuie de ţinut minte că cele mai cumpărate produse sunt acelea care se află pe rafturi la nivelul ochilor. Produsele mai ieftine se recomandă să fie plasate pe poliţele de jos.

Sperăm că sfaturile noastre vă vot ajuta să majoraţi vânzările.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

Programul de Finanţare pentru Eficienţa Energetică în Moldova (MoSEFF), iniţiat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a făcut totalurile preliminare a activităţii în Republica Moldova. Acest lucru s-a produs în Orhei, în cadrul ceremoniei de lansare a două generatoare cu aburi la întreprinderile «Orhei-Vit». Această soluţie va permite companiei moldoveneşti să reducă consumul de gaze naturale de la 24% până la 40%, iar emanarea bioxidului de carbon în atmosferă — cu 714 tone pe an. Pentru implementarea acestui mecanism compania moldovenească a primit în cadrul proiectului un credit în mărime de 850 mii de euro.

În prezent, companiile moldoveneşti folosesc pentru fabricarea unei unităţi de producţie, în mediu, de 3 ori mai multă energie, comparativ cu întreprinderile din Uniunea Europeană. Este evident, că situaţia trebuie schimbată, însă pentru aceasta este nevoie, în primul rând, de consultanţi calificaţi, iar în al doilea rând, de mijloace financiare. Programul «MoSEFF» oferă şi una, şi alta. Mai mult, serviciile oferite antreprenorilor moldoveni de consultanţii companiei germane «Fichtner» sunt gratuite.

Creditele pot fi obţinute în una din cele trei bănci moldoveneşti partenere ale Proiectului «MoSEFF»: «Moldova-Agroindbank», «Moldindconbank», «BCR». După finalizare proiectul trece auditul companiei austriece «Allpan», iar în cazul în care implementarea este considerată reuşită, întreprinderea primeşte un grant în mărime de 10–20% din valoarea proiectului. Astfel, întreprinderea poate nivela achitarea creditului, care este oferit cu o rată a dobânzii medie de 15% anual.

În cadrul proiectului au prezentat cereri circa 60 de întreprinderi moldoveneşti din diverse ramuri ale industriei. Dintre acestea, 18 companii deja au obţinut credite, iar 12 proiecte au fost finalizate. Mărimea creditelor a variat de la câteva mii până la 2 milioane de euro. În total, în cadrul Programului «MoSEFF» au fost acordate credite în mărime de circa 8 milioane de euro şi granturi în valoare de 1,26 milioane de euro. În urma implementării proiectelor aprobate s-a economisit circa 102 mii MWh, iar emanarea bioxidului de carbon în atmosferă s-a redus cu 27,4 mii tone. Perioada de rambursare a creditelor în cadrul programului constituie 3–7 ani, iar unele companii reuşesc să se achite în mai puţin de doi ani.

Printre liderii în domeniul implementării tehnologiilor de eficienţă energetică se numără întreprinderile «Covoare-Ungheni», «Moldagrotehnica», «Ungheni-Vin», «Stejaur», «Coloteia», companii mici şi mijlocii.

Iniţial, Proiectul «MoSEFF» a fost planificat pentru un an de zile, însă având în vedere eficienţa indiscutabilă şi cererea majoră, zilele trecute a devenit cunoscut că acesta ar putea fi prelungit pe un termen de 2–3 ani.

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md

În Chişinăul contemporan, la fel ca în toată ţara, magazinele alimentare apar ca ciupercile după ploaie. Şi acest lucru nu este de mirare, or, anume alimentarele reprezintă cea mai rapidă şi de succes afacere, pentru că toate lumea are nevoie de hrană.

Însă ştiu oare întreprinzătorii şi vânzătorii că circa 70 la sută din cumpărătorii care vin la magazin încă habar nu au ce anume doresc să procure? Destul de puţini. Dar anume în baza acestor 70% magazinul poate să-şi asigure casa. În acest caz în ajutor vine merchandising-ul, iar mai precis — expunerea corectă a mărfurilor pe rafturi.

Anume repartizarea şi aşezarea corectă a mărfurilor alimentare şi nealimentare vă va ajuta ca cumpărătorul să plece din magazin nu doar cu franzela după care a venit, ci şi cu apă minerală, îngheţată, şerveţele umede şi hrană pentru pisică.

Vom examina principalele reguli de expunere a mărfurilor într-un magazin alimentar:

1. Cele mai reuşite rafturi din magazine sunt acelea de la nivelul ochilor cumpărătorilor. Anume aici trebuie de expus mărfurile scumpe şi cele care se realizează mai greu. În cazul în care magazinul mereu este plin de cumpărători pe aceste rafturi trebuie de expus cele mai solicitate mărfuri, pentru a nu reţine clienţii. De asemenea, rafturile de la nivelul ochilor pot fi folosite pentru promoţii, vânzări cu reduceri.

2. Cât priveşte produsele pentru copii (bomboane, ciocolate, sucuri cu pai), acestea trebuie expuse la nivelul ochilor copilului. Acelaşi lucru este valabil în cazul publicităţii unor asemenea produse.

3. Pe rafturile de jos urmează a fi expuse produsele ieftine şi voluminoase, de exemplu, crupele. De regulă, procurarea crupelor şi macaroanelor întră în planurile cumpărătorilor, de aceea aceste produse vor fi neapărat cumpărate, indiferent de locul unde se află.

4. Rafturile de sus nimeresc sub atenţia bărbaţilor. Acest fapt reiese din specificul de percepţie al bărbaţilor de a privi în depărtare şi a nu observa ceea ce se află chiar sub nas. De aceea, pe poliţele de sus trebuie de expus băuturile spirtoase, ţigările, produsele care se consumă cu bere.

5. Circa 95 la sută din cumpărători sunt dreptaci, de aceea examinarea magazinului şi mărfurilor începe din partea dreaptă, împotriva mişcării acelor ceasornicului. Dacă magazinul este alimentar, dar propune şi unele mărfuri nealimentare, este indicat ca acestea să fie expuse anume în partea dreaptă (ştrampi, vopsele, hrană pentru animale, produse chimice de uz casnic). De asemenea, în partea dreaptă, la intrarea în magazin, pot fi expuse şi cele mai scumpe mărfuri sau cele care sunt intens promovate de posturile de televiziune. Fiţi siguri, aceste mărfuri imediat vor nimeri în atenţia cumpărătorilor.

6. Lângă casă se recomandă să fie expuse mărfurile care nu se bucură de mare popularitate — şerveţele, baterii, dezodorizant pentru cavitatea bucală etc. Important e ca aceste mărfuri să nu fie voluminoase.

7. Mărfurile din aceeaşi categorie trebuie expuse alături. Astfel, dacă în magazin sunt expuse câteva feluri de suc sau sucuri fabricate de diferiţi producători, acestea trebuie să fie plasate alături. Acelaşi lucru este valabil pentru lapte. Însă în cazul în care suprafaţa magazinului permite, unele mărfuri din aceeaşi categorie pot fi expuse mai departe de stocul de bază. De exemplu, vara sticlele cu apă pot fi repatizate prin tot magazinul (se recomandă ca acestea să fie însoţite de inscripţia că apa este rece). În aşa fel, vânzările neapărat vor creşte.

8. Lichidele trebuie plasate lângă lichide, produsele împachetate lângă cele împachetate. Cu alte cuvinte, băuturile alcoolice în niciun caz nu trebuie să se afle lângă dulciuri sau crupe. Cel mai bine e ca alcoolul să se afle lângă sucuri, apă, băuturi slab alcoolizate.

9. Imaginaţi-vă în locul cumpărătorului, care a venit în magazinul dumneavoastră pentru a procura ceva, de exemplu, bomboane de ciocolată. Lângă asemenea bomboane este indicat de expus şi alte dulciuri — biscuiţi, caramele etc. Cu alte cuvinte, bomboanele nu au ce căuta lângă conserve, hrană pentru animale şi alte produse de acest fel. Mărfurile expuse alături trebuie să provoace cumpărătorului «poftă de mâncare».

10. Lângă mărfuri trebuie de expus produsele care se consumă împreună. De exemplu, lângă frigiderul cu bere merită să fie expuse alune, peşte afumat, cipsuri. Lângă frigiderul cu carne este binevenit să fie expuse diverse condimente. Lângă dulciuri pot fi plasate băuturi, cafea, ceai, iar lângă crupe şi macaroane — diferite conserve.

11. În cazul în care magazinul are o suprafaţă mică (în Moldova suprafaţa standard a mini-alimentarelor constituie 12 metri pătraţi), mărfurile nu trebuie expuse în dependenţă de producător. Cel mai indicat este să expuneţi toate felurile de macaroane, biscuiţi. În aşa fel, cumpărătorilor le va fi mai uşor, nu se vor pierde cu firea şi neapărat vor procura ceva.

Trebuie de reţinut, că în magazin nu se recomandă să fie loc liber. Cumpărătorului trebuie să i se creeze impresia că în magazinul dumneavoastră este absolut orice. Însă nu trebuie de expus chiar toată marfa pe rafturi, pentru a nu deruta cumpărătorii. Vânzări reuşite!

Materialul a fost pregătit de MyBusiness.md